coala cu clasele I-VIII Pavel Dan Tritenii de Jos

Motorul OTTO

Nikolaus August Otto (18321891) a fost de inventatorul german al primului motor cu combustie intern care ardea n mod eficient combustibilul direct ntr-un piston de camera. Dei alte motoarele cu combustie intern au fost inventate (de exemplu, de ctre Etienne Lenoir) acestea nu s-au bazat pe patru timpi separate.Conceptul de patru timpi este posibil s fi fost deja discutat la data inveniei lui Otto, dar el a fost primul care a pus-o in practic.

Prile componete
Motorul Otto a fost conceput ca un

motor de staionare i n aciunea motorului,tinpul este miscare in sus sau jos a unui piston ntr-un cilindru. Utilizat mai trziu, ntr-o form adaptat ca un motor de automobil,sunt implicai patru timpi sus-jos: (1) Admisie descendentcrbune,gaz i aer intra n camera pistonului, (2) Compresie adiabatica n sens ascendent - piston comprim amestecul, ( 3) Ardere si destindere adiabatica descendent - arde amestecul de combustibile cu scnteie electric i (4) Evacuarea ascendent degaj gaze de eapament din camera pistonului. Otto l-a vndut doar ca pe un motor stationar.

Ciclul motorului Otto

Motorul Otto se mai numete i

motor cu aprindere prin scnteie (MAS) sau motor cu explozie. Motorul Otto funcioneaz dup 4 timpi: - timpul I admisia - timpul II compresia - timpul III arderea i detenta - timpul IV evacuarea Timpul III este singurul timp n care motorul cedeaz lucru mecanic n exterior i, din aceast cauz, se numete timp motor. n ceilali timpi, motorul trebuie s primeasc lucru mecanic din exterior, fiind numii timpi mori.

Timpul 1: Admisia
ncepe

prin nchiderea supapei de evacuare, urmat imediat de deschiderea supapei de admisie i de deplasarea rapid a pistonului de la punctul mort superior (p.m.s.) la punctul mort inferior (p.m.i). n cilindru se aspir amestecul carburant format de carburator din vapori de benzin i aer. Admisia se realizeaz practic la presiune constant (presiunea atmosferic).

Timpul 2: Compresia
ncepe cu nchiderea supapei

de admisie. Pistonul se deplaseaz rapid de la p.m.i. la p.m.s., comprimnd amestecul car-burant pn la 12-18 bar. Din cauza vitezei mari cu care se realizeaz comprimarea, n acest proces, practic, nu are loc schimb de cldur cu exteriorul, compresia fiind considerat un proces adiabatic. La sritul timpului II, amestecul carburant ajunge la 400o 500oC.

Timpul 3: Arderea si detenta

Arderea
n momentul n care pistonul este la p.m.s., bujia produce o scnteie electric ce aprinde amestecul carburant. Arderea se produce extrem de rapid, ca o explozie, ducnd la creterea instantanee a presiunii pn la aprox. 25 - 40 bar i 1500C - 2000C. Arderea poate fi considerat un proces izocor.

Timpul 3: Arderea si detenta

Detenta
Gazele provenite din ardere mping pistonul de la p.m.s. la p.m.i. Din cauza vitezei mari cu care se deplaseaz pistonul, n acest proces, practic, nu are loc schimb de cldur cu exteriorul, detenta fiind considerat un proces adiabatic. Timpul III este singurul timp motor al ciclului, n care se cedeaz lucru mecanic n exterior.

Timpul 4: Evacuarea
La

nceputul timpului IV, supapa de evacuare se deschide cnd pistonul este la p.m.i. Evacuarea are loc iniial prin ieirea brusc a gazelor n atmos-fer, ntruct presiunea n cilindru este mai mare dect presiunea atmosferic. Aceast parte a timpului IV constituie un proces izocor. Restul gazelor sunt evacuate prin deplasarea pistonului de la p.m.i. la p.m.s., procesul realiznduse la presiune constant.

Aceasta succesiune de evenimente se repeta de zeci de ori pe secunda, furniznd n timpii 3 suficienta energie sub forma de lucru mecanic pentru a mentine motorul n functiune, dar si pentru a mentine n miscare sistemul cuplat la motor.

Motorul Diesel
Rudolf Diesel (1858-1931) a

fost inventator al motorului diesel. Datorit faptului c benzina era nc foarte scump si foarte inflamabil, inginerul Rudolf Diesel a realizat un nou tip de motor care ardea initial praf de crbune, aprinderea realiznduse prin nclzirea aerului comprimat n cilindru. n 1897 nlocuieste crbunele cu motorina, iar performantele noului motor nu s-au lsat asteptate, el fiind utilizat la nave, locomotive etc., fr s uitm c n 1930 Junkers adapteaz motorul diesel la avioane.

Parti componente
5 3 4

1 2

Motorul Diesel este alctuit dintr-un blocmotor care cuprinde cel puin 4 cilindri, fiecare cilindru motor coninnd: 1. Cilindru 2. Piston 3. Supapa de admisie 4. Supapa de evacuare 5. Injector 6. Biela 7. Manivela

Ciclul motorului diesel

Motorul Diesel se mai numete

i motor cu aprindere prin compresie (MAC). Motorul Diesel funcioneaz dup 4 timpi: - timpul I admisia - timpul II compresia - timpul III arderea i detenta - timpul IV evacuarea Timpul III este singurul timp n care motorul cedeaz lucru mecanic n exterior i, din aceast cauz, se numete timp motor. n ceilali timpi, motorul trebuie s primeasc lucru mecanic din exterior, fiind numii timpi mori.

