1

Liviu Mihescu
INFORMATIZAREA SISTEMULUI DE COMUNICARE AL FIRMEI
Edi tura Uni versiti i " Luci an Blaga" di n Si bi u, 2009
2
Editura Universitii "Lucian Blaga" din Sibiu este acreditat CNCSIS Cod 177
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
MIHESCU, LIVIU
INFORMATIZAREA SISTEMULUI DE
COMUNICARE AL FIRMEI / Mihescu Liviu. Sibiu :
Editura Universittii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2009
Bibliogr.
3
CUPRINS
Capitolul 1 ....................................................................................................................................................... 7
SISTEM, SISTEM ECONOMIC, SISTEM INFORMAIONAL ............................................................................ 7
1.1 SISTEMUL. TIPOLOGIE SI CARACTERISTICI ....................................................................................... 7
1.2 FIRMA SISTEM CIBERNETICO-ECONOMIC .......................................................................................... 9
1.3 CORELAREA SISTEMULUI INFORMA|IONAL CU MEDIUL DE AFACERI.............................................. 14
Capitolul 2 ..................................................................................................................................................... 18
SISTEMUL INFORMAIONAL ....................................................................................................................... 18
2.1 SISTEMUL INFORMA|IONAL AL NTREPRINDERII............................................................................. 18
2. 2 FUNC|IILE SISTEMULUI INFORMA|IONAL ....................................................................................... 22
2.2 COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMA|IONAL ............................................................................. 26
2.2.1 Datele i informa[iile ....................................................................................................... 27
2.2.2 Circuitele i fluxurile informa[ionale .............................................................................. 31
2.2.3 Procedurile informa[ionale............................................................................................. 32
2.2.4 Mijloacele de tratare a informa[iilor .............................................................................. 33
2.3 RELA|IA SISTEM INFORMATIC - SISTEM INFORMA|IONAL ............................................................. 33
2.4 TIPURI DE SISTEME INFORMA|IONALE ............................................................................................ 38
2.4.1 Sistemul informa[ional de procesare a tranzac[iilor .................................................... 38
2.4.2 Sisteme pentru automatizarea muncii de birou ........................................................... 39
2.4.3 Sisteme informa[ionale de management (SIM) ........................................................... 39
2.4.4 Sisteme de fundamentare a deciziilor (SFD) ............................................................... 39
2.4.5 Sisteme suport ale managementului superior (SSMS) .............................................. 40
2.5 CAREN|E ALE SISITEMULUI INFORMA|IONAL ................................................................................. 40
Capitolul 3 ..................................................................................................................................................... 42
SISTEMUL INFORMATIC. INFRASTRUCTURA SISTEMULUI INFORMAIONAL ........................................ 42
3.1 SISTEMUL INFORMATIC ...................................................................................................................... 42
3.2 ETAPELE DE EVOLU|IE A SISTEMELOR INFORMATICE................................................................... 43
3.3 TIPOLOGIA SISTEMELOR INFORMATICE ........................................................................................... 45
3.4 FUNC|IILE SISTEMULUI INFORMATIC ............................................................................................... 47
3.4.1 Func[ia de preluare a informa[iei .................................................................................. 48
3.4.2 Func[ia de memorare i regsire a informa[iei ........................................................... 48
3.4.3 Func[ia de comunicare .................................................................................................. 48
3.4.4 Func[ia de prelucrare ..................................................................................................... 49
3.4.5 Func[ia de ieire a informa[iei ....................................................................................... 49
3.5 STRUCTURA GENERAL A SISTEMULUI INFORMA|IONAL UTILIZAT N ADMINISTRAREA
AFACERILOR ............................................................................................................................................. 51
3.5.1 Componenta hardware a sistemului ............................................................................. 51
3.5.2 Unit[ile de intrare-ieire ale sistemului ....................................................................... 52
3.5.3 Componenta software .................................................................................................... 53
3.5.4 Componenta informa[ional .......................................................................................... 55
Capitolul 4 ..................................................................................................................................................... 56
INFORMAIA - OBIECT AL PRELUCRRII ................................................................................................... 56
4.1PRODUC|IA DE INFORMA|II ECONOMICE - CALITATEA ACESTORA ............................................ 56
4.2 CATEGORII DE INFORMA|II SUPORT PENTRU VALOAREA INFORMA|IONAL ............................. 58
4.3 PROCESE INFORMA|IONALE ............................................................................................................. 59
4.4 FLUXUL VALORIC INFORMA|IONAL................................................................................................... 64
4.4.1 Generarea, culegerea i transmiterea datelor ............................................................. 64
4.4.2 Gestiunea datelor ........................................................................................................... 64
4.4.3 Analiza i interpretarea datelor ..................................................................................... 65
4.4.4 Modelarea i sistemele de asistare a deciziei ............................................................. 65
4
Capitolul 5 ..................................................................................................................................................... 66
FUNDAMENTELE SISTEMELOR DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE I DE COMUNICAIE ................. 66
5.1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE BAZ DE DATE ................................................................................. 66
5.2 SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE ................................................................................. 70
5.3 FUNC|IILE UNUI SISTEM DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE ....................................................... 75
Capitolul 6 ..................................................................................................................................................... 78
DEZVOLTAREA AFACERILOR ELECTRONICE ........................................................................................... 78
6.1. IMPACTUL TEHNOLOGIILOR SI COMUNICA|IILOR ASUPRA NOII ECONOMII- ............................... 78
6.2. PRINCIPALELE TENDIN|E N CONCEPEREA SI FUNC|IONAREA SISTEMULUI INFORMA|IONAL N
ADMINISTRAREA AFACERILOR ................................................................................................................ 79
6.2.1. Dematerializarea i dezintermedierea informa[iilor.................................................... 79
6.2.2. Informatizarea sarcinilor de munc i a pregtirii personalului................................. 80
6.2.3. Externalizarea sau outsourcingul informa[ional ......................................................... 81
6.2.4. Proliferarea sistemelor de comunica[ii bazate pe Internet i Intranet ...................... 81
6.2.5. Expansiunea comer[ului electronic .............................................................................. 82
6.2.6. Scrutarea informa[ional .............................................................................................. 82
6.2.7. Conturarea ntreprinderii virtuale ................................................................................. 83
6.2.8. Cristalizarea managementului informa[ional .............................................................. 84
6.3 TEHNOLOGIILE INFORMA|IEI SI COMUNICRII SI AVANTAJ UL COMPETITIV................................. 86
Capitolul 7 ..................................................................................................................................................... 89
VULNERABILITI ALE ECONOMIEI DIGITALE .......................................................................................... 89
7.1 RISCURI DIGITALE ALE NOII ECONOMII ............................................................................................ 89
7.2 RISCURILE AFACERILOR ELECTRONICE .......................................................................................... 91
7.2.1 Vulnerabilitatea digital ................................................................................................. 94
7.2.2 Lipsa sau ntrzierea constituirii con[inutului digital .................................................... 94
7.2.3 Folosirea advers a informa[iei i violarea intimit[ii .................................................. 95
7.2.4 Lrgirea prpstiei digitale ............................................................................................ 95
7.2.5 Evolu[ia insuficient spre societatea informa[iei ......................................................... 96
7.3 NECESITATEA PROTEJ RII INFORMA|IILOR ................................................................................... 97
7.3.1 Importan[a economic a securit[ii informa[iilor .......................................................... 97
7.3.2 Mediul securit[ii informa[iilor ........................................................................................ 98
7.3.3 Rolul securit[ii informa[iilor .......................................................................................... 99
7.3.4 Identificarea informa[iilor ce trebuie protejate ........................................................... 100
Capitolul 8 ................................................................................................................................................... 104
CRETEREA EFICIENEI ADMINISTRRII AFACERII ............................................................................... 104
8.1 RA|IONALIZAREA SISTEMULUI INFORMA|IONAL .......................................................................... 104
8.2 PRINCIPII DE CONCEPERE SI RA|IONALIZARE A SISTEMULUI INFORMA|IONAL ....................... 106
8.3 ETAPELE REPROIECTRII SISTEMULUI INFORMA|IONAL-MANAGERIAL ..................................... 109
8.3.1. Considera[ii preliminare .............................................................................................. 109
8.3.2. Declanarea studiului de reproiectare ...................................................................... 109
8.3.3. Identificarea elementelor informa[ionale ale domeniului investigat ........................ 112
8.3.4. Analiza critic a sistemului informa[ional .................................................................. 113
8.3.5. Reproiectarea sistemului informa[ional ..................................................................... 114
8.3.6. Implementarea perfec[ionrilor informa[ionale ......................................................... 115
8.3.7. Evaluarea func[ionrii sistemului informa[ional ........................................................ 116
8.4 INTEGRAREA SISTEMELOR .............................................................................................................. 116
8.5 IDENTIFICAREA PUNCTELOR CHEIE ALE TEHNOLOGIILOR INFORMA|IONALE .......................... 121
8.6 UTILIZAREA STRATEGIC A TEHNOLOGIILOR INFORMA|IONALE ................................................ 123
8.6.1 Ipostaze n utilizarea tehnologiilor informa[ionale ..................................................... 125
8.6.2 Etapele dezvoltrii tehnologiilor informa[ionale ......................................................... 127
8.6.3 Utilizarea etapelor de dezvoltare IT pentru ob[inerea avantajelor competitive ...... 127
8.7 TENDIN|E ALE SISTEMELOR INFORMA|IONALE............................................................................ 131
8.8 TENDIN|E N ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMA|IONAL ........................................................ 134
8.9 MBUNT|IREA ADMINISTRRII SISTEMELOR INFORMA|IONALE ............................................. 137
5
Capitolul 9 ................................................................................................................................................... 140
APLICAII FOLOSITE N ADMINISTRAREA AFACERILOR ....................................................................... 140
9.1 UTILIZAREA CODULUI DE BARE ......................................................................................................... 140
9.1.1 Utilizarea codului de bare n domeniul produc[iei .................................................... 140
9.1.2 Utilizarea codului de bare n transportul de mrfuri ................................................... 140
9.1.3 Utilizarea codului de bare n domeniul distribu[iei..................................................... 142
9.1.4 Utilizarea codului de bare n domeniul schimbului electronic de informa[ii ............ 144
9.2 SISTEMUL QM - SISTEM AUTOMAT DE ANALIZ A DATELOR ........................................................ 144
9.2.1. Prezentarea general a pachetului QM .................................................................... 145
9.2.2. Studiu de caz - utilizarea QM ..................................................................................... 149
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................ 152
6
7
Capitolul 1
SISTEM, SISTEM ECONOMIC, SISTEM INFORMAIONAL
1.1 SISTEMUL. TIPOLOGIE I CARACTERISTICI
Sistemul este un ansamblu de elemente interdependente formnd un tot organizat care
interactioneaz pentru realizarea unui scop determinat. Sistemul este un ansamblu de elemente
materiale sau nemateriale, format n general din echipamente, metode, tehnici, procedee, modele si
personal utilizate interdependent prin intermediul unor procese ce asigur transformarea unor elemente
de intrare n elemente de iesire prin intermediul unui mecanism specific si al unui sistem de control.
n pofida numeroaselor caracteristici generale, sistemele nu sunt identice ntre ele. Desi sunt formate
dintr-o multime de elemente aflate n interactiune, toate se comport unitar si integral n relatiile lor cu
mediul, diferitele sisteme se deosebesc foarte mult ntre ele. n teoria sistemelor se afirm c, n funcie de
mulimea elementelor, de relaiile cu mediul, de factorul timp, de coeficientul de complexitate i de natura
relaiilor dintre mrimile de intrare i cele de ieire, sistemele pot fi finite sau infinite, nchise sau
deschise, statice sau dinamice, simple sau complexe, determinate sau probabilistice, liniare sau neliniare
etc. (Grunberg, 1977).
Prin intermediul teoriei sistemelor se poate distinge un sistem de altele, se pot studia ordinea,
organizarea si complexitatea, l putem recunoaste ca simplu sau complex, determinist sau probabilist, liniar
sau neliniar s.a.m.d., dar ntotdeauna va rmne ceva care nu poate fi formalizat si care reprezint tocmai
particularitatea si individualitatea sistemului respectiv - cu att mai evident, cu ct sistemul este mai
complex. n acest sens, L.A. Zadeh (1973) evidentiaz faptul c posibilitatea descrierii exacte a unui sistem
scade odat cu cresterea complexittii, pn la un nivel dincolo de care precizia si relevanta se exclud
reciproc. Orict de independent ar fi un sistem, n realitate nu poate fi vorba dect de o independen
relativ, deoarece el este integrat, mpreun cu celelalte sisteme, cu care se afl n interaciune, ntr-un
sistem mai mare.
Dar, un element nu apartine unui singur sistem, ci mai multor sisteme. Astfel, sistemele se
ntreptrund foarte mult, granitele dintre ele se estompeaz si devin mai vagi. L.A. Zadeh (1965)
vorbeste despre sisteme vagi, care sunt formate din elemente ce nu le apartin n totalitate, deoarece
ntre apartenenta si neapartenenta unui element la un sistem apar o serie desituaii intermediare, numite
grade de apartenen. Notnd cu l apartenenta si cu 0 non-apartenenta elementului x la multimea X,
atunci, n cazul multimilor clasice, functia de apartenent f este f: X(0-1), adic de 0 sau l, iar n cazul
sistemelor vagi, f: X(0,1), adic ntre 0 si 1 apare o infinitate de stri posibile.
n realitate, asa cum nu exist dect sisteme deschise, care ntretin un anumit schimb de
substant, de energie sau de informatie cu mediul n care se afl, tot asa nu exist dect sisteme vagi ale
cror elemente apartin n acelasi timp mai multor sisteme.
Teoria sistemelor studiaz elementele n cadrul sistemului din care fac parte. Dac ns fiecare
sistem este un subsistem si fiecare subsistem poate face parte din mai multe sisteme, atunci devine
necesar o abordare mult mai larg, interdisciplinar.
Organizarea sistemelor a dus la generarea altor sisteme, din ce n ce mai complicate si mai diverse,
diversitatea nefiind provocat de substana i energia din care sunt constituite, ci de modul cum sunt
organizate. Organizarea este cea care conduce la diversitatea lumii n care trim.
8
Problema organizrii si autoorganizrii a fost pus de W.R. Ashby (1947). Prinautoorganizare se
realizeaz o anumit interactiune cu mediul, o flexibilitate a structurilor sale, generatoare de mbunttiri
ale sistemului, concomitent cu asigurarea integrittii si identittii sistemului.
Orice sistem organizat se caracterizeaz prin: intrri, iesiri, structur si stare (Fig. 1.1
Reprezentarea unui sistem).
Figura nr. 1.1 Reprezentarea unui sistem
Intrrile (x
i
) n sistem reprezint influenta pe care mediul o exercit asupra unei componente
(un subsistem) de sistemul de dimensiuni mai mari.
Ieirile (y
j
) din sistem reprezint influenta pe care sistemul respectiv o exercit asupra mediului
n care exist ca subsistem.
Structura sistemului reprezint modul cum sistemul respectiv este organizat si cum
functioneaz pentru realizarea scopului determinat y=f(x
1
, , x
n
).
Starea sistemului reprezint gradul de organizare a sistemului respectiv la un moment dat.
Starea si dinamica unui sistem pot fi studiate si cunoscute n orice moment prin intermediul
legturilor informationale din interiorul si exteriorul sistemului respectiv. Prin particularizarea acestor
caracteristici din definitia general si abstract de sistem se desprind diferite sensuri concrete,
specifice, care se ntlnesc n toate domeniile de activitate (ca de exemplu: sistemul economic,
sistemul informational, sistemul informatic, sistem de calcul etc.).
Sistemul economic defineste componente si ansambluri economice. Orice ntreprindere
economic, orice ramur a economiei nationale sunt sisteme economice. nssi economia national sau
economia mondial, vzute la nivel global, se comport ca sisteme complexe (macrosisteme). Sistemul
economic ca notiune concret de sistem, reprezint o component (un subsistem) a unui sistem mai
mare (macrosistem) cum este considerat sistemul economico-social.
Din punct de vedere al structurii si al complexittii functiilor pe care le realizeaz, sistemele
economice pot fi grupate n sisteme simple si sisteme complexe sau macrosisteme.
Un sistem economic complex reuneste, ntr-o structur ierarhic, un ansamblu de elemente
considerate subsisteme cu legturi reciproce. Un sistem economic complex se caracterizeaz prin:
existenta unor componente separabile pentru care se pot stabili scopuri functionale distincte,
dar subordonate scopului ntregului sistem;
existenta unor legturi functionale interioare, tehnico-economice (materiale, informationale,
energetice etc.) ntre diferite componente ale sistemului, precum si a unor legturi cu exteriorul (cu alte
sisteme);
prezenta n sistemul economic a oamenilor, a masinilor si a mediului nconjurtor, prin care se
asigur functionarea sistemului.
Notiunea de sistem economic desemneaz un ansamblu de elemente independente, prin
intermediul crora se realizeaz obiectul de activitate al unei entitti economice.
Dac o entitate economic este privit si analizat independent de structurile ierarhice
superioare, din care face parte, atunci i se confer atributul de sistem. Dac ns aceeasi entitate este
privit n raport cu nivelul ierarhic superior ca fiind component a acestuia, atunci ea este definit ca
SISTEM
CONDUS
yj, j=1,m
IESIRI
xi ,i=1,n
INTRRI
9
subsistem, iar structura ierarhic din care face parte este definit ca un macrosistem. Rezult c
notiunea de sistem este relativ, iar utilizarea ei n analizele economice este contextual.
1.2 FIRMA SISTEM CIBERNETICO-ECONOMIC
Organismul asupra cruia se rsfrng atributiile sistemelor economice, pot s fie de orice
dimensiune, agent economic, economia unei tri etc.
Instituia este o formatie special economic complex, ca exemplu: o mare firm sau un
minister. Atunci, societatea trebuie privit ca si materia n fizic. n acest caz molecula devine
institutia, iar n interiorul ei atomul este organizatia. Prezentm n continuare atomii.
Organizaia este o formatie constituit din oamenii unittii n vederea ndeplinirii anumitor
functii social-economice determinate.
Unitatea reprezint un element al sistemului economic ce nu se mai poate descompune,
comportndu-se cu regularitate determinat si rspunde conform unor reguli la impulsurile primite.
Functionarea sistemului cibernetico-economic const n faptul c n fiecare perioad primeste
un input si emite un output, modificndu-si n timp starea intern. Inputuri-le si outputuri-le pot fi
numite fluxuri.
Pe baza analizei fluxului de iesire, organul de decizie verific modul n care sunt realizate
obiectivele si sarcinile stabilit, iar n conditiile n care apar abateri, adopt msuri de reglare sau
autoreglare n baza legii conexiunii inverse.
Un sistem cibernetic si autoregleaz intrrile n functie de scopul si obiectivele pentru care a
fost conceput s functioneze prin intermediul unei bucle de control - feedback
1
-. Aceast bucl const
n fluxuri fizice de produse asociate cu fluxuri de informatie. Bucla de feedback asigur realizarea
functiilor de autoreglare si de comportament dinamic al sistemelor. Dinamica acestui tip de sistem este
determinat tocmai de ncercarea sa de a se autocontrola n fata perturbatiilor externe.
Prin structura unui sistem cu bucl se au n vedere:
modul n care fluxurile sale de materiale si/sau informationale sunt interconectate;
modul n care aceste fluxuri sunt modificate sau transformate n factori de ntrziere;
reguli de decizie ncorporate n buclele feedback.
Practic orice sistem economic este un sistem cibernetic cu bucl. Pentru a functiona, o bucl
feedback presupune existenta a 2 factori:
nregistrarea unei diferente ntre o valoare dorit si una real;
o politic / o strategie care specific actiunile necesare pentru acorecta aceste diferente.
Sistemul cibernetico-economic este un sistem complex care poate fi reprezentat ca n Figura 1.2 si
asigur transformarea unor fluxuri de intrare n fluxuri de iesire prin raportarea la obiectivele
programate si o eventual corectare a diferentelor nregistrate pe bucl.
1
Ctoiu I., Orzan Gh., Ratiu-Suciu C., Modelarea cibernetico-matematic a cererii de mrfuri a populatiei n
volumul Cibernetica Aplicat. Ed. Academiei, 1988
10
Figura nr.1.2 Reprezentarea unui sistem cu bucl feedback
Un sistem poate fi controlat printr-un alt sistem de nivel superior, numit sistem de conducere
care are la baz anumiteobiective determinate de specificul domeniului, cadrul legislativ n materie si
cerintele strategice ale entittii economice. Rezult c sunt fixate obiective clare si directe pentru
procesul de decizie, ce trebuie ndeplinite prin interactiunea dintre sistemul de conducere si cel
executiv.
Sistemul de management al firmei este un ansamblu de elemente cu caracter decizional,
informational, operational si metodologic, ntre care exist relatii de cauzalitate si care actioneaz
interdependent n scopul asigurrii proceselor si relatiilor de conducere la nivelul unei organizatii.
Acesta se constituie ca un ansamblu de componente care faciliteaz exercitarea proceselor
manageriale, n scopul eficientizrii muncii factorilor de decizie.
Figura nr. 1.3 Sistemul de management al firmei
Firma, ca sistem, are mai multecaracteristici si anume:
1. sistem foarte complex, deoarece reuneste resurse umane, materiale, financiare, ntre care se
stabilesc multiple si profunde legturi, precum si particularitti specifice proceselor de productie;
2. sistemsocio-economic, deoarece aici are loc combinarea factorilor de productie n cadrul unor
procese generatoare de bunuri materiale;
3. sistemtehnico-material, deoarece ntre mijloacele de munc, materiile prime si materialele utilizate
se creeaz anumite conexiuni;
SISTEM CONDUS
Sistem de
conducere
y
j
,j=1,m
IESIRI
x
i
,i=1,n
INTRRI
11
4. sistemorganizatoric-administrativ, deoarece ntreprinderea reprezint o unitate organizat, care la
nfiintare capt statut de persoana juridic, capt o denumire, are un sediu, dispune de capital
etc.;
5. sistemdinamic, organic adaptiv, deoarece se adapteaz permanent la schimbrile macrosistemelor
din care face parte, ct si la cerintele generate de dinamica elementelor ncorporate;
6. sistemautoreglabil, deoarece firma are capacitatea, oferit de autonomia sa functional, s-si
autoregleze activitatea, pe baza informatiilor culese, care prelucrate adecvat se transforma n
decizii ulterioare;
7. sistem deschis, deoarece firma se afl n interactiune permanent cu celelalte elemente ale
sistemului cruia i apartine.
Firma ca sistem este format din urmtoarele subsisteme:
subsistemul condus, care se caracterizeaz printr-o anumit capacitate de productie, nivel si o
anumit stare;
subsistemul conductor, reprezentat de manager a crui activitate are la baz informatiile;
subsistemul informaional, care conecteaz subsistemul condus si conductor si asigur informatii
despre nivelul sistemului.
Rezult c firma este un sistem economic complex, reglabil, a crui stare de functionare
variaz n timp. Rolul managerului este de a sesiza legturile dintre elementele componente, factorii
perturbatori care l influenteaz si s ia decizii pentru cresterea eficientei functionrii sistemului.
n analiza structurii organizatorice si functionale a unui sistem economic complex, se disting
trei subsisteme (Fig. 1.4 Subsistemele ntreprinderii):
1. subsistemul de conducere;
2. subsistemul operativ sau operational;
3. subsistemul informational.
Subsistemul de conducere (decizional) este format din ansamblul de specialisti care, cu
ajutorul unor metode si tehnici specifice, urmresc si controleaz functionarea sistemului executiv, a
ntregului sistem complex n scopul ndeplinirii obiectivelor stabilite.
Figura nr. 1.4 Subsistemele ntreprinderii
M
E
D
I
U
L

E
X
T
E
R
I
O
R
ntreprinderea ca sistem
Subsistemul de conducere
Subsistemul operaional
Subsistemul informaional
Informatii
Date
Decizii
Decizii
Flux
informational
Fluxuri materiale
si financiare
12
Subsistemul de conducere reprezint ansamblul intercorelat al deciziilor adoptate si aplicate
ntr-o organizatie, structurate corespunztor sistemului de obiective si configuratiei ierarhiei
manageriale, n scopul desfsurrii proceselor de management
Subsistemul operativ sau operaional reprezint ansamblul de resurse umane, materiale si
financiare precum si ntregul ansamblu organizatoric, tehnic si functional, care asigur realizarea
efectiv a obiectivelor stabilite prin deciziile transmise de sistemul de conducere.
Subsistemul operativ sau operaional reprezint ansamblul de elemente care actioneaz
intercorelat, pentru a asigura cadrul, combinarea, divizarea si functionalitatea proceselor de munc,
necesare realizrii obiectivelor stabilite de ctre organizatie. Astfel, cei care vor s coopereze, vor
lucra mai eficient dac vor cunoastece trebuie s fac, ce activiti le revin si care esterolul lor n
raport cu ceilalti."
1
La nivelul subsistemului operational (n cadrul cruia se desfsoar procesele economice
specifice domeniului de activitate a agentului economic) are loc operatiunea de culegere a datelor, care
apoi sunt transmise subsistemului informational (flux ascendent) n vederea stocrii si prelucrrii
datelor necesare obtinerii informatiilor utile n vederea fundamentrii deciziilor la nivelul
subsistemului decizional (de conducere). Subsistemul informational joac un dublu rol: pe de o parte
asigur toate informatiile necesare lurii deciziilor pe toate nivelele de responsabilitate, conducere si
control, iar pe de alt parte asigur cile de comunicare ntre celelalte subsisteme, deoarece deciziile
formulate de subsistemul de conducere sunt transmise factorilor de executie prin subsistemul
informational (flux descendent).
