Professional Documents
Culture Documents
Ne-am intors acasa, in micuta noastra casa. Si, intr-un fel ciudat, ne-am reluat
activitatile cotidiene. Ne-am intors la facultate, eu si Jacob. Nu a fost chip sa
il conving si pe tata sa revina. Medicina nu era pentru el. Insa mi-a promis
solemn ca se va inscrie la facultatea de Drept in vara ce urma.
Totul revenise la normal, daca ceea ce faceam noi se numea normal. Legaturile
dintre noi erau mai strange decat oricand, pentru ca mai invatasem inca o data cat
de importanti suntem unul pentru celalalt si toti ceilalti pentru fiecare. Am
invatat inca o data ca trebuie sa pretuim faptul ca suntem o familie.
Ne-am intors de la facultate, dupa ultima zi de cursuri din acel an. Trecuseram
anul 2 si ne astepta o vacanta pe care ne-o doream de mult.
Am mers la casa mare, pentru a ne intalni cu Alice. Dupa ce lucrurile s-au mai
linistit, am reluat pregatirile pentru nunta si luasem dificila decizie de a-i da
mana libera. Asa ca trebuia sa ma intalnesc cu ea la casa mare pentru a mai pune
la punct cateva detalii. Mai era o luna pana la nunta. Deja incepeam sa am emotii
si sa fiu nervoasa.
Jacob m-a lasat in fata casei si a plecat. Nu trebuia sa fie de fata, caci aveam
sa probez rochia. Era o alta rochie decat cea pe care mi-o alesese Alice initial:
una simpla, pe gustul meu.
L-am sarutat pe Jake si am pornit catre casa. Am auzit masina scartaind in spatele
mel si l-am vazut plecand.
Am intrat in casa. Ma asteptat ca Alice sa fie in living, asteptandu-ma
nerebdatoare. Dar nu era.
-Alice!! am strigat-o.Alice, unde esti?
Am tras aer adanc in piept, cautandu-i mirosul. Nu parea sa fie in casa.
Am urcat treptele catre veche mea camera. Aveam de gand sa o astept acolo, in timp
ce alegeam cateva carti care mi-ar fi putut fi folositoare pentru un nou proiect
de practica.
Dar pe drumul spre vechea camera, ceva mi-a atras atentia: o usa din capatul
holului. M-am indreptat spre ea, am apasat clanta si am intrat.
Camera era roz, cu o canapea alba de piele in mijloc, un birou si un sifonier,
ambele tot albe.
Stiam ca fusese camera lui Claire. Nimeni nu mai intrase in ea de cateva luni.
M-am indreptat catre birou. Intr-unul din sertare se afla o agenda. Am deschis-o,
rasfoind-o. Era plina cu desene. Nu am stiut ca desena atat de frumos.
Chiar inainte de a inchide agenda, am vazut scrisul frumos al lui Claire pe prima
pagina:
"Dragii mei, sa nu fiti suparati cand eu nu voi mai fi. Si sa stiti ca am facut-o
intentionat. Claire"
Mainile au inceput sa imi tremure si lacrimile m-au rapus. Saraca de Claire! Ea a
lasat-o pe Jane sa o omoare...