You are on page 1of 3

Imaginatia

Procesele cognitive superioare ne ofera posibilitatea de a depasi experienta senzoriala (experienta acumulata prin senzatii, perceptii si reprezentari) si de a stabili legaturi intre cunostintele acumulate si astfel sa intelegem esenta lucrurilor si a fenomenelor. Intr-un proces continuu si foarte bine organizat al functionarii sistemului psihic uman etapele sunt: - captam informatiile din mediu cu ajutorul celulelor receptoare din organele de simt si o transformam in energie nervoasa, - acordam o semnificatie, un sens senzatiilor exteroceptive si interoceptive si astfel urcam pe treapta perceptiilor pentru ca ulterior, - in absenta obiectelor percepute sa ne putem folosi de reprezentarile mentale ale acestora si sa le putem procesa cu ajutorul gandirii si operatiilor acesteia (analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizarea), sa le stocam si le pastram cu ajutorul memoriei si sa ne folosim de ele in rezolvarea problemelor cu care ne confruntam in viata reala. Atunci cand informatiile, resursele pe care le detinem sunt insuficiente apare un obstacol ce poate fi cu usurinta depasit cu ajutorul imaginatiei care reuseste sa combine si sa reaseze parti ale datelor deja existente intr-un intreg nou mult mai adaptat contextului dat. Spre deosebire de reprezentare, care doar expune constiintei imagini deja constituite, imaginatia este prin excelenta un proces de generare, de producere mai mult sau mai putin intentionata a imaginilor si de articulare a lor in variate moduri. Astfel, in delimitarea si identuificarea ei trebuie sa avem in vedere, atat modul de operare (procedeul) cat si produsul. Ambele verigi trebuie sa aiba drept trasatura comuna iesirea dintr-un sablon, dintr-o rutina. Dac memoria se subordoneaz, n funcionarea sa, legii corespondenei biunivoce i a fidelitii, reproducerea" trebuind obligatoriu s fie izomorf cuoriginalul", imaginaia, chiar cea care se bazeaz integral pe datele experienei anterioare, se subordoneaz legii transformarii n termenii teoriei reglrii, aceasta nseamn c, n vreme ce memoria este guvernat de mecanismul feed-back-ului negativ care asigur pstrarea i reactualizarea experienei anterioare pe ct posibil nealterate, imaginaia are la baz feed-back-ului pozitiv, care acioneaz constant n direcia ndeprtrii produselor imagistice de datele primare pe baza crora se elaboreaz.

Datorit acestui mecanism, imaginaia dobndete un dinamism propriu, modul sau specific de a fi fiind transformativ. Daca vizionam cu o clasa de elevi filmul Da mai departe si in ora urmatoare de dirigentie solicitam sa realizeze in echipe un afis al filmului cu o imagine reprezentativa si mesajul asa cum l-au semnificat, vom constata ca afisele difera chiar daca filmul vizionat a fost acelasi. Fiecare grupa aducand o contributie personala si creind pe baza acelorasi imagini si idei reprezentate un intreg (afis) nou. In cazul imaginatiei creatoare elementul de originalitate este mai accentuat. Elevii pot primi ca sarcina, de aplicare in practica a imaginatiei creatoare, sa imagineze, sa improvizeze un joc de rol care sa puna in valoare latura civica a coechipierilor sau disponibilitatea de a face activitati de voluntariat. Astfel pe o tema data elevii vor anticipa un mic scenariu care va fi productia lor proprie. Pentru a fi mai concludenti exemplificam faptul ca Jules Vernes a descris in cartea sa 20 000 de leghe sub mari submarinul cu multi ani inainte ca acesta sa fi fost inventat tehnic. Visul de perspectiva este o alta forma a imaginatiei pe baza careia anticipam evolutia noastra pe termen lung si urmand ulterior un plan de actiuni pentru ca aceste proiectii sau obiective sa devina realitati.

Imaginatia joaca un rol esential in gandirea omului, ea fiind, de fapt, un instrument necesar pentru configurarea universului de intelesuri, pentru adancirea reflectiei personale. In ceea ce priveste efectele vizionarii TV, Maria Winn aduce, in cartea sa, marturia mai multor educatoare si invatatoare, care aveau peste 25 de ani de practica in scolile americane. Toate sustin ca la ultimele generatii, cele crescute cu televizorul, se poate observa cu usurinta o scadere semnificativa a capacitatii de a imagina jocuri, de a se juca, in general, o diminuare a potentialului creativ si imaginativ. "Una dintre cele mai importante acuzatii care se aduc privitului la televizor, observa J. Healy, este aceea ca priveaza copilul de posibilitatea de a invata sa-si creeze in minte propriile imagini. Cand cititorii slabi sau cei care intampina dificultati in exprimare asculta sau citesc cuvinte, intampina greutati in a si le reprezenta in minte printr-un proces imaginativ." Toate cercetarile arata ca, pe masura ce copiii se obisnuiesc mai mult cu imaginile venite din exterior (de la TV), care prin multimea si intensitatea lor pot coplesi mintea, cu atat ei devin mai putin capabili sa-si creeze propriile imagini sau scenarii mentale

Se constata ca acei copii care asculta o poveste sau citesc au capacitatea de a continua, imbogati si chiar recrea imaginativ povestile auzite sau lecturate. In schimb, rapoartele profesorilor arata ca, in urma vizionarii tv, jocurile imaginative ale copiilor au saracit mult. Ei observau ca micii telespectatori mai repede isi insuseau mimica si actiunea personajelor de pe micul ecran decat sa-si imagineze ei insisi jocuri si comportamente, precum o faceau ceilalti copii. Efectul principal pe care il are televiziunea asupra imaginatiei sunt reveriile (day dreaming), starea mentala in care atentia este furata si captivata de tot felul de scenarii fantastice, care se produc de la sine inlauntrul mintii in lipsa stimulilor externi si, uneori, chiar impotriva vointei individului respectiv. Este visarea cu ochii deschisi. Desi s-ar putea crede ca aceste reverii stimuleaza imaginatia si creativitatea, lucrurile stau cu totul invers. De fapt, studiile efectuate demonstreaza clar: cresterea timpului dedicat visarii cu ochii deschisi conduce la scaderea capacitatii creative si imaginative a indivizilor. Aceasta, deoarece, arata Valkenburg si Voort, reveriile atrag mintea intr-o lume fantastica, in care ea nu este decat un spectator pasiv, pe cand in imaginatia creativa omul este intotdeauna inserat in real, proces in care intentionalitatea si vointa apartin mintii care construieste ea insasi proiectele imaginative. Un studiu comparat facut asupra locuitorilor din cateva mici localitati canadiene arata ca atat copiii, cat si adultii au suferit, dupa introducerea televiziunii in localitatea in care traiau, o diminuare a capacitatii creative si imaginative cu un procent de 20%, concomitent cu o reducere a perseverentei in rezolvarea problemelor