Subsistemul informaional cuprinde ansamblul informatiilor, fluxurilor si circuitelor
informationale, precum si totalitatea mijloacelor sistemului de conducere si decizie
2
. Prin sistemul
informational se asigur legtura permanent si necesar ntre sistemul de conducere si sistemul
condus n dublu sens: prin prelucrarea si transmiterea deciziilor de la sistemul de conducere ctre
sistemul condus; prin nregistrarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor privind starea si dinamica
sistemului condus, de la acesta ctre sistemul de conducere.
Subsistemul informaional reprezint un ansamblu de componente, care actioneaz n baza
unor relatii de cauzalitate, n vederea culegerii, prelucrrii si transmiterii datelor si a informatiilor,
necesare la nivel decizional si operational. El este considerat acea parte a realittii, constituit dindate
si informaii organizate si structurate, dinevenimente care au un efect asupra acestora si dinactori
care actioneaz n baza lor, sau pornind de la ele utiliznd tehnologia informatiei, n scopul atingerii
unor obiective.
Un sistem economic este un sistem viabil. Toate fluxurile de resurse (materiale sau
informationale) dintr-un sistem economic, au la baz desfsurarea unor activitti umane, implicnd, pe
de o parte, o succesiune de procese si fluxuri informationale, iar pe de alt parte, conducnd la
generarea permanent de noi informatii si fluxuri informationale.
Procesul intern este acela ce are loc n interiorul unittii si care transform input-ul n output,
modificndu-se si starea intern a sistemului.
Starea unitii poate fi caracterizat de stocul din depozit, dar si de informatiile acumulate n
birouri si servicii.
Unittile fiind legate ntre ele prin fluxuri de input si output, compun un sistem. Procesele unui
sistem economic sunt de dou tipuri: reale si de reglare.
Procesele reale sunt procese materiale si fizice, intrnd: productia, circulatia si consumul.
1
Harold Koontz:, Essentials of management, 1990, McGraw-Hill, New York
2
Russu C. Management, concepte. metode, tehnici, Ed. Expert, Bucuresti 1995,
.
13
Procesele de reglare sunt procese intelectuale, aici intrnd: observarea, transmiterea
informatiei, prelucrarea acesteia, pregtirea deciziei si decizia.
n baza celor prezentate se poate vorbi de dou subcategorii de procese, anume:
procese reale interne, ca: productia si consumul;
procese de reglare interne, ca: prelucrarea informatiei, pregtirea deciziei si decizia.
Pe baza celor enuntate mai sus, unittile economice (firmele) se pot ncadra n dou categorii:
unitti reale n care au loc exclusiv procesul real intern;
unitti de reglare n care au loc exclusiv procesul de reglare intern.
Transformrile ce au loc n sistemul economic si ansamblul functiilor de reactie ale unittilor,
legate ntre ele, sunt descrise prin dou sisteme de functii de reactie, anume: sisteme functie de reactie
a sferei de reglare, sisteme functie de reactie a sferei reale.
Astfel, sistemul informaional (economic) este mijlocul de comand si control prin care
sistemul de conducere si exercit functiile asupra sistemului executiv.
n cadrul sistemului economic, fluxurile si circuitele informationale se integreaz organic cu
celelalte fluxuri si circuite ale resurselor, astfel c informatiile constituie un adevrat liant
informational, care ntretine aceste fluxuri si circuite informationale si permite celorlalte sisteme ale
resurselor s functioneze ca un sistem integrat. Sistemul informational si ndeplineste acest rol prin:
asigurarea informatiilor necesare fiecruia dintre sistemele de resurse precum si a sistemului
integrat al resurselor;
stabilirea modalittilor de achizitionare a datelor necesare sistemelor de resurse;
mentinerea colectiilor (fisierele si bazele de date), centralizate, la nivelul cerintelor impuse de
luarea deciziilor n sistemele de resurse;
genereaz informatiile de iesire prin reflectarea functionrii tuturor sistemelor de resurse,
inclusiv a sistemului informational nsusi.
Deciziile, la rndul lor, pot viza perioade de timp mai lungi (decizii strategice) sau mai scurte
(decizii tactice). De aici putem concluziona faptul c subsistemul decizional necesit informatii
specifice necesare fundamentrii pe de o parte a deciziilor strategice iar pe de alt parte a deciziilor
tactice.
Subsistemul informational se interpune ntre subsistemul decizional si cel operational, avnd
drept scop asigurarea informatiilor necesare stafului managerial, reprezentnd n acelasi timp un mijloc
de comunicare ntre celelalte dou subsisteme. El nu trebuie vzut doar ca o interfat ntre subsistemul
operational si subsistemul de conducere, ci ca element de legtur al mediului intern al ntreprinderii
cu cel exterior acesteia (economic, financiar, bancar).
Scopul principal al sistemului informational este de a furniza fiecrui utilizator, n functie de
responsabilittile si atributiile sale, toate informatiile necesare. Majoritatea metodelor de concepere a
sistemelor informatice pornesc de la definirea nevoilor informationale ale viitorilor utilizatori. Datorit
dificulttii identificrii complete a acestor cerinte informationale si datorit necesittii anticiprii unor
cerinte informationale avnd un orizont de timp mai ndeprtata, se opteaz pentru culegerea, stocarea
si prelucrarea ansamblului datelor reflectnd starea si evolutia sistemului condus. Aspectul
organizational al ntreprinderii rmne pe un plan secund, el fiind abordat mai degrab n procesul
definirii prelucrrilor dect n procesul identificrii si structurrii datelor.
14
1.3 CORELAREA SISTEMULUI INFORMAIONAL CU MEDIUL DE AFACERI
Mediul de afaceri se afl ntr-o continu schimbare. Astzi, companiile trebuie s fac fat unor
noi provocri. Succesul lor depinde de abilitatea de a opera la nivel global. Acest aspect rezid din
amplificarea n volum si structur a schimburilor comerciale. Sistemele informationale furnizeaz
potentialul analitic si cel de comunicare de care au nevoie firmele pentru a-si administra afacerile la
scar global. Desfsurarea si controlul operatiunilor n form multinational necesit comunicarea cu
furnizorii si distribuitorii 24 de ore din 24, ntre diferite localitti de pe glob.
Globalizarea economiei si tehnologia informatiilor au determinat o intensificare a competitiei pe
pietele internationale. In acest nou cadru, firmele nu mai sunt avantajate de existenta pietelor protejate, ci
trebuie s fac fat concurentei deschise. Informatia, n acest caz, joac un rol strategic pentru succesul
afacerilor.
Dezvoltarea social si diviziunea muncii se afl ntr-o relatie nemijlocit. Trecerea societtii dintr-o
etap n alta este asociat cu perfectionarea diviziunii muncii. Alvin Toffler n Al treilea val",
defineste valurile" ca fiind marile transformri sociale care au directionat evolutia omenirii pn n
prezent. Primul val a fost cel ce a caracterizat trecerea de la viata nomad a omului primitiv la
agricultur, cnd, datorit opririi din peregrinare, si-a putut organiza superior viata, edificnd
locuinte si cultivnd pmntul.
Al doilea val s-a datorat trecerii de la agricultur si mestesuguri la industriile mecanice, spre
finele secolului al XVIII-lea. Felul de viat al omului s-a schimbat radical o dat cu aceast mutatie.
Conditiile de munc s-au mbunttit, cerintele culturale au sporit si s-a atins un nivel superior de
productivitate si, implicit, de viat.
Cel de-al treilea val este marcat de impunerea informatiei ca resurs fundamental de viat a omului
si se petrece n zilele noastre, n cazul acestei mutatii, informatia pune n miscare att tehnologiile
pentru transformrile fizice necesare societtii, ct si managementul. Vitezele de lucru, ca si calitatea
lucrrilor cresc considerabil. Cerintele intelectuale sunt acum cele mai pregnante. Simbolurile si
modelele devin esentiale la acest stadiu al dezvoltrii. Comportamentul individului este supralicitat. Totul
porneste de la om si se propag printr-o tehnologie rapid spre el nsusi. Aceasta poate s-l afecteze
mult mai profund dect n cadrul celui de-al 2-lea val. Pregtirea omului pentru a face fat impetuozittii
informationale, precum si rspunderile sale se acutizeaz. Cel mai mult este influentat de ctre al 3-lea val
activitatea de conducere.
Informatia este materia prim" a managementului. Exercitiile de responsabilitate accentuat sunt
cantonate n cea mai mare parte n aceast zon a activittii umane. Productivitatea managementului
trebuie s fie compatibil cu cea a tehnologiilor de transformare fizic. Relatia dintre productivitate si
calitate, pe de o parte, si diviziunea muncii, pe de alt parte, fiind evident, se impune o perfectionare a
calittii si productivittii managementului, n acest sens, precursorii stiintei managementului au intuit
cerintele evolutiei si au fcut primele demersuri comunicationale pe care trebuie s le cunoastem si, mai
ales, a cror evolutie trebuie ntretinut n continuare.
O alt influent major vizeaz mediul intern al organizatiei, inclusiv managementul acesteia,
n varianta clasic, firmele de afaceri dispun de o structur ierarhic, cu un grad ridicat de centralizare,
si folosesc un set de proceduri de operare standard pentru a realiza o productie de mas. Noua abordare a
organizrii si conducerii firmelor de afaceri se caracterizeaz prin aplatizarea ierarhiei sistemului de
conducere, prin descentralizare si cresterea flexibilittii organizatiei de a se adapta la schimbrile care
15
apar n mediul de afaceri. Pentru a putea implementa ntr-o organizatie aceast nou abordare, este necesar
s se utilizeze pe scar larg tehnologia informatiilor.
Studiul sistemelor informationale are un caracter multidisciplinar si cuprinde dou modalitti de
abordare - una tehnic si una comportamental. Abordarea tehnic se bazeaz pe urmtoarele
discipline: management stiintific, stiinta calculatoarelor si cercetri operationale. Abordarea
comportamental se bazeaz pe psihologie, sociologie si stiintele politice.
Stiinta calculatoarelor se concentreaz asupra teoriei calculatoarelor, asupra metodelor de calcul
si a metodelor de stocare si de accesare a datelor. Managementul stiintific pune accentul pe dezvoltarea de
modele pentru adoptarea deciziilor manageriale si pe alte practici specifice managementului organizatiei.
Cercetrile operationale atribuie, prin tehnicile matematice destinate optimizrii parametrilor selectati de
organizatie, cum sunt controlul stocurilor, optimizarea cheltuielilor de transport si costul tranzactiilor, o
valoare adugat organizatiei, prin utilizarea ct mai eficient a resurselor disponibile.
Majoritatea problemelor comportamentale dintr-o organizatie nu poate fi exprimat folosind modele
normative. Sociologii se concentreaz asupra impactului sistemelor informationale asupra grupurilor,
organizatiilor si societtii n ansamblu. Specialistii n domeniul stiintelor politice investigheaz impactul
politic al utilizrii sistemelor informationale. Psihologii sunt preocupati de reactia individual a
personalului angajat fat de sistemul informational si de modelele cognitive ale rationamentului uman.
n aceast nou er a competitiei economice, n care firmele ncearc s se redescopere, abund
oportunittile si amenintrile. Fuziunea dintre domeniile informaticii, telecomunicatiilor, publicisticii
si divertismentului, precum si extinderea universal a Internetului si a altor componente ale comertului
electronic prezint avantaje strategice si amenintri pentru orice firm. Managerii firmelor sunt
nerbdtori s utilizeze ct mai rapid aceast puternic combinatie dintre unitatea de afaceri, firm,
industrie si infrastructurile publice. Totusi, multe firme fac eforturi financiare mari n vederea investirii
n tehnologia informational, ncercnd s aleag varianta optim din multitudinea de variante tehnice
si economice si cutnd s realizeze un echilibru optim al posibilittilor la nivelurile firmei si unittii
de afaceri. Totodat, managerii trebuie s constientizeze modul n care infrastructura informational a
firmei se intersecteaz cu infrastructurile publice si cu infrastructura noii industrii care apare - cea a
Internetului si comertului electronic.
Dac n trecut existau doar cteva infrastructuri limitate care furnizau ci de acces spre clienti,
astzi acestea sunt mult mai multe. n secolul XXI, cnd cash-flow-ul firmelor este din ce n ce mai des
prezent online, deciziile pe termen lung privind investitiile n infrastructura informational vor
diferentia capacittile competitive ale firmelor. Oportunittile oferite de noile infrastructuri electronice
vor face posibil verificarea multor procese de luare a deciziilor organizationale. Personalul angajat va
reprezenta n continuare investitia cea mai important a unei firme, ns infrastructura cu care aceasta
va opera va fi electronic. De asemenea, odat cu cresterea importantei noii infrastructuri electronice
se va observa si o scdere a importantei bunurilor fizice si a amplasrii acestora.
Deja, se observ c tehnologia informational este de important major pentru toate
organizatiile moderne, att n desfsurarea afacerilor pe cale electronic (comert electronic), ct si n
ceea ce priveste contactul cu clientii, cu furnizorii, sau cu partenerii strategici.
Tehnologia informaional reprezint investiia total a unei firme n tehnic de calcul,
comunicaii, respectiv hardware, software, telecomunicaii, suporturile de stocare a datelor, ct i n
personalul care furnizeaz aceste servicii. Ea include investitiile n tehnologie informational
implementat att de personalul de specialitate din interiorul firmei, ct si de alti furnizori de servicii
din exteriorul firmei, specialisti n domeniu. Valoarea total a acestor investitii reprezint portofoliul
tehnologiei informaionale, care trebuie coordonat la fel ca un portofoliu financiar, punnd n balant
16
riscurile si cstigurile pentru alegerea variantei optime, care s concorde cu obiectivele si cu strategia
firmei n ceea ce priveste clientii si actionarii.
Portofoliul tehnologiei informationale este determinat de infrastructura tehnologiei
informationale existent n firm, infrastructur care se afl n strns legtur cu: (a) infrastructurile
diferitelor ramuri industriale (cum ar fi sistemele de plti ale bncilor, sistemele de rezervare la liniile
aeriene) si cu (b) infrastructurile publice (cum ar fi furnizorii de servicii Internet si telecomunicatii).
mpreun, aceste infrastructuri permit firmelor s-si desfsoare activitatea, ajutndu-le s contacteze
clientii si furnizorii, si ofer guvernelor ci eficiente din punct de vedere al costurilor de a furniza
servicii populatiei. Aceste tehnologii constituie baza pentru noi forme organizationale, noi produse, noi
piete si pentru diverse schimbri n cadrul profesiilor. Combinarea infrastructurii tehnologiei
informationale interne a unei firme cu infrastructurile publice externe determin aparitia noii
infrastructuri.
Noua infrastructur, mpreun cu tehnologia informational, necesar pentru desfsurarea
eficient a activittilor firmei, constituie portofoliul tehnologiei informationale. ntregul portofoliu al
tehnologiei informationale trebuie coordonat de un management format din specialisti att n domeniul
economic, ct si n cel tehnic.
n multe organizatii, cea mai mare pondere o detin cheltuielile cu tehnologia informational. n
multe firme moderne o mare proportie din capital se regseste chiar n tehnologia informational,
aceasta genernd profit la nivelul ntregii economii. Analiznd aceast situatie, este clar c managerii
nu-si pot permite s renunte la personalul cu pregtire tehnic. Toti managerii trebuie s detin
cunostinte bine dezvoltate, pentru a putea trata cu ncredere si competent probleme legate de
tehnologia informational, n asa fel nct alegerile fcute s tin seama de aspectele strategice,
tehnice, competitive, financiare si organizationale.
Majorarea n fiecare an a investitiilor n tehnologia informational poate explica cresterea
continu a resurselor firmei. n multe firme, aceast crestere este nsotit si de reducerea costurilor cu
forta de munc, fapt pentru care investitiile n tehnologia informational atrag atentia tuturor
managerilor de ntreprinderi.
Institutiile din sectorul financiar si al serviciilor depind cel mai mult de tehnologia
informational, fiind urmate de cele din sectorul productiv. n ramura serviciilor, tehnologia
informational st la baza desfsurrii n conditii optime a miilor de tranzactii realizate zilnic. n acest
sector al serviciilor, tehnologia informational reprezint tehnologia de productie, echivalentul
utilajelor si al liniilor de productie din sectorul productiv. Interesant este c rata de crestere nregistrat
n sectorul vnzrilor cu amnuntul n aceast perioad a fost cea mai mare. Toate firmele de vnzare
cu amnuntul, att cele mari, ct si cele mici, au realizat investitii importante n tehnologia
informational. Obiectivele acestor firme constau n determinarea exact si n orice moment a nivelului
stocului si a necesarului de produse ce trebuie aprovizionate. Realizarea acestor obiective necesit o
infrastructur informational, care s furnizeze informatiile necesare coordonrii procesului de vnzare
cu amnuntul, a procesului de urmrire a stocurilor si de refacere a acestora. De aceea, pentru a rmne
competitivi pe piata de desfacere a produselor, vnztorii cu amnuntul au fost nevoiti s creasc
investitiile n tehnologia informational.
Managerii unittilor de vnzare cu amnuntul au nevoie de informatii exacte, legate de ce se
vinde si unde se vinde, informatii pe care s le transmit furnizorilor n vederea obtinerii produselor
pentru distribuirea n centrele de vnzare. Fiecare etap a vnzrii cu amnuntul depinde de intrarea,
manipularea si transmiterea datelor n timp util si n forma corespunztoare pentru a putea fi utilizate
cu usurint de cumprtori si furnizori. Avnd n vedere faptul c noua infrastructur, care include
firma, furnizorii si si, uneori, ntreaga ramur industrial, influenteaz fiecare etap a procesului de
17
vnzare, firmele de vnzare cu amnuntul investesc n tehnologia informational, n principal, n
computere, care proceseaz rapid toate comenzile clientilor.
Aceste investitii sunt realizate n vederea obtinerii unor rezultate pozitive n ceea ce priveste
relatia firmei cu clientii. ns, adesea, achizitionarea de tehnologie informational se realizeaz pe baza
unor decizii luate de persoane necalificate, care actioneaz dup propria inspiratie, fapt pentru care nu
ntotdeauna aceste investitii au efectul scontat.
Un succes spectaculos n utilizarea tehnologiei informationale l-a avut sistemul SABRE
1
de
rezervare a locurilor pentru transporturile aeriene efectuate de firma American Airlines. Folosirea
acestui sistem a determinat o crestere a ncasrilor firmei ntre anii 1977-1986 cu 1,5 miliarde $.
Astzi, sistemul SABRE utilizeaz infrastructura public a Internetului, pentru a mentine un contact
direct cu clientii.
n firmele mari se adopt zilnic unele decizii care nu sunt foarte importante, dar sunt greu de
urmrit. Dac aceste decizii nu sunt bine coordonate, tehnologia informational poate deveni o piedic
n buna desfsurare a activittii, n loc s fie un factor care s nlesneasc desfsurarea acesteia.
Pentru a adopta cele mai corecte decizii strategice n selectarea clientilor sau n dezvoltarea
sistemelor informationale, managerii trebuie s nteleag nu numai nevoile proprii ale firmei, ci si
aspectele de important major legate de ramura lor de activitate si de furnizorii lor de tehnologie
informational.
1
Dan Anghel Constantinescu s.a. - Management informational, Colectia Nationala, Bucuresti, 2000, pg. 10-
12
18
Capitolul 2
SISTEMUL INFORMAIONAL
2.1 SISTEMUL INFORMAIONAL AL NTREPRINDERII
Conducerea oricrei organizatii, att n ansamblul ei, ct si la nivelul diferitelor unitti
organizatorice, presupune cunoasterea permanent si n detaliu a mediului su exogen si endogen.
Cunoasterea exact si oportun a tot ceea ce se ntmpl n organizatie, dar si n afara acesteia
(respectiv n macromediu si micromediu) reprezint o necesitate pentru organizatiile care vor s
supravietuiasc n conditiile concurentei acerbe cu care se confrunt pe piat. Pentru a planifica,
organiza, coordona, controla si adopta decizii, managerii, indiferent de nivelul ierarhic pe care se afl,
au nevoie de informatii.
Din perspectiv sistemic, o organizatie reprezint un sistem ce are n componenta sa mai
multe subsisteme, care, la rndul lor, pot fi privite ca si sisteme conductoare sau conduse. Pentru a
putea gestiona toate activittile dintr-o organizatie, subsistemul conductor solicit subsistemului
informational anumite informatii care s descrie procesele, fenomenele si evenimentele ce au loc la
nivelul subsistemului operational. El stabileste legtura permanent si feed-back-ul ntre toate
componentele organizatiei, ct si ntre organizatie si mediul exogen.
n literatura de specialitate, din tar si strintate, se vehiculeaz un numr impresionant de
definitii referitoare la sistemul informational.
Astfel din literatura strin am selectat definitiile formulate de urmtorii autori:
P. Checkland si S. Holwell
1
sustin c orice i fiecare sistem informaional poate fi ntotdeauna
gndit ca nglobnd o pereche de sisteme, un sistem care este servit (oamenii ce desfoar aciuni), i
un sistem care servete (care proceseaz date). n figura nr. 1.5 este reprezentat grafic definitia
formulat de cei doi autori strini.
G. B. Davis
2
remarc faptul c sistemul informaional este mai mult dect o disciplin
academic, mai mult dect o extensie a comportamentului i managementului organizaional, mai mult
dect o tiin a computerelor.
F. Land
3
consider c sistemul informational trebuie s includ totdeauna oameni utiliznd si
interactionnd cu lucrurile (obiectele fizice) realizate tot de ctre om si s contin deopotriv
procesare formal si informal.
1
Checkland P., Holwell S. Information, Systems, and Information Systems: Making Sense of the Field, J ohn
Wiley and Sons, Chichester, 1998, p. 110-111.
2
Davis G. B., - Management Information Systems: conceptual foundations, structure and development (2nd
Edition), McGraw-Hill, New York, 1985, p. 22.
3
Land F., - Is an information theory enough, The Computer J ournal, 28 (3), 1985, p. 211-215.
19
Figura nr. 2.1 Corelarea sistemelor
Utilizatorul de informatie avnd memorie, cunostinte si un sistem de valori percepe lumea
exterioar printr-un filtru cognitiv, care poate selecta, amplifica, atenua sau deforma mesajele si ca
urmare, chiar si mesajele cele mai simple pot fi interpretate diferit de ctre oameni diferiti.
Land consider c actiunile sunt determinate de asocierea mesajelor primite din sistemul
informational formal, informal sau din nssi lumea real cu valorile si cunostintele stocate n
memoria persoanei.
J. A. Seen
1
consider c sistemul informaional este un set de persoane i proceduri care
lucreaz mpreun. Accentul pus pe noiunea de sistem evideniaz faptul c diferitele componente
au un obiectiv comun de-a susine activitile organizaiei.
Din literatura de specialitate romneasc am selectat definitiile date de urmtorii autori:
C. Russu
2
defineste sistemul informational ca fiind totalitatea metodelor, procedurilor i
mijloacelor folosite n procesul informaional, care este ansamblul integrat al operaiilor de culegere,
transmitere i prelucrare a datelor, sistematizare, analiz, pstrare i valorificare a informaiilor.
D. Oprea
3
defineste sistemul informational ca fiind un ansamblu de resurse umane i de
capital, investite ntr-o unitate economic, n vederea colectrii i prelucrrii datelor necesare
producerii informaiilor, care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii i controlului
activitilor organizaiei.
O. Nicolescu si I. Verboncu
4
consider c sistemul informational-managerial poate fi definit
ca ansamblul datelor, informaiilor, fluxurilor i circuitelor informaionale, procedurilor i
mijloacelor de tratare a informaiilor menite s contribuie la stabilirea i realizarea obiectivelor
organizaiei.
Remarcm faptul c cei doi autori folosesc notiunea de sistem informational-managerial, ei
considernd c ntre notiunile de sistem informational si sistem informational-managerial exist
diferente, dar ele pot fi utilizate alternativ deoarece se consider c sistemul informational dintr-un
mediu de afaceri este conectat, mai mult sau mai putin, cu managementul.
n general, sistemul informational al ntreprinderii nu este o constructie uniform, ci este
format din diferite subsisteme ntre care exist anumite relatii. Corespunztor domeniului functional
din structura organismului economic n care se utilizeaz, sistemele informationale pot fi utilizate
pentru o multitudine de activitti specifice fimei (fig. 2.2).
1
Seen J .A., - Information System in Management (3rd Edition), Wadsworth Publishing Company, Belmont,
California, 1987, p. 3.
2
Russu C., - Management, Editura Expert, Bucuresti, 1996, p. 127.
3
Oprea D., - Analiza i proiectarea sistemelor informaionale economice, Editura Polirom, Bucuresti, 1999, p.
40.
4
Nicolescu O., Verboncu I., - Management, Editura Economic, Bucuresti, 1999, p.241.
