MOTIVAREA SI PRODUCTIVITATEA Pentru a desfasura o activitate economica orice salariat si la nivel general orice unitate economica trebuie sa aiba

o motivatie Dar !entru o motivatie materiala cat mai ridicata este necesar ca !roductivitatea sa fie mereu in crestere" iar !entru acest lucru im!ortante sunt si relatiile salariatilor cu conducerea" bineinteles !e langa alti factori care o determina #cu cat o unitate economica este mai mare" cu atat mai im!ortante sunt relatiile ce se stabilesc intre aceasta si oamenii care lucrea$a in ea% Cea mai im!ortanta !roblema ce se !une in !re$ent unitatii economice si a oamenilor este modul in care ar trebui sa fie de$voltate anumite calitati creatoare de conducere" care sa cores!unda cat mai bine cerintelor legate de internationali$area economiei si a inovatiilor te&nologice 'ucrul cel mai im!ortant este sa se stabileasca o conce!tie de conducere cu o e(celenta ca!acitate de indrumare" sa se cree$e un sistem functional de organi$are astfel incat unitatea economica sa aiba !osibilitatea sa)si concentre$e toate fortele si in s!ecial fortele umane #Conducerea unitatii economice trebuie sa)si dea seama ca orice om este talentat si rolul ei cel mai im!ortant este de a de$volta talente% #Daca reali$am la acesti oameni cu ma(im de motivare colectiva si daca o organi$am si o valorificam in folosul unitatii economice ne !utem aste!ta ca !roductivitatea sa creasca ra!id" iar venitul national !e ca! de locuitor sa a*unga la nivelul natiunilor fata de care suntem acum ramasi in ur)ma% Relatia dintre motivare si !roductivitate In ceea ce !riveste metodele de creare a motivarii la salariati" s)au de$voltat !ana acum diverse idei si metode de conducere" de la conducerea stiintifica a lui Ta+lor !ana Ia ,Teoria relatilor umane% din e(!erimentul lui -a.t&orne Desi au e(istat unele deosebiri in conclu$iile care s)au des!rins din aceste lucrari" !reocu!area comuna !rinci!ala a acestor studii a fost relatia dintre moral si !roductivitate Considerandu)se ca e(ista o relatie intre moral si !roductivitate s)a a*uns la conclu$ia ca un moral ridicat duce la o !roductivitate su!erioara

Dar re$ultatele cercetarilor com!ortamentului care au fost recent de$voltate" demonstrea$a ca relatia dintre cei doi factori sus mentionati nu este nea!arat &otaratoare S)a constatat de asemenea" ca dintre factorii de motivare care determina moralul unii maresc !roductivitatea /a!one$ul C&uic&i Murai in 0123" in studiul des!re% motivarea muncitorului si moralul in industie #" a e(aminat intr)o serie de intre!rinderi c&imice si intr)o serie de unitati economice mi*locii !roducatoare de masini relatia care e(ista intre !roductivitate si motivare !rin !risma a !atru as!ecte4 ) Atitudinea salariatitor fata de munca5 ) A!ecierea conducatorilor de catre salariati5 ) Relatiile umane intre membrii colectivului ) A!recierea moralului salariatilor de catre ei insusi In urma acestor investigatii" el a tras urmatoarele conclu$ii ) ) ) ) Satisfactia sau insatisfactia obtinuta de !e urma activitatii !ro!rie a Modul de conducere este un factor foarte im!ortant care influentea$a 6ivelul moralului unui gru! neformal nu are ne!arat o influenta mare In general nu se !oate constata o corelatie de un fel unit intre nivelul

muncitorului este cel mai im!ortant factor care afectea$a !roductivitatea5 !roductivitatea5 asu!ra !roductivitatii5 moralului si cel al !roductivitatii Acelasi re$ultat s)a constatat intr)o anali$a facuta de firma #To7io S&ibaura Den7i% S)a constatat nivelul motivarii morale cu a*utorul unor c&estionare Motivarea !rin moral cu!rinde elemente ca4 ) Sentimentul muncitorului ca munca sa este valoroasa5 ) Oca$ia de a)si arata abilitatea in munca5 Satisfactia in munca5 ) Mandria in munca5

