D. Diderot a fost un scriitor si filosof francez.

O figur complex a iluminismului francez, avnd o influen major asupra spiritului raionalist al secolului XVIII. Diderot a primit o educaie iezuit i a renunat la o carier !n drept, dedicndu"se studiului i scrisului. #n $%&', !mpreun cu D()lem*ert, Diderot a !nceput s editeze Encyclopdie, un proiect cele*ru, care i"a inclus aproape pe toi scriitorii francezi ilumini ti importani. +omanul , -epotul lui +amneau. a avut o soarta nu prea *una. Nepublicat n timpul vieii lui Diderot, iese la suprafa n Germania la dou decenii dup moartea scriitorului, graie lui Goethe, care primise manuscrisul de la un rus (toate manuscrisele lui Diderot fuseser expediate n Rusia) i care l editase n german! "n retraducere france#, romanul apare la $aris n %&'%! (anuscrisul france# original e descoperit abia n %&)%! *egel l citea#, dup ediia german, n +,enomenologia spiritului-, i (ichel ,oucault, n +.storia nebuniei n epoca clasic-, de i nu e vorba de o oper de filosofie, ci de una literar! $utem spune ca aceasta lucrare e / o bi0uterie de o suta si ceva de pagini1! Defapt acest roman este mai mult un dialog satiric, cu btaie scurt, mpotriva clanului antifilosofilor vremii, n frunte cu un scriitor a#i uitat, $alissot, care i btea 0oc de enciclopedi ti! 2ucrarea are multe note de subsol, ele ne servesc de a0utor pentru a intelege mai bine ideea! Dialogul are ca protagonist pe un filosof, alter3ego al lui Diderot si un persona0 ciudad real, care fiind si el compo#itor, dar mai putin celebru decit unchiul sau carui ii poarta numele! Nepotul lui Ramneau este o mica lichea lingusitoare care s3a bagat sub piele burge#ilor de atunci si ii distra cu glume, cu birfe, incura0indu3le viciile in acela3si timp! Dar totu3si are si el o scu#a, face asta din pricina foamei si saraciei! .nsa omul acesta nu e lipsit de mindrie, chiar de un simt de virtute4 el stie bine de a cu3i parte e dreptatea, chiar daca nu alege sa o urme#e! 5cest om simpatic dar imoral are totusi mindria de a nu se lasa calcat in picioare de ce3i cel hranesc! De unde si re#ulta dilema lui4 el nu stie sa munceasca, oamenii virtuosi nu l3ar primi sa traiasca in societatea lor, ceea ce la si facut sa traiasca printre cei nu prea cinstiti, dar s3a certat cu acestia si nu3si poate cere scu#e din motivul ca se considera superior lor! 5cest om este o creatura ciudata care te pune in situatia de a3ti reconsidera ideile despre viciu! 6vident ca e iteligent si nu poate fi dispretuit asa usor, dar nici admirat nu poate fi! 6l ramine un mister in carne si oase, un paradox care ride de toata logica lumii! Odata cu perfectionarea lumii, cu aparitia polisului cu zidurile sale din piatra au aparut si ziduri morale care au limitat omul in dezvoltarea sa naturala si a inceput sa"l formeze dupa un standart demn de a locui in societae. / o dez*atere intre cultura si civilizatie, insa stim ca una fara alta nu pot exista. E uimitor cum omul se poate adapta, schimba intr-un timp relativ scurt. Cel care azi e slab si ti se pare ca e cu piciorul in groapa, peste o saptamina poate arata ca un om perfect sanatos, dolofan si dornic de viata. Anume de acest tip este persoana despre care se vorbeste, cel care ride de legile si normele morale care te limiteaza si iti impun un model ideal de viata. In aceasta lucrare moralitatea si fericirea este vazute din doua unghiuri opuse, filosoful rusinos este de parerea ca idealui grecesc al virtutii este tot una cu fericirea, pe cind nepotul lui Rameau considera ca moralitatea convenional nu este altceva dec t vanitate, c principiul cluzitor n societate este cutarea bogiei i c important este percepia despre tine i nu ceea ce eti cu adevrat. De aceea el avind spirit de geniu, lupta contra sine, contra menirii sale de om al artei . Un timp a lucrat la o casa ca un fel de arlechin, unde pretuit pentru faptul ca ceilalti se simteau mai virtuosi, mai bravi pe seama lui, odata ce a spus un lucru destept, si3a expus parerea imediat a fost dat afara! 7mbla pe

