ARSURI Def: boala chirurgicala cu o evolutie locala si generala bine determinate,stadiala, care apare la contactul substantei vii cu corpuri

sau substante care detin si descarca incarcatura fotonica(caldura) si se caracterizeaza dpdv fiziopat !rin " mari sindroame: # Sd pierderilor lichidiene acute si grave $ Sd h%po&ic'anemic ( Sd dismetabolic meta agresional ) Sd infectie si prabusire imunitara " Sd denutritiei grave si prelungite Se refera la arsuri *#+, din suprafata corpului -a entitate reprezinta un volum(de subst arsa.tesuturi arse) / $ variabile: 'suprafata 'inaltimea.adancimea.profunzimea 'inmultindu'le 0* volumul de substanta arsa 'supraf si inaltimea au rol in strategia si tactica terapeutica a arsului ,motiv pt care la primirea in urgent,acestea trebuiesc consemnate pt a se putea stabili terapia in primele $)h Stabilirea in urgent a supraf arse se face pe $ 1criterii2.2reguli2: Regula lui # : dupa care suprafata palmei cu degetele adeduse(degetele lipite) pana la pliul de fle&ie al palmei reprezinta #, din suprafata corporala(din palma accidentatului) Regula lui 3:dupa care anumite segmente reprezinta 3, din suprafata corporala sau multiplu de 3: mb thoracic fiecare 3,,mb pelvin fiecare 3,,tr thoracic si post 3,,e&treme cefalica(cap,gat)'3,,#, perineul si org genitale e&t Au e&istat multiple modalitati de a imparti arsurile dpdv al inaltimii,tendinta moderna este sa se clasifice in arsuri dermice partiale si arsuri dormice totale Arsura gr I: arsur4 care intereseaz4 numai termina5iile nervoase libere cutanate pe care le 6e&cit42, se produce ponta mastocitar4 (adic4 se sparg mastocitele) 7i apare eritem, edem, 7i durere / eritemul solar 8v este simpl4, cu e&cep5ia suprafe5elor care dep47e7sc 9+, din supraf corporal4, :n care pierderile lichidene nu pot fi acoperite dec;t prin aport e&tern (!8< sau !I< / perfuzie endovenoas4 sau intravenoas4) =radul II: intereseaz4 stratul superficial al pielii (epidermul :n totalitate > #.( e&terna dermului), iar cliva?ul dintre partea moart4 (e&terna) 7i cea vie (interna) este delimitat printr'o flicten4 cu con5inut serocitrin / semn c4 nu au fost interesate vasele sangvine papilare De principiu, con5inutul flictenei e bine a fi evacuat Semnele clinice: durere vie (mai ales dup4 eclatarea / spargerea ' flictenelor), dat fiind c4 r4m;n e&puse termina5iile nervoase libere ale pielii agresate de presiunea atmosferic4 Se vindec4 sub tratament simplu :n #) / #@ zile, de principiu cu restitutio ad integrum, cu e&cep5ia cazurilor care se infecteaz4 sau atunci c;nd arsura evolueaz4 pe st4ri fiziologice speciale (sarcin4) sau :n situa5ii patologice speciale (DA, IR-, hipotiroidism) =radul III: se caracterizeaz4 clinic prin prezen5a flictenelor cu con5inut sero'hemoragic (semn c4 au fost amputate vasele sangvine papilare), leziunea de arsur4 necroz;nd epidermul :n totalitate 7i dermul interesat este de ?um4tate sau $.( !4streaz4 posibilit45i de vindecare spontan diri?at4 prin rezervele epitelialele profunde ale pielii (glandele pilosebacee) Se vor vindeca mai rpd leziunile de pe pielea p4roas4 dec;t cele de pe piele glabr4 8ste clasificare :n (a 7i (b care constituie o chestiune de specialitate, :n sensul c4 arsura (b cel mai adesea nu se vindec4 spontan diri?at4 atunci c;nd suprafa5a individual4 a insulei de (b dep47e7te ( cm <indecarea se ob5ine de principiu :n $@'(+ zile, cel mai adesea cu sacrificii de ordin cosmetic, mai ales c;nd sunt prezente leziunile de gradul (b / de principiu apar cicatrici hipertrofice, hiperpigmentate