) E(igenta muncii in ce !riveste cunostintele si atitudinile avansate Relatia dintre motivarea morala si !roductivitate4 MOTIVARE RIDICATA SCA9UTA 8RUPE DE PRODUCTIVITATE RIDICATA SCA9UTA 3 : : 3

Cu aceleasi gru!e s)au cercetat si diversele ti!uri de conducere" facandu)se dinstinctie intre cele doua functii de conducere" aceea a #ridicarii nivelului !erformantei% ;functia P < !erformanta= si #mentinerea unor relatii umane bune ; functia M < mentinerea= S)au clasificat aceste gru!e in tari si slabe" du!a fiecare functie a*ungandu) se la !atru combinatii E(!rimand reali$arile bune si cele slabe !rin literele P si res!ectiv ! iar functiile de mentinere bune si slabe !rin literele M si n" au re$utat !atru combinatii PM" Pm" !M" !m" !entru a re!re$enta cele !atru ti!uri de conducere unde4 ) ) ) PM < !erformanta buna" mentinere buna Pm < !erformanta buna" mentinere slaba !M < !erformanta slaba" mentinere buna

) !m < !erformanta si mentinere slaba >unctia !erformantei are sarcina sa organi$e$e si sa lamureasca ra!ortul dintre conducator si subaltern in sco!ul ridicarii nivelului !erformantelor" al reali$arilor Ea !reci$ea$a rolul fiecarui subaltern" arata clar ce se astea!ta de la acesta si cauta sa utili$e$e metodele de comunicare >unctia de mentinere a moralului se manifesta in atitudinea umana fata de subaltern" !entru ca locurile lor de munca sa fie !lacute" !otrivite si satisfacatoare De aceea dintre aceste !atru ti!uri" cel mai dorit este ti!ul PM" in care ambele functii !erformanta si mentinerea" sunt e(ercitate !uternic" in tim! ce ti!ul !m cu un nivel sca$ut de !erformanta si mentinere a relatiilor umane" !oate fi considerat ca un ti! ne!otrivit In ceea ce !riveste celelalte doua ti!uri Pm si !M" !ot fi considerate mediocre Relatia dintre !roductivitate si ti!ul de conducere4 TIP DE CO6DUCERE 8RUPA DE PRODUCTIVITATE

PM Pm PM Pm

RIDICATA ? 0 @ 0

SCA9UTA 0 ? : :

Du!a cum reiese din tabelul anterior" nivelul !roductivitatii este in ra!ort a!roa!e direct cu ti!ul de conducere Acest lucru arata foarte clar cat de mare este influenta formei de conducere asu!ra !roductivitatii Se !oate observa tot din tabel ca in coloana !roductivitatii ridicate gasim mai multe gru!e !M si in coloana !roductivitatii sca$ute se gasesc mai multe Pm Deci cele doua ti!uri de conducere considerate mediocre" unul este mai bun" si anume ti!ul !M ba$at !e !rinci!iul !rioritatilor umane" ceea ce motivea$a din acest !unct de vedere munca Pe o scara ierar&ica aceasta motivatie are !rioritate in fata motivatiei muncii !rin !erformanta Conclu$iiie acestor anali$e facute in /a!onia concorda cu cele din alte tari Un astfel de ca$ este teoria lui -er$berg des!re motivatia !rin igiena Prin igiena el intelege aici e(istenta unor conditii sanatoase din !unct de vedere moral !entru desfasurarea muncii -er$berg afirma ca satisfactia salariatului in munca !oate fi obtinuta !rin urmatorii factori de motivare4 ) im!linirea muncii5 ) recunoasterea de catre altii a felului in care a fost inde!linita munca5 munca in sine5 ) munca in sine5 ) ras!underea !entru munca5 ) !romovarea sau avansarea in functie" insotita de ca!acitatea de a inde!lini ce)i revine Pe de alta !arte" el sublinia$a ca insatisfactia fata de munca !oate fi !rovocata de anumiti factori de igiena" cum ar fi4 ) relatiile dintre oameni la locul de munca5 ) conditiile de munca5 ) modul de su!raveg&ere5 ) salari$area

