Etapele majore ale resuscitrii cardiopulmonare.

A. Asigura-ti-va ca victima are caile aeriene libere. B. ncepeti imediat resuscitarea respiratorie. C. Palpati pulsul carotidian de o parte si de alta a cartilajului tiroid. D. Dac pulsul e absent, ncepeti masajul cardiac. Ritmul este de 80- 00 compresii!minut, cu o insu"lare pulmonar la # compresii toracice.

TRATAMENT
ngrijirea pacientului care "ace colaps cuprinde patru etape$ % & interventia initial si suportul vital de ba'a( %)& suportul vital avansat( %*& ngrijirea postresuscitare %+& ngrijirea pe termen lung. ,nterventia initiala si suportul vital de ba'a pot "i asigurate de medici, asistente, personal paramedical si persoane instruite n acest sens. -radul de competent necesar creste pe msur ce pacientul trece n etapele de suport vital avansat, ngrijire postresuscitare si ngrijire pe termen lung.

Interventia initial si suportul vital de baz

Interventia initial va confirma dac colapsul este datorat cu adevrat stopului cardiac. Observarea miscrilor respiratorii, a coloratiei tegumentului si prezenta sau absenta pulsului carotidian sau femural vor indica imediat daca a aprut stopul cardiac ce pune n pericol viata. ndat ce un stop cardiac este suspectat sau confirmat, contactarea unui sistem de asistent n urgent devine o prioritate. Respiratia agonizant poate persista un timp scurt dup debutul stopului cardiac, dar e important s fie detectat stridorul sever cu puls persistent, un semn caracteristic pt aspiratia de corp strin sau mncare. Dac se suspecteaz aceasta, manevra Heimlic e!ecutat prompt poate elimina corpul obstructiv. O lovitur precordial sau o "pocnitur#, aplicat ferm cu pumnul la nivelul $onctiunii treimii medii cu cea inferioar a sternului poate uneori elimina %& sau '&, dar e!ist riscul transformrii %& n '&. De aceea, s(a recomandat utilizarea loviturii precordiale ca te nic de suport vital avansat, atunci cnd monitorizarea si defibrilarea sunt disponibile. ) treia manevra n cursul raspunsului initial este dega$area cailor respiratorii. *apul va fi mpins spre spate si brbia ridicat astfel nct orofaringele sa poata fi e!plorat pentru curatarea cailor aeriene. +e ndeparteaza corpii straini sau dantura falsa, iar manevra Heimlic poate fi facuta daca e!ista un motiv de a suspecta prezenta unui corp strin n orofaringe. Dac se suspecteaz stopul respirator ce precipita stopul cardiac, se va aplica o a doua lovitur precordial dupa dezobstructia cilor aeriene. Suportul vital de baz, mai bine cunoscut ca resuscitare cardiorespiratorie ,R*R-, este instituit pt a mentine perfuzia organelor pna cnd poate fi efectuat interventia definitiva. .lementele R*R sunt stabilirea si mentinerea ventilatiei plmnilor si compresia pieptului. Respiratia gur-la-gur poate fi folosita daca ec ipamentul de salvare specific nu e imediat disponibil ,de e!., ci artificiale orofaringiene,obturator esofagian, masc )mbu cu o!igen-. Reanimatorul,asezat lateral la capul bolnavului, e!ecuta e!tensia capului pe coloana cervicala, trage mandibula inainte pt a elibera ipofaringele si glota, iar cu cealalta mana comprima narinele intre police si inde!. Dupa o inspiratie profunda reanimatorul aplica buzele in $urul gurii victimei prin interm unei comprese, e!pirand in plamanii acestuia pana cand toracele se destinde. Dupa

terminarea insulflatiei ,reanimatorul elibereaza gura si nasul victimei pt a se produce e!piratia pasiv. %e nicile ventilatorii conventionale n cadrul R*R necesit insuflarea plmnilor de /0 (/1 ori pe minut, adica o insuflatie dupa fiecare 2 compresii toracice, cnd resuscitarea e realizat de 1 persoane si 1 insuflatii succesive dupa /2 compresii toracice, cnd o singur persoan asigura att ventilatia, ct si compresia toracelui. *omprimarea toracelui se realizeaz deoarece se presupune ca prin compresia cordului acesta si mentine functia de pomp prin umplerea si golirea secventiala a atriilor si ventriculilor, cu valve competente care s asigure directia flu!ului.3alma unei mini se aplica pe sternul inferior, cu podul palmei celeilalte mini pe faa dorsal a primeia. +ternul e apasat cu bratele ntinse, cu o rat de apro!imativ 40(/005min. 'orta va fi suficient pentru a comprima cordul cu 6(2 cm, iar rela!area este brusc.