Furnizeaz
oamenilor
sprijin pentru
realizarea
actiunilor
Sistemul care
servete
Procesarea
datelor selectate
si relevante
pentru actiunile
oamenilor
Sistemul servit
Actiuni cu
scopuri precise
ale cror
realizare necesit
informatii
20
Proiectare
asistat de calculator
Fabricatie asistat de
calculator
Gestiunea stocurilor
Planificarea necesa-
rului demateriale
Automateindustriale
Aprovizionare si
receptie
Robotic
Analiza salarizrii
Ccomponente
personal
Analiza fortei de
lucru
Gestiunea datelor
despre anagajati
Prognoza necesa-
rului de personal
Analiza necesarului
de formare si
perfectionare a
personalului
Publicitate si pro-
movare
Managementul
marketingului
Studii de piat
Managementul de
produs
Previziunea
vnzrilor
Directionarea
vnzrilor
Prelucrarea
comenzilor
Bugetarea inves-
titiilor
Gestiunea trezoreriei
Gestiunea creditelor
Prognoze financiare
Analiza rentabilittii
Analiza nesarului
definantare
Gestiuneaporto-
foliilor
Conturi alefurnizo-
rilor
Verificare
operatiuni
Facturare si conturi
de clienti
Bugetare
Contabilitate
analitic
Cartea Mare
Plti
Contabilitate fiscal
Producie
i
exploatare
Marketing Finane Contabilitate
Managementul
resurselor
umane
Sistemul informaional
al ntreprinderii
Figura. nr. 2.2Structurarea funcional a sistemelor informaionale
1
Principala dificultate a abordrii sistemului informational n functie de compartimentele
functionale ale ntreprinderii tine de imposibilitatea trasrii unei granite, fie si aproximative, ntre
informatiile aferente fiecrui compartiment. Un exemplu clasic este cel al gestiunii vnzrilor, n care
aceleasi date intereseaz compartimentele vnzare-marketing, financiar, contabilitate, personal-
salarizare, productie si chiar proiectare. Cea mai mare parte a informatiilor acoper dou sau mai
multe compartimente ale ntreprinderii. Contabilitatea, procesul de identificare, msurare si
comunicare a informatiei economice pentru a permite judecti si decizii documentate din partea
utilizatorilor informatiei
2
, poate constitui exemplul celui mai vechi si mai rspndit subsistem
informational al ntreprinderii.
Sarcinile mai putin structurate, gen pregtire si preluare date, revin componentelor manuale
sau sistemelor expert. Sistemele informatice clasice au avut n vedere mai ales operatiile repetitive,
bine structurate, respectiv prelucrarea datelor, stocarea si gestionarea acestora pentru a furniza
informatii pertinente. Ulterior, prin sisteme suport pentru decizii si, mai apoi, prin sistemele expert
interpretarea rezultatelor obtinute si, n mod efectiv, luarea deciziilor a fcut obiectul integrrii n
sistemele informatice.
O caracteristic a secolului XXI este influenta major a calculatoarelor electronice. Indiferent
de locul unde trim, de ceea ce facem n mod curent este absolut imposibil s nu fim influentati de
calculatoare. Acestea s-au integrat si se integreaz din ce n ce mai mult n viata si activitatea fiecruia.
Modul n care informatiile pot fi accesate a cunoscut o adevrat revolutie n mai putin de 50 de ani.
Cresterea eficientei ntreprinderilor a fost posibil n special prin utilizarea la scar tot mai mare
a sistemelor de calcul. Acestea, prin intermediul programelor software, au permis firmelor s-si
structureze si s-si organizeze mai eficient activitatea la preturi accesibile. n prezent aproape toate
activittile (n mod special cele economice) se desfsoar cu ajutorul calculatorului. Fie c se apeleaz
1
O'Brien, J ., Les systmes dinformation de gestion, DeBoeck Universit, Montreal, 1995, p.453
2
American Accounting Association - A statement of Basic Accounting Theory, Evanston, Illinois, 1966, p. 64
21
la date care pot fi accesate n cteva secunde, fie c se fac calcule complexe, calculatorul a devenit o
unealt de mare pret n viata de zi cu zi.
Scopul ndeplinit de sistemele de calcul s-a schimbat de la deceniu la deceniu, mbogtindu-se.
Dac sistemele de calcul, au servit initial cercettorilor pentru efectuarea mai rapid a unor calcule
anevoioase, treptat calculatoarele s-au transformat n dispozitive pentru gestionarea si administrarea
bazelor de date. n final, scopul utilizrii calculatorului, alturi de cele mentionate mai sus, este de a fi
principalul mijloc de informare si comunicare interplanetar.
n literatura de specialitate din tar si strintate exist un numr impresionant de definitii
referitoare la diferenta care exist ntre sistemul informational si cel informatic.
O. Nicolescu
1
pornind de la ideea c adesea, informaticienii, pun semnul egalittii ntre cele
dou sistemesusine c sistemul informatic este acea parte a sistemului informaional care se rezum
la culegerea, transmiterea i prelucrarea cu mijloace automatizate a informaiilor. (fig. nr. 2.3).
C. Russu
2
sustine c un sistem informatic este un sistem de tratare mecanizat sau
automatizat a informaiei, construit din echipamente, programe i fiiere care trebuie s satisfac
cerine riguros precizate.
SISTEMUL INFORMATIONAL
Sistem informatic
Automatizat Mecanizat Manual
PRELUCRAREA INFORMATIILOR
VEHICULAREA INFORMATIILOR
CULEGEREA INFORMATIILOR
Figura nr. 2. 3 Raportul Sistem informaional Sistem informatic
3
n literatura de specialitate romneasc se face delimitarea clar ntre cele dou sisteme ns
spre deosebire de literatura de specialitate strin, la noi, nu se evidentiaz faptul c resursele umane
au o important vital n dezvoltarea si functionarea eficient a sistemelor informatice.
n literatura de specialitate american
4
sistemele informationale care includ calculatoarele sunt
denumite sisteme informationale bazate pe computere computer based informations systems.
Pn acum ctiva ani, majoritatea organizatilor au utilizat noua tehnologie informational doar
pentru a rezolva mai rapid operatiile pe care le-au efectuat din totdeauna manual.
1
Nicolescu O. (coord.) - Sistemul Informaional Managerial al Organizaiei, Editura Economic, Bucuresti,
2001, p.26-27.
2
Russu C., - op. cit., p.127.
3
Nicolescu O. (coord.) - Sistemul Informaional Managerial al Organizaiei, Editura Economic, Bucuresti,
2001, p.26-27
4
Parker C. S., - Management Informatin System Strategy and Action, McGrawHill, New York, 1989, p. 12.
22
n prezent o organizatie bazat pe informatie poate fi ntemeiat si fr o tehnologie avansat de
procesare a datelor, dar, pe msur ce organizatia se implic n procesul de creare si utilizare
computerizat a informatiei, structura organizatoric, procesele decizionale si modul de realizare a
activittilor se mbunttesc vizibil.
Sistemul informational nu este n mod obligatoriu bazat pe computere, ns pot exista situatii
cnd sistemul manual nu mai poate realiza eficient si fr eroare, o sarcin datorit complexittii
acesteia sau a interdependentei cu alte activitti, si atunci utilizarea calculatoarelor este absolut
necesar.
De asemenea calculatoarele pot pe de o parte s preia integral sau partial, realizarea unor
activitti periculoase pentru om, iar pe de alt parte pot calculatoarele pot completa, sprijini,
activitatea uman, fcndu-i mai productivi si mai eficienti.
Resursele umane au un rol foarte important n cadrul sistemului informational ele fiind
detintoare de informatii, stricte de natur uman. care nu pot fi informatizate, spre deosebire de
tendinta actual de restrngere a mijloacelor manuale si mecanizate si extinderea masiv a ponderi
sistemului informatic n cadrul celui informational.
2. 2 FUNCIILE SISTEMULUI INFORMAIONAL
n vederea realizrii obiectivelor fundamentale ale organizatiei nu sunt suficiente doar resursele
umane, materiale si tehnice stabilite de specialisti, ci pentru combinarea optim a acestora este
necesar cunoasterea permanent a cerintelor mediului extern al firmei, starea resurselor proprii
precum si a cerintelor consumatorilor. Astfel sistemul informational al societtii comerciale este
necesar s ndeplineasc cumulativ urmtoarele functii
1
: funcia decizional, funcia operaional,
funcia de documentare i funcia educaional.
a) Funcia decizional exprim menirea sistemului informational de a asigura elementele
informationale necesare fundamentrii si adoptrii deciziilor.
b) Funcia operaional se refer la scopul sistemului informational de a declansa multitudinea de
actiuni necesare realizrii obiectivelor organizatiei, asigurnd astfel operationalizarea deciziilor,
metodelor si tehnicilor manageriale.
c) Funcia de documentare exprim menirea sistemului informational, de a nregistra informatiile,
cu scopul de a mbogti cunostintele utilizate n procesele manageriale sau de executie.
d) Funcia educaional are ca rol asigurarea informatiilor cu caracter formativ si tratarea acestora
astfel nct s se obtin cresterea efectelor educationale, att n plan individual ct si n plan
organizational.
Functiile sistemului informational sunt reprezentate grafic n fig. nr. 2.4.
1
Gorski H., - Sistemul Informaional Managerial, Editura Universittii Lucian Blaga, Sibiu, 2003, p. 97.
23
Figura nr. 2. 4 Funciile sistemului informaional
n realizarea acestor functii, sistemul informational este confruntat cu probleme foarte
complexe, dat fiind tripla dimensiune a informaiilor, si anume dimensiunea individual,
dimensiunea organizaional i dimensiunea social.
Informatiile au o dimensiune individual, n sensul c ele conditioneaz ntr-o proportie apreciabil
potentialul si realizarea aspiratiilor personale ale salariatilor;
Informatiile au o dimensiune organizational, n sensul c reprezint o premis indispensabil
pentru stabilirea si finalizarea obiectivelor organizatiei de ctre actionari si manageri;
Informatiile au o dimensiune social, ce decurge din rolul lor n exercitarea drepturilor si
responsabilittilor salariatilor din cadrul organizatie n calitate de cetteni.
Astfel, n conditiile trecerii la economia bazat pe cunostinte si ale schimbrilor revolutionare
n domeniul informaticii, sistemul informational devine din ce n ce mai important si conditionant
pentru supravietuirea si performantele organizatiilor n toate domeniile.
n concluzie sistemul informational constituie un subsistem de baz al managementului
organizatiei.
Informatiile necesare conducerii sunt n functie de nivelul conducerii (fig 2.5) si de
posibilitatea de structurare a situatiilor decizionale la care managerii trebuie s fac fat. Spre
exemplu, nivelul strategic cere rapoarte mai sumare, ad-hoc, neprogramate si previzionale, ca si date
externe pentru sustinerea planificrii nestructurate si a responsabilittilor de conducere general a
activittii. Nivelul operational necesit rapoarte interne regulate, ce contin date detaliate, actuale sau
istorice pentru sustinerea controlului structurat al operatiilor cotidiene.
Funciile sistemului
informaional
Funcia de
documentare
Funcia
operaional
Funcia
educaional
Funcia
decizional
24
Figura nr.2.5. Caracteristicile informaiei pe nivele de conducere
1
n procesul decizional este necesar att gestionarea informatiilor istorice, ct si a celor de
previziune. Informatiile previzionale ajut conducerea s defineasc tendintele viitoare si impactul
acestora asupra deciziilor care trebuie adoptate, n timp ce informatiile istorice permit analiza
performantelor trecute ale ntreprinderii si evaluarea acestora. Totusi, conducerea trebuie s primeasc
nu numai informatii interne; de multe ori sunt foarte relevante si indispensabile informatiile externe. n
sfrsit, cerintele informationale ale conducerii depind n mod esential de nivelul de conducere. Astfel,
activittile de conducere pot fi subdivizate pe trei niveluri principale: nivelul strategic, nivelul tactic si
nivelul operational. La nivel strategic sunt definite strategiile, politicile si obiectivele de ansamblu ale
ntreprinderii cu ajutorul unei planificri strategice pe termen lung. Managerii supravegheaz, de
asemenea, randamentul strategic al ntreprinderii si evolutia sa global. La nivel tactic sunt elaborate
planuri, bugete pe termen scurt si mediu, se definesc politicile, procedurile si obiectivele subunittilor
ntreprinderii, sunt stabilite modul de achizitionare si alocare a resurselor. La nivel operational sunt
elaborate planurile pe termen scurt. Managerii utilizeaz resursele si execut sarcinile dup procedurile
elaborate cu ajutorul bugetelor si a programelor de productie stabilite echipelor de lucru ale
ntreprinderii.
Orice organizatie const din trei sisteme principale, aflate n interactiune: sistemul operational
(SO), care se ocup cu transformrile pentru care a fost creat organizatia, sistemul decizional (SD), care
orienteaz si dirijeaz organizatia, si sistemul informational al conducerii (SIC), care gestioneaz informatiile
externe si interne necesare conlucrrii prtilor organizatiei. Desi ntre cele trei sisteme exist interferente,
pentru simplificarea ntelegerii, acestea se pot reprezenta separat, ca n fig. 2.5.
1
Sursa: O'Brien, Les systemes d'information de gestion, De Boeck Univesity, Montreal, 1995, p. 368
Conducerea
strategic
Conducerea tactic
Conducerea operaional
D
e
c
i
z
i
i
I
n
f
o
r
m
a

i
i
Caracteristicile informaiei
Ad hoc
Exceptional
Recapitulativ
Frecvent neregulat
Previzional
Extern
Anvergur mare
Prestabilit
Periodic
Detaliat
Frecvent
Istoric
Intern
Anvergur mic
Structura deciziei
Nestructurat
Semistructurat
Structurat
25
Figura nr .2.6 Sistemul informaional al conducerii (SIC) n interaciune cu sistemul operaional (SO)
i sistemul decizional (SD)
Conexiunile dintre sisteme (circuite si fluxuri informationale) se refer la:
informatiile de la proces si de la piat, semnale, date numerice, rapoarte;
dri de seam, rapoarte prelucrate, modele si programe de calcul, reclamatii de la clienti, situatiile
prezentei la servici;
hotrri, instructiuni, comenzi, planuri, tehnologii, procedee;
grafice de lucru, bonuri de lucru, bonuri de materiale, instructiuni pentru controlul calittii, teste
pentru verificarea profesional a operatorilor s.a.
La nivelul entittilor economice se pot defini o serie de subsisteme informationale folosindu-se
diverse criterii, cum ar fi:
a) Criteriul compartimentului care presupune definirea subsistemului informational la nivel de
compartiment. Acesta prezint dezavantajul abordrii partiale, n procesul de analiz a acelor
activitti economice care se desfsoar n mai multe compartimente;
b) Criteriul activitii, care implic definirea subsistemului informational la nivel de activitate
economic. Dezavantajul acesteia este neluarea n considerare, dect partial, a interdependentelor
existente ntre activittile entittii cercetate;
c) Criteriul funciunii care presupune abordarea subsistemelor informationale la nivelul activittilor
de baz din cadrul fiecrei functiuni a societtii (functiunea de personal, functiunea de productie,
functiunea comercial, functiunea financiar-contabil, functiunea de cercetare-dezvoltare,
functiunea n servicii).
Prin definitie, sistemul informational al unei organizatii este ansamblul de mijloace, legturi
comunicationale (circuite si fluxuri), metode, tehnici si proceduri destinate colectrii, transmiterii, prelucrrii,
stocrii si securittii datelor si tuturor informatiilor externe si interne necesare bunei desfsurri a activittii
organizatiei.
Sistemul informational al conducerii poate fi un sistem care proceseaz informatiile manual,
mecanizat sau automatizat. Atunci cnd SIC este automatizat se numeste sistem informatic pentru
conducere. Automatizarea sa poate fi total sau partial.
Companiile pot utiliza tehnologia informatiilor la proiectarea si conducerea afacerilor la nivel
global, prin utilizarea legturilor ntre unittile de productie, birourilor si fortei de vnzare. Internetul
furnizeaz infrastructura necesar pentru noi modele de afaceri sau noi procese de realizare a afacerilor,
precum si pentru noi moduri de distribuire a cunoasterii.
O perceptie clar a sistemelor informatice este esential pentru managerii de azi, deoarece
majoritatea organizatiilor au nevoie de sisteme informatice performante pentru a supravietui si a
prospera. n plus, gestiunea informatiilor a devenit o responsabilitate foarte important pentru
manageri. Acestia sunt interesati n a construi sisteme informatice pentru colectarea informatiilor,
SO
A
SIC
B
SD
E C
26
nregistrarea, stocarea si procesarea lor, cu scopul de a-i ajuta la realizarea obiectivelor
organizationale.
2.2 COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMAIONAL
Pe plan mondial nu exist n prezent o terminologie unanim acceptat referitoare la continutul
sistemelor informationale si nici o definitie care s ntruneasc sufragiile specialistilor.
Sistemul informational cuprinde
1
:
ansamblul informatiilor interne si externe, formale sau informale, utilizate n cadrul firmei
precum si datele care au sta la baza obtinerii lor;
procedurile si tehnicile de obtinere (pe baza datelor primare) si de difuzare a informatiilor;
platforma hardware necesar prelucrrilor datelor si disiprii informatiilor;
personalul specializat n culegerea, transmiterea, stocarea si prelucrarea datelor.
De asemenea, sistemul informational al organizatiilor este alctuit din mai multe componente
interdependente. Aceste sunt
2
:
datele i informaiile;
circuitele i fluxurile informaionale;
procedurile informaionale;
mijloacele de tratare a informaiilor.
n acceptiunea majorittii specialistilor sistemul informational este definit, ntr-o conceptie
sistemic, drept un ansamblu interconectat de date, informatii, fluxuri informationale, proceduri
informationale si mijloace de prelucrare, transmitere si stocare a datelor care actioneaz n vederea
realizrii obiectivelor fundamentale ale unei firme.
Din definitia dat se pot evidentia urmtoarele componente ale sistemului:
1. Datele care reprezint ansamblul de informatii prelucrate despre un fenomen sau proces;
2. Informaiile reprezint acele date care aduc un spor de cunoastere receptorului (uman sau
masin);
3. Fluxurile informaionale reprezint ansamblul informatiilor si deciziilor (caracterizate prin
continut, frecvent, calitate, volum, form, suport), necesare desfsurrii unei anumite activitti sau
operatii si care se transmit ntre dou posturi de lucru. Flux informational reprezint totalitatea
informatiilor care parcurg circuitele informationale existente. Fluxurile informationale se mpart n trei
categorii
3
:
a) Fluxuri informaionale ascendente - totalitatea informatiilor care circul ntre dou nivele ierarhice
aflate n relatie de subordonare;
b) Fluxuri informaionale orizontale - informatiile care circul ntre subdiviziuni organizatorice aflate
pe acelasi nivel ierarhic;
c) Fluxuri informaionale oblice - se nasc aleatoriu si reprezint totalitatea datelor vehiculate ntre
subdiviziuni organizatorice aflate pe nivele ierarhice diferite, dar nu n relatie de subordonare.
1
Nicolescu O., Verboncu I., Management, Ed. Economic, 1995, pag. 39.
2
Nicolescu O., Verboncu I., - op. cit., p. 242-250.
3
Radu I., Informatic managerial, 1996, pag. 15.
27
4. Circuitele informaionale - ansamblul legturilor existente ntre diferite verigi
organizatorice;
5. Procedurile informaionale - totalitatea metodelor si tehnicilor de prezentare a informatiilor
primare pentru asigurarea interfetei om-calculator. Evolutia procedurilor este strns legat, n timp, de
evolutia performantelor sistemelor de calcul;
6. Mijloace de tratare a informaiilor - ansamblul echipamentelor constructive (hardware) si
a suporturilor logice (software) ce asigur prelucrarea informatiilor si obtinerea rezultatelor finale.
Sistemul informaional economic asigur gestiunea tuturor informaiilor din cadrul unui sistem
economic, folosind toate metodele si procedeele de care dispune. Informatiile sunt generate si
nregistrate n cadrul sistemului economic la nivelul unor verigi organizatorice si functionale care se
mai numesc posturi de lucru, care se individualizeaz prin urmtoarele elemente: date de intrare; timp
de stationare; operatii de prelucrare; date de iesire.
2.2.1 Datele i informaiile
n vorbirea curent, termenii de dat si informatie sunt utilizati cu acelasi nteles ns ntre ele
exist o anumit diferent. Desi adesea se foloseste termenul de dat si informaie cu acelasi sens,
specialistii disting ntre cele dou notiuni o mare diferent. Datele reprezint fapte si cifre neanalizate.
Astfel, potrivit majorittii specialistilor data reprezint descrierea cifric sau letric a unor aciuni,
procese, fapte, fenomene referitoare la firm sau la procese din afara sa care intereseaz
managementul acesteia.
Informatiile sunt definite ca fiind acele date care aduc adresantului un spor de cunoatere
privind direct sau indirect ntreprinderea respectiv, ce i furnizeaz elemente noi, utilizabile n
realizarea sarcinilor ce-i revin n cadrul respectivei firme.
Datele sunt fapte, statistici, opinii sau predictii clasificate pe o anumit baz pentru a fi stocate,
procesate sau regsite atunci cnd este necesar. Informaiile, n schimb, sunt date care au relevant
pentru nevoile celor care administreaz si contribuie la exercitarea functiilor manageriale.
Din multitudinea de definitii atribuite att datelor ct si informatiilor, de ctre specialisti n
domeniu, putem observa faptul c datele se transform n informatii n momentul n care li se atribuie
nteles, sens. Astfel la nceput ele sunt considerate fapte brute, materii prime, puncte de
plecare, care n urma procesului de interpretare, transformare, procesare sau rezumare
primesc o anumit valoare, relevan, semnificaie.
Trebuie subliniat faptul c exist posibilitatea ca persoane diferite s atribuie ntelesuri diferite
acelorasi date si de asemenea trebuie fcut distinctie ntre cantitatea mare de date care se poate afla
la dispozitia unei societti, si volumul mult mai mic care este de fapt selectat si transformat n
informatii.
Informatiile si cunostintele au o mare important, att pentru dezvoltarea personalittii umane,
ct si pentru evolutia vietii si societtii. Nici societatea si nici indivizii ei nu pot progresa satisfctor
n lips de informatii. Prin intermediul informatiilor se asigur transferul cunostintelor de la o
generatie la alta, se asigur accesul la cele mai avansate realizri ale omenirii.
Conceptul de informaie reprezint o notiune de maxim generalitate care semnific o
comunicare, o veste, o stire, un mesaj, un semnal etc. despre evenimente, fapte, stri, obiecte, despre
28
forme de manifestare a realittii care ne nconjoar. Informatia reprezint cantitatea de noutate adus
de un mesaj din lumea real si furnizat de cineva.
Informatia, energia, si materia sunt cei mai importanti factori ai economiei moderne pe lng
pmnt, capital si forta de munc. Fat de materie sau energie, informatia prezint caracteristici
distincte:
ea nu cunoaste ideea de original, se poate copia ori de cte ori se doreste si este independent
de loc;
informatia nu se nvecheste si se poate combina aproape nelimitat;
informatia este puternic condensabil.
informatia se percepe ca o anumit msur a ordinii ntruct ea anihileaz incertitudinea si
nedeterminarea. O msur a ordonrii este entropia negativ, termen care a luat nastere prin analogie
cu entropia, care este, n termodinamic, o mrime exprimabil matematic a neordonrii.
Calitatea unei informatii const n gradul de probabilitate cu care utilizatorul creeaz
certitudinea unei afirmatii1. Oamenii ajung la informatii direct, prin intermediul altor oameni, sau prin
purttori de informatie, precum ziare, crti, imagini, casete video, CDROM-uri, discuri sau
echipamente de comunicatie (radio, televizor, fax, telefon sau calculator).
n secolul XXI revoluia cunotinelor se va intensifica
2
, iar rezultatul acesteia va fi constituirea
unor economii bazate pe cunotine care se vor extinde rapid n zonele dezvoltate ale omenirii. Fireste
la baza revolutiei cunostintelor se afl corelatia cunostintelor cu data si informatia.
Informatiile vehiculate ntr-o organizatie pot fi grupate pe mai multe categorii dup urmtoarele
criterii:
1. Dup modul de exprimare informatiile pot fi: Orale expuse prin viu grai; Scrise consemnate de
regul pe hrtie; Audio-vizuale se adreseaz concomitent vzului si auzului.
2. Dup gradul de prelucrare informatiile se mpart n: Primare anterior nu au suferit un proces de
prelucrare informational; Intermediare se afl n diferite faze de prelucrare informational;
Finale au trecut prin ntregul sir de prelucrri informationale prevzute.
3. Dup direcia vehiculrii informatiile pot fi: Descendente se transmit de la nivelurile ierarhice
superioare la cele inferioare ale managementului; Ascendente se transmit de la esaloanele
ierarhice inferioare la cele superioare de management; Orizontale se transmit ntre titularii de
posturi situati pe acelasi nivel ierarhic.
4. Dup modul de organizare a nregistrrii i prelucrrii informatiile se clasific n: Tehnico-
operative localizeaz n timp si spatiu procesele din cadrul firmei; De evident contabil se
refer n special la aspectele economice ale activittilor firmei; Statistice reflect sintetic
principalele activitti ale firmei corespunztor unor standarde prestabilite.
5. Dup mediul de provenien informatiile pot fi: Exogene provin din suprasistemele din care face
parte firma; Endogene sunt generate n cadrul firmei.
6. Dup destinaie informatiile se mpart n: Interne beneficiarii de informatii sunt managerii si
executantii din ntreprindere; Externe beneficiarii de informatii sunt clientii, furnizorii sau
suprasistemele din care face parte firma.
1 Rohner K., Ciber-marketing, Ed. ALL, 1999, pag. 51
2
Jones A. B. Knowledge Capitalism-Business, Work and Learning in the New Economy, Oxford University
Press, Oxford, 1999, p.VI.