C&air daca !ot avea o influenta !o$itiva asu!ra atitudinii imediate a salariatilor si !ot contribui la !revenirea unor nemultumiri tem!orare" factorii de igiena nu au efectul de a asigura lucratorului satisfactia afectiva !entru inde!linirea indatoririlor sale Un sentiment de satisfactie !entru munca de!usa nu !oate fi creat decat de factorii de motivare In legatura cu aceasta" #atitudinea fata de munca% este factorul cel mai eficient si mai im!ortant care !oate determina o imbunatatire a !roductivitatii In acest sens" Tos&i.o Do7o se refera in s!ecial la motivarea !rin salari$are4 #6u !utem nega ca salariul constituie un stimulent !uternic in orice tara si la orice varsta Dar se !are ca aceasta !utere stimulatoare nu are alt efect decat sa reduca nemultumirea Ea nu are un rol !o$itiv in s!orirea satisfactiei Trebuie deci sa conc&idem ca salariul nu !oate fi un factor de motivare in sensul teoriei lui -er$berg Cert este ca factorii de motivare care s!oresc sentimentul de satisfactie se gasesc in munca insasi% Relatia sus mentionata intre motivare si !roductivitate se studia$a indeosebi la liniiie de !roductie ale atelierelor Aceasta fiindca acolo se !oate efectua usor masuratori economice" econometrice ale !roductivitatii Dar !entru a face fata cerintelor unitatii economice moderne trebuie anali$ata aceasta !roblema la un nivel mai larg si mai adanc al organi$arii" folosind aceste date ca referinta" ceea ce este e(trem de dificil sa se aborde$e relatia dintre motivare si !roductivitate dintr)un astfel de !unct de vedere Anali$a conducerii !entru crearea motivarii se !oate face sub doua as!ecte" adica in fa$a individuala a acestui !roces de conducere si in fa$a lui organi$atorica Atitudinea !si&ologica cea mai necesara !e care conducatortii trebuie sa o aiba fata de salariati este credinta ferma ca salariatii vor sa lucre$e In acest sens Mc8regor isi re$uma conclu$iile din !arerile !rivitoare la aceasta !roblema in , tTeoria / # Aceste conclu$ii sunt4 ) Prin firea lor" oamenii obisnuiti nu au o aversiune fata de munca In functie de conditiile in care e e(ercitata" munca !oate fi o sursa de satisfactie5 ) Oamenii se indeamna la lucru si muncesc din greu !entru a reali$a obiectivele !e care le urmaresc5

) De!inde de ras!lata !e care o aduc omului reali$arile sale daca el se consacra sau nu atingerii unui obiectiv" iar cea mai mare ras!lata o constituie satisfactia !ersonala si dorinta de a se afirma5 ) Persoanele obisnuite nu acce!ta numai res!onsabiliatea"doresc c&iar sa)si asume ras!underi In functie de conditiile e(istente5 ) Ma*oritatea oamenilor au o considerabila ca!acitate creatoare de a re$olva !roblemele5 ) In unitatea economica moderna" in munca $ilnica este utili$ata numai o !arte din ca!acitatea intelectuala a salariatilor Conce!tia des!re viata care sta la ba$a acestor afirmatii o constituie" in ultima instanta" increderea in firea omului si o afirmare !uternica a !otentialului uman Salariatii vor sa lucre$e si urmaresc reali$area factorilor de motivare De aceea" conducerea are rolul im!ortant de a inlatura obstacolele si de a crea conditii !o$itive !entru reali$area acestor factori de motivare Pentru a motiva individul trebuie sa se !rocede$e astfel4 0 : @ atribuirea muncii fiecarui individ sub forma de obiective" delegarea autoritatii si mobili$area s!iritului creator" urmarirea !roceselor de munca !rin solicitari si ras!unsuri