Suportul vital avansat

+uportul vital avansat este realizat pentru a asigura ventilatia adecvat, controlul aritmiilor cardiace, stabilizarea statusului emodinamic ,%) si D*- si restabilirea perfuziei adecvate a organelor. 7anevrele terapeutice folosite pt atingerea acestor obiective includ8 ,/- intubatia cu sonda endotra eala ,1- defibrilarea5cardioversia si5sau electrostimularea ,6-asigurarea unei linii intravenoase. &entilatia cu O1 ,sau aerul din camera, daca O1 nu e imediat disponibil- poate ameliora prompt ipo!emia si acidoza. &iteza cu care sunt realizate defibrilarea5cardioversia este un element important pentru reusita resuscitrii. *nd este posibil, defibrilarea imediata trebuie sa preceada intubatia si insertia unei linii intravenoase9 R*R trebuie facuta n timp ce defibrilatorul se ncarca. Imediat ce este confirmat diagnosticul de %& sau '&, trebuie administrat un soc de 100 :. +ocuri aditionale la energii mai mari, pna la un ma!imum de 6;0 :, se aplica numai daca primul soc nu reuseste sa converteasca %& sau '& la ritm sinusal. )drenalina, / mg intravenos, se foloseate dupa esecul defibrilarii, apoi se ncearca o noua defibrilare. Doza de adrenalina poate fi repetata la un interval de 6(2 minute. Daca pacientul nu e deplin constient dupa reconversie, sau daca 1 sau 6 tentative esueaza, se va realiza intubatia, ventilatia si analiza rapida a gazelor arteriale. )dministrarea de <aH*O6 intravenos, care se utiliza n trecut n cantitati mari, nu mai este considerata necesara de rutina si s(a dovedit periculoasa n cantitati mari. *u toate acestea, pacientul cu acidoz persistenta dup reusita defibrilrii si intubatie, trebuie s primeasc /m.=5>g <aH*O6 initial si nca 20? din aceast doza repetat la fiecare /0(/2 minute. Dup mai multe defibrilri initial nereusite sau cnd persist instabilitatea electric,se administreaza i.v. o doz de /mg5>g corp lidocainasi doza se repet dupa 1 min la acei pacienti care au aritmii ventriculare persistente sau rmn n '&.)ceasta e urmat de perfuzie continu ntr(un ritm de /(@ mg5min. Dac administrarea de lidocain nu d rezultate, se pot ncerca procainamida i.v. ,doza de ncrcare de /00 mg52 min pn la o doz total de 200(400 mg, urmat de perfuzie continu cu 1(2 mg5min- sau tosilat de bretiliu ,doz de ncrcare de 2(/0 mg5>g n 2 min9 doza de ntreAinere 0,2(1 mg5min-. +topul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei este tratat diferit. Odat ce se stie c e prezent acest tip de ritm, nu e necesar socul e!tern. 3acientul e intubat prompt, se continu R*R Bi se ncearc controlul ipo!emiei si acidozei. )drenalina si5sau atropina se administreaz intravenos sau pe cale intracardiac. Dispozitivele e!terne de electrostimulare sunt acum disponibile pentru a ncerca stabilirea ritmului

regulat, dar prognosticul e n general nefavorabil n aceste forme de stop cardiac. +ingura e!cepAie este stopul cardiac bradiaritmic5asistolic secundar obstructiei cilor aeriene. )ceast form de stop cardiac poate rspunde prompt la ndeprtarea corpilor strini prin manevra Heimlic sau la cei spitalizati, prin intubaia si aspirarea secretiilor din cile aeriene.