29
7. Dup gradul de obligativitate pentru adresant informatiile pot fi: Imperative emise de
conductori fiind destinate nivelurilor ierarhice inferioare; Nonimperative emise de executanti si
manageri fiind destinate preponderent colegilor sau superiorilor.
8. Dup natura proceselor informaiile, bazate pe functiunile firmei, se pot clasifica astfel pentru:
Cercetare-dezvoltare; Comerciale; Productie; Financiar-contabile; Personal; Complexe.
Trebuie fcut distinctia ntre stire ca informatie despre ceva si opinia despre acel ceva. tirea
ntruneste caracteristicile de informatie n sensul c reflect realitti obiective, stri de fapt existente.
Opinia reprezint exprimarea unor preri, a unor gnduri proprii sau de grup. Opinia este deci
subiectiv sau prea putin obiectiv, putnd fi uneori promovat pe baza unor interese dinainte stabilite,
urmrind scopuri fie constructive (educationale, mobilizatoare etc.), fie distructive (denaturarea
realittii, abaterea atentiei de la problemele reale ale vietii, dezinformarea etc.). Opinia fiind subiectiv
are un grad redus de generalitate chiar atunci cnd priveste unele evenimente concrete1.
De asemenea, informatia nu trebuie s se confunde cuzvonul care reprezint, ca si opinia fals,
o stire nentemeiat si neverificat. Forma de exprimare si transmitere a informatiilor, opiniilor si
comentariilor o reprezint comunicarea.
Informaia este o comunicare despre un anumit aspect al realittii obiective. Din punct de
vedere conceptual informatia reprezint o reflectare n planul gndirii umane a legturilor de
cauzalitate, privind aspecte din realitatea ce ne nconjoar.
Informatia are sens de noutate pentru cel cruia i se adreseaz, indiferent de forma pe care o ia
(stire, semnal, comunicare). Putem spune deci c informatia este un mesaj, dar cu precizarea c nu
orice mesaj este o informatie. Dac mesajul nu transmite nici o noutate si nu are suport real, atunci
acesta nu prezint interes pentru receptor si deci nu are caracter de informatie.
Informatia primeste ntotdeauna atributul domeniului pe care l reflect. De exemplu, realittile
din domeniul economic se reflect ninformaiile economice.
Procesul de sesizare, ntelegere si nsusire a informatiilor dintr-un anumit domeniu reprezint
un proces de informare. Informatiile dobndite n urma unui proces de informare ntr-un anumit
domeniu, formeaz cunostintele despre acel domeniu, iar multimea acestora reprezint baza de
cunostinte.
Cunostintele reprezint deci o nsumare a tuturor informatiilor dobndite ntr-un anumit
domeniu, sau care se refer la un anumit obiect. n sintez cunostintele sunt elemente abstracte si
individuale despre obiectele si domeniile lumii reale, nsusite si/sau dobndite.
Data este forma de reprezentare accesibil a informaiei prelucrate. Ea reprezint suportul
formal al informatiei care se concretizeaz n cifre, litere, Simboluri, coduri si alte nsemne.
Exist o corespondent determinat ntre informatie, Simbol si dat astfel c, foarte adesea, n
practic, termenul de informatie este utilizat pentru a desemna date, iar expresia prelucrarea
informatiilor nlocuieste expresia prelucrarea datelor. Putem considera c datele prelucrate, n
msura n care afecteaz n sens pozitiv comportamentul receptorilor (oameni sau masini), au calitatea
de informatii.
n procesul prelucrrii si utilizrii informatiilor, acestea sunt privite din patru puncte de vedere:
a) din punct de vedere sintactic, cnd se urmreste aspectul admisibil al acestora, n sensul c
informatiile trebuie s capete anumite forme de reprezentare respectnd riguros anumite reguli.
Nivelul sintactic se refer la sistemul de semne si la regulile de reunire a acestora n constructii
sintactice utilizate pentru reprezentarea informatiilor n procesul culegerii, transmiterii si prelucrrii
1 Surcel T., Sofronie Gh., Baron C. Informatica economic, Ed. Calipso 2000, 1999, pag. 9.
30
acestora. Acestui nivel i corespunde conceptul de dat, concept central n informatic, exprimat prin
formul BNF (Backus-Naur Form) astfel:
<data>: = <identificator><atribute><valoare>
Notiunea de dat n informatic cuprinde si notiunea de valoare, dar presupune n plus si
elementul de reprezentare si manipulare, adic o modalitate simbolic de exprimare si un sistem de
reguli de transformare a acestuia prin care se pot obtine date noi. Apare astfel clar nu numai distinctia
dintre dat si valoare, ci si deosebirea dintre informatie si dat, ca deosebire dintre obiect si modelul
su. Finalitatea procesului de informare presupune trecerea de la structur la sens, adic de la nivelul
sintactic la cel semantic prin procesul de comunicare influentat de context;
b) din punct de vedere semantic, urmrindu-se semnificatia, ntelesul informatiei (continutul
real al informatiei) ce deriv din datele prelucrate. Sub aspect semantic, informatia poate fi
caracterizat ca semnificatie a datelor. Sensul informatiei la nivel semantic este corespondenta dintre o
dat, pe de o parte, si obiectul real sau situatia pe care o reprezint, pe de alt parte;
c) din punct de vedere pragmatic, urmrindu-se utilitatea pentru receptori, efectul asupra
acestora (msura n care acestea satisfac cerintele utilizatorului). Este nivelul cel mai concret de
considerare a informatiei este ns cel pragmatic, singurul care raporteaz informatia la scopurile
observatorului. n raport cu necesittile observatorului se definesc caracteristici ca importanta sau
utilitatea informatiei. Obiectul pragmaticii include, deci, ntr-o anumit msur, problemele de
conducere, de necesar de informatii si de eficient a sistemelor informationale. Abordarea pragmatic
impune utilizarea notiunii de cunostint. Considernd situatia la un moment dat, cunostintele
reprezint totalitatea informatiilor dobndite anterior cu privire la obiectul considerat. Pentru a
desemna multimea acestor cunostinte se foloseste termenul de tezaur, la care trebuie raportat rezultatul
oricrui proces de informare;
d) din punct de vedere sigmatic, se trateaz raportul dintre semne si obiecte, putndu-se vorbi
despre cunostinte obiective. n locuri publice semnalizarea si directionarea cu ajutorul indicatoarelor
trebuie s fie att sugestiv si compact ct si independent de limb sau cultur. Pictogramele pentru
indicarea cabinelor telefonice, zonele de fumtori, ghiseelor de informatii sau puncte medicale
reprezint cunostinte obiective.
Informatiile se produc, se culeg, se proceseaz, se transmit, se stocheaz si se nteleg. n cazul
n care are loc o transmitere unilateral de informatii, vorbim despre informare. n cazul unei
transmiteri bidirectionale a informatiei, se poate vorbi decomunicare.
Informaiile apar i sunt utilizate ntr-o entitate organizational, n cadrul nivelelor operationale
si de conducere si se transmit, n sens dublu, ntre planurile acestor activitti:
la nivel operaional, informatiile sunt generate si partial consumate pe acest nivel, precum si
partial ndrumate spre nivele de conducere, pentru a constitui pentru acestea elemente de fundamentare
a deciziilor;
la nivel de management informatiile sunt generate si partial consumate pe acest nivel si partial
ndrumate, sub form de rezultate ale deciziilor luate, spre nivelele operationale pentru informarea lor
n vederea unei optimizri a comportrii n respectiva activitate de executie.
Consumatorii de informatii se pot afla la nivele de decizie si/sau nivele de informare:
la nivel de decizie se consum informatiile sub forma unor elemente de fundamentare a
deciziilor;
31
la nivel de informare se consum informatia sub forma unor elemente pentru perfectionarea
comportrii, n cadrul unei activitti sau n raport cu mediul nconjurtor.
Un consumator poate lua n mod succesiv sau simultan cele dou forme, de nivel de decizie si
de nivel de informare.
Productorii de informatii sau sursele de informatii, n cadrul unei forme de activitate, se
regsesc att la nivelul conducerii ct si la nivel operational sau de executie.
n concluzie orice informatie:
se poate considera ca atare dac este util unui receptor, sau la ceva, dac este atasat unui
consumator, care poate fi un nivel de decizie sau un nivel de informare;
este produs (de cineva, sau de ceva) deci are o surs care o genereaz, care poate fi o
persoan ca atare, un mijloc tehnic sau de realitatea nconjurtoare;
circul prin canale specifice, este transmis, atasat pe diferiti suporti si supus unor modificri
si transformri, pregtiri si prelucrri, pentru a servi ct mai bine unor scopuri predefinite de
consumatori, ea circul ntre sursa de informatii si consumatorul de informatii.
2.2.2 Circuitele i fluxurile informaionale
n procesul de transmitere a informatiilor necesare n desfsurarea activittilor manageriale sau
de executie, acestea parcurg un anumit traseu de la emittor la beneficiar denumit circuit
informational.
O. Nicolescu si I. Verboncu
1
definesc circuitul informational ca fiind traiectul pe care l
parcurge o informaie sau o categorie de informaii ntre emitor i destinatar, iar fluxul
informational ca reprezentnd cantitatea de informaii care este vehiculat ntre emitor i
beneficiar pe circuitul informaional, caracterizat prin anumite caracteristici lungime, vitez de
deplasare, fiabilitate, cost etc.
Caracteristic ntreprinderii moderne este marea varietate de circuite si fluxuri informationale,
asa cum rezult si din clasificarea realizat de specialisti n domeniu, n functie de principalele criterii
considerate, astfel:
1. n functie de directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale extremittilor, fluxurile
informationale pot fi:
Verticale se stabileste ntre posturi sau compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite ntre
care exist relatii de subordonare nemijlocit. Acestea la rndul lor pot vehicula informatii
ascendente sau descendente;
Orizontale se stabileste ntre posturi si compartimente situate pe acelasi nivel ierarhic;
Oblic se stabileste ntre posturi sau compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite ntre care
nu exist relatii de subordonare nemijlocit.
2. Dup frecventa producerii fluxurile informationale se mpart n:
Periodice se repet la anumite intervale trimestru, lun etc.;
Ocazionale se stabilesc cu o frecvent aleatorie.
Datorit manifestrii unui caracter tot mai evident de deschidere si transparent al organizatiilor
si n conditiile unei dinamici accentuate a mediului exogen, societatea trebuie s fie n permanent
conectat la macromediu si micromediu.
Apare astfel necesitatea intensificrii fluxurilor informationale cu exteriorul cu clienti, cu
furnizorii, cu alte organizatii.
1
Nicolescu O., Verboncu I.,- op. cit., p. 246.
32
De asemenea circuitele informationale trebuie s fie ct mai scurte, directe, n vederea reducerii
la minim a punctelor de trecere, evitndu-se, pe ct posibil prelungirea acestora n aval si/sau amonte
de beneficiarii informatiilor.
n prezent foarte eficiente sunt circuitele informationale electronice, bazate pe telecomunicatii
si calculatoare care asigur realizarea unor legturi directe att n interiorul ct si cu exteriorul
organizatiei.
ntre circuitul informational si fluxul informational exist o strns dependent n sensul c
circuitul informational reflect traseul (drumul) si mijlocul care asigur circulatia unei informatii de la
generarea ei si pn la arhivare, iar fluxul informational reflect ansamblul informatiilor vehiculate,
necesare unei anumite activitti. Vehicularea acestora se realizeaz pe traseele definite de circuitele
informationale.
Orice sistem informational trebuie s asigure entittii cruia i apartine informatii complete, n
cantitti suficiente, corecte si la nivelul de operativitate cerut de nivelele consumatoare.
n timp, sistemul informational al diferitelor entitti s-a dezvoltat si perfectionat n mod
continuu, fr ns a i se schimba calitatea fundamental, determinat de predominarea procedurilor
manuale. Elementul revolutionar al mutatiilor care au determinat saltul calitativ al sistemului
informational este axat pe dezvoltarea si perfectionarea mijloacelor tehnice si a procedurilor de tratare
a informatiilor n scopul automatizrii prelucrrii datelor.
2.2.3 Procedurile informaionale
n organizatiile moderne, procedurile informationale, tind s dobndeasc un rol tot mai
important deoarece prin ele se reflect progresele nregistrate n conceperea si functionarea sistemului
informational al firmei.
Prin proceduri informationale sunt desemnate
1
ansamblul elementelor prin care se stabilesc
modalitile de culegere, nregistrare, transmitere i prelucrare a unei categorii de informaii cu
prezicerea operaiilor de efectuat i succesiunea lor, a suporilor, formulelor, modelelor i mijloacelor
de tratare a informaiilor folosite.
Procedurile informationale au un caracter foarte detaliat, si prin ele se stabilesc:
1. Suportii informationali utilizati - se refer la materialele folosite pentru consemnarea informatiilor
si a caracteristicilor acestora. Suportii utilizati pot fi clasici (documente ale evidentei tehnico-
operative, documente contabile si documente statistice) prezentati pe formulare de hrtie de diferite
dimensiuni: A4, B5 etc. sau suporti moderni folositi n sistemul de prelucrare automat a datelor:
discuri optice, CD-ROM-uri, DVD-uri, memorii etc.
2. Succesiunea tratrii informatiilor.
3. Operatiile care se aplic informatiilor; modelele si formulele de calcul utilizate. Operatiile care se
aplic datelor pot fi: operatii de culegere a datelor; operatii de pregtire, transformare si verificare a
datelor; operatii de transmitere, prelucrare, prezentarea datelor precum si operatii administrative.
4. Mijloace utilizate n culegerea, stocarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor.
n contextul ptrunderii noii tehnologii informationale, se remarc o tendint de informatizare a
procedurilor informationale prin utilizarea tot mai frecvent a programelor computerizate, si de
asemenea se pune accent deosebit pe formalizare a procedurilor n special pe tipizare, codificare si
standardizare.
1
Nicolecu O., Verboncu I. op. cit., p. 248.
33
2.2.4 Mijloacele de tratare a informaiilor
Performantele n cadrul sistemului informational sunt influentate n msur apreciabil de
mijloacele de culegere, nregistrare, transmitere si prelucrare ale informatiilor, reprezentnd suportul
tehnic al sistemului.
Caracteristic ntreprinderilor contemporane este utilizarea unei game largi de mijloace de
tratare a informatiilor, care, n functie de performantele tehnice si de gradul de interventie al omului, se
mpart n trei categorii, astfel:
1. Mijloace manuale cuprinde masina de dactilografiat; masina de calcul manual; masina de
contabilizat si facturat; instrumente clasice (stilou, creion etc.);
2. Mijloace mecanizate echipamente mecanografice: masina cu cartele perforate;
3. Mijloace automatizate calculatoare; echipamente periferice: imprimante, scannere.
Referitor la cea de a treia categorie de mijloace, ea prezint avantajul cresterii competitivittii
societtilor care si pot permite achizitionarea si implementarea noilor tehnologii informationale, dar si
dezavantaje legate de protectie, securitate si etic ( pstrarea secretului de serviciu, protejarea
mpotriva hacker-ilor).
2.3 RELAIA SISTEM INFORMATIC - SISTEM INFORMAIONAL
Dezvoltarea rapid si complex a societtii a dus inevitabil si la o sporire impresionant a
volumului de informatii ce trebuiesc cunoscute si prelucrate. Pe de alt parte, evolutia societtii
impune luarea unor decizii la diferite niveluri, pe baza cunoasterii ct mai precise a realittii, ceea ce
nu se poate realiza dect prin cunoasterea si stpnirea unui volum ct mai mare de informatii.
ntr-o organizatie exist trei categorii de activitti care produc informatii necesare acesteia:
activittile de intrare a datelor/informatiilor, de procesare si de iesire a rezultatelor. Informatiile produse
sunt folosite pentru adoptarea deciziilor, controlul operatiilor, analiza problemelor si realizarea de
produse sau servicii noi.
Sistemul informational al firmelor moderne are n component sistemul informatic, ntre care
exist un raport de la ntreg la parte (fig. 2.7).
Culegerea si nregistrarea informatiilor Vehicularea informatiilor Prelucrarea informatiilor
Mijloace manuale
Mijloace mecanizate
Mijloace automatizate
(Sistemul informatic)
Figura nr. 2.7 Sistemul informaional
34
Sistemul informatic se rezum la culegerea, transmiterea si prelucrarea cu mijloace
automatizate a informatiilor n timp ce sistemul informational este mult mai cuprinztor. Datorit
cresterii ntr-un ritm accelerat a performantelor tehnicii de calcul automatizate, tendinta actual este de
crestere a ponderii utilizrii acesteia precum si de amplificate a rolului sistemului informatic n
ansamblul sistemului informational.
n trile dezvoltate, n firmele competitive, sistemul informatic ocupa o pondere foarte
nsemnat, apropiindu-se de 90% din totalul sistemului informational. Cu toate acestea, importanta
elementelor informationale care tin strict de natura umana, este deosebita, avnd un rol major n
calitatea sistemului informational si a celui managerial.
Pe msura dezvoltrii societtii, a cresterii complexittii activittilor, proceselor de munca si
numrul si complexitatea informatiilor necesare, a crescut si implicit importanta sistemului
informational. Datorita acestor elemente, a aprut si s-a conturat notiunea de management al
informatiei.
Activitatea uman, indiferent sub ce form se desfsoar, este generatoare de informatii. Cu ct
aceast activitate este mai complex si mai accelerat, cu att volumul de informatii creste si se
diversific tinznd s frneze sau chiar s blocheze procesul decizional Apare astfel un conflict ntre
tendinta de crestere a volumului de informatii generat de dinamica activittii umane, si cerinta tot mai
acut de informatii ct mai complete, necesare lurii deciziilor. n aceste conditii rolul informaticii
este decisiv, n deblocarea si fluidizarea sistemelor informaionale i de decizie, prin asigurarea
gestiunii, prelucrrii si distribuirii informatiei ntr-un mod ct mat eficient.
n literatura de specialitate exist ns si alte definitii1 sau ncercri de a defini informatica, mai
mult sau mai putin complete. Informatica trateaz informatia n sensul ei formal, fr a tine seama de
sensul ei semantic, asa cum se procedeaz n cazul prelurii manuale. n acceptiunea actual, tot mai
des termenul de informatic este substituit cu Tehnologia Informatiei (IT
2
).
Ca domeniu distinct de activitate, informatica preia treptat toate sarcinile dintr-un sistem
economico-social privind elaborarea de modele, metode, tehnici, concepte, studii si sisteme pentru
prelucrarea eficient a informatiei, n diverse domenii. Din acest punct de vedere informatica este
definit ca tiina care se ocup cu studiul i elaborarea metodelor de prelucrare a informaiei cu
ajutorul sistemelor automate de calcul.
Ca activitate practic, informatica are o existent dinamic, ea apare si se dezvolt dintr-o
necesitate obiectiv, aceea de a rezolva problemele complexe privind prelucrarea datelor. n stadiul
actual de maturizare a informaticii, aceasta trebuie s urmreasc dou obiective majore: pe de o parte,
s realizeze, prin metodele si tehnicile sale, sisteme informatice performante prin care s asigure
accesul larg la informatie, iar pe de alt parte, s asigure utilizarea eficient a tuturor resurselor
sistemelor de calcul.
Operatiile specifice procesului de prelucrare automat a datelor, n cadrul unui sistem
informatic sunt:
a) Culegerea datelor const n identificarea acestora la locurile unde sunt generate, si
transpunerea lor pe suporturi adecvate prelucrrii automate (benzi, discuri, cartele, CD-uri etc.). La
acest moment datele se numesc date primare;
1
Cuvntul INFORMATIC provine de la prescurtarea si preluarea n romneste a cuvintelor frantuzesti:
INFORmation autOMATIQUE. Denumirea acestei noi ramuri a fost introdus de Academia Francez, n anul
l967, definind-o ca: Stiinta prelucrrii rationale, ndeosebi prin masini automate, a informatiei, considerat ca
suport al cunostintelor umane si al comunicrilor n domeniile tehnice, economice si sociale
2
(eng.) Information Technology =Tehnologia informatiei
35
b) Prelucrarea datelor const n transformarea acestora din date primare n date finale, n urma
parcurgerii unei succesiuni de operatii impuse de cerintele utilizatorilor si specificul echipamentelor de
calcul si a tehnologiei de prelucrare;
c) Transmiterea datelor asigur vehicularea att a datelor primare de la sursele generatoare ctre
sistemele de prelucrare automat ct si a rezultatelor prelucrrii ctre utilizatori;
d) Stocarea datelor const n memorarea si pstrarea (arhivarea) acestora, pe suporturi de
memorie specifice, n scopul unor consultri sau prelucrri ulterioare.
Datele se transmit sau se memoreaz n sistemele informatice n form digital dup ce au fost
supuse unor procese de conversie si codificare.
Pe suportul tehnic informatia n form digital se prezint sub forma unei succesiuni de valori
binare (zero si unu), ordonate dup un sistem de reguli (cod).
Informatica utilizeaz pentru reprezentarea informatiilor semnale, date si mesaje. Semnalele
sunt ntelese ca modificri elementare si observabile, precum un sunet, un element de imagine, o
miscare sau un impuls electric. Datele sunt informatii reprezentate n format digital. Mesajele privesc
o secvent de semnale, inclusiv dispunerea acestora din urm n spatiu si timp.
Informatia furnizat de ctre sistemul informational trebuie s se caracterizeze prin:
acuratee i realitate: informatia trebuie s fie suficient de precise pentru a constitui baza
adoptrii deciziilor informatia furnizat trebuie s reflecte ct mai fidel realitatea, printr-o evaluare
corect;
concizie si consisten:: informatia trebuie s ofere plusul de cunoastere la obiect, succint,
evitndu-se elementele nerelevante. Informatiile trebuie s fie centralizate, s ofere cantitatea de detalii
necesare pentru adoptarea unei decizii corecte, informatia trebuie s fie dens, lipsit de elemente
needificatoare pentru problema studiat;
completitudinea:informatia trebuie s parvin din toate sursele necesare si s acopere toate
zonele solicitate de persoana care ia decizia. Asigurarea acestei conditii impune o anumit cumpnire,
deoarece pot exista cazuri n care datele achizitionate s depseasc necesarul, ducnd la birocratie,
precum si cazuri cnd datele sunt prea putine si nu permit descrierea satisfctoare a fenomenelor;
relevan: informatia trebuie s ofere acele elemente de cunoastere de care decidentul are
nevoie pentru solutionarea unei probleme, ea trebuie s fie legat direct de decizia proxim;
oportunitate: informatia trebuie s parvin utilizatorului n timp util pentru a-i servi la
fundamentarea decizie sale, ea trebuie s fie disponibil atunci cnd este necesar;
form de prezentare adecvat: informatia trebuie oferit utilizatorului ntr-o manier relevant,
astfel nct acesta s o recepteze rapid si corect. Indicatorii pot fi prezentati n mrimi absolute sau
relative, n dinamic, prin utilizarea reprezentrilor grafice si coroborati astfel nct relevanta
informatiei oferite s fie maxim;
cost corespunztor n raport cu valoare acesteia.
Asa cum se arat n fig. 2.8, componentele unui sistem informational computerizat (sistem
informatic) se mpart n dou mari categorii: hardware si software. Vom analiza fiecare categorie
nainte de clasificarea principalelor tipuri de computere.
Hardware. Prin hardware se ntelege echipamentul, incluznd computerul si dispozitivele
conexe. Exist mai multe tipuri de dispozitive: tastatura, scannerul optic cu cod de bare, dispozitive
optice de exploatare, dispozitive de recunoastere a vocii etc. Aceste dispozitive permit introducerea
datelor ntr-o form care poate fi citit nunitatea central de procesare (UCP).
36
Figura nr. 2.8 Componentele de baz ale unui sistem informatic
Exist si dispozitive secundare de stocare. Unele dintre acestea, cum ar fi unittile de discuri
magnetice, permit accesul la o cantitate mai mare de date aproape instantaneu.
Atunci cnd datele pot fi accesate si procesate imediat, structura este numit procesare direct
(on-line). Pe de alt parte, atunci cnd nu sunt necesare tranzactii imediate, este mai eficient utilizarea
procesrii n loturi, prin care datele sunt acumulate si procesate, ulterior, n grup. Un astfel de sistem
utilizeaz unittile de stocare pe discuri magnetice sau pe alte sisteme de stocare secundar (benzi sau
cartele magnetice).
Sistemele de redare a rezultatelor permit computerelor s produc informatii ntr-o form util
managerilor. Aceste sisteme includ: imprimante, monitoare, plotere etc.
Software. Majoritatea computerelor sunt echipamente destinate satisfacerii necesittilor
generale.
Ele pot ndeplini diferite sarcini, cum ar fi calcularea sumei corespunztoare de plat pentru o
persoan, urmrirea debitelor clientilor sau evaluarea nivelurilor curente ale stocurilor. Ceea ce-i d
posibilitatea hardware-ului s realizeze aceste activitti este software-ul, adic setul de programe,
documente, proceduri si rutine asociate operrii sistemului informatic. Software-ul furnizeaz
instructiunile care permit computerului s realizeze comenzile. Exist numeroase tipuri de pachete de
programe.
