Ion Creanga

Ion Creang (n. 1 martie 1837, Humuleti; d. 31 decembrie 1889, Iai) a fost un scriitor romn. Recunoscut datorit miestriei basmelor, povetilor i povestirilor sale, Ion Creang este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romne mai ales datorit operei sale autobiografice Amintiri din copilrie. Scriitor realist de sorginte popular, reprezentant deosebit al Epocii Marilor Clasici, Creang a reuit s ridice proza literar romneasc pe aceleai culmi pe care Eminescu ridicase limba n poezie, "acest Homer autohton" valorificnd limba omului din popor ntr-un chip imutabil original. Amintirile din copilrie reprezint partea cea mai personal a operei lui Creang. Acestea i-au stabilit reputaia de mare prozator. ntr-adevr, alctuirea meteugit a frazei, n care se vede totui tonul poporan, - scoaterea la iveal a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebit, vivacitatea naraiunii i sinceritatea cu care povestete cele mai intime detalii ale vieii lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creang una din cele mai nsemnate opere ale literaturii romne. Data naterii lui Creang este incert. El nsui afirm n Fragment de biografie c s-ar fi nscut la 1 martie 1837. O alt variant o reprezint data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nounscui din Humuleti, publicat de Gh. Ungureanu. Creang a mai avut nc apte frai i surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile i Petre. Ultimii trei au murit n copilrie, iar Zahei, Maria i Ileana n 1919. Tinereea lui Creang este bine cunoscut publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilrie. n 1847 ncepe coala de pe lng biserica din satul natal. Fiu de ran, este pregtit mai nti de dasclul din sat, dup care mama sa l ncredineaz bunicului matern ("tatal mamei, bunicu-meu David Creang din Pipirig"), David Creang, care-l duce pe valea Bistriei, la Broteni, unde continu coala. n 1853 este nscris la coala Domneasc de la Trgu Neam sub numele tefnescu Ion, unde l are ca profesor pe printele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). Dup dorina mamei, care voia s-l fac preot, este nscris la coala catihetic din Flticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creang, nume pe care l-a pstrat tot restul vieii. Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. S-a desprit cu greu de viaa rneasc, dup cum mrturisete n Amintiri: Dragi mi-erau tata i mama, fraii i surorile i bieii satului, tovarii mei de copilrie, cu cari, iarna, n zilele geroase, m desftam pe ghea i la sniu, iar vara n zile frumoase de srbtori, cntnd i chiuind, cutreieram dumbrvile i luncile umbroase, arinele cu holdele, cmpul cu florile i mndrele dealuri, de dup care mi zmbeau zorile, n zburdalnica vrst a tinereii! Asemenea, dragi mierau eztorile, clcile, horile i toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare nsufleire.

Citate din carte

Nu tiu alii cum sunt, dar eu, cnd m gndesc la locul naterii mele, la casa printeasc din Humuleti, la stlpul hornului unde lega mama o far cu motocei la capt, de crpau mele jucndu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mineam cnd ncepusem a merge copcel, la cuptorul pe care m ascundeam, cnd ne jucam noi, bieii, de-a mijoarca, i la alte jocuri i jucrii pline de hazul i farmecul copilresc, parc-mi salt i acum inima de bucurie! n sfrit, ce mai atta vorb pentru nimica toat? Ia, am fost i eu, n lumea asta, un bo cu ochi, o bucat de hum nsufleit din Humuleti, care nici frumos pn la douzeci de ani, nici cu minte pn la treizeci i nici bogat pn la patruzeci nu m-am fcut. Dar i srac aa ca n anul acesta, ca n anul trecut i ca de cnd sunt, niciodat n-am fost! Dar bine, ghiavole, aici i-i scldatul? zise ea, cu ochii holbai la mine; coboar-te jos, tlharule, c te-oi nva eu! De-abia s-au culcat ginile, i voi ai nceput? Ia stai oleac, blestemailor, s v dau eu! Noi, atunci, am prlit-o la fug. Iar el, zvrr! cu o scurttur n urma noastr, cci era om hursuz i pcliit popa Olobanu. Na! satur-te de fcut ag cu mine, crpaciule! Atunci se aude un rcnet spimnttor, i, odat cu rcnetul, Pavel, izbind cu picioarele n sob, o i darm la pmnt. i n buimceala ceea, trezindu-se cu Ion fa n fa, unde nu se ncinge ntre dnii o btaie crncen; -apoi st de-i privete, dac te rabd inima... Moule, ia sama de ine bine telegarii ceia, s nu ia vnt; c Iaul ista-i mare i, Doamne ferete, s nu faci vro primejdie!... Atta i-a trebuit lui mo Luca, -apoi las pe dnsul! cte parastase i panaghii, toate i le-a ridicat... Ei, apoi?! tiutu-v-am eu c i voi mi-ai fost de-acetia? zise mo Luca, mergnd pe lng cai, plin de nduh; nu m facei, c ia acu v ard cteva jordii prin olul cela, de v -a trece spurcatul! Auzind noi ce ni se pregtete, ghiontitu-ne-am unul pe altul, chicotind nnduit, i ca' mai ba s zicem nici crc! n sfrit, dup multe fichiuiri ce-a primit mo Luca de la unii-alii, cum e lumea a dracului, mergnd noi n pasul cailor, din hop n hop, tot nainte prin rtcnile de pe uliele Iailor, am ajuns ntrun trziu, noaptea, n cieriul Socolei i am tras cu crua sub un plop mare, undeam gsit o mulime de dsclime adunat de pe la catihei, din toate judeele Moldovei: unii mai tineri, iar cei mai muli cu nite trsoage de barbe ct badanalele de mari, eznd pe iarb, mpreun cu prinii lor, i preoi i mireni, i mrturisindu-i unul altuia pcatele!