drumuri din motivul ca era prea mindru pentru a3si cere scu#e si a se reintoarce! 8otu3si ce repre#inta un geniu9 6ste un om care se pricepe doar la un singur lucru, de regula ei nu stiu cum e sa fii tata, mama, cetatean! 5u in fata doar genialitatea sa, latura sa /buna1,negind banalitatile cotidiene! Dar daca in lume ar fi totul bun nu s3a m3ai simti acel /cel mai bun1! :a argument este citatul din opera4 / Cea mai buna ordine a lucrurilor, dupa parerea mea, e aceea in care trebuie sa fiu si eu, si duca-se naibii cea mai perfecta dintre lumi, daca nu sint si eu in ea. Imi place mai mult sa fiu, chiar daca nu sint decit un neobrazat care contrazice intruna,decit sa nu fiu deloc. /3Gramatica, mitologie, geografie, mai mult desen si mai multa morala! 3 :e de usor mi3ar fi sa iti dovedesc cit de nefolositoare sint cunostintele acestea intr3o lume ca a noastra, si nu numai nefolositoare, periculoase chiar!1 Educatia, este ceva abstract! :e inseamna a fi educat9 5 fi priceput in arta sau in oridinea cosmica, a sti ce si cu ce fel de furculita se maninca sau pur si simplu de a3ti indeplini rolul sau! Nepotul lui Rameau un timp a lucrat ca profesor de mu#ica, ideea e ca nici un elev de al sau nu a invatat ceva nou! ;ustinea ca mai bine cind va pleca la alt profesor sa nu stie nimic decit sa stie ceea ce nu trebuie! ;e axa pe un lucru de ba#a in 0urul caruia se invirtea atit timp cit avea de predat, vorbea despre lucruri abstracte ca sa treaca timpul, sa3si ia banii si sa plece mai departe! 6 o dovata de lipsa de educatie sau nu9< Depinde! 5vea si idei ciudate referitor la educatia copilului sau! Nu intelegea si nu saluta faptul ca fetele trebuie sa invete un soi de lucruri, baietii cu totul alt soi! De aceea a ales sa nu3l invete nimic! 5stfel se va simti mai liber daca va creste prost si dornic de bani sau destept si cu bu#unarele goale! De fapt el singur nu stia la ce poate aduce ideile sale despre educatie, fiindca traia cu #iua de a#i si cred ca nu mai avea incredere in #iua de miine! :um poti trai intr3o societate cind nimeni nu3ti aceapta individualitatea9 De ce in toate timpurile oamenii de arta sint apreciati post mortem9< .si petrec viata saracacios, citandu3i pe cei din trecut si luptind pentru un loc sub soare cu lucrarile sale! =are e mai de pret un lucru atunci cind autorul sau moare sau are o soarta tragica9< 8ragedia mereu a fost si va fi o latura care da ton sumbru unei lucrari marete si o face mai pretuita! De aceea nepotul nici nu a ales aceasta cale, fiind un geniu in domeniul acesta! 5 inteles ca valoarea care poate va fi capatata dupa moarte nu ii va da o bucatica acuma! ,ericirea e ceva abstract! Nu are o notiune si niste reguli de urmat! $entru unii ea se manifesta in bogatie, pentru altii intr3o bucatica de piine, pe alt cineva in faptul de a fi ascultat! 8otul depinde de timp, spatiu si de ceea ce te incon0oara! ,iecare 0ertfeste in numele fericirii! 7nul alege sa se dedice moralitatii si cautarii de adevar, altul neaga felul sau de a fi pentru bunul simti! >ertfa a fost pre#enta mereu in lume, dar tot odata ea este o metoda de a alege o cale cit de cit corecta, fiindca oamenii nu pot avea mai multe roluli concomitent! 5ceasta carte nu este doar o simpl poveste morali#atoare ci, precum protagonistul ei tragicomic, o provocare complex la adresa tuturor formelor de g?ndire i atitudine reacionar i o puternic acu# adus ipocri#iei morale, preteniilor intelectuale i goliciunii spirituale ale societii pari#iene din secolul @A...!

O alta lucrare renumita a lui Diderot, este romanul"memoriu ,0alugarita., considerat astazi unul

dintre marele romane al secolului XVIII. /ste povestea unei adolescente de $1 ani pe nume 2uzanne a caror parinti o o*liga sa intre"n manastire, neavind deloc vocatie religioasa. /a va incerca in mod repetat sa paraseasca lumea inc3isa a manastirilor. Isi scrie memoriile si toate intimplarile sale ciudate. )ceasta lucrare la fel este *azata pe date reale, si personajul principal este protagonista unei fete care era plasata de catre parintii sai la virsta de 4 ani in manastiri. De"a lungul vietii sale incerca sa rupa legamintul. +omanul ne propune diverse c3estiuni calugaresti din acea epoca, ca azi ne pot parea a*surde, *ar*are si c3iar criminale. -u este de mirare ca Diderot, filosof al 5uminilor s"a atasat de istoria *ietei calugarita stivita de mecanismul legal al timpului, caci ce"i demarca pe ,oamenii luminilor. este exact convingerea ca omul tre*uie sa"si gaseasca si construiasca fericirea aici, pe pamint, asa cum o intelege fiecare individ. +omanul complet a fost pu*licat in $%61, adica dupa $4 ani de la moartea autorului, si la 71 de ani de la terminarea romanului. )ceasta din cauza unui totalitarism care a durat in jurul de 4 milenii, anume crestinismul institutional si politic. +omanul vine ca un elogiu in numele sutelor de victime, in special fete care au fost sacrificate pe altarul religiei timp de prea multe sute de ani. 0a forma de manifetare a isteriei provocate de calugarie ne este descrisa, printre altele, si lesbiaismul, care in psi3ologia contemporana este numita de circumstanta. Diderot atri*uind aceasta cauza comuna tuturor manifestarilor particulare8 vaporii mistici, sadici, erotici, isi au cauza, dupa el, in mediu mona3al care le priveaza pe tinere de propriu lor corp si de functiile naturale ale acestuia. )dica corpul ,vor*este. in locul lor, caci nu"i putem lega ,lim*a.. +omanul se face astfel marturie caracterului social si *iologic al omului. 0artea prezenta este o lectie de viata, de istorie, de curaj si demnitate umana. In acelasi timp este o marturie puritatii feminine, si un avertisment celor care cred ca omul tre*uie sa fie mai mult sau mai putin... un om. +omanul este surprinzator pentru unii, pentru altii o lectie nestamutata in Dumnezeu. 9emele a*ordate in aceste lucrari au fost revoltatoare atunci care i"au complicat viata autorului, ceea ce a dat un ton sum*ru lucrarilor sale si temelor ce sint azi mai intelese decit atunci. Voltaire, in $%1: ii spunea aestuia ca il considera un om necesar, nascut pentru a lumina lumea si de a strivi fanatismul si ipocriza.