Tehnologia calculatoarelor a mrit viteza de procesare a datelor, a crescut capacitatea de stocare si
a mbunttit metodele de printare, astfel nct managerii adesea sunt inundati cu date. Dar ei au nevoie
de cele mai bune informatii si nu de volume din ce n ce mai mari de date. n plus, managerii se orienteaz
atunci cnd achizitioneaz calculatoare dup cum procedeaz omologii lor din alte companii, deoarece
INTRRI TRANSFORMARE IESIRI
Procesare
HARDWARE
Rapoarte,
documente i
alte rezultate
Date
SOFTWARE
Sisteme Sisteme Sisteme
de introducere de procesare de ieire
Sisteme secundare
de stocare a datelor
Stocare date
Feedback
37
competitia fr o analiz rapid si corect a necesittilor informatice din propria organizatie nu este
posibil.
Figura 2.9 Sistemul informaional al organizaiei
O analiz complet a sistemului informational al unei organizatii conduce la identificarea a
dou tipuri de sisteme informationale, si anume: (1) sisteme informationale formale si (2) sisteme
informationale neformale.
Sistemele informaionale formale se bazeaz pe definirea si acceptarea datelor si a procedurilor
pentru colectarea, stocarea, procesarea, diseminarea si utilizarea acestor date. Sistemele formale sunt, n
principiu, structurate, astfel c opereaz n conformitate cu anumite reguli predefinite, care rmn mult
timp neschimbate, iar modificrile nu se pot realiza usor.
Sistemele informaionale neformale se bazeaz pe acorduri implicite si reguli de comportament
care nu sunt predefinite. n cazul acestor sisteme nu exist nici un acord cu privire la informatiile ce
trebuie procesate sau stocate. Astfel de sisteme sunt importante pentru viata unei organizatii, dar nu
constituie un subiect al acestei lucrri.
Sistemele informationale pot fi, la rndul lor, clasificate n sisteme care se bazeaz pe utilizarea
calculatoarelor - sisteme informatice - si sisteme care se bazeaz pe prelucrri manuale folosind
tehnologii bazate pe hrtie si creion - sistemele manuale. Sistemele manuale servesc rezolvrii unor nevoi
importante pentru organizatie, dar nu constituie un subiect al crtii de fat, deoarece reprezint, n cel mai
bun caz, un capitol de istorie.
n concluzie, lucrarea de fat va trata sistemele informationale care se bazeaz pe utilizarea
tehnologiei calculatoarelor, n terminologia european, acestea se numesc sisteme informatice si
reprezint ansamblul de echipamente conectate ntre ele, care lucreaz mpreun, folosind tehnici si
proceduri specifice pentru colectarea, procesarea, stocarea si diseminarea informatiilor, n vederea
sustinerii proceselor de adoptare a deciziilor, coordonare, control, analiz si monitorizare a activittilor
organizationale. Terminologia american nu foloseste denumirea de sistem informatic ci pe cea de
sistem informational pentru conducere (/W/S- Management Information System), n schimb, se foloseste
pe scar larg notiunea de tehnologia informatiei (IT-Information Technology), care se apropie mai
mult de informatic.
38
2.4 TIPURI DE SISTEME INFORMAIONALE
Pentru satisfacerea diferitelor nevoi ale nivelurilor organizationale exist 5 tipuri principale de
sisteme informationale (SI) pentru: procesarea tranzaciilor, automatizarea muncii de birou, sistemul
informaional de management, sistemul de fundamentare a deciziilor si sistemul suport al
managementului superior. Aceste tipuri de sisteme, nivelul ierarhic la care fiecare actioneaz, precum
si membrii firmei pe care i deservesc sunt prezentate n figura 2.10.
Fig. 2.10 Tipologia sistemelor informaionalei
2.4.1 Sistemul informaional de procesare a tranzaciilor
Este un SI computerizat care execut si nregistreaz activittile zilnice, de rutin, necesare
conducerii unei firme. El este utilizat n situatiile cu o structur complex si repetitiv, n care sarcinile
si normele impuse sunt foarte precise. Natura structural a situatiilor face posibil elaborarea unor
instructiuni detaliate, neechivoce, care permit computerului s manevreze si s nregistreze n mod
corespunztor tranzactiile. Un sistem de procesare a tranzactiilor ofer asistent direct nivelurilor
operationale ale unei firme.
Dou aspecte ale sistemului de procesare a tranzactiilor prezint o important deosebit. n
primul rnd, un sistem de procesare a tranzactiilor poate fi de o important vital pentru extinderea
Tipuri de sisteme informationale Membrii firmei deserviti
SI de suport al
managementului superior
Manageri de
nivel superior
SI de fundamentare
a deciziilor
SI de management
SI de automatiza-
re a muncii de birou
Manageri, profesionisti
Manageri de nivel mediu,
supervizori
Manageri, tehnicieni,
profesionisti, supervizori
SI de procesare a
tranzactiilor
Supervizori si
personal
operativ
C
o
m
e
r
c
i
a
l
C
o
n
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e
F
i
n
a
n
t
e
R
e
s
u
r
s
e
u
m
a
n
e
P
r
o
d
u
c
t
i
e
39
firmei, pentru interactiunea cu elementele mediului, deoarece sistemul n sine reprezint o parte din
interactiunile firmei cu furnizorii si clientii.
Prin intermediul schimbului electronic de date (SED) pot fi trimise direct din computerul unei
firme ctre computerul altei firme documente standardizate, precum comenzi-tip, facturi etc n al
doilea rnd, sistemul de procesare a tranzactiilor este principala surs de date utilizat de alte sisteme
informatice din firm.
2.4.2 Sisteme pentru automati zarea muncii de birou
Acesta reprezint un sistem informatic destinat facilitrii comunicatiei si cresterii
productivittii managerilor si personalului din birouri prin procesarea documentelor si mesajelor.
Printre primele, si de altfel cel mai utilizat sistem de automatizare a muncii de birou, este sistemul de
procesare a textelor (Word Processing System), care permite crearea, editarea si imprimarea cu
usurint a textelor. n ultima vreme, a devenit tot mai popular sistemul de post electronic (Electronic
Mail) care permite schimbul rapid de mesaje scrise prin intermediul procesrii textelor si retelelor de
comunicatii.
Un sistem pentru automatizarea muncii de birou poate include urmtoarele aplicatii: mesagerie
vocal - voice mail - (nregistreaz mesajele telefonice si le stocheaz n memoria secundar a unui
computer, de unde pot fi apelate ulterior de ctre destinatari); calendar electronic (metod de pstrarea
a evidentei programelor, ntlnirilor etc); teleconferina (mijloc de comunicare ntre localitti diferite
prin utilizarea facilittilor electronice si/sau de generare a imaginii); recuperarea documentelor
(utilizarea unuia sau mai multor sisteme de stocare a documentelor pe microfilm sau pe alte suporturi,
pentru localizarea si copierea ulterioar a acestora); transmisie prin fax (mijloc de trasmitere
telefonic a documentelor); groupware (software destinat facilitrii ntlnirilor prin coordonarea
simultan a mesajelor apartinnd membrilor unui grup); grafic (mijloc de realizare a graficelor si
diagramelor).
Exist dou tipuri de opinii cu privire la sistemele SAM. Initial, aceste sisteme erau percepute
ca mijloace de crestere a productivittii functionarilor si secretariatului. Mai nou, SAM sunt percepute
ca mijloace suport, nu numai pentru functionari si secretariat, ct si pentru manageri si tehnicieni.
2.4.3 Sisteme informaionale de management (SIM)
SIM-ul este un sistem informatic care produce rapoarte zilnice si permite accesul direct la
diferite informatii, actuale si mai vechi, de care au nevoie managerii de la nivelurile medii si
inferioare. SIM-urile au n vedere n principal obiective tactice si operationale si prezint o important
deosebit pentru planificare, adoptarea deciziilor si control. Ele centralizeaz informatii din sistemul
de procesare a tranzactiilor pentru a realiza rapoartele de rutin si rapoartele complexe pentru
manageri si supervizori. n plus, ele produc rapoarte pentru managerii de nivel mediu si inferior,
referitoare la costuri, calitate si activitatea furnizorilor.
2.4.4 Sisteme de fundamentare a decizii lor (SFD)
Un SFD este un sistem informatic care particip la procesul managerial de adoptare a deciziilor
n situatii care nu sunt bine structurate. n general, aceste sisteme nu ofer rspunsuri cu privire la
deciziile optime. Acestea ncearc s mbuntteasc procesul de adoptare a deciziilor prin punerea la
dispozitia managementului a instrumentelor de analiz a unei situatii date.
40
Exist cteva diferente ntre SFD si SIM. n comparatie cu un SIM, un SFD clasic ofer analize
mai profunde si un acces mai mare la modelele pe care managerii le pot utiliza n examinarea
complex a unei situatii. Pe de alt parte, un SFD este mai interactiv dect un SIM. Acest lucru le ofer
managerilor posibilitatea de a comunica direct cu programele computerelor care controleaz sistemul
si de a obtine aproape instantaneu rezultatele analizelor.
Un tip specializat de SFD este sistemul expert, adic acel sistem computerizat care foloseste
cunostintele de specialitate ale unui expert pentru solutionarea problemelor. De fapt, n dezvoltarea
acestor sisteme, proiectantii lucreaz cu expertii pentru a stabili informatiile sau regulile de adoptare a
deciziilor utilizate de experti atunci cnd se confrunt cu tipuri particulare de probleme.
Sistemele expert au la baz inteligenta artificial, un domeniu al tehnologiei informatice
destinat implementrii unor caracteristici umane (precum vzul, auzul, rationamentul) computerelor.
Inteligenta artificial este o zon a cercetrii stiintifice si nu un produs finit, cum este sistemul expert.
Pentru realizarea computerelor capabile s emit rationamente, n anii 60, cercettorii au dezvoltat
masini capabile s joace sah. De atunci s-au parcus etape importante n dezvoltarea unor sisteme
decizionale multi-nivel (arbori) care s anticipeze evolutiile posibile, dar programele finale au cuprins
att de multe alternative nct nici supercomputerele de astzi nu le pot evalua ntr-o perioad
rezonabil de timp.
2.4.5 Sisteme suport ale managementul ui superior (SSMS)
Acestea sunt sisteme informatice care particip la adoptarea deciziilor si la functionarea
eficient a nivelurilor superioare ale unei firme.
Spre deosebire de un SFD, sistemul SSMS presupune capacitti de calcul mai generale, implic
telecomunicatiile si operarea cu grafice si tabele specifice fiecrui tip de problem. SSMS tinde s
utilizeze mai putine modele analitice dect SFD, ofer informatii la cerere dintr-o varietate de surse si
permite rezolvarea interactiv a problemelor.
n esent, SSMS este un sistem informational astfel conceput nct s se adapteze necesittilor
managerilor n situatii specifice. Ele se pot adapta modului de lucru al fiecrui manager.
2.5 CARENE ALE SISITEMULUI INFORMAIONAL
n functionarea sistemului informational, datorit actiunii, unor factori obiectivi sau subiectivi,
apar o serie de disfunctionalitti care au un impact negativ att asupra procesului managerial ct si
asupra celui de executie. Specialisti
1
n domeniu au identificat mai multe deficiente ale sistemului
informational, care se pot manifesta sub urmtoarele forme: distorsiunea, filtrajul, redundana si
suprancrcarea circuitelor informaionale.
1. Distorsiunea const n modificarea partial, neintentionat a continutului mesajului unei
informatii, pe parcursul culegerii, stocrii, prelucrrii si/sau transmiterii acesteia de la emittor la
receptor (beneficiar).
1
Nicolescu O., Verboncu I. op. cit., p. 252-253.
41
Dintre cauzele care genereaz distorsiunea cele mai frecvente sunt:
Diferentele n pregtirea persoanelor implicate n vehicularea informatiei;
Folosirea de suporti informationali necorespunztori pentru nregistrarea informatiilor;
Manipularea neglijent a suportilor de informatii n procesul transmiterii lor beneficiarilor;
Utilizarea de mijloace necorespunztoare pentru nregistrarea si transmiterea informatiilor.
2. Filtrajul const n modificarea partial sau total, intentionat, a mesajului sau
continutului informatiilor, pe parcursul culegerii, prelucrrii, stocrii si transmiterii acestora de la
emittor la receptor, nainte ca acestea s ajung la destinatie. Cauza filtrajului este una singur, si
anume interventia pe parcursul nregistrrii, transmiterii si prelucrrii informatiilor a unor persoane,
care au interesul ca beneficiarul informatiei s primeasc un mesaj schimbat.
Cnd dezinformarea se produce la nivelul managerilor, aceasta se reflect n diminuarea
calittii deciziilor, iar cnd se produce la nivelul executantilor, efectele imediate se resimt pe planul
realizrii proceselor cu caracter operational. n ambele situatii efectele pe termen lung sunt scderea
eficientei, concomitent cu deteriorarea ntr-o anumit msur a climatului de munc, a relatiilor dintre
personalul implicat..
3. Redundantaconst n colectarea, stocarea, nregistrarea, prelucrarea si/sau transmiterea repetat
a unor informatii.
Cauza major a acestei disfunctionalitti informationale o reprezint absenta coordonrii sau
coordonarea defectuoas a anumitor segmente ale sistemului managerial. Acest fenomen, n conditiile
implementrii unor subsisteme informatice de tip baze de date poate duce la prelucrare defectuoas a
informatiilor.
Redundanta se produce n special cnd nu se respect principiul unittii de decizie si actiune si
se manifest sub forma cererii acelorasi informatii de ctre diferiti beneficiari. Efectele redundantei
constau ntr-o serioas risip de timp si mijloace materiale din partea celor implicati.
4. Suprancrcarea canalelor de informatii, este fenomenul prin care se transmite la diverse
nivele ierarhice, un volum prea mare de informatii a cror analiz nu intr n totalitate n componenta
nivelului respectiv.. Suprancrcarea const n vehicularea, prin circuitele informationale a unei
cantitti de informatii care depseste capacitatea de transport, ceea ce duce la blocarea si/sau
ntrzierea ajungerii unei prti din informatii la adresant.
Caracterul piramidal al sistemului informational se refer la agregarea si transmiterea selectiv
a informatiilor pe verticala sistemului de management, functie de obiectivele, competentele si
responsabilittile circumscrise subdiviziunilor organizatorice respective. Nerespectarea acestui
caracter, poate provoca disfunctii, generate fie de proiectarea defectuoas a sistemului managerial, fie
de tendinta unor manageri si executanti de a-si expune excesiv actiunile si rezultatele.
Toate aceste deficiente conduc, ntr-o msur mai mic sau mai mare, la diminuarea eficacittii
si eficientei sistemului informational, cu efecte, directe sau indirecte, asupra proceselor manageriale si
de executie.
42
Capitolul 3
SISTEMUL INFORMATIC. INFRASTRUCTURA SISTEMULUI
INFORMAIONAL
3.1 SISTEMUL INFORMATIC
Concretiznd definitia general de sistem, ca o colectie organizat de prti legate prin
interactiuni determinate, prin sistem informatic al unei entitti sub form de organism (economic,
stiintific, social cultural etc.) se ntelege un ansamblu, structurat si corelat de reguli, proceduri si
mijloace (n primul rnd calculatoare electronice) care permit aplicarea de metode organismului
respectiv pentru a realiza scopul si obiectivele predefinite, msurabile ntre anumite limite. Cu alte
cuvinte, a defini un sistem informatic al unui organism nseamn a-i preciza n mod concret regulile,
procedurile, mijloacele si metodele, cu precdere automate, utilizate n cadrul sistemului pentru a-i
determina mrimile prestabilite si legile care opereaz cu aceste mrimi
1
.
Sistemul informatic poate fi definit ca un ansamblu de reguli, proceduri mijloace si metode, cu
precdere automate, folosite pentru culegerea, transmiterea, prelucrarea si stocarea datelor
2
.
Sistemul informatic este o component a sistemului informational si anume acea parte a
acestuia care preia si rezolv sarcinile de culegere, prelucrare, transmitere si stocare a datelor cu
ajutorul sistemelor de calcul.
Pentru a-si ndeplini rolul n cadrul sistemului informational, sistemul informatic cuprinde
ansamblul tuturor resurselor, regulilor, procedurilor, mijloacelor, metodelor si tehnicilor, prin care se
asigur prelucrarea automat a datelor.
(a) Acesteresurse sunt:
ansamblul de echipamente (HARDWARE);
sistemul de programe (SOFTWARE), care cuprinde programele;
sistemului de operare si programele de aplicatii;
baza de date;
ansamblul de personal si cadrul organizatoric.
(b) Prin metode se nteleg cile de determinare si punere n functiune, de perfectionare si
optimizare a functiunilor organismului, pentru a atinge obiectivele predeterminate.
(c) Prin reguli se exprim modalittile de aplicare la un organism a metodelor. Acestea sunt
definite si formulate concis sub forma unor ansambluri de operatii logice si/sau matematice.
(d) Prinproceduri se ntelege totalitatea operatiunilor necesare pentru tratarea informatiilor si
regulilor prin mijloacele sistemului.
Ca exemplu, se poate arta metoda gestiunii stocurilor, n care se gseste regula de calcul a
nivelului de stoc, pentru care se lanseaz o comand si care utilizeaz procedurile de calcul.
Printre metodele utilizate se pot enumera: calculul probabilittii, metode ale statisticii
economice, analiza stocurilor, programarea liniar, programarea dinamic, metode de simulare, teoria
1
Pisu Gh., Toma C., Mihilescu I., Elaborarea si introducerea sistemelor informatice, Ed. Tehnic, 1975, pag.
23.
2
Orzan Gh, Sistemul informatic al aprovizionrii populatiei SIAP, BNP-ICI, 1985, pag. 7
43
grafurilor, teoria utilittii, teoria deciziei, metode de proiectare a experimentelor, teoria jocurilor,
metode de culegere, de msurare si scalare, metode de analiz multivariant, metode de previziuni etc.
(e) Prin mijloacele unui sistem informatic se ntelege totalitatea uneltelor si instrumentelor
manuale, automate, inclusiv software utilizate pentru efectuarea de operatiuni asupra informatiei:
captare, culegere, pregtire, control, introducere si extragere, transmitere, concentrare, stocare,
transformare, prelucrare prin calcul aritmetic si logic, analiz si interpretare etc.
Mijloacele cuprind: suporti, masini si oameni.
(a) Se consider suport tot ceea ce are atasat informatii si serveste la transportarea si/sau
stocarea ei n timp si spatiu. Se ntlnesc urmtoarele tipuri de suporti:
Materiali, sub form de suporturi tehnice (magnetice sau optice) sau grafice (opace sau
transparente);
Cmp electric, magnetic sau optic, transmis prin semnale si pachete;
Experiena uman, sub form de date si informatii acumulate de oameni n procesul muncii.
(b) Prin maini n cadrul mijloacelor unui sistem informatic se ntelege totalitatea
echipamentelor si dispozitivelor utilizate (ca echipamente hardware si instrumente software) pentru a
efectua operatiunile enumerate mai sus. n aceast ordine de idei putem enumera:
sisteme de calcul, de diferite generatii si configuratii;
echipamentele de captare, culegere, pregtire, transmitere, stocare, de prelucrare, de redare, de
analiz si interpretare etc.
(c) Oamenii n cadrul unui sistem informatic intervin sub forma de experient uman la nivelul
suportilor, ca specialisti pentru elaborarea, utilizarea si exploatarea sistemului (administratori, analisti,
programatori, ingineri sistem, operatori) sau ca utilizatori ai sistemului n regim off-line sau online
(cyber-nvigatori sau internauti, cyber-cumprtori, analisti digitali etc.).
Sistemul informatic se poate prezenta sub forma unei cutii negre bazat pe intrri, iesiri,
reguli, proceduri, mijloace si metode ca si sistemul economic.
3.2 ETAPELE DE EVOLUIE A SISTEMELOR INFORMATICE
n prima etap n cadrul unui sistem informational coexistau proceduri manuale de tratare a
informatiilor cu proceduri automatizate de calcul. Cu alte cuvinte, sistemul informatic al unei entitti
era completat, cel putin, n intrrile si iesirile sale, cu proceduri manuale pentru acele prti ale
sistemului informational care nu se pretau a fi automatizate prin utilizarea calculatorului.
n a doua etap, s-a remarcat tendinta automatizrii progresive a sistemului informational,
pentru a-l cuprinde n ansamblul su si astfel s se ajung ntr-un timp imprevizibil la echivalenta
dintre sistemul informational si sistemul informatic.
n urma modelrii sistemului informational, prin sistemul informatic, se reproduce realitatea n
diversitatea sa de manifestare. Desi aceast viziune a fost propagat puternic de productorii de
echipamente de calcul si de informaticieni n proiectele de sisteme informatice nu s-au putut obtine
rezultate spectaculoase, motivele fiind urmtoarele:
Unele activitti pot fi optimizate cu anumite arhitecturi de sistem informatic dar multe devin n
timp incompatibile cu aceste arhitecturi;
Exist o neconcordant ntre reprezentarea informatic implementat prin soft si cea real
existent. Tensiunile dintre entitatea real si modelul reprodus de ctre software poate fi corectat prin
44
simulare si instruire, adic prin apropierea sistemului informatic de realitatea prin adaptri si ajustri
individuale, realizndu-se versiuni mbunttite ale sistemului informatic;
Sistemul informatic este adesea static n raport cu dezvoltarea mediului real. Atunci cnd
realitatea functionrii unei ntreprinderi este caracterizat prin schimbri puternice, reprezentarea n
sistemul informatic nu poate fi adaptat suficient de repede;
Dezvoltarea tehnologiei informatiei si de comunicatii este att de rapid, nct generatii ntregi
de produse software existente sunt nlocuite de altele noi, cu performante si functionalitti sporite.
n etapa actual sistemele informatice, devin capabile s modeleze. Ele nu mai redau doar
modelul realittii exterioare, ci modeleaz o nou realitate virtual pe care o proiecteaz si o transmite
utilizatorului de informatii. Aceast realitate virtual poate fi asemntoare realittii fizice sau poate
confrunta lumea gndurilor noastre cu imagini complet noi, n cyber-spatiu. Acest fapt si posibilitatea
de a comunica global cu cyber-lumea, de a participa la ea, d nastere unei revolutii enorme, care nu va
modifica lumea de afaceri si societatea n anii ce vin.
Pentru realizarea si exploatarea sistemelor informatice modern se pot formula urmtoarele
reguli:
ntreprinderea trebuie s cunoasc perspectivele utilizrii sistemelor informatice si s formuleze
pe baza acestora o politic de informatizare adecvat, aplicabil ulterior n mod consecvent;
S pun accent pe utilizarea sistemelor informatice deschise la care functiile sistemelor
informatice s poat fi distribuite pe platforme eterogene iar anumite componente ale sistemului,
precum sistemele de operare sau bazele de date, trebuie s fie compatibile ntre diferitele platforme
hardware;
Reprezentarea functiilor software trebuie s fie neutr n raport cu ntreprinderea. Un exemplu
de software n mare msur neutru n raport cu ntreprinderile l constituie prelucrarea de text;
Sistemele de informatice trebuiesc structurate n module informatice distincte, care s poat
comunica ntre ele. Acest lucru permite nnoirea pe componente, module, subsisteme sau n bloc a
ntregului sistem.
45
3.3 TIPOLOGIA SISTEMELOR INFORMATICE
n cadrul unui sistem economic, sistemele informatice sunt structurate n functie de organizarea
si structura sistemului informational, de obiectivele urmrite n strategia general a domeniului supus
informatizrii ct si de caracteristicile si performantele echipamentelor de calcul si de comunicatie din
structura sistemelor informatice.
Din varietatea de criterii utilizate n clasificarea sistemelor informatice, enumerm:
(a) Dup funciile la nivelul unitii economice:
subsistemul de urmrire si programare a productiei;
subsistemul financiar-contabil;
subsistemul resurselor umane;
subsistemul de servicii;
subsistemul comercial;
subsistemul de cercetare-dezvoltare.
(b) Dup domeniul activitilor i nivelul de abordare:
sisteme informatice microeconomice (la nivelul agentilor economici);
sisteme informatice de ramur;
sisteme informatice metropolitane (unitti administrativ-teritoriale);
sisteme informatice de conducere a proceselor tehnologice (de automatizri);
sisteme informatice integrate, pentru anumite activitti din economie (sntate, armat,
statistic);
sistemul informatic general al economiei nationale.
(c) Dup gradul de structurare al coleciilor de date:
sisteme informatice care folosesc fisiere independente;
sisteme informatice cu baze de date;
sisteme informatice cu baze de date orientate pe obiecte;
sisteme informatice suport de asistare a deciziei;
sisteme informatice-expert cu baze de cunostinte.
(d) Dup gradul de concentrare/dispersie a capacitilor de prelucrare i memorare a datelor:
sisteme informatice centralizate;
sisteme informatice distribuite.
(e) Dup modul de tratare a informaiei n calculator:
sisteme informatice cu tratarea n regim batch (pe loturi);
sisteme informatice cu prelucrare si rspuns n timp real.
(f) Dup modul de utilizare a sistemelor de prelucrare i comunicaie:
sisteme informatice off-line;
sisteme informatice online.
(g) Dup regimul de acces la resursele hardware a sistemului de calcul:
sisteme informatice cu acces secvential;
sisteme informatice cu acces interactiv (conversational);
sisteme informatice cu acces combinat.
(h) n funcie de simultaneitate/nesimultaneitatea lucrrilor n sistemul informatic:
sisteme informatice cu prelucrri monoprograme- monoprelucrare
46
sisteme informatice cu prelucrri n regim de multiprogramare (se execut mai multe lucrri la
un singur calculator local);
sisteme informatice cu regim multiprelucrare (lucrarea se execut n paralel pe mai multe
calculatoare care opereaz coordonat n sistem);
sisteme informatice n regim de teleprelucrare (cu deosebirea c reteaua de calculatoare care
proceseaz lucrrile sunt distribuite geografic).