=radul I<: intereseaz4 pielea :n totalitate 7i nu se poate vindeca spontan dac4 diametrul leziunii dep47e7te ( cm 8ste caract clinic prin prezen5a escarei de gradul I< care poate fi neagr4, casant4 (brun4) / arsur4 prin flac4r4, sau alb4'sidefie / arsur4 prin lichide fierbin5i, ambele indolore pt c4 sunt distruse termina5iile nervoase libere =radul de profunzime depinde sau este Indus de $ variabile: - Bemperatura agentului vulnerant - Bimpul de e&punere -4ldura este vulnerant4 pt organism at c;nd dep47e7te ))')" grade <olumul de 5esut ars este :ncon?urat de o zon4 de modific4ri vaso'motorii 7i metabolice cunoscut4 sub numele de sectorul III Arsurile sunt de obicei accidente care produc pe l;ng4 leziunile cutanate 7i leziuni ale altor organe sau sisteme: - Arsuri de c4i aeriene superioare care apar totdeauna la arsurile ce se produc prin e&plozie :n spa5iu :nchis atunci c;nd aerul din :nc4pere se arde instantaneu, produc;nd o presiune negativ4 ceea ce induce inspirul refle&, ocazie cu care aerul fierbinte 7i pulberile fierbin5i sunt inhalate 7i produc arsurile de c4i aeriene superioare Suspiciunea de arsur4 de -AS este fff important4 7i devine susceptibil4 atunci c;nd accidentatul s'a aflat :ntr'un mediu.spa5iu :nchis (containere, camere :nchise) Al doilea criteriu este vibrizele arse (p4rul din nas) Alt semn: h%peremia orofaringelui sau prezen5a :n orofaringelui a negrului de fum / funinginea Ci disfonia Dpdv evolutiv, arsura are ) stadii distincte: # Stadiul primelor ( zile sau stadiul 7ocului postcombustional ini5ial !acient instabil dpdv hemod%namic, pierderile lichidiene sunt ma?ore 7i greu de controlat Se impune reechilibrare hemo'hidroelectrolitic4, adic4 ap4, s;nge 7i electroli5i pt support vital Boate conduse dup4 monitorizarea semnelor clinice: diureza orar4 (un ars mare va fi purt4tor de sond4 uretrovezical a demeurre), tensiunea arterial4 7i pulsul urm4rite la or4, presiunea venoas4 central4 Dpdv al corect4rii anemiei e&ist4 :nc4 divergen5e :ntre medicii de terapie intensiv4 7i chirurgii plasticieni Dedicii de terapie intensiv4 sus5in c4 nu este necesar4 corec5ie hematic4 / s;nge integral sau mas4 eritrocitar4, dec;t at c;nd Eb scade sub #+g.dl , iar chirurgii sus5in c4 dpdv fiziopat actul therapeutic trebuie s4 devanseze instalarea anemiei Depresia imunitar4 a arsului se instaleaz4 progresiv 7i se traduce clinic prin leucopenia 7i devierea la st;nga a formului Arneth Devierea c4tre st;nga a formulei Arneth induce cre7terea pragului de citodiapaz4 De principiu, arsul pierde apetitul, e&plicabil prin induc5ie hipotalamic4, dar 7i prin conte&tual medical Regimul arsului trebuie s4 fie hiperplastic, hipercaloric 7i de cru5are digestiv4 $ !rimele ( s4pt4m;ni 8ste stadiul remanierilor metabolice 7i cicatriceale ma?ore la sf c4ruia pacien5ii trebuie s4 fie echilibra5i hemo'hidroelectrolitic, 1lini7ti5i2 7i s4 aib4 detresate :ndep4rtate: pl4gi :n curs de epitelizare / pt arsurile superficial sau de granulare / pt arsurile profunde Fn acest stadiu apar cele mai frecvente complica5ii: DSGH, ca 7i ulcerul de stres -urling ( !rimele ( luni Iez de arsur4 trebuie s4 fie vindicate chirurgical, pacientul echilibrat cu apetitul 7i pofta de via54 reluate 7i :n care :ncep remanierile cicatriceale ) Jine p;n4 la 3'#$ luni de la accident 8lementul ma?or este remanierea cicatriceal4 sau efectuarea interven5iilor chirurgicale cu scop reparator Dpdv theoretic 7i practice e&ist4 7i un stadiu ) patologic: bolnavi cu arsuri mari care a? s4 dep ( luni de la accident 7i s4 aib4 pl4gi nevindecate multiple, adinamici, apatici, pr4bu7i5i imunitar, ca7ectici 1bolnavul de por5elan2

Dpdv therapeutic , at c:nd arsura de gradul ) dep47e7te #+,, acoperirea defectelor rezultate prin arsur4 sau e&cizie devine o problem4 Indicele prognostic Reprez o modalitate de apreciere a riscului vital al arsurilor :ntinse -alculul indicelui prognostic se face dup4 formula: Ia indice prognostic 9+ :ncep s4 apar4 complica5iile ma?ore Ia indice #$+'#9+ supravie5uirile aproape egalizeaz4 decesele, peste #)+ supravie5uirile sunt e&cep5ii Hormula de calcul 7i termenul de indice prognostic nu este folosit :n toat4 lumea 8lectrocu5ia reprezint4 pasa?ul curentului electric :ntre $ puncte diferite f4r4 a produce leziuni cutanate evidente (avem marc4 de intrare 7i poart4 de ie7ire) Uneori marca de intrare aproape c4 nu poate fi identificat4 8lectrocu5ia trebuie diferen5iat4 de arsura prin flam4 electric4 sau arc voltaic 7i cel mai adesea avem de a face cu arsuri combinate: flam4 electric4 7i flac4r4 -onform legii lui Koule, cele mai bune conductoare electrice este apa, 7i atunci leziunile grave :n electrocu5ie sunt la nivelul vaselor, 7i cu prec4dere la nivelul venelor unde pres este mai mic4, uneori neg, 7i se produc necroze secundare la niv e&tremit45ilor -u c:t diametrul conductorului este mai mic rezisten5a la parcurgerea curentului electric este mai mare / tot Koule Arsurile chimice Se produc cu substan5e care dega?4 energie fotonic4 , iar primul a?utor este totdeauna reprezentat de introducerea sub ?et de ap4 L cu o singur4 e&cep5ie: varul nestins Mu e&ist4 neutralizare chimic4 a arsurilor Arsurile prin baze sunt mai grave dec;t cele prin acizi, dat fiind c4 cele prin acizi precipit4 proteinele 7i fenomenul se limiteaz4 rapid, pe c;nd bazele au evolu5ie ma?or4 :n timp Btt :n urgen54 al arsului -onst4 :n toaleta chirurgical4 primar4 B-! care se efectueaz4 :n sala de opera5ii sub A= -onst4 :n :ndep4rtarea detritusurilor celulare 7i a resturilor combustionate de la nivelul pl4gilor arse, fi&area leziunilor cu alcool 7i pansament uscat steril De principiu, primele )@'39 de ore pansamentul se recomand4 a fi numai uscat, dat fiind c4 niciun topic nu poate deveni active pt c4 este sp4lat de plasme&odie Antibioticoterapia este proscris4 :n primele "'N zile c;nd pielea, de7i ars4, :7i p4streaz4 principal arm4 de ap4rarea :mpotriva infec5iei' pE'ul acid Riscul apari5iei este dup4 ce pE devine neutru 7i vireaz4 spre alcalin 7i atunci apar de regul4 infec5ii oportuniste, deci cu at;t mai mult AO profilactic4 este nerecomandat4 De principiu :ns4, cei mai mul5i admin AO la arsuri mari pt acoperire medico'legal4 Imunostimularea arsului este benefic4 7i recomandat4 cu prec4dere :n stadiile $,(, eventual ) Interven5iile chirurgicale cu scop reparator% pt cicatricile vicioase sau retractile postcombustionale sunt recomandate a fi efectuare dup4 :ncetarea 1evolu5iei cicatriceale2 Semn al cicatriz4rii: dispari5ia pruritului, palidizarea cicatricei 8&cep5ie: cicatricile deformante de la nivelul pleoapelor (ectropion postcombustional) sau microstomiile ma?ore