Atribuirea muncii fiecarui individ sub forma de obiective Potrivit metodelor !racticate in Euro!a si in America" fiecare munca ce se atribuie unei !ersoane este definita !rintr)o descriere cat mai detaliata Prin delimitarea !recisa a sarcinilor fiecarei !ersoane se urmareste sa se evite su!ra!unerile Aceasta este" desigur" un !rinci!iu de ba$a !entru atribuirea sarcinilor de lucru" care nu este daunator activitatii atata tim! cat aceasta nu duce la o stabilire statica a sferei de activitate a fiecarei !ersoane 6elimitand sfera de activitate se urmareste o de$voltare a atitudinii lucratorului care il indemna sa !riveasca activitatea sa in mod dinamic si o!tica viitorului Pentru a introduce o astfel de atitudine" Tos&i.o Do7o defineste munca sub forma de obiective >iecare !ersoana isi stabileste obiectivele sale !e anul res!ectiv" care sunt in numar de

a!ro(imativ cinci obiective Este de dorit ca cerintele acestor obiective sa de!aseasca intrucatva !osibilitatile !ersoanei res!ective In acest fel fiecare !ersoana are sarcini de lucru calitativ si cantitativ ridicate Omul simte o dorinta si o ras!undere !entru munca sa daca isi fi(ea$a sarcini im!ortante" daca de!une eforturi !ermanente si daca intam!ina greutati in reali$area obiectivelor sale dificile Tot are satisfactii si ca!ata incredere cand reuseste sa isi reali$e$e obiectivele ridicate Cu alte cuvinte" obiectivele inde!linesc functia unei motivatii e(celente Delegarea autoritatilor si mobili$area s!iritului creator Du!a ce s)au stabilit obiectivele" lucratorul trebuie sa aiba autoritatea necesara si suficienta !entru a le reali$a In acest ca$ e(ercitarea autoritatii inseamna ca el dis!une de mi*loace !entru reali$area obiectivelor Organele su!erioare nu dau instructiuni de detaliu cu !rivire la mi*loacele de reali$are a obiectivelor >iecare salariat trebuie sa)si foloseasca la ma(imum s!iritul creator !entru reali$area obiectivelor sale In desfasurarea acestui !roces creator de inovare" trebuie ado!tat !rinci!iul de a nu critica !rea as!ru eventualele esecuri Cel !utin esecurile suferite cand au e(istat bunavointa si incercarea de creativitate nu trebuie sanctionate Acest !rinci!iu stimulea$a s!iritul creator al salariatilor Intr)o astfel de situatie" !ierderile !rovocate de asemenea esecuri trebuie sa fie considerate ca un fel de c&eltuieli !entru educatie Daca eforturile conducatoare actionea$a in acest mod !o$itiv" ele *oaca un rol e(celent ca motivator Urmarirea !roceselor de munca !rin solicitari si ras!unsuri A delega autoritatea de a face o munca nu inseamna de a o lasa in !arasire Daca o alta !ersoana intelege bine cum se desfasoana munca unui om" daca mentine un contact strans cu el si urmareste cum se e(ecuta fa$ele im!ortante ale muncii sale" !ersoana res!ectiva simte o motivare in activitatea sa Dar aceste relatii nu trebuie sa fie ba$ate !e comen$i si su!unere" ci sa aiba mai mult caracterul unui dialog Dialogul este o discutie libera" ba$ata !e sim!atie mutuala la nivelul ori$ontal Cate odata dialogul inseamna