Sistemul informatic reprezint o parte a sistemului informational care permite realizarea
operatiilor de culegere, transmitere, stocare, prelucrare a datelor si difuzare a informatiilor astfel
obtinute prin utilizarea mijloacelor tehnologiei informatiei (IT).
Sistemul informatic al firmei este astfel structurat nct s corespund cerintelor diferitelor
grupuri de utilizatori, iar uneori sistemul informational poate s coincid cu cel informatic, la limit.
Analiza unui sistem informatic se realizeaz n raport cu:
factori de conducere la nivelul conducerii strategice, tactice si operative;
personalul implicat n procesul culegerii si prelucrrii datelor;
personalul implicat n procesul cercetrii stiintifice si proiectrii de noi produse si tehnologii de
fabricatie.
Se definesc astfel n cadrul sistemului informatic al firmei urmtoarele subsisteme:
subsistemul conducerii strategice;
subsisteme ale conducerii curente;
subsistemul de gestiune a cunoasterii (specific activittilor de cercetare si proiectare);
subsisteme operationale.
Chiar dac ele reprezint componente ale sistemului informatic al firmei, le vom numi n
continuare sisteme deoarece le vom prezenta pe fiecare din ele, individual.
Sisteme informatice la nivel operaional (Operational Level Systems) - permit culegerea,
stocarea si prelucrarea datelor referitoare la tranzactiile si procesele economice derulate (aprovizionri
cu materii prime, consumuri de materii prime, produse finite obtinute, livrate, ncasat, plti efectuate
ctre furnizori etc.).
Sistemele de gestiune a cunoaterii n cadrul firmei (Knowledge Systems) - permit
promovarea noilor tehnologii si cunostinte n cadrul firmei (de exemplu produsele software destinate
proiectrii asistate de calculator - AutoCAD) precum si asigurarea automatizrii si controlului fluxului
de documente n cadrul firmei.
Sistemele informatice destinate conducerii curente - asigur derularea activittilor de control
si conducere pe termen scurt. Sustinnd de regul decizii de rutin, aceste sisteme genereaz rapoarte
periodice, a cror structur este prestabilit, oferind informatia necesar decidentului n conformitate
cu domeniul su de responsabilitate. Fiind gndite mai mult ca sisteme de raportare periodic, ele sunt
mai putin pregtite s ofere informatii urgente ca urmare a unor situatii neprevzute.
Sistemele informatice destinate conducerii strategice - permit echipei manageriale la vrf
s realizeze planificarea activittii firmei pe termen lung n vederea atingerii obiectivelor strategice
fixate.
Structura sistemului informatic al firmei cuprinde deci, att componentele definite dup criterii
functionale, ct si pe cele rezultate din luarea n considerare a nivelelor de decizie si operationale din
cadrul firmei.
Putem realiza o clasificare a sistemelor informatice ntlnite n cadrul firmei pornind de la
criteriul naturii prelucrrilor realizate prin intermediul lor:
47
Sisteme pentru prelucrarea tranzaciilor (TPS - Transaction Precessing Systems) sunt
specializate n preluarea, stocarea si prelucrarea datelor privitoare la tranzactiile zilnice, de rutin. Se
caracterizeaz prin gradul lor mare de repetabilitate si prin volumul mare de date procesat si servesc
nivelul operational. n aceast categorie cuprindem, spre exemplu, sistemul informatic privind
gestiunea productiei, sistemul informatic privind evidenta vnzrilor, sistemul informatic al
contabilittii financiare, sistemul informatic privind gestiunea stocurilor etc.
Sisteme destinate activitii de birotic - (OAS - Office Automatic Systems) destinate mai ales
personalului implicat n procesul prelucrrii informatiei (contabili, functionari, secretari), dar si
managerilor. n aceast categorie putem cuprinde: procesoare de texte, procesoare de tabele, sisteme de
post electronic etc.
Sisteme destinate cercetrii-dezvoltrii (KWS - Knowledge Work Systems) destinate crerii si
integrrii noilor tehnologii n cadrul firmei. Utilizatorii acestor sisteme sunt inginerii, proiectantii si
ceilalti specialisti angrenati n activitatea de cercetare-dezvoltare.
Sisteme informatice destinate conducerii (MIS - Management Information Systems) destinate
asigurrii rapoartelor sintetice de rutin necesare n procesul fundamentrii deciziilor curente,
controlului si planificrii pe termen scurt. n vederea oferirii unei informri relevante, ele permit si
generarea de rapoarte privind abaterile nregistrate precum si consultarea on-line a informatiilor
referitoare la perioadele anterioare de gestiune (n vederea determinrii trendului indicatorilor).
Sisteme suport de decizie (DSS - Decision Support Systems) ofer managerilor modele
complexe si aprofundate de analiz n vederea fundamentrii deciziilor. Ele valorific informatii
interne oferite de TPS si MIS alturi de informatii provenite din mediul economic exterior (curs
valutar, pretul produselor fabricate de firmele concurente, pretul pe piat al materiilor prime etc.).
Ofer utilizatorilor flexibilitate deosebit la cerintele formulate returnnd rapid rspunsurile solicitate.
n aceast categorie putem include sistemele expert caracterizate prin stocarea cunostintelor unui
expert uman, sub form de fapte si reguli, ntr-o baz de cunostinte utilizat n deducerea de concluzii
prin derularea de rationamente automate. Sistemele expert pot fi utilizate cu succes n diagnosticarea
financiar a firmei, n elaborarea deciziei bncii de acordare a creditelor pentru clientii si etc.
Sisteme suport ale executivului (ESS - Executive Support Systems) reprezint sisteme
informatice destinate conducerii strategice si permit luarea unor decizii nestructurate, altele dect cele
de rutin. Ele nu au fost gndite s serveasc la solutionarea unei anumite probleme, ci s ofere
facilitti generalizate de calcul si comunicatii. Utilizeaz date privind mediul exterior al firmei, date
sintetizate oferite de MIS si DSS precum si cele mai avansate produse software grafice.
3.4 FUNCIILE SISTEMULUI INFORMATIC
Functiile unui sistem informatic decurg att din obiectivele entittii organizationale ct si din
mijloacele pe care tehnologia informatiei si comunicatiile i le ofer n vederea realizrii acestor
obiective.
Un sistem informatic, indiferent de continutul concret al activittii pe care o serveste,
ndeplineste urmtoarele functii generale:
functia de preluare a informatiei;
functia de memorare si regsire a informatiei;
functia de comunicare a informatiei;
48
functia de prelucrare a informatiei;
functia de iesire a informatiei;
functia de comand-control a sistemului.
3.4.1 Funcia de preluare a informaiei
Funcia de preluare a informaiei n sistem se exercit ntr-o varietate mare de modalitti cum
sunt:
preluarea informatiei provenite din retelele de comunicatie;
preluarea informatiei provenite din retele locale de date;
introducerea manual a datelor si textelor;
captarea cu echipament adecvat a informatiilor numerice, alfanumerice, grafice, a vocii si
sunetului, a imaginilor video sau film.
Informatia odat introdus n sistem, fie se prelucreaz imediat, n timp real, fie se memoreaz
pentru prelucrri ulterioare, nefiind exclus posibilitatea transferrii ei, la iesire, fr a fi memorat sau
prelucrat.
3.4.2 Funcia de memorare i regsire a informaiei
Funcia de memorare i regsire a informaiei joac un rol important n functionarea unui
sistem informatic. Capacitatea de stocare a informatiei si viteza de acces la date constituie criterii
fundamentale de apreciere a performantelor unui sistem informatic n raport de durata si volumul
informatiei memorate. Informatia se poate pstra n:
memoria intern, pentru datele n curs de prelucrare;
memoria extern, pentru datele care se consult periodic;
depozite si arhive electronice, pentru informatii cu caracter de istorie sau care se consult foarte
rar.
Informatia aflat n memoria unui sistem informatic poate servi n procesul de prelucrare sau
poate fi valorificat prin consultare local ori poate fi comunicat utilizatorilor prin intermediul
retelelor de comunicatie.
3.4.3 Funcia de comunicare
Funcia de comunicare a sistemului informatic asigur transferul informatiilor ntre retelele de
calculatoare si/sau ntre calculatoare si retelele de comunicatie prin:
comunicatia ntre componentele entittii organizationale, conectate fizico-functional ntr-o
retea omogen de calculatoare de tip local (LAN - Local Area Network);
comunicatia la distant realizat printr-o linie analogic pe reteaua public de telecomunicatii.
Aceste linii de comunicatie utilizeaz modemul pentru conversie din/n format digital n/din format
analogic. Reteaua public de telecomunicatii (public switched telecommunications network - PSTN)
asigur conectarea calculatoarelor utiliznd comutarea circuitelor (circuit switching);
49
comunicatia la distant pe linii de comunicatie digital. O retea ISDN (integrated services
digital network), asigur conectarea direct a echipamentelor digitale utiliznd echipamente NTE
(network termination equipment);
comunicatia prin World Wide Web (WEB) - o infrastructur informational n care informatia
este transmis prin retele eterogene, Internetul fiind utilizat pentru transmiterea datelor n ntreaga
lume si reprezint un mod de conectare n care calculatoarele pot comunica utiliznd un protocol de
adresare comun (TCP/IP).
3.4.4 Funcia de prelucrare
Funcia de prelucrare se refer la o mare varietate de operatii si procese, cum sunt:
conversia informatiei din forma analogic n form digital, necesar memorrii si procesrii ei
cu mijloace informatice, precum si operatia invers de conversie din digital n analogic, pentru a o face
compatibil cu echipamentele electronice de tip analogic pentru redarea, nregistrarea sau transferul de
informatie audio si vizual.
conversie de suport prin transferul informatiei de pe un tip de suport (magnetic, optic,
electronic, grafic etc.) pe altul;
reproducerea informatiei si documentelor prin copierea informatiei pe acelasi tip de suport din
bazele de date (BD), bazele de tabele (BT), si/sau bazele de cunostinte (BC);
crearea si ncrcarea bazelor de date (BD), de tabele (BT), si/sau cunostinte (BC) presupune un
ansamblu de proceduri prin care se genereaz structura si modul de organizare a informatiei pe
suportul tehnic. ncrcarea bazelor se face cu informatii provenite din bazele, depozitele si arhivele
electronice stocate pe suporturi de memoria extern, preluate din retelele de comunicatie sau introduse
manual, de Ia terminale de culegere;
actualizarea bazelor de date, de tabele si de cunostinte presupune stergerea informatiilor
devenite inutile, introducerea de informatii noi, modificarea valorilor celor existente pentru a Ie pune
n acord cu realitatea pe care trebuie s o reflecte sau cu nevoile utilizatorului de informatii;
tratarea propriu-zis a informatiei, const n efectuarea celor mai variate operatii care privesc,
forma si continutul informatiilor, ndeosebi n cazul prelucrrii datelor si cunostintelor. Au loc o
multitudine de operatii logice (comparatii, ordonri) sau semantice, de recunoastere a formelor sau
semnificatiei acestora;
consultarea interactiv a informatiei, se realizeaz cu ajutorul unor programe care permit
cutarea, selectarea si transmiterea informatiei solicitate, la un dispozitiv periferic de iesire (monitor,
imprimant, echipament de comunicatie n retea etc.). Consultarea bazei de informatii nu afecteaz
continutul acesteia;
punerea n form a informatiei solicitate la iesire, ce presupune operatii diferite n raport de
natura informatiei solicitate. Au loc operatii pentru obtinerea de rapoarte si situatii complexe care vor
fi transferate la dispozitivele de iesire n vederea imprimrii lor, afisrii la terminal sau a comunicrii
locale, ori la distant, prin intermediul sistemelor de comunicatie.
3.4.5 Funcia de i eire a informaiei
Funcia de ieire a informaiei din sistem trebuie s satisfac mai multe cerinte n functie de:
50
natura informatiei transferate la iesire: date, texte, documente grafice, voce, film, secvente
video sau audio sau combinatii ale acestora;
continutul efectiv al informatiilor solicitate la iesire;
natura suportului tehnic sau grafic, pe care urmeaz a fi transferat informatia la iesire;
forma, digital sau analogic, a informatiei transmise;
destinatarul si mijlocul de comunicare adecvat.
Comunicarea n interiorul sistemului se face prin consultare direct la terminal, prin listarea
documentelor obtinute la imprimant, plotter sau prin imprimare pe dispozitive de fotocopiere, prin
consultarea realizat Ia terminale video si audio ale retelei locale. Comunicarea cu exteriorul se face
prin transmiterea de informatii multimedia la distant, transferul de date pentru stocare la distant pe
suporturile de memorie extern, depozite si arhive electronice ale sistemului informatic sau
comunicarea informatiilor, ctre partenerii de afaceri, organisme publice, actionari, clienti,
consumatori etc., se realizeaz prin transmiterea digital de date, texte, informatie vizual si sonor cu
ajutorul retelelor publice sau private de comunicatii, transmiteri de date si imagini prin telex, telefon,
telefax, teleconferinte, videoconferinte etc.
6) Funcia de comand i control a sistemului informatic detine toate atributele necesare
pentru dirijarea si reglarea functionrii ntregului sistem, a tuturor functiilor sale, alocarea optim a
resurselor sistemului referitoare la echipamente, memoria intern, baza de programe, de proceduri si
baza informational, controlul proceselor de intrare, prelucrare si iesire a informatiei n functie de
natura lor, de specificul operatiilor care se execut, de destinatia si modul de transmitere a rezultatelor.
51
3.5 STRUCTURA GENERAL A SISTEMULUI INFORMAIONAL UTILIZAT N
ADMINISTRAREA AFACERILOR
Sistemul informatic n sectorul tertiar este un ansamblu interconectat de echipamente hardware
si programe software, de metode, tehnici, modele si instrumente avnd ca obiectiv procesarea
informatiei si care si exercit functiile sale n interdependent, att cu sistemele informatice
profesionale, ct si cu sistemele de comunicatii, ntre care se creeaz un ansamblu de legturi
comunicationale.
Din definitie rezult existenta a trei componente, suficiente pentru a putea explica structura si
functiile sistemului informatic, organizarea si functionarea acestuia. Aceste elemente fundamentale
sunt echipamentele, programele i informaiile. Acestea au roluri diferite n economia sistemului.
Astfel, dac echipamentele (componenta hardware), constituie instrumentul fizic al activittii
sistemului informatic, programele (componenta software), reprezint instrumentul logic al acesteia, n
timp ce baza de informatii ofer obiectul supus procesrii cu ajutorul mijloacelor amintite.
Figura nr.3.1 Structura sistemului informaional
3.5.1 Componenta hardware a sistemul ui
Componenta hardware a sistemului este reprezentat de ansamblul de echipamente format din:
a) Unitatea central a sistemului informatic numit generic procesor
b) Memoria intern, care reprezint memoria operativ la nivelul creia se execut toate calculele
aritmetice si logice. Memoria operativ este de dou tipuri:
memorie RAM, numit si memorie vie, care permite att scrierea ct si citirea si este o
memorie de tip volatil, n sensul c informatia se pierde la nchiderea sesiunii de lucru;
memorie ROM, numit si memorie moart, de tip citeste-numai care permite doar citirea fr
a fi modificat.
Componenta informaional INFORMAIA
Subsistemul de informatii
Componenta logic SOFTWARE
Subsistemul de programe
Componenta fizic HARDWARE
Subsistemul de echipamente
PERIFERICE DE INTRARE
SI/SAU IESIRE
ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICATII
Locale
La distant
UNITATEA CENTRAL
52
3.5.2 Unitile de i ntrare-ieire ale sistemului
Unitile de intrare-ieire ale sistemului contin, att periferice comune de intrare-iesire ct si
echipamente dedicate.
a) Dintreperifericele de intrare necesare unui sistem informatic amintim:
tastatura utilizat pentru introducerea manual a informatiei date, texte si comenzi;
scanner-ul pentru nregistrarea digital a imaginilor grafice aflate pe documente;
aparatul telefonic si interfata telefonic pentru receptarea si nregistrarea digital a
comunicatiilor analogice sau digitale, a mesajelor sonore;
aparatul telefax si/sau interfata telefax pentru nregistrarea digital a documentelor grafice
receptionate sau pentru scrierea lor direct la imprimant fax;
interfata audio si video pentru receptia imaginilor si sunetelor prin intermediul plcii de captur
video ce preia imagini de la o camer video, de la un alt VCR pentru imagini de la un
videocasetofon sau de la un Tuner TV pentru a prelua imaginile din retelele TV;
microfonul si interfata pentru sunet adecvat, constituie perifericul de introducere a sunetului
captat direct din realitate: dispozitii si mesaje, comentarii si rapoarte, interviuri, tratative,
conferinte etc.;
echipamente interactive de introducere din categoria mouse-lui, trackball, joystick etc. Mouse-
ul este folosit pentru manipularea mai usoar a imaginilor pe ecran si introducerea comenzilor
n calculator. Trackball, un mouse asezat cu sfera n sus si care este manevrat cu mna fiind
atasat fie extern la calculator, fie inclus n tastatura calculatoarelor portabile (laptop-uri,
notebook-uri etc.). Joystick-ul, numit si maneta de joc este utilizat n special n jocurile
electronice;
tableta grafic (digitizor) si interfata de pointare, de fapt un creion cu o tablet pe care se
nscriu informatii ce sunt transmise la calculator etc.;
b) Perifericele de ieire ale unui sistem informatic sunt:
imprimanta, pentru transpunerea pe hrtie a datelor, textelor, documentelor sau desenelor.
Imprimarea se poate realiza n alb-negru sau color;
monitorul serveste, pentru afisarea pe ecran a informatiei solicitate. Terminalul dispune de un
difuzor ncorporat pentru emiterea de sunete, mesaje si alte informatii sonore;
plotter-ul, pentru trasarea de schite tehnice, planuri, desene de specialitate n alb-negru sau
color;
aparatul telefonic si interfata sa cu sistemul informatic, pentru transmiterea analogic si digital
de mesaje direct sau nregistrate digital sub forma fisierelor acustice;
aparatul telefax si interfata sa specific, pentru transmiterea Ia distant a documentelor tip fax
direct din document, sau n regim memorat, prin lectura documentului aflat n memoria intern
sau extern a calculatorului electronic;
interfata de iesire telecopiator, pentru transmiterea documentelor memorate digital, fie local
ctre un copiator, fie la distant prin retelele pentru comunicatii de date, ctre un copiator;
imprimanta pentru microfilm si interfata sa, realizeaz transferul documentelor din memoria
intern a sistemului informatic n memoria sa extern, sub forma de arhiv pe microfilm, cu
avantajul nregistrrii unui volum mare de informatii pe unitatea de suport;
interfata video pentru transmiterea de imagine si sunet prin retelele de televiziune cu circuit
nchis sau prin sisteme de televiziune la distant. De asemenea, aici sunt incluse dispozitivele de
53
afisare audiovizual local: monitoare, ecrane electronice, incinte acustice, amplificatoare de
sunet etc.;
interfata audio, pentru transmiterea de sunet n retele locale, n retele pentru transmiterea la
distant a sunetului si vocii sau pentru consultare local a informatiei sonore (memorate sau n
curs de receptie) cu dispozitive electronice de tipul amplificatoarelor de sunet, boxe, difuzoare,
incinte acustice, difuzorul calculatorului etc.
c) Perifericele de intrare-ieire ntlnite n configuratia unui sistem informatic sunt, n principal,
urmtoarele:
Unittile digitale de disc magnetic si optic (discuri fixe, CD-ROM, DVD, discuri flexibile)
permit memorarea digital a informatiei de orice natur (date, texte, documente grafice, sunete,
imagini video si audio, film etc.), manipularea ei sub forma unor fisiere cu diferite extensii,
lectura si prelucrarea diferentiat a informatiei din aceste fisiere, folosind programe diferite, n
functie de natura informatiei continute n aceste fisiere: procesoare de tabele, procesoare de
texte si documente, procesoare de grafic, sunet si imagine;
Discurile magnetice si/sau optice, digitale (CD, DVD, Blue-Ray);
Memorii flash etc.
d) Echipamente pentru comunicaii. Aici sunt incluse totalitatea dispozitivelor tehnice de conectare,
codificare, decodificare, transmitere receptie, local sau la distant, a informatiei utilizate n sistemele
informatice. Structura si functionalitatea acestuia depinde de mai multi factori: echipamentul
informatic utilizat, natura informatiei prelucrate, tipul de comunicatii practicate (locale sau la distant),
natura retelelor de telecomunicatii utilizate si cuprind:
echipamentele de fax-modem care asigur transmiterea documentelor de tip facsimil, a datelor,
a documentelor grafice, a imaginilor video si audio, a sunetelor si filmelor cu ajutorul retelelor
de telefonie;
videotelefon si sistemul de videoconferinte (televizoare, camere de luat vederi, panouri
electronice, telefoane mobile) si interfetele video si acustice de cuplare la retea de band larg;
asistenti personali digitali de tipul PDA (dispozitiv portabil miniaturizat cu ecran si tastatur
asemntor cu palmtop-ul) sau PCom (Personal Communicator - mijloc de comunicare
portabil) si interfetele mai elaborate cu utilizatorul care introduc informatia folosind un creion
fotosensibil si dispune de soft specializat pentru procesarea si transmiterea informatiei utiliznd
de regul reteaua de telefonie mobil;
echipamente GSM pentru comunicatii mobile (telefon GSM, pager) care comunic ntr-o retea
GSM utiliznd servicii vocale si nevocale (transmisii de date, facsimile, imagini) n format
digital
1
, indiferent de natura sursei sau receptorului (un telefon digital, un fax digital, un
calculator prin modem, o retea);
retelele de calculatoare (LAN, MAN, WAN, INTERNET) sunt reprezentate de un ansamblu de
calculatoare eterogene (statii si servere) si alte echipamente si dispozitive de comunicatie,
conectate conform unor tehnologii specifice. Pentru conectare se utilizeaz plcile de retea, hub-
uri (receptoare, concentratoare) pentru tehnologiile de tip stea sau inel, comutatoare (switch-
uri), cabluri, conectori, porturi etc.
3.5.3 Componenta software
1
digital bit pipe =conduct digital pentru biti
54
Componenta software a unui sistem informatic, indiferent de gradul de complexitate a
configuratiei fizice, este format din subsistemul de programe care constituie componenta logic a
sistemului informational. Software-ul este format din urmtoarele grupe mari de programe:
programele sistemului de operare ;
accesoriile pentru sistemele informatice de lucru reprezint un set de programe folosite uzual
ca: ceas, calendar si agend, bloc-notes, calculator, accesorii pentru desen, procesare text,
accesorii pentru comunicatii (telefon, fax), accesorii pentru sunet si imagine ;
procesoare de text si imagine fix, tip document grafic;
procesoare DTP (Desk Top Publishing);
procesoare de proiectare asistat;
procesoare pentru desen si reprezentri grafice:;
procesoare de calcul tabelar;
procesoare integrate;
procesoare pentru comunicatii si retele de date;
procesoare pentru accesare si dezvoltri n sisteme de retele Internet si Intranet;
procesoare pentru sisteme de gestiune de baze de date/cunostinte;
procesoare pentru limbaje de programare si asamblare;
procesoare utilitare si de ntretinere;
procesoare pentru medii integrate de dezvoltare etc.;
55
3.5.4 Componenta informaional
Componenta informaional a sistemului ofer obiectul supus prelucrrii si n acelasi timp,
contine multitudinea de rezultate intermediare si rezultatele finale ale activittii de prelucrare.
a) Informaiile de intrare pot proveni din mai multe surse: captate direct din realitate, introduse
prin tastare (date, texte) preluate prin scanare (documente, faxuri), nregistrri audio (microfon) sau
video (camera de luat vederi) si sunt:
preluate din retelele de date si comunicatii, locale sau la distant;
rezultate intermediare ale unor prelucrri anterioare sau n curs de desfsurare;
stocate n memoria extern, depozite si arhive electronice sau nregistrate pe microfilm.
b) Informaiile de ieire ale sistemului informatic au mai multe destinatii:
pentru consultare interactiv la monitoarele calculatorului (date, grafice, texte, documente),
listarea la imprimant, desenare la plotter (desene, schite, planuri), redare audio (speaker),
redare video (monitor, panouri electronice, sistem de televiziune) sau nregistrate pe microfilm;
transmitere local sau la distant, prin sistemele de comunicatii locale si telecomunicatii de
date, texte, sunet si imagine;
pstrarea temporar n memoria intern sau extern n vederea unor prelucrri imediate;
pstrarea pe termen mediu n memoria extern (disc magnetic, optic), pentru consultri
ulterioare;
pstrarea pe termen ndelungat, prin arhivare pe suport magnetic, optic sau grafic (microfilm).
De cele mai sus se poate concluziona c functionarea unui sistem informatic este posibil
numai prin functionarea sincron si intercorelat acelor trei subsisteme ale acestuia: echipamentele,
programele si informatiile.
56
Capitolul 4
INFORMAIA - OBIECT AL PRELUCRRII
4.1PRODUCIA DE INFORMAII ECONOMICE - CALITATEA ACESTORA
Informatiile economice iau nastere n mod obiectiv, determinist sau aleator. Locul unde ia
natere informaia se numeste surs, iar locul unde ajunge se numeste receptor. De la surs la
receptor, informatia circul prin ceea ce se numeste canal de comunicaie. Prin urmare, informatia
trebuie definit n legtur strns cu aceste trei notiuni. n sfera activittilor economico-sociale,
producerea, circulatia si utilizarea informatiilor reprezint un proces constient, dirijat, n care legile
specifice procesului informational pot fi prestabilite si modificate dup cerintele cunoasterii si
conducerii activittilor economice.
Producerea, transmiterea si utilizarea de informatii, n activitatea ecomomico-social, reprezint
conditii indispensabile pentru gestiunea proceselor de creare a bunurilor materiale si spirituale.
Informatiile emise n acest cadru poart numele deinformaii economice. Functionarea stabil a unui
sistem si dezvoltarea sa sunt conditionate de existenta unor conexiuni informationale ntre elementele
sale, ntre sistemul de conducere si cel condus, a unor conexiuni ntre subsisteme si sistemul global,
integrator.
Informatia economic este exprimat printr-un sistem de indicatori, care formeaz sursa de date
necesare gestiunii firmei. Indicatorii sunt agregati piramidal, de la indicatorii cantitativi sau valorici
analitici pn la indicatorii de sintez, exprimati de obicei sub form valoric. Alturi de indicatori
sunt codurile si nomenclatoarele de coduri care asigur o clasificare si o structurare omogen a
informatiilor dup criterii bine definite.
Tinnd cont de principiile generale ale functionrii sistemelor si de rolul informatiilor n
asigurarea conexiunilor informationale n procesul de conducere a firmei, se poate afirma c n timp ce
continutul informatiilor este determinat, n principal, de sistemul condus, forma lor este determinat de
sistemul de conducere. Forma informatiilor se poate modifica n raport cu mijloacele si procedeele
folosite la producerea lor, n timp ce continutul acestora rmne neschimbat, fiind independent de
structura sistemului condus si conductor. Din acest motiv, informatiile pot fi considerate ca o
proprietate obiectiv a fenomenelor si proceselor economice. Pentru a avea semnificatie si utilitate,
informatiile trebuie s fie receptionate de sistemul conductor.
Informatiile utilizate n gestiunea firmei sunt clasificate att din punct de vedere functional ct
si sub aspectul utilittii lor.
Din punct de vedere funcional, informatiile economice se clasific astfel: informaii de stare
(care caracterizeaz cantitativ si calitativ potentialul tehnic, de productie, economic, uman, financiar,
valutar etc. al sistemului economic firm, al activittilor si entittilor sale functionale la nceputul si
sfrsitul perioadelor de gestiune, precum si la diferite momente intermediare); informaii de intrare
(care caracterizeaz cantitativ si calitativ nivelul obiectivelor propuse spre realizare si al resurselor
alocate pe activitti si entitti functionale, la nceputul perioadelor de gestiune si la diferite momente
imtermediare pn la sfrsitul acestor perioade); informaii de ieire (care caracterizeaz cantitativ si
calitativ nivelul rezultatelor si al consumului de resurse, pe ansamblul sistemului, pe activittile si
entittile sale functionale, la sfrsitul perioadelor de gestiune sau n diferite momente ale perioadelor
57
respective); informaii de cooperare (ce caracterizeaz cantitativ si calitativ relatiile si legturile
operationale cu sistemele exterioare); informaii de execuie (care sunt utilizate n procesele
informationale pentru executia lucrrilor informationale si care contin att informatiile mentionate ct
si alte informatii operative pentru conducerea si functionarea sistemului, a activittilor si entittilor
sale functionale).
Sub aspectul utilitii lor, informatiile economice furnizate si vehiculate de sistemul
informational al firmei se mpart n sase grupe mari, si anume: informaii de prognozare pe termen
lung, folosite pentru elaborarea unor prognoze; informaii de planificare de perspectiv medie i lung;
informaii de programare sau planificare operativ; informaii de pregtire-lansare; informaii de
control i reglare; informaii de evaluare i raportare.
Pentru ca informatia s-si poat ndeplini rolul n conducerea si previzionarea macroeconomic,
n formularea si fundamentarea deciziei, trebuie s ntruneasc urmtoarele calitti:
acurateea determin valoarea informatiei si se refer la reflectarea exact a realittii, cantitativ
si calitativ;
oportunitatea reprezint calitatea informatiei de a fi disponibil n momentul la care este
solicitat si se msoar prin parametrul timp. n raport cu aceast calitate, se evidentiaz procesul de
mbtrnire a informatiei. Pentru a se reduce la minimum acest proces si efectele sale este necesar
scurtarea ciclului producere-prelucrare-transmitere-stocare si utilizare a informatiei, adic adoptarea
deciziei;
valoarea trebuie privit prin prisma continutului informational, a utilittii informatiei si prin
prisma efectelor sale asupra sistemului economic condus. Valoarea informatiei economice poate fi
comensurat cu ajutorul unei expresii matematice de forma urmtoare:
, N) g(p, - n) N, t, T, A, f(C,
t
1
E = Vi ] [
t
=1 n

(4.1)
unde: V
i
reprezint valoarea informatiei furnizate, exprimat prin efectele economice;
E efectele economice asociate tipului de decizie;
t perioada n care informatia este util;
C cantitatea de informatie;
A acuratetea informatiei;
T timpul de rspuns al sistemului care produce informatia respectiv;
n numrul de sub-perioade ale lui t;
N numrul deciziilor luate, utiliznd informatia, n perioadat;
p probabilitatea lurii unei decizii corecte pe baza informatiei date.
Un calcul de eficient privind utilizarea informatiei trebuie s tin seama si de costurile
implicate n producerea, prelucrarea, transmiterea si receptionarea informatiei n procesul de gestiune a
activittii firmelor.
58
4.2 CATEGORII DE INFORMAII SUPORT PENTRU VALOAREA INFORMAIONAL
Atunci cnd se discut rolul si puterea informatiilor, este important s se specifice si tipul
acestora, ele fiind foarte diferite. Informatiile relevante se clasific n sase categorii dup: continut,
form, comportament, relatie, actiune si comunicare. Pn n prezent n economie a fost utilizat n
special categoria referitoare la continut si aceasta n mod sistematic si simplu. A le genera sau obtine
pe celelalte a fost posibil de-abia n ultimii ani datorit evolutiilor spectaculoase a tehnicilor de
prelucrare a informatiilor, iar a lucra cu ele reprezint ns cheia viitorului.
a) Informaii de coninut - furnizeaz date despre valori numerice, timp, locuri si alte mrimi
cantitative. Datele cuprind adrese, informatii despre livrri, stocuri, vnzri, evidenta salariilor sau date
personale ale angajatilor, informatii despre clienti (situatii detaliate ale comenzilor si solvabilittii,
persoanele de contact etc.).
Conform naturii sale, informatia de continut este de cele mai multe ori istoric, ea ofer relatii
despre data comenzii, a livrrii, cnd si unde s-a depozitat un articol sau cnd un anume client a fcut o
comand. Aceste informatii se gsesc de obicei n actele, dosarele, arhivele sau suporturile digitale
(magnetice, optice, electronice etc.).
Pn n anii 80, eforturile erau ndreptate spre prelucrarea acestor informatii disponibile n
cantitti uriase. n comert, informatiile-obiect tipice sunt pretul, dimensiunea sau greutatea unui
produs. Aceasta nseamn c informatiile de continut, nu ofer ele singure relatii despre valoarea unui
produs.
b) Informaii de atribut descriu forma si structura unui obiect. Spre deosebire de
informatiile de continut, aceast categorie poate ajunge la un volum foarte mare de date. Prin
intermediul informatiilor de atribut, un obiect este specificat mai direct si devine identificabil, n
individualitatea sa, ca obiect distinct. De exemplu, la un sistem de calcul PC aceasta are loc prin
indicarea tipului de microprocesor, a frecventei, a tipului si mrimii memoriei interne, a mrimii hard-
discului, a monitorului etc. Luate n sens strict, planurile de constructie, documente de elaborare si
executie constituie informatii atribut. De asemenea omul dispune de astfel de informatii n structura
ADN-ului. Informatiile de atribut sunt deosebit de importante pentru a se ajunge de la afirmatii
generale la informatii specifice. n acest sens, este necesar s se cunoasc datele de individualizare si
care luate n compozitia corect, genereaz o informatie specific. Aceste date au fost mult vreme
stocate prin intermediul semnelor, dar odat cu introducerea prelucrrii de imagini, sunet si film,
informatiile de atribut au fost disponibile ntr-o msur din ce n ce mai mare n form multimedia.
Aceste tehnologii au devenit posibile datorit faptului c au fost inventate medii care permit
stocarea a miliarde de biti si sunt disponibile procesoare care permit prelucrarea ntr-un timp acceptabil
a acestor cantitti de date. n decursul scurtei istorii a tehnologiei informationale, timpul de dublare a
capacittii de stocare, n conditiile mentinerii costurilor cip-urilor si mediilor de stocare, este de
aproximativ 6 luni, sau chiar mai redus.
Informatiile de continut descriu trecutul, n timp ce informatiile de atribut descriu prezentul.
c) Informaia de relaie descrie relatia dintre obiecte si este esential pentru a putea
reprezenta dependenta si interdependenta, de msurare a gradului de asociere sub aspectul intensittii,
directiei si semnificatiei, a legturilor cauzale dintre obiecte. Se pot face afirmatii si se obtin estimri
privind evolutiile viitoare.
d) Informaii de comportament presupun tratarea din punct de vedere antropologic,
sociologic, psihologic si economic a comportamentului obiectelor investigate. Informatiile de
comportament se bazeaz pe informatiile de continut iar pentru ntelegerea mecanismelor si
59
principiilor de comportament se simuleaz prin modelare, comportamentul obiectelor fizice ntr-o
realitate virtual sau tridimensional.
Folosind simulri ct mai realiste este adesea posibil s se construiasc dintr-o dat o instalatie
perfect sau aproape sigur. Prototipul nu mai exist n mod real, ci numai virtual
1
. Toate simulrile au
loc pe acest obiectiv virtual.
Informatiile de comportament, sunt foarte utile n ceea ce priveste strategiile si politicile
viitoare.
e) Informaii de aciune. Revolutia informational nu urmreste numai crearea lumii
virtuale ci si interactiunile ntre lumea virtual si lumea real pentru ca aceasta s se poat transpune
n practic. Va fi posibil nu numai extragerea informatiilor din date ci si generarea de actiuni pornind
de la informatii. De exemplu, n cazul robotilor, fiecare miscare trebuie programat minutios dinainte.
Prin intermediul noilor tehnici de prelucrri virtuale, miscrile unei fiinte umane vor fi nregistrate si
stocate cu ajutorul tehnicii senzorilor, care pot fi ulterior imitate si utilizate de masinile inteligente
2
.
f) Informaia comunicat. Comunicarea este un termen cu mai multe sensuri de
ntelegere. Comunicarea n sens tehnic desemneaz transferul bidirectional de date si, ntr-un sens mai
larg, schimb de informatii.
Contextul comunicrii, alturi de continut, joac un rol foarte important. Situatia specific n
care are loc o comunicare constituie adesea premisa interpretrii corecte a acesteia, ntruct continutul
poate fi ambiguu sau neclar.
n publicitate, de exemplu, ambiguittile joac un rol din ce n ce mai mare, ntruct prin
combinarea iscusit a continutului si a contextului se poate obtine efectul de nou si, prin urmare, o
atentie sporit a celor spre care este ndreptat informatia. Tehnologia informational transmite astzi
numai continuturi informationale. Contextul, pentru utilizator, l constituie propria imaginatie sau
realitatea individual. Din acest motiv, comunicarea n activitatea economic cu ajutorul tehnologiei
online se bazeaz pe continuturi. Contextul joac un rol secundar, n sensul c se accept anumite
premise tacite.
Comunicarea n cyber-spatiu face un pas urias nainte. n cyber-spatiu nu se comunic numai
continutul, ci se creeaz si contextul. Utilizatorul nu mai este izolat n propriul su context, ci ptrunde
n sistem si, prin aceasta, ntr-un mediu creat n mod artificial, care modeleaz comunicarea n calitate
de context. Astzi exist posibilitatea de a modela acest cyber-spatiu ntr-un mod att de realist nct
nu mai poate fi deosebit de realitate, ceea ce face ca s fie folosit, n special, n industria de
divertisment dar si n simulatoare super-sofisticate. Rapiditatea dezvoltrii functionalittii software-
ului pentru crearea unor cyber-spatii realiste este uimitoare.
Se apreciaz c software-ul pentru crearea n mod rapid si realist de cyber-spatii va fi disponibil
mai devreme dect capacitatea ntreprinderilor de a se folosi din plin de posibilittile oferite de cyber-
spatiu.
4.3 PROCESE INFORMAIONALE
1
Avnd la baz aceast idee, firma Boeing a construit cel mai mare, cel mai economicos si cel mai sigur avion
comercial, modelul Boeing 777, mai nti pe calculator. Avionul a fost proiectat si testat n aceast lume
virtual, cu mult nainte s se fi consumat o singur bucat de material pentru realizarea sa.
2
Vezi Toy Story primul film de lung metraj de animatie tridimensional realizat si proiectat doar pe
calculator.
60
Majoritatea specialistilor au fost de acord n privinta faptului c tehnologia informational
conduce la modificri ample, n sensul manipulrii si utilizrii informatiei. Desi folosesc tehnologii
complexe, conceptele care stau la baza sistemelor informationale sunt simple si ntr-un fel familiare.
Pentru a ntelege aceste sisteme se recomand diferentierea datelor de informatii si utilizarea unui
sistem de vizualizare a procesrii informatiei.
n cadrul sistemului informational al unei entitti economice din punct de vedere al modului de
organizare si structurare a sistemului distingem urmtoarele nivele:
subsisteme informaionale care sunt subordonate ierarhic macrosistemului din care fac parte
si care pot functiona de sine stttor;
funcii care reprezint modele de gestiune asociate fie sistemelor si/sau subsistemelor, fie
proceselor de conducere aferente;
activitile care sunt elementele constitutive ale functiilor, divizibile, la rndul lor, n sub-
activitti si menite s asigure detalierea concret a functiilor;
sub-activitile sunt elementele constitutive pentru fiecare activitate, structurate la rndul lor n
procese si operatii;
procesele informaionale reprezint succesiunea de operatii, de stri si evenimente care
constituie activittile si sub-activittile descrise;
operaiile sunt componentele elementare ale sub-activittilor si sunt caracterizate prin
evenimente de intrare specifice, reguli de functionare si evenimente de iesire proprii. Procesele si
operatiile au un caracter specific.
Pentru a fi utile gestiunii firmei datele trebuie s fie transformate ninformaii, adic analizate
si procesate n asa fel nct acestea s capete o anumit semnificatie pentru persoanele care iau decizii.
Procesarea electronic a datelor (PED) reprezint transformarea datelor n informatii prin
intermediul mijloacelor electronice. Uneori, diverse activitti desfsurate cu ajutorul computerului sunt
atribuite acestui departament (PED). Mai nou, aceste activitti au fost numite sisteme informationale.
Diferenta dintre cele dou concepte (date si informatii) are o important major att n gestiunea firmei
ct si n folosirea lor de ctre computere.
Procesarea informaiilor are o abordare sistemic, deoarece pentru obtinerea informatiilor
necesare diferitelor scopuri, firmele si dezvolt sisteme informationale. Notiunea de sistem
informational este strns legat de abordarea sistemic a firmei, deoarece un sistem informational
poate fi interpretat ca un proces complex n care sunt introduse date care sunt transformate pentru
obtinerea informatiilor. Elementele de baz ale unui sistem de procesare a informatiei sunt prezentate
n fig. 4.1.
ntr-un sistem informational, intrrile sunt reprezentate de date. Aceste date sunt transformate
sau procesate. Procesarea presupune numeroase manipulri si analize ale datelor (clasificare, sortare,
calculare, centralizare) cu scopul de a le transforma n informatii. Sistemul de procesare a datelor
folosestememoria de date, un sistem de stocare a datelor (pe diversi suporti informationali) n scopul
utilizrii lor ulterioare (de exemplu, nivelurile predeterminate ale stocurilor). Ieirile sunt reprezentate
de rapoarte, documente si alte rezultate ale sistemului, care furnizeaz informatiile necesare pentru
adoptarea deciziilor. Controlul, reprezentat n figur prin bucla feedback, const n msuri de protectie
pentru asigurarea faptului c rezultatele sunt corespunztoare si servesc scopurilor propuse. Astfel de
precautii constau n verificri ale acuratetei datelor procesate precum si ale pasilor pentru determinarea
utilittii rezultatelor pentru utilizatori.
61
Fig. 4.1 - Structura sistemului informaional
Tehnologia este utilizat ca mecanism ce ofer mijloacele de atingere a obiectivelor si de
rezolvare a problemelor din ntreprindere. Ea nu constituie n sine un proces activ si nici nu este surs
a schimbrii. Modificrile observate n ntreprinderile din domeniul serviciilor sunt, prin urmare,
consecinta modificrii tehnologiei n scopul solutionrii unei probleme comerciale specifice (business
pull); schimbarea este rar impus de tehnologie n sine (technology push).
Prin natura sa, sistemul informaional reprezint un set de metode si proceduri destinate
colectrii, procesrii, stocrii si distribuirii informatiilor care vor sta la baza conceperii planurilor, a
adoptrii deciziilor, a coordonrii si a controlului. Nu este obligatoriu ca sistemele informationale s
fie computerizate. Intereseaz totusi sistemele informaionale computerizate (SIC), care joac un rol
foarte important n gestiunea firmei.
Utilizarea pe scar larg a informatiei si a tehnologiei informatiei a condus la existenta unei
largi game de prelucrri automate a informatiei genernd chiar o tipologie a acestor procese
informationale.
n raport cu natura lor specific, informatiile se prelucreaz diferit, identificndu-se urmtoarele
tipuri de procese informationale:
a) Procesarea datelor se caracterizeaz prin tratarea informatiei numerice, dup reguli
matematice si logice, si este larg rspndit n activittile care solicit un mare volum de calcule,
situatii si rapoarte (economie, management, statistic, cercetare, proiectare etc.). Prelucrarea datelor se
realizeaz n mod diferit n functie de modul de organizare a datelor n colectiile de date (nivel de
organizare, structur, tip si operatiile efectuate asupra structurii), astfel:
datele organizate sub forma fiierelor de date se prelucreaz cu ajutorul unor programe,
denumite interpretoare sau compilatoare si care difer n functie de limbajul de programare pentru care
acestea sunt elaborate;
datele organizate sub forma bazelor de date sunt exploatate cu ajutorul sistemelor de gestiune a
bazelor de date (SGBD);
date organizate sub forma foilor de calcul tabelar (spreadsheet) se prelucreaz, fie folosind
softuri specializate cum sunt procesoarele de tabele, fie folosind functiile de prelucrare a tabelelor din
cadrul pachetelor cu posibilitti integrate de tratare a informatiei (texte, tabele, baze de date, grafic
etc.);
Din punct de vedere informatic prelucrarea datelor organizate sub forma foilor de calcul tabelar
prezint un interes deosebit, datorit usurintei cu care pot fi utilizate procesoarele de tabele, a
INTRRI TRANSFORMARE IESIRI
Memoria datelor
Feedback
Date Procesare Rapoarte,
documente
62
prezentrii sub form grafic a datelor din tabele ct si a simplittii integrrii prelucrrii datelor cu
prelucrarea de text n cadrul foii de calcul sau a lucrului cu baza de date.
b) Procesarea textelor reprezint un ansamblu de operatii specifice lucrului cu texte.
Obiectul prelucrrii este textul, structurat n documente, pagini, paragrafe, fraze si cuvinte. Textul este
supus unor operatii viznd forma caracterelor si mrimea acestora, forma si mrimea paginii, modul de
asezare a textului n pagin. Prelucrarea textelor presupune, de asemenea, operatii lingvistice, cum
sunt, desprtirea automat a cuvintelor n silabe, controlul gramatical, lexical si ortografic al textului
analizat. Se asigur generarea de hipertext si hiper-legturi, captarea si prelucrarea imaginilor si
obiectelor, generarea si prelucrarea tabelelor, a desenelor grafice, procesarea ecuatiilor, gestiunea
documentelor etc. n urma acestor operatii rezult un document de tip text care poate fi consultat prin
afisare pe ecran, imprimat pe hrtie sau microfilm n vederea arhivrii.
Prelucrarea textelor se realizeaz, fie cu programe specializate, fie cu componente pentru tratare
text ale unor sisteme de programe avnd alt destinatie principal, spre exemplu editorul de texte al
sistemului grafic de operare, sau editoarele de texte ale procesoarelor de tabele si ale sistemelor
integrate;
c) Procesarea documentelor grafice reprezint un mod de utilizare modern si eficient a
tehnologiei informatiei n vederea receptrii, memorrii si prelucrrii grafice a imaginilor continute n
documente. Un document grafic poate contine informatii provenite din surse diverse: situatii si
rapoarte rezultate din prelucrarea datelor, documente obtinute n urma prelucrrii textelor, tabelelor, si
reprezentrilor grafice realizate cu un procesor de tabele, schite si desene tehnice, grafic
bidimensional sau tridimensional realizat cu ajutorul unor programe speciale de grafic, desene alb-
negru sau color, simboluri grafice la alegerea utilizatorului, imagini si fotografii scanate etc.
Procesarea informatiei organizat sub forma documentelor grafice se realizeaz de ctre
programe specializate de tip editoare grafice sau Desktop Publisher sau de ctre functii specializate ale
procesoarelor de texte sau tabele. Documentele astfel prelucrate se memoreaz pe suporturi tehnice de
date avnd o anumit organizare, pentru a putea fi apoi usor regsite, consultate la terminal, imprimate
pe hrtie sau microfilm, comunicate la distant sau introduse ntr-un nou proces de prelucrare grafic;
d) Procesarea sunetului mbrac forme foarte variate, de la vocea uman (mesaje,
convorbiri telefonice, ntlniri, conferinte) la sunete obtinute prin sintez electronic, sunete naturale
sau sunete muzicale. Aceste multiple izvoare de informatie sonor sau auditiv, perceput analogic si
convertit n form digital cu ajutorul unor echipamente si programe specializate n tratarea
informatiei sonore (placa de sunet), cuplate la orice calculator personal. Se realizeaz n acest mod o
interfat acustic a sistemului informatic cu sistemele audio analogice uzuale (casetofon, magnetofon,
compact-disc, player etc.) precum si cu dispozitivele de comunicatie acustic de genul: telefon,
interfon;
e) Procesarea de imagini video (imagini n miscare) completeaz gama de posibilitti
media utilizate pe scar din ce n ce mai larg n tehnologiile TIME
1
. Informatia vizual dinamic este
rezultatul captrii, afisrii si perceperii cu ajutorul plcii de captur video a unui numr de imagini
succesive pe unitatea de timp (minimum 25 de imagini pe secund) genernd privitorului uman
senzatia vizual de miscare. Pentru captarea emisiunilor diverselor retele de televiziune se utilizeaz
placa TV (Tuner TV). Sursele de informatie video (imagini n miscare) sunt diverse: realitatea,
surprins cu tehnic de filmat (camer de luat vederi), imagini transmise (analogic sau digital) prin
sistemele de comunicatii video de natur profesional precum si imagini (animatie profesional, filme
de specialitate) realizate pe calculator eu ajutorul unor dispozitive fizice si logice. n mod curent
1
Telecomunications Informatics Media Entertainment =Telecomunicatii, Informatic Media si Divertisment)
63
prelucrarea informatiei vizuale este nsotit si de prelucrarea informatiei sonore, dup cum imaginea
este nsotit de sunet sau voce uman.
64
4.4 FLUXUL VALORIC INFORMAIONAL
Fluxul valoric informaional este un model de organizare si fructificare prin valoare, n
vederea ajungerii de la date la informatii. Fluxul valoric informational presupune parcurgerea a patru
faze:
generarea, culegerea si transmiterea de date;
gestiunea datelor;
analiza si interpretarea datelor;
modelarea si sistemele de asistare a deciziei.
Informatia poate fi privit din dou perspective economice: cost si valoare:
reprezentarea din punct de vedere al costurilor are loc datorit faptului c culegerea, stocarea si
prelucrarea informatiei cost bani si implic costuri;
reprezentarea prin valoare presupune capacitatea de a crea avantaje sporite utilizatorului prin
intermediul informatiei.
Conform naturii sale, fluxul valoric informational joac un rol important, n cadrul procesului
de transformare a datelor n informatii, n mbogtirea cunostintelor si, n cele din urm n capacitatea
de a lua decizii. Atunci cnd se modeleaz un lant informational, scopul urmrit trebuie s fie
constientizat si formulat nc de la nceput. Obiectivele prelucrrii informatiei trebuie s provin dintr-
un nivel superior. Acestea sunt reprezinte de activittile de management si marketing, subordonate
scopurilor majore ale ntreprinderii, de a produce valoare si profit n totalitatea dimensiunii sale sociale
si economice. Factorii de conducere nu pot s astepte ca deciziile s se poat lua numai pe baza
informatiilor disponibile. Ei trebuie s stie care sunt optiunile posibile, dar si natura cunostintelor
necesare nainte ca datele s fie reunite si s nceap prelucrarea lor.
4.4.1 Generarea, culegerea i transmiterea datelor
Primul element al fluxului valoric informational l constituie generarea datelor prin culegerea si
transmiterea lor. Punctul de plecare pentru revolutia informational l-a constituit utilizarea tehnologiei
n scopul culegerii, stocrii, regsirii si transmiterii datelor brute, date care nsemnau practic, cifre.
Tehnologia multimedia ofer azi posibilitti nebnuite n procesarea si generarea informatiilor pornind
de la formele pe care le poate lua datele.
Culegerea datelor brute se deosebeste astzi fundamental de perioadele anterioare, cnd se
numrau produsele n rafturile si se consemnau cu ajutorul unui creion si a unui bloc de hrtie.
Calculatoarele si tehnologia au redus masiv costurile culegerii si circulatiei datelor.
Prin intermediul sistemelor POS (point of sale - puncte de vnzare), se culeg date privind
vnzrile n cadrul magazinelor si se transmit zilnic, dac nu chiar n timp real. Urmtorii pasi ai
prelucrrii informatiei permit obtinerea de informatii privind comportamentul consumatorilor, nevoile
si particularittile locale. Sistemele videotext pot furniza statistici la cumprrile online (online-
shopping).
4.4.2 Gestiunea datelor
Cresterea cantittii datelor brute a luat o amploare care n prezent amenint s-l copleseasc pe
utilizator. Acest lucru se constat att n ceea ce priveste cantitatea datelor ce trebuie culese, ct si
viteza de culegere a acestora. Fr mijloace eficiente de gestiune a datelor n scopul ordonrii, sortrii,
65
esantionrii, gruprii si identificrii acestora, primul plan al lantului valoric ar fi inutil. Cei mai multi
dintre utilizatori recunosc c depun un efort considerabil n gestionarea datelor. n multe cazuri,
utilizarea n continuare a datelor nu este nc n msur s asigure dobndirea de valoare pentru
utilizator. n limbajul firmelor se vorbeste despre date generice
1
. Datele culese sunt pstrate un timp
foarte scurt ntr-o form care s permit apelarea lor rapid, ca urmare a costurilor si a complexittii
activittii de gestiune ntr-o stare online. Din acest motiv, transformarea datelor ntr-o form
comprimat, capabil s genereze concluzii, este foarte important.
4.4.3 Analiza i interpretarea datelor
Pentru majoritatea utilizatorilor, notiunea de informatie semnific datele brute, interpretate
ntr-o form care le confer un oarecare sens. Informatia sub forma datelor interpretate este a treia
component a fluxului valoric informational. n cadrul acestui proces, se apeleaz la instrumente
specifice gestiunii bazelor de date. Valoarea datelor se bazeaz pe capacitatea de interpretare a
acestora.
Pentru a se ajunge de la datele brute la informatii relevante pentru utilizator, s-au pus la punct
mai multe tehnici. Pe lng sistemele conventionale de interpretare a datelor, n ultimii ani ramura
inteligentei artificiale s-a ocupat de problematica nvtrii din date, a capacittii de extragere a
informatiilor din acestea, proiectndu-se si realizndu-se baze de fapte si cunostinte.
Astzi exist perspectiva ca prin abordrile de tip data mining s se dezvolte o cale care s
permit extragerea de informatii relevante din cantitti mari de date.
4.4.4 Modelarea i sistemel e de asistare a deciziei
Cu ajutorul metodelor statistice datele se reduc cantitativ, generndu-se astfel sinteze din cifrele
de afaceri si vnzri. Astzi, informatiile obtinute n urma aplicrii modelelor statistice sunt transpuse
n modele de simulare si permit factorilor de decizie o cunoastere mult mai ampl a afacerii si a
mediului extern. Avantajul acestora l reprezint exactitatea si deci posibilitatea obtinerii de marje de
profit mai mari dect n cazul n care diferiti responsabili s-ar baza numai pe propria lor intuitie.
Obiectivul fiecrei verigi a fluxului informational l reprezint sporirea valorii datelor.
Informatiile si datele dobndesc valoare numai atunci cnd mbunttesc procesul de luare a deciziilor
sau, mai general, atunci cnd sporesc capacitatea de a genera valoare.
1
Un exemplu l constituie comertul cu amnuntul, unde se genereaz n mod regulat cantitti mari de date POS
dar foarte putine firme folosesc cu adevrat datele culese, deoarece nu sunt capabile s le transforme n
informatii precise si utile.
66
Capitolul 5
FUNDAMENTELE SISTEMELOR DE GESTIUNE A BAZELOR DE
DATE I DE COMUNICAIE
5.1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE BAZ DE DATE
O baz de date (BD) poate fi considerat drept un model al unor aspecte ale realittii unei
entittii organizationale si modelat prin intermediul datelor. Diferitele obiecte din cadrul entittii
organizationale ce reprezint interes sunt denumite clase sau entitti. BD constituie deci un ansamblu
intercorelat de colecii de date, prin care se realizeaz reprezentarea unui univers real mpreun cu
descrierea datelor i a relaiilor ntre ele.
Baza de date este o serie de date organizate eficient ntr-o locatie central, astfel nct s poat
deservi un numr de aplicatii ale sistemului informational. Sistemul de conducere al bazei de date este
software-ul care permite unei firme s construiasc, s conduc si s acceseze datele stocate. n plus, el
pune la dispozitia gestiunii firmei numeroase rapoarte.
Firmele care detin specialisti n domeniul informatic dezvolt adesea software pentru aplicatii
unice. Desi crearea acestor tipuri de programe este destul de scump, ele ofer avantajul de a se adapta
mult mai bine la realittile specifice firmei si pot fi mult mai dificil de copiat.
Multe firme, n special cele mari si diversificate, pot avea un numr de baze de date diferit
orientate, pentru a rspunde diferitelor necesitti (de exemplu, contabilitate si resurse umane).
Eforturile sunt din ce n ce mai mult canalizate spre crearea sistemelor care pot distribui informatii din
mai multe baze de date.
Structura de date constituie o colecie de date ntre care s-a stabilit o serie de legturi, care
conduc la un anumit mod de identificare si de selectare a componentelor.
Operaiile asupra unui structuri de date sunt: crearea, consultarea, actualizarea, ordonarea
(sortarea, indexarea), selectia, interclasarea, fuzionarea, filtrarea, copierea si sintetizarea etc.
Tipurile de structuri logice de date sunt: punctual, liniar, arborescent, retea, relational,
orientat pe obiecte.
Colectiile de date din cadrul unei BD posed urmtoarele proprietti:
datele din BD sunt persistente adic sunt pstrate pentru o anumit perioad de timp, care poate
fi mai mare sau mai mic. Datele se cer a fi memorate si, eventual, transportate de la surs la locul de
stocare sau de la stocare la cel de utilizare;
starea unei BD reprezint ntregul ansamblu de date la un anumit moment. Datele se schimb n
timp datorit producerii unor evenimente externe sau interne. Aceste schimbri pot fi gndite ca
fenomene discrete, ce determin trecerea BD printr-un numr de stri;
BD denot integritate atunci cnd reflect cu acuratete universul real. Unele stri posibile ale
BD pot fi valide, altele nu. Conservarea integrittii datelor este procesul prin care se sigur tranzitia
BD prin stri valide. Integritatea BD este asigurat exclusiv prin restrictii de integritate, care reprezint
reguli ce stabilesc cum BD poate rmne o reflectare corect, exact a universului de discurs.
67
Restrictiile de integritate pot fi statice si de tranzitie. O restrictie static este un invariant al strii, n
timp ce restrictiile de tranzitie vizeaz trecerile de la o stare a BD la alta;
BD trebuie s asigure posibilitatea accesului concomitent (concurent) a mai multor utilizatori la
date. Pentru fiecare dintre acestia se stabilesc tipurile de operatii asupra datelor la care au de acces;
organizarea datelor n BD trebuie s fie transparent pentru utilizatori, indiferent de drepturile
de acces pe care le detin acestia, n sensul c modificrile n organizarea datelor nu trebuie s afecteze
programele de aplicatie.
Astfel, o BD, ca un ansamblu de colectii de date are caracter:
organizat (pe niveluri de organizare a datelor);
coerent (prin asigurarea respectrii restrictiilor de integritate, realizarea protectiei datelor
mpotriva incidentelor);
structurat (datele si legturile dintre acestea sunt definite si descrise conform unui model de
date) cu o redundant minim si controlat;
accesibil mai multor utilizatori, n timp util.
Unsistem BD (cunoscut si sub numele de banc de date) reprezint un ansamblu de elemente
hardware, software si alte resurse, inclusiv date, prin care este creat, utilizat si ntretinut una sau
mai multe BD. Arhitectura sistemului de baze de date este format din urmtoarele componente:
baza/bazele de date, care reprezint componenta de tip date a sistemului;
sistemul de gestiune al bazei/bazelor de date, care constituie ansamblul de programe prin
care se sigur gestionarea si prelucrarea complex a datelor si care reprezint componenta software a
sistemului de baze de date;
alte componente, precum: proceduri manuale si automate, inclusiv reglementri
administrative, destinate bunei functionri a sistemului (componenta de proceduri), dictionarul bazei
de date ce contine informatii despre date, structura acestora, elemente de descriere a semanticii,
statistici, documentatii (componenta de structur), echipamentele si sistemele hardware utilizate
(componenta hardware) precum si personalul implicat, reprezentat de diferite categorii de utilizatori
finali si personal de specialitate: administrator, ingineri de sistem analisti, programatori, operatori
(componenta de personal).
Datele dintr-o baz de date pot fi structurate pe trei niveluri de organizare a datelor, n raport de
categoria de personal implicat:
1) nivelul conceptual (global), care exprim viziunea administratorului BD asupra datelor.
Acestui nivel i corespunde structura conceptual (schema) BD, prin care se realizeaz o descriere a
tuturor datelor ntr-un mod independent de aplicatii, ce face posibil administrarea datelor;
2) nivelul logic, care exprim viziunea programatorului de aplicatie asupra datelor. La
acest nivel se vorbeste de schema extern sau subschema BD, prin care se realizeaz o descriere a
datelor corespunztoare unui anumit program de aplicatie.
3) nivelul fizic, care exprim viziunea inginerului de sistem asupra datelor. Corespunde
schemei interne a BD, prin care se realizeaz o descriere a datelor pe suportul fizic de memorare
Spre deosebire de organizarea datelor ntr-o BD, organizarea n fiiere prezint numai
nivelurile logic i fizic.
Datele stocate ntr-o baz de date pot fi de mai multe tipuri precum: date numerice, texte,
grafice, animatie, imagini statice, imagini dinamice (video, audio, sunete etc.). Aceste date pot fi
generate de calculator sau captate din realitate si convertite n form digital.
Utilizarea mai multor tipuri de date n cadrul sistemelor baz de date, n special a celor audio si
video s-a reflectat n utilizarea pe scar din ce n ce mai mare, n domeniul bazelor de date, a
tehnologiilor multimedia, n scopul realizrii de sisteme baz de date multimedia.
68
Un tip special de date sunt datele spatiale, utilizate n cadrul sistemelor de baz de date
geografice.
Organizarea datelor n baze de date se asigur prin utilizarea unor modele logice si a modelelor
fizice.
1) Modelele logice ale datelor n BD asigur gestionarea, respectiv definirea (structurarea)
datelor, manipularea si asigurarea integrittii datelor, fr s reflecte modul de reprezentare a acestor
date pe suportul de memorare.
Totalitatea datelor dintr-o BD constituie extensia bazei de date iar setul de definitii prin care
este descris structura unei BD poart si numele deschema BD.
Un model al datelor poate viza totalitatea datelor din cadrul BD sau o parte a acestora. n
primul caz, este vorba de arhitectura datelor, n timp ce n al doilea caz sunt reflectate cerintele asupra
datelor ale anumitor aplicatii (de exemplu modelul datelor pentru prelucrarea comenzilor, de expeditie
a mrfii etc.). Aceste din urm modele ale datelor din BD sunt cunoscute si sub numele desubscheme
ale BD.
Pot fi puse n evident trei tipuri de modele logice ale datelor, si anume:
modele primitive (fisiere). n aceste modele structura de baz este nregistrarea, mai multe
nregistrri fiind grupate n structuri de tip fisier;
modele clasice (ierarhic, retea, relational). Aceste modele mentin o orientare pe nregistrare,
dar adaug si orientarea pe ansamblu;
modele semantice (orientate pe obiecte). Aceste modele sunt axate pe reprezentarea
semnificatiei (semanticii) datelor.
Dintre acestea, ultimele dou tipuri sunt specifice bazelor de date.
Caracteristicile modelelor logice pot fi prezentate sintetic, astfel:
a) Modelul ierarhic (arborescent), unde datele sunt reprezentate dup structura unei ierarhii, a
unui arbore. Legturile dintre date vor fi ordonate unic, iar orice acces se face prin vrful ierarhiei
(rdcin). Un subordonat nu poate avea dect un singur superior direct si nu se poate ajunge la el
dect pe o singur cale. Structura de baz este tip nregistrare care grupeaz toate atributele unei
entitti. n general, pot fi oricte niveluri de subordonare si pe fiecare nivel pot fi oricti dependenti,
dar nici un subordonat nu poate exista fr superiorul lui (legturi unul la multi). Legturile sunt fizice
si implementate prin pointeri, fisiere cu legturi etc.
b) Modelul reea, unde datele sunt reprezentate ca ntr-o multime de ierarhii n care un membru
al ei poate avea oricti superiori (legturi multi la multi). La un subordonat se poate ajunge pe mai
multe ci. Structura de baz este reprezentat prin tipul nregistrare (atributele entittii) si tipul set
(legturile ntre entitti). Conexiunile n modul retea sunt de regul liniare, unul la multi, dar si multi la
multi, a cror implementare este complex. Legturile sunt fizice si implementate prin pointeri, fisiere
de legturi etc.
c) Modelul relaional, unde conceptul de baz este cel de relatie (tabel).
O reprezentare comod a relatiei este tabelul bidimensional (tabela de date), n care liniile
reprezint nregistrri (articole sau tupluri), iar coloanele corespund cmpurilor (caracteristicilor sau
atributelor). Reprezentarea tabelar este preferat adesea altor forme de reprezentare a relatiilor,
ntruct este usor de nteles si de utilizat.
n cadrul modelului relational nu intereseaz dect relatiile finite, chiar dac la construirea
relatiilor se admit domenii infinite.
ntr-o organizare eficient, flexibil, ordinea liniilor si a coloanelor din cadrul tabelei de date nu
trebuie s prezinte nici o important. Pentru a diferentia coloanele care contin valori ale aceluiasi cmp
69
si a se elimina astfel dependenta de pozitie n cadrul tabelei se asociaz fiecrei coloane un nume
distinct si se precizeaz propriettile pe care le au valorile de pe coloana respectiv ceea ce duce la
aparitia notiunii de atribut. Numele coloanei (atributului) exprim de obicei semnificatia valorilor din
cadrul coloanei respective.
d) Modelul orientat pe obiecte unde structura de baz folosit este cea de clas de obiecte,
definit prin abstractizare din entitatea fizic pe care o regsim n lumea real. Aici exist entitti
simple si clase de entitti care se reprezint prin obiecte simple sau clase de obiecte, ordonate n
ierarhii de clase si subclase.
Clasele de obiecte reprezint un tip abstract de date care defineste structura si propriettile
obiectelor din acea clas si multimea de metode operationale asupra obiectelor respective.
Propriettile descriu structura de date a obiectului. Un obiect are un nume, prin care este referit,
un identificator unic, metode, o implementare (care este privat) si o interfat public. Metoda
defineste operatiile permise asupra obiectului, adic acele operatii care modific comportamentul
obiectului. Cererile adresate unui obiect pentru a returna o valoare sau pentru a schimba o stare se
numesc mesaje.
Modelul orientat pe obiect confer obiectelor urmtoarele caracteristici mai importante:
ncapsularea ce presupune ca descrierea obiectelor s se fac astfel nct s exist acces din
afara obiectului la datele sale;
polimorfismul n sensul c diferitele obiecte rspund diferit la aceleasi mesaje.
succesiunea (mostenirea) ce reprezint capacitatea unui obiect de a-si genera datele si
functionalitatea din alt obiect.
modul de prelucrare a obiectelor este specificat prin operatorii modelului. La baza operatiilor
dintr-un astfel de model stau mesajele, care ajut obiectele s comunice ntre ele.
Un model logic de date este definit prin trei dimensiuni si anume:
structura datelor. Definirea structurii datelor presupune definirea entittilor si caracteristicilor
asociate, precum si definirea legturilor ntre entitti (asocierea). Asocierea poate ti: unu la unu (tip
liniar), unu la multi (tip arborescent), multi la multi (tip retea) sau neprecizat n totalitate;
operatorii modelului, care actioneaz asupra structurilor de date, pentru manipularea datelor;
restriciile de integritate, care reprezint restrictiile ce asigur mentinerea corectitudinii datelor.
2) Modele fizice ale datelor BD sunt utilizate pentru reprezentarea modului de organizare a
datelor pe suportul fizic de memorare. Datele n form digital pot fi memorate pe mai multe tipuri de
medii fizice. Pe acelasi mediu fizic se pot memora mai multe tipuri de date, dup ce au fost digitizate
(sunet, imagini statice sau dinamice, video sau audio, film, animatie, documente grafice, text si
numere).
70
5.2 SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE
Sistemul de gestiune a bazei de date (SGBD) este un ansamblu complex de programe care
asigur interfata ntre o baz de date si utilizatorii acesteia. SGBD este componenta software a unui
sistem de baz de date care interactioneaz cu toate celelalte componente ale acestuia, asigurnd
legtura si interdependenta ntre ele.
Datorit rolului pe care l ndeplineste, o baz de date nu este de conceput fr un SGBD. Cu
alte cuvinte, orice organizare a datelor n colectii de date, care nu are un SGBD asociat, nu conduce la
o baz de date. n aceste situatii se poate lucra cu fisiere sau sisteme de fisiere, prin intermediul unor
programe (scrise n diferite limbaje de programare) sau sisteme de gestiune de fisiere (ca produse
software), dar nu avem de-a face cu o baz de date.
Activittile asigurate de SGBD, ca produs software, sunt:
definirea si descrierea structurii bazei de date ce se realizeaz printr-un limbaj propriu specific,
conform unui anumit model de organizare a datelor;
ncrcarea datelor se realizeaz prin comenzi din limbajul de manipulare propriu sau prin
componente proprii specifice. Accesul la date se efectueaz prin interogare si actualizare. Interogarea
este complex si presupune: vizualizare, consultare, editare situatii de iesire (rapoarte, liste, regsiri
punctuale). Actualizarea presupune cele trei operatiuni: adugarea, modificarea si stergerea de
nregistrri din colectiile de date. Aceast activitate trebuie s asigure coerenta datelor prin respectarea
restrictiilor de integritate impuse de modelul de date;
ntretinerea bazei de date se realizeaz prin utilitare proprii SGBD-ului: editoare, shell-uri,
convertoare etc. Aceast activitate presupune alocarea spatiului n memoria extern, refacerea
fisierelor bazei de date n caz de incidente, alte operatii. Pentru ntretinerea bazei de date SGBD are
implementat algoritmi de optimizare a timpului si spatiului de memorie ocupate;
reorganizarea bazei de date se realizeaz prin actualizarea structurii de date si modificarea
strategiei de acces, activitti efectuate de administratorul bazei de date;
securitatea datelor se realizeaz prin instrumente puse la dispozitia administratorului bazei de
date. Activitatea se refer la asigurarea confidentialittii datelor prin autorizarea si controlul accesului
la date, realizarea unor proceduri speciale, criptarea datelor etc.;
Evolutia SGBD-urilor este legat, n principal, de modelul logic de date pe care-l
implementeaz astfel: initial datele erau organizate n fisiere, gestionate de programe scrise n diferite
limbaje de programare universale (exemplu: Cobol, Fortran etc.), apoi a aprut modelul arborescent de
organizare a datelor si primele SGBD-uri ierarhice ce implementau acest model (exemplu: SCF, IMS),
urmate de modelul retea de organizare a datelor si SGBD-urile retea ce implementau acest model a
aprut n anii 90 (exemple: IDMS, SOCRATE). SGBD-urile arborescente si retea fac parte din prima
generatie si constituie pionieratul n domeniu.
La nceputul anilor 80 a aprut modelul relational de organizare a datelor si ulterior s-au
realizat SGBD-uri relationale ce implementau acest model (exemple: Foxpro, Oracle, Access,
Informix, DB2, Progress, SQLserver). Este generatia a doua de SGBD-uri, caracterizate prin
simplitate, interactivitate si neproceduralitate fiind foarte mult utilizate. Au fost urmate n evolutie de
modelul orientat pe obiect de organizare a datelor si SGBD-urile orientate obiect ce implementau acest
model, generatia a treia de SGBD-uri care este n plin dezvoltare.
71
n acest moment cea mai mare parte a bazelor de date sunt realizate cu SGBD-uri relationale, o
foarte mic parte cu SGBD-uri de generatia nti si cstig tot mai mult teren cele realizate cu SGBD-
uri orientate obiect.
La trecerea de la o generatie la alta de SGBD s-a urmrit:
pstrarea aspectelor fundamentale specifice conceptului de SGBD: obiectivele, functiile si
componentele. Desigur, la fiecare generatie apar o serie de elemente specifice, de nuant, care ns nu
schimb fundamentele conceptului;
ncadrarea unui SGBD ntr-o generatie se face n functie de modelul logic de date implementat
prin luarea n considerare a celor trei elemente care caracterizeaz modelul de date: structura
modelului (entittile si legturile dintre ele), operatorii de prelucrare si restrictiile de integritate;
mbunttirea organizrii datelor n memoria extern prin implementarea unui model mai
performant. Se urmreste cresterea independentei logice si fizice a datelor, asigurarea unor limbaje de
descriere a datelor (LDD) ct mai performante si automatizate, asigurarea unor limbaje de manipulare
a datelor (LMD) puternice, asigurarea unor limbaje de regsire neprocedurale (ex.: SQL), reducerea si
controlul redundantei;
mbunttirea accesului la date prin acces dup mai multe chei, acces concurent, optimizarea
accesului, cresterea protectiei si securittii datelor;
oferirea unor facilitti de utilizare tot mai performante: generatoare specia1izate, interfete cu
alte limbaje de programare, interactivitatea;
diversificarea tipurilor de date ce pot fi utilizate, a modului de lucru (local sau retea), precum si
a tipurilor de aplicatii ce pot fi dezvoltate. Acest lucru nseamn c SGBD-urile se doresc a avea o
extensibilitate ct mai mare, care s le permit adaptarea la nou;
utilizarea unor SGBD-uri din generatii precedente n paralel cu dezvoltarea unei noi generatii;
tendinta de fundamentare teoretic si de standardizare a conceptelor din fiecare nou generatie
de SGBD aprut.
Sistemul de gestiune a bazelor de date are rolul de a furniza suportul software complet pentru
dezvoltarea de aplicatii informatice cu baze de date. Fiind un mediu specializat, SGBD satisface
cerintele informationale ale utilizatorului ntr-un mod optim. Astfel, el asigur minimizarea costului de
prelucrare a datelor, reduce timpul de rspuns, asigur flexibilitate si portabilitate aplicatiei, ofer
protectie ridicat a datelor.
Obiectivele unui SGBD sunt:
1. asigurarea independentei datelor;
2. asigurarea redundantei minime si controlate a datelor;
3. asigurarea facilittilor de utilizare a datelor;
4. asigurarea securittii datelor;
5. asigurarea coerentei si integrittii datelor;
6. asigurarea segmentrii datelor;
7. asigurarea legturilor ntre date;
8. cresterea performantelor globale ale aplicatiei;
9. administrarea si controlul datelor.
1) Asigurarea independenei datelor. Se spune c o aplicatie informatic depinde de date, dac
modificarea structurii de memorare a datelor sau a strategiei de acces la date afecteaz si aplicatia.
Independenta datelor fat de aplicatie este necesar din urmtoarele motive:
diferite aplicatii au nevoie de viziuni diferite ale utilizatorului asupra acelorasi date. O baz de
date este realizat pentru o gam larg de utilizatori, care au la dispozitie un volum mare de date.
72
SGBD trebuie s-i permit la un moment dat, unui utilizator s vad doar o parte din baza de
date si anume numai acele date care l intereseaz. Prin acest lucru se optimizeaz consumul de resurse
calculator (timpul si spatiul), utilizatorul manipulnd o cantitate redus de date, care ns satisface
cerintele sale;
administratorul bazei de date trebuie s aib libertatea de a schimba structura de memorare sau
strategia de acces, ca rspuns la cerintele noi aprute fr a modifica aplicatiile existente. Dup darea
n exploatare a unei baze de date pot apare schimbri de standarde sau norme, se pot modifica
priorittile aplicatiei, se pot modifica unittile si modul de memorare ale datelor etc. Cu alte cuvinte
dinamica lumii reale va genera modificri n baza de date. SGBD va permite aplicatiei informatice s
functioneze cu programele existente si s converteasc datele. Administratorul bazei de date va avea la
dispozitie din partea SGBD-ului, o serie de instrumente care s-i permit s modifice structura de date
Ir a modifica programele de aplicatie. Pentru acest lucru structura este pstrat n memoria extern si
nu n program ca n sistemele cu fisiere clasice.
baza de date existent la un moment dat, precum si programele de aplicatie care au fost folosite
o perioad de timp, reprezint o investitie major la care nu trebuie s se renunte prea usor.
Cheltuielile pentru realizarea unei baze de date sunt mari, iar ele trebuie recuperate integral. SGBD va
permite dezvoltarea unor aplicