ANTIM IVIREANUL .

DIDAHIILE MIJLOC DE IMBOGATIRE MORALA SI CULTURALA

Prof. Daniela Ionescu Colegiul National Mircea cel Batran, Rm. Valcea

Antim Ivireanul ( !"#$ % !& , unul 'intre cei mai straluciti ierar(i ai Bisericii romanesti, s$a remarcat )rin )ersonalitatea sa )lurivalenta, )rin lu)ta continua )entru )romovarea culturii romanesti 'in secolul al *VIII$ lea. Munca neo+osita la care se a'auga 'arurile native, )rice)erea 'e ti)ograf, caligraf, ,ugrav, scul)tor, orator, carturar, )astor, gos)o'ar, l$au facut sa se ri'ice 'easu)ra multora care au fost inainte si 'u)a el in scaunul mitro)olitan al -ngrovla(iei. Cunoscan' valoarea invataturii crestine )entru transformarea vietii moral$religioase si sociale a cre'inciosilor, Antim Ivireanul a im+inat temeinic )re'icile sale cu elemente 'e teologie morala care )riveau as)ecte ale vietii sociale. Prin re,olvarea acestor )ro+leme in 'u(ul crestin, invatatura 'e veacuri a Bisericii isi gasea o a)licare in contem)oraneitate iar trairea cre'inciosilor se confrunta si se coor'ona cu a'evarurile 'e cre'inta. Astfel mitro)olitul a contri+uit )rin activitatea sa la ri'icarea culturala a cre'inciosilor care era fun'amentata )e temelia )rinci)iului iu+irii crestine si )rin aceasta com+atea mentalitatea vremii sale care era 'ominata 'e inegalitati si ne're)tati sociale. Meritele sale sunt cu atat mai mari cu cat el nu a fost roman.

Distinsul ierar( are in centrul activitatii )re'icatoriale gri.a fata 'e cre'inciosul )e care 'oreste sa$l culturali,e,e si sa$l morali,e,e. In toata viata sa, 'u)a cum singur marturiseste, a 'e)us efort )ermanent )entru ras)an'irea cunostintei cele iu+itoare 'e Dumne,eu. Mitro)olit fiin', s$a 'ove'it a fi un mare )re'icator si literat. /$a remarcat in'eose+i )rin Di'a(iile sale ce re)re,inta cea mai inalta e0)resie a cuvantului rostit 'e )ana atunci. Meritul Di'a(iilorsale este acela ca )ana la ele slu.+ele +isericesti nu se faceau in lim+a romana. 1le au fost ti)ari)e )entru )rima 'ata in anul 2!!. 3raitor intr$o vreme 'e a'anca si nemiloasa e0)loatare otomana care a franat in'elung avantul )o)orului nostru, vietuitor intr$o tara in care )ana si lim+a oficiala 'in Biserica si 'in cancelariile statului nu era inca lim+a vie a )astoritilor sai, Antim Ivireanul 'oreste sa$i lumine,e )e oameni si sa le miste inima )entru im)linirea +inelui moral )ersonal si comun. Pre'ica mitro)olitului este ela+orata cu gri.a si cu efort. 1a este alcatuita cu intele)ciune si cu arta, 'u)a toate regulile omileticii. Mai este construita )e 'imensiunile, tre+uintele si s)ecificul sufletesc al societatii )e care o con'uce 'in )unct 'e ve'ere 'u(ovnicesc si )e care 'oreste 'in toata inima s$o mo'ele,e 'u)a )rinci)iile si marile trairi crestinesti. Antim nu )re'ica 'e forma. 1l arata realitatea si incerca s$o im+unatateasca. De aceea nu trece cu ve'erea mi,eriile, suferintele si neca,urile comunitatii religioase careia ii a'resea,a cuvantul. Mitro)olitul Antim a inteles acest mare a'evar si 'e la inaltimea

. Damian P. Bog'an 4 Viata lui Antim Ivireanul in Biserica 5rto'o0a Romana, 6"!, nr. 2$6, ). !6"

amvonului el a stiut sa gaseasca cuvinte miscatoare 'e mangaiere, care rasunau a'anc in suflete alinan' neca,urile unui neam intreg, ca 'e )il'a acele 'iscrete alu,ii la lacomia nesatioasa a turcilor, care nu mai conteneau cu +iruri si angarale.7 Antim este cel care face trecerea 'e la ca,ania fi0ata 'efinitiv in carti la )re'ica vie, insufletita 'e )atosul vor+itorului, ra)ortata la sufletele si nevoile cre'inciosilor 'in tim)ul sau, 'in tara si 'in Biserica sa, trecerea 'e la invatatura Bisericii a'resata )rinci)ial catre fiecare cre'incios 'e orice origine etnica, la )ro)ova'uirea Cuvantului, a'resat nu numai in lim+a )o)ulara ci si ras)un,an' sufletului etnic, nevoilor lui, legat 'e tra'itia, 'e s)ecificul, 'e momentul istoric. Pre'icile lui constituie o )retioasa sursa 'e informatie asu)ra o+iceiurilor, 'atinilor, moravurilor si evenimentelor istorice contem)orane. Din ele se constata smerenia autorului, inalta i'ee 'es)re )reotie, constiinta ras)un'erii 'e )astor si mi.locitor intre cre'incios si Dumne,eu, )rofun'a cunoastere a /fintei /cri)turi, o vasta cultura teologica si laica. 1l infierea,a cu ve(ementa viciile vremii sale consi'eran' ca acestea il in.osesc )e om. Di'a(iile au a)arut intr$o vreme in care catolicismul si calvinismul isi faceau mult simtita )re,enta.

7. Nicolae Carto.an 8 Istoria literaturii Romane vec(i, vol. III, Buc., 69", ). 77"

Calvinismul, care in secolul al *VIII$lea, ince)use sa ameninte cu )ro,elitismul sau multe +iserici orto'o0e, )rovocase o )uternica miscare 'e a)arare a cre'intei noastre. Pericolul acestui )ro,elitism care )rinsese ra'acini in 3ransilvania inca 'in secolul al *VII$lea, ince)use sa se infiltre,e si in Biserica orto'o0a 'in 3ara Romaneasca, 'in momentul in care fostul )atriar( al Ale0an'riei si a)oi al Constantino)olului, Ciril :ucas 8 +anuit ca sim)ati,a cu aceasta confesiune 8 tinuse cateva )re'ici in 3ara Romaneasca. Atmosfera generala 'e a)arare a cre'intei orto'o0e im)otriva acestui )ericol nu$l )ute lasa in'iferent )e mitro)olitul Antim Ivireanul. De aceea, in sco)ul a)ararii cre'intei orto'o0e si a com+aterii invataturilor gresite ale calvinismului, el a ti)arit si cateva carti. Cu siguranta, gri.a )ermanenta a lui Antim 'e a a)ara orto'o0ia im)otriva acestei confesiuni, concreti,ata in ti)arirea unor carti a'ecvate, il va fi facut sa se gan'easca sa alcatuiasca un manunc(i 'e )re'ici, cu sco)ul ca, )rin rostirea lor 'e la amvonul +isericii sa$i in,estre,e )e )astoritii sai cu )atericul, scut al a'evaratului orto'o0, facan' in felul acesta o o)era 'e )rofila0ie si 'e imuni,are a cre'inciosilor sai im)otriva unei eventuale moli)siri a acestora 'e cre'intele gresite ale acestei confesiuni. Catolicismul, al carui )ro,elitism era )uternic in 3ransilvania, se facuse simtit si in 3ara Romaneasca, mai ales in )artile 5lteniei, un'e

ince)use sa )rin'a ra'acini. In acest conte0t, este semnificativa insasi numirea lui Antim, la ! martie %#", ca e)isco) al Ramnicului, in locul fostului e)isco) Ilarion, 'e)us 'in trea)ta, nu numai )entru a+ateri canonice, ci si )entru ca era sus)ect ca sim)ati,ant al catolicismului, 'eoarece inga'uise catolicilor sa isi faca o +iserica in Ramnic si sa isi ingroa)e mortii lor in cimitirul 1)isco)iei. Dintre fetele +isericesti, Antim era cel mai in'icat sa ocu)e scaunul 'e e)isco) al Ramnicului, 'eoarece el s$a 'ove'it un va.nic a)arator al orto'o0iei romanesti im)otriva )ro,elitismului catolic inca 'in !66, can' a trimis la Balgra' )e Mi(ai Istvanovici, unul 'intre cei mai )rice)uti ti)ografi ai sai )entru a )u+lica acolo 'oua carti in lim+a romana; Bucoavna si C(iriaco'romion. In acest conte0t, se )resu)une ca gri.a )entru a)ararea orto'o0iei im)otriva )ro,elitismului catolic, a constituit, in +una masura, un factor care a 'eterminat )rintre altele (otararea lui Antim 'e a ela+ora cateva )re'ici, cu sco)ul intaririi cre'intei orto'o0e a )astoritilor sai. I)ote,a ca la +a,a )rocesului 'e alcatuire a )re'icilor lui Antim a stat si im)ulsul 'at 'e )ericolul )ro,elitismului calvin si al celui catolic, care amenintau cu 'estramarea unitatii 'e cre'inta a Bisericii orto'o0e romane, este cu atat mai )lau,i+ila cu cat Antim stia ca 'estramarea unitatii 'e cre'inta a )astoritilor sai ec(ivala cu insasi 'estramarea unitatii etnice a )o)orului roman si in final, cu insasi )ier'erea in'e)en'entei 3arii Romanesti. A'anc cunoscator al situatiei 'in tara, el a sesi,at li)sa 'e omogenitate a comunitatii aflate su+ .uris'ictia lui. Insufletit 'e s)iritul veacului, el nu a )utut sa nu o+serve contrastele i,+itor 'e 'ureroase 'intre clasa celor +ogati si a celor saraci.

De la )re'ica rostita la inscaunare si )ana in ultimele cli)e ale vietii sale, marele ierar( ne lasa sa intelegem ca sim)atia lui se in'rea)ta s)re cei in.ositi si e0)loatati, care 'esi sim)li si saraci, se +ucura 'e mare cinste inaintea lui Dumne,eu. Antim cunostea viata grea a )astoritilor sai si le lua )artea cu multa autoritate. 5 cercetare minutioasa a Di'a(iilor, 'uce la conclu,ia ca in o)tica lui Antim Ivireanul, vinovati 'e starea )recara a categoriei 'efavori,ate erau nu numai +oierii ci si asu)ritorii straini ai neamului nostru. Ins)irat 'e i'eile sociale ale iluminismului, inaltul ierar( critica societatea feu'ala romaneasca. Direct sau in'irect, )rin )re'icile sale, el )une inaintea oc(ilor marilor )ro)rietari 'e )amanturi .afurile, ne're)tatile si tratamentul nemilos la care erau su)usi 'e catre acestia saracii 'in vremea sa. Autorul Di'a(iilor constata in viata 'u(ovniceasca a )astoritilor sai o serie 'e )ractici, atitu'ini si 'e)rin'eri necrestinesti si antisociale, )e care nu mai vrea sa le treaca cu ve'erea. 1l ne )re,inta cu un real talent )re'icatorial ta+loul acestora, con'amnan' starea 'e a se com)lace in savarsirea raului, ca si acce)tarea savarsirii lui su+ 'iferite forme. Ii 'o.eneste si )e aceia care se a+at 'e la )rinci)iile morale crestine, 'ar se cre'e in're)tatit sa nu )una )rea multa as)rime, lasan' sa se intreva'a in cuvantul sau ceva 'in intelegerea su)erioara a )astorului in'urerat 'e ignoranta )astoritilor, 'e suferintele si stram+atatile la care$i im)inge li)sa 'e omenie a celor sus$)usi. 1l ii mai critica si )e unii 'intre )reotii vremii sale 'in cau,a ca nu au )regatirea necesara )entru a )astori suflete, consi'eran' ca se nevoiesc mai mult )entru folosul lor< 'ecat )entru cel al cre'inciosilor. In acest ca, nu este 'e mirare ca )astoritii raman in stare 'e ignoranta.

<. Nicolae Iorga 8 Des)re Antim Ivireanul, in Biserica 5rto'o0a Romana, 6<%, nr. $ 7, ). ! %

Antim 'emasca falsitatea si o+iceiul nefast al celor care a)artineau claselor )rivilegiate 'e a alerga 'u)a 'u(ovnici me'iocri, ignoranti, tocmai )entru ca ei insisi se aflau in grava confu,ie morala. 1l afirma ca=Dumne,eu nu se insala, ci ne inselam noi insine, s)re )eirea noastra sufleteasca.9 In cu)rinsul Di'a(iilor se intalnesc si unele consi'eratii teologice, care$l arata )e Antim a fi un a'anc cunoscator al invataturii 'ogmatice orto'o0e. Astfel a+or'ea,a )ro+lema crearii omului, a /fintelor 3aine, a e0istentei )roorocilor care )regatesc lumea )entru venirea Mantuitorului s)re resta+ilirea legaturii 'intre omul ca,ut si Dumne,eu, a unirii i)ostatice, a mantuirii care se reali,ea,a numai in Biserica, a im)ortantei rugaciunilor )entru cei morti, a fa)tului ca in neascultarea lui A'am sunt cu)rinse toate )acatele lumii, a )arusiei si >u'ecatii 'e A)oi, a im)ortantei virtutilor teologice, a /fintei ?ecioare Maria, a fa)tului ca Dumne,eu a luat fire omeneasca si nu ingereasca si a ?iintei incognosci+ile a lui Dumne,eu care fiin'ca Il cunoastem )e Dumne,eu numai in masura in care 1l ni /e 'esco)era si in masura in care mintea noastra )oate sa inteleaga. Pentru /fantul Antim, Biserica este locul un'e cre'inciosul Il intalneste )e Dumne,eu si sta 'e vor+a cu 1l in intimitatea inimii. Aici e con'us 'e ingerul sau )a,itor la momentele 'e rugaciune colectiva. In relatie cu /fanta 3reime, omul isi 'e,valuie fata sa anterioara )entru o stralucire cereasca intru curatirea 'e )acate si 'e cugete viclene. A)oi )rin constiinta va 'eveni

9. Antim Ivireanul 8 Di'a(ii, 1'. Aca'emiei Re)u+licii Po)ulare Romane, Buc, 6!7 vas al Du(ului /fant. Asa )recum /fanta ?ecioara a fost a'usa la 3em)lu 'e )arintii sai, Ioac(im si Ana, tot asa omul cre'incios, o'ata intrat in /fantul lacas se sfinteste )rin lucrarea curatitoare a Du(ului, )rimeste cuvantul lui Dumne,eu in inima sa si asa, s)une sfantul Antim, el va fi cu a'evarat )a,itor si cinstitor al Prea /fintei ?ecioare si al tuturor sfintilor. Ca i,voare )rinci)ale )entru )re'icile sale se numara cele ag(iografice, /fanta 3ra'itie. :ectura Di'a(iilor ne 'esco)era ca in alcatuirea cuvantarilor s$a tinut seama si 'e )rinci)iile omiletice care contri+uie la atingerea sco)ului intreit al )re'icii; 'e a lumina mintea, 'e a misca inima si 'e a in'u)leca voia. Aceste )rinci)ii sunt; (ristocentric )entru ca invatatura +isericeasca si in'emnul s)re a face +ine vin 'e la @ristos si se im)linesc in si )entru @ristos, eclesiocentric )entru ca se afirma necesitatea ascultarii necon'itionate si continue 'e Biserica ce esta )astratoarea a'evarurilor 'e cre'inta revelate, )si(ologic$ )rin anali,a unor stari sufletesti ale )ersoanelor 'in istoria sfanta si )rin o+servarea unor astfel 'e stari la ascultatori, al intuitiei, )rin ca)acitatea 'e relationare 'intre cunostintele a+stracte cu cele care caracteri,au societatea contem)orana cu autorul, al stimularii activitatii )ro)rii a ascultatorilor, al actuali,arii )rin ra)ortarea invataturii evang(elice la situatii 'in viata societatii in mi.locul careia isi 'esfasura viata )reoteasca, calen'arul +isericesc, )erico)a evang(elica, me'iul incon.urator )rin ca)acitatea 'e anali,a a 'iscernerii +inelui 'e rau si

al )ro)ova'uirii cu cuvantul si cu fa)ta$ )rin mo'elul vietii sale 'u(ovnicesti. Acest ultim )rinci)iu este 'eose+it 'e im)ortant )entru reusita )re'icii. 5ricat 'e frumoase ar fi vor+ele rostite 'e un )re'icator, ele nu vor avea in sufletul ascultatorilor re,onanta 'orita si sco)ul )re'icii nu va fi atins 'e)lin 'aca )re'icatorul nu a'anceste in fa)ta forta cuvantului. Ascultatorilor tre+uie sa li se 'ea oca,ia sa isi 'e,volte incre'erea necesara rece)tionarii unei )ro)ova'uiri iar )re'icatorul este 'ator sa arate cu e0em)lul )ersonal ca ceea ce recoman'a altora se )oate im)lini 'e catre fiecare om si ca trairea invataturii )ro)use a'uce un folos atat vietii in'ivi'uale cat si celei sociale. Antim a folosit in )re'ici elemente 'in cultul crestin 'in a+un'enta. Astfel te0tele si cantarile cultice intre+uintate ca material intuitiv erau intr$o +una masura familiare ascultatorilor sai, 'eci asigurau )erce)tia a'evarurilor 'e cre'inta e0)use in Di'a(ii. 1ste im)ortant 'e consemnat fa)tul ca literatura )o)ulara a constituit un factor im)ortant 'e inraurire asu)ra activitatii 'e )re'icator a lui Antim. 1l stie sa se miste cu im)resionanta in'emanare )rintre te0tele scri)turistice si )atristice, 'ar in acelasi tim) foloseste si cartile )o)ulare care circulau in vremea sa. Pentru a rascoli sufletele celor care il ascultau, a intre+uintat cuvinta care aveau un am)lu rasunet in sufletele crestinilor. Acest lucru se intam)la 'atorita imaginilor vii )e care le tre,ea in sufletul acestora 'e e0em)lu. A)recierea ca Antim Ivireanul este )rimul mare orator +isericesc in lim+a romana este in're)tatita, 'eoarece a intuit ca vec(ile ca,anii care se citeau in +iserici ramaneau neintelese 'e )o)or si 'eci neeficiente )entru sufletele celor care le ascultau, 'in cau,a ca tra'ucerile lor, imitin' servil or'inea e0)resiilor 'in versiunea originala, erau alcatuite 'in cuvinte

greoaie, cu o sinta0a confu,a si o to)ica ce nu se mai )otrivea cu structura sinta0ei si morfologiei caracteristice lim+ii romane 'e atunci.

Aceste li)suri 'in )unct 'e ve'ere lingvistic constituiau )ie'ici )entru intelegerea vec(ilor ca,anii. Mitro)olitul Antim care 'orea ca )re'icile sale sa fie intelese cu usurinta, iar mesa.ul lor sa fie acce)tat cu )lacere, a (otarat ca in e0)unerea acestora sa foloseasca, )e cat era cu )utinta, lim+a )o)ulara, acel grai viguros, )lin 'e imagini )roas)ete, re'ate )rin e0)resii si locutiuni iu+ite 'e )o)or, im)riman' astfel stilului )re'icilor sale un )ronuntat gra' 'e oralitate. Pe langa lacunele lingvistice ale vec(ilor ca,anii, )re'icatorul mai o+servase ca ele )re,entau invataturile )rintr$o mo'alitate stereoti)a si ca erau mentinute in atmosfera 'e rutina a unor )rinci)ii cu caracter general, fara o corelare a lor cu realitatile actuale, concrete si ar,atoare care framantau ,ilnic viata 'u(ovniceasca si sociala a cre'inciosilor Pentru ca aceste )re'ici sa fie accesi+ile 'iverselor categorii 'e cre'inciosi, Antim cere lui Dumne,eu ca in )rocesul 'e ela+orare a )re'icilor, sa se a)lice )rinci)iul in'ivi'uali,arii, conform caruia cel care )re'ica, folosin' intele)ciunea, sa )una accentul )e cunoasterea temeinica a structurii +io)si(ice a ascultatorilor sai. Prin intele)ciunea 'e care tre+uie sa 'ea 'ova'a )re'icatorii in ela+orarea )re'icilor lor, Antim intelegea ca)acitatea su)erioara 'e a intui s)ecificul firilor omenesti ale cre'inciosilor care le asculta, )recum si maiestria lor )e'agogica 'e a folosi meto'ele 'i'actice si )roce'eele )e'agogice a'ecvate )entru transmiterea mesa.ului )re'icatorial in mo' 'iferentiat.

Di'a(iile il in'ica )e mitro)olitul lui Brancoveanu ca initiator al elocventei sacre. 5)era lui este o 'emonstratie a ca)acitatii )lastice a graiului romanesc facuta )aturii +oieresti eteroglote 'e catre un strain. Pre'icile sunt construite 'u)a sc(ema; intro'ucere, tratare, inc(eiere si 'eseori au la ince)ut un te0t care sinteti,ea,a su+iectul a+or'at. ?ormula 'e a'resare nu se afla intot'eauna la ince)ut ci in interiorul te0tului. Intro'ucerile sunt scurte, +a,ate )e analogii, arata 'ragostea fata 'e )astor. Cuvantarile sunt inc(eiate cu o invocare a a.utorului 'umne,eiesc. 1le mai sunt concesive, comunicative si cor'iale. Autorul utili,ea,a uneori )roce'eul intrarii 'irecte in tratarea care este vie, am)la si eficienta. Alaturi 'e )olimorfismul )re'icii 'emonstrat 'e numarul mare 'e s)ecii literare insumate in )erimetru, se afirma si )olitonalitatea ei. Prin am+ele, Antim ia un gigantic avans fata 'e oamenii generatiei sale si intre'esc(i'e )ortile literaturii romane in sens mo'ern. ?igurile selectate 'e oratorie sunt mai ales figurile gan'irii 'in nomenclatorul clasic. Astfel, in 'esfasurarea com)o,itionala a )re'icii se intalnesc; interogatia (AAVeniti 'u)a Mine toti cei ostenitiBB. /i cine nu va alergaC&", antite,a (intristare$+ucurie= lasa cele 'e .os$lumesti$)rimeste )e cele 'e sus$ceresti= lasa )e cele stricacioase$castiga )e cele nemuritoare&, asemanarea Maica Domnului este asemenea soarelui, lunii, ,orilor= D'umne,eu este neva,ut, nemuritor, la fel ingerii si sufletul omului&, com)aratia ( /fantul Pavel a stralucit ca luna )lina&, )ersonificarea si metafora (/telele aveau 'esc(ise tam)lele= cerul s$a 'esc(is s)re somn&, negatia (Nu iaste cu )utintaD&, intre+area care este reca)itulativa, )entru sistemati,area )re'icii, )entru evitarea ne'umeririlor, )entru a starni

interesul, )entru a o lau'a )e /fanta ?ecioara. Alte figuri artistice intalnite sunt; sugestia, gra'atia, re)etitia, )ersistenta iar 'intre figurile s)ecifice stilului oratoric se enumera; )roso)eea (figura )rin care se acor'a viata o+iectelor&, a)ostrofa si e)ifonemul ()revin sla+irea relatiei 'irecte cu )u+licul&, e)anorto,a (figura care su+linia,a i'eea mo'ifican'$o usor&, invocatia, e0clamatia, simetria, alu,ia,)aralela si altele. ?ara in'oiala, Antim Ivireanul a contri+uit la )rogresul lim+ii romane literare, intarin' elementele )ro)rii ei si inmultin'u$le. 1l a )relungit viata unor ar(aisme a caror 'is)aritie ar fi saracit lim+a. Revenin' la )ersonalitatea mitro)olitului, s$a o+servat ca traiectoria vietii sale a urmat invatatura crestina )e care si$o insusise si )e care o transmitea la ran'ul lui )astoritilor, nu numai )rin )uterea elocventei, ci si )rin aceea a e0em)lului )ersonal )entru ca o mare insusire a sa era aceea a convingerii religioase nestramutate, acce)tarea constienta a a'evarurilor 'e cre'inta, e0)erierea si a'ancirea lor cu a.utorul /fintilor Parinti ai 3ra'itiei +isericesti. Antim Ivireanul, steaua luminoasa a e)ocii lui Constantin Brancoveanu, )e langa meritele sale 'eose+ite,$)rin munca, )rin stu'iu neintreru)t, )rin rugaciune si milostenie$ramane )entru noi mare teolog, mare )e'agog si mare a)arator al invataturii Bisericii 5rto'o0e. Pre'icile sale sunt traite, au fluenta logica, sunt )line 'e )erlele invataturilor morale, 'ogmatice, )astorale si sociale, invataturi )e care nimeni in vremea sa nici macar n$ar fi cute,at a le gan'i. 1l reuseste sa faca in tim)ul ro'nicii sale )astoriri, un a'evarat tratat 'e morala, unul 'eose+it 'e im)ortant 'e 'ogmatica si altul 'e )ro+leme )astorale si sociale. De aceea AADi'a(iileBB lui Antim Ivireanul raman i,vor 'e 'ocumentare, 'e ins)iratie si 'e real

folos oricarui )reot care ar vrea sa guste, sa inteleaga si sa a)lice frumoasele invataturi ale marelui mitro)olit, care ramane )entru Biserica noastra o

floare mereu inmiresmata si care nicio'ata nu se va veEte.i."

". Nicolae Ale0a 8 Invataturi 'ogmatice in AADi'a(iileBB lui Antim Ivireanul in /tu'ii 3eologice, nr.6$ #, 6%%