Timpul 1: Admisia
Timpul I ncepe prin nchiderea supapei de evacuare, urmat imediat de deschiderea supapei de admisie i de deplasarea rapid a pistonului de la punctul mort superior (p.m.s.) la punctul mort inferior (p.m.i). n cilindru se aspir aer din atmosfer. Admisia se realizeaz practic la presiune constant (presiunea atmosferic).

Timpul 2: Compresia
Timpul

ncepe cu nchiderea supapei de admisie. Pistonul se deplaseaz rapid de la p.m.i. la p.m.s., comprimnd aerul pn la 35-50 atm. Din cauza vitezei mari cu care se realizeaz comprimarea, n acest proces, practic, nu are loc schimb de cldur cu exteriorul, compresia fiind considerat un proces adiabatic. La sritul timpului II, amestecul carburant ajunge la 700-800C.

II

Timpul 3: Arderea si detenta

n momentul n care pistonul

este la p.m.s., pompa de injecie prin injector pulverizeaz picturi foarte fine de motorin n cilindru. Pe msur ce ptrund, picturile se nclzesc i se aprind, temperatura de 700 C fiind mai mare dect temperatura de aprindere a motorinei. Arderea se produce lent, presiunea fiind practic constant datorit deplasrii pistonului sub presiune gazelor de ardere. Arderea poate fi considerat un proces izobar. La sfritul arderii, temperatura este de 1500C 2000C.

Timpul 3: Arderea si detenta

Detenta Gazele provenite din ardere continu s mping pistonul de la p.m.s. la p.m.i. Din cauza vitezei mari cu care se deplaseaz pistonul, n acest proces, practic, nu are loc schimb de cldur cu exteriorul, detenta fiind considerat un proces adiabatic. Timpul III este singurul timp motor al ciclului, n care se cedeaz lucru mecanic n exterior.

Timpul 4: Evacuarea
La

nceputul timpului IV, supapa de evacuare se deschide cnd pistonul este la p.m.i. Evacuarea are loc iniial prin ieirea brusc a gazelor n atmos-fer, ntruct presiunea n cilindru este mai mare dect presiunea atmosferic. Aceast parte a timpului IV constituie un proces izocor. Restul gazelor sunt evacuate prin deplasarea pistonului de la p.m.i. la p.m.s., procesul realiznduse la presiune constant.

Motorul Diesel - ieri

Motor Diesel 1906

Primul motor Diesel

Mercedes Benz 1936

Motorul Diesel azi

 1. Intretinerea motorului Otto este mai ieftina decat intretinerea motorului Diesel. 2. Consumul motorului Diesel este mai mic decat consumul motorului Otto. 3. Aceleratia de la 0 la 100 km/h motorului Otto este mai mica decat a motorului Diesel. 4. Emisiile de CO2 ale motorului Diesel sunt mai mici decat ale motorului Otto. 5. Presiunile la care lucreaza motorul Diesel sunt mai mari decat cele ale motorului Otto. 6. Motorul Diesel are un nivel de turatie ce nu poate fi depasit din cauza ca autoaprinderea se face in mod natural si nu fortat pe cand cel Otto poate fi regulat/controlat prin frecventa de aprindere a scanteii.

Alte tipuri de motoare

Motorul Turbojet
Interiorul unu motor turbojet: Un motor turbo face un avion sa zboare adaugand enrgie aerului si apoi aspirandu-l afara prin spatele motorului.Diferitele componente ale motorului sunt:(1),tubul de captare a aerului ,(2) elice si compresor,(3) combustor, (4) turbina si in final,(5) tubul de evacuare.

Concluzii
Nou, GRUPEI 3, ne place s lucrm n echip. Am observat ca aa este mult mai uor si mai interesant. Am lucrat toi la acest proiect si n-am adus fiecare contribuia. Ne-am inteles foarte bine, fara sa ntmpinm probleme.

Bibliografie

http://www.iet.aau.dk/sec2/junkers.htm http://www.lner.info/locos/A/a4.shtml http://www.kalipedia.com http://www.kruse-ltc.com/introduction.php http://www.lefo.ro/aelfizica/fizica/Motoare_termice/ http://www.little-horse.com/en/motor-pumps/diesel-motor-pump-units-forfire-protection.html http://www.machinery.uk.com/interesting.htm http://www.manbw.com/files/news/filesof2549/lectric%20Propulsion.pdf http://www.man-mec.com/history.htm http://www.marinediesels.info/index.html http://www.mysport.ro/stiri/auto http://www.nrhs.com/web_exclusives/rudolph_diesel/ http://www.pkdgrup.ro/utilaje-noi.html http://www.promotex.ca/articles/cawthon/2003/05-01-2003_article.html http://www.railmover.com/sale/

Realizat de:

Bena Alexandru Ceclan Rare Cristurean Daniel Srb Cristi Murean Ghit Murean Raul Florea Ioana Florea Lori