Aprecieri critice
In Amintiri din copilarie este simbolizat destinul oricarui copil: de a face bucuria si supararea parintilor si de a lua si el cu- ncetul pe acelasi drum pe care l- au luat si- l vor lua toti. In Amintirile lui Creanga nu este nimic individual, nimic cu caracter de confesiune ori de jurnal care sa configureze o complexitate sufleteasca noua. Creanga povesteste copilaria copilului universal. G. Clinescu

In Ion Creanga vedem astazi pe primul romancier al literaturii noastre, pe primul creator de epos, nu in timpul istorico- literar, ci intr- o durata spirituala, fiindca romanul lui Filimon anticipeaza cu doua decenii Amintirile. Satul lui Creanga este anterior, ca psihologie si asezare sociala, fata de orasul ciocoilor lui Filimon, iar amandoi sunt cititori a doua structuri si traditii de sensibilitate in proza romaneasca*+. Creanga observa exclusiv natura umana; geniul lui lucid, muscator, spiritul realist si umorul lui melancolic releva un moralist. Narativ si observator prin excelenta, Creanga este un psiholog in miscare. Forta lui creatoare este epica, iar neuitatele tipuri din Amintiri sunt prinse in structura lor etica. Mama, tatal, fratii, bunicul si bunica, matusile si megiesii cresc in esenta lor morala, cu insusirile si defectele fundamentale ale taranului legat de realitatile tangibile ale satului si profesiei. Creator de tipuri, Creanga va aplica aceeasi observatie, calma si muscatoare, asupra colegilor, dascalilor, asupra popilor si catorva tipuri pitoresti, poetizandu- i numai in potenta imaginatiei tinzand spre epos. Amintirile sunt o epopee a satului si o atitudine a sensibilitatii, o acceptare a vietii, in ecourile ei profund umane, cu filozofia ei resemnata. Umorul lui Creanga este insusi umorul vietii, al acestui fenomen organic, in care durerea si bucuria, raul si binele, prostia si inteligenta, umbra si lumina se imbratiseaza alternativ, ca s- o exprime in toata realitatea. Oamenii lui Creanga sunt vii ca viata, schimbatori ca ea, naturali ca radacinile ei, de care nu se pot desprinde. Ion Creanga este autentic fiindca este firesc, este clasic fiindca este nuantat in omenesc si este mereu proaspat, fiindca intuitiile lui sunt insesi intuitiile naturii omenesti. Pompiliu Constantinescu

Tematica operei
,, Amintiri din copilarie scrise de Ion Creanga nseamn pentru toat lumea o tem, copilria, un personaj, Nic a lui tefan a Petrei Ciubotariul, un spaiu paradiziac, satul Humuleti.

Familia, scoala, prietenii, otiile reprezint universul copilriei lui Nic despre care poate vorbi orice elev. Toat lumea a citit ,, Amintirile , dar lectura unei crti se poate face de mai multe ori din diferite motive: fie pentru c ne-a placut foarte mult ceea ce am citit, fie pentru c ne propunem s descoperim lucruri noi.

Una dintre temele ntalnite n ,,Amintiri din copilarie este i cea a copilriei, jocului i joaca, i semnificaiile ei. Aceast tem este evideniat cel mai bine prin limbajul folosit de autor, prin tehnica narativa care-l face mereu pe cititor s-i continuie opera, strnindu-i curiozitatea i umorul n universul humuletean care reprezint familia, bucuriile, jocurile, fericirea, o existen ntr-o colectivitate prietenoas, o via sub semnul tradiiei care presupune i srbtoare, dar i munc.

Creang i povestete propria copilrie prin intermediul personajului Nic. n ,,Amintirile lui Creang nu este nimic individual, cu caracter de confesiune ori de jurnal, ci este simbolizat destinul oricrui copil de a face bucurii i suprri prinilor i de a o lua i el cu ncetul pe acelai drum pe care l au luat i-l vor lua toi. Aadar autorul prezint copilria copilului universal.

Tema jocului n copilrie este o tem etern. Predispoziia pentru joc este specific omului, chiar dac modul de via al oamenilor se schimb, si, odat cu el, felul de a se juca al celor mici sau de a se distra al adulilor.

Distributie
Johnny Depp Heath Ledger Jim Carrey Jennifer Lawrence Scarlett Johansson Tommy Lee Jones Emma Roberts Leonardo Dicaprio Robert De Niro Emma Watson Angelina Jolie Tom Cruise tefan a Petrei Ion Creang Nica a lui tefan a Petrei Smaranda Creang Mtua Mrioara Popa Oslobanu Mama lui Badita Vasile David Creang din Pipirig Mo Luca Irinuca Mtua Mriuca Bdia Vasile

Echipa regizorala

Augustin Buzura

Scenarist

Victoria Bucun

Coregraf

Emil Loteanu

Scenograf

Tanase Calorifer

Regizor

Va uram Viziona re

placuta !