sc&imbarea reci!roca a !o$itiilor Acest gen de dialog in vi$iunea lui Tos&i.o Do7o este o relatie de solicitare si ras!uns Aceasta inseamna sc&imbarea de idei intre su!eriori si subalterni si formea$a o norma de conduita im!ortanta a su!eriorilor Prin #solicitare% Do7o intelege ca su!eriorii urmaresc !ermanent activitatea subalternilor si de cate ori conturea$a vreo deficienta sau !erturbare" iau !rimele masuri in intam!inarea acestor !osibilitati Prin #ras!uns% acelasi autor intelege ca su!eriorii ras!und cat mai re!ede !osibil la !roblemele !use de subalternii lor" c&iar daca acest ras!uns imediat nu este intotdeauna cel mai satisfacator Su!eriorii nu trebuie sa negli*e$e !roblemele ridicate" sa ramana ras!unsul sau solutia !rin !rea multe investigatii Daca se a!lica acest sistem de solicitare si de ras!uns" comunicarea !rin dialog isi !oate de$volta functia sa de motivator !uternic >irma #8eneral Electric% din S U A a efectuat un studiu vast !entru a ras!unde la intrebarea #cum sa se obtina ade$iunea salariatilor A# Acest studiu s)a facut salariatilor din cinci intre!rinderi mari" iar re$ultatul lui s)a concreti$at in urmatoarele !ro!uneri4 ) ) ) ) ) ) sa se organi$e$e mai frecvent cursuri de instruire5 sa se stabileasca obiectivele de lucru5 sa se e(!rime in mod regulat si frecvent !areri si sa faca !ro!uneri in sa se faca ordine la locul de munca5 salariatii sa fie lasati sa umble la locul lor de munca5 sa se atribuie salariatilor mai multa ras!undere

!rivinta continutului muncii5

Din anali$ele de !ana acum s)a va$ut rolul im!ortant ce)i revine conducatorului in motivarea oamenilor" dar trebuie studiata si relatia intre conducere si motivare

Relatia dintre ti!urile de conducere si moralul salariatilor

MOTIVARE RIDICATA SCA9UTA

TIPURI DE CO6DUCERE PM !M 3 ? 0 :

Pm B C

!m : @

Din tabelul anterior re$ulta ca nivelul motivarii este cel mai inalt in ca$ul conducerii de ti! PM" iar nivelul cel mai sca$ut e(ista la ti!urile de conducere !m sau Pm Se !oate estima ca nivelul motivarii evoluea$a in urmatoarea ordine PM" !M" !m sau Pm Acest gen de motivare care cauta sa inlature obstacole si sa reali$e$e obiectivele stabilite !rin utili$area com!leta a !osibilitatilor este denumit #motivarea reali$arii% In legatura cu #motivarea reali$arii% Mc Clelland a intocmit un studiu !e ba$a unor investigatii" in care el arata ca !ros!eritatea economica a unei natiuni este functie a motivarilor de reali$are a !o!orului ei El a adunat !ovestiri din carti de citire din scolile !rimare in 012B in @1 de tari" du!a aceea a marcat aceste !ovestiri du!a continutul lor de motivare a reali$arii In continuare a anali$at rata de crestere a !roductiei de energie electrica a acestor natiuni in !erioada 01:2)012D" ca un indice obiectiv al !ros!eritatii economice E(aminand relatia dintre aceste doua elemente" a constatat ca tara cu un marca* ridicat de motivare a reali$arilor avea si un coeficient su!erior de crestere a energiei electrice Intr)o unitate economica este necesar ca sistemul de conducere sa fie organi$at !rin motivare" in care individul si colectivul se influentea$a si se e(!rima reci!roc De aceea" motivarea individuala nu !oate fi eficace daca nu este s!ri*inita de motivarea colectiva a intregii intre!rinderi Motivarea !entru unitatea economica in ansamblu este" de asemenea" o metoda im!ortanta a conducerii !rin motivare O intre!rindere moderna este considerata ca re!re$entand #un com!le( de !robleme in curs de motivare% Organi$area ei trebuie sa fie dinamica" ba$ata !e studiul !ermanent al !roblemelor si re$olvandu)se eficient" ada!tandu)se la cerintele mediului in sc&imbare si de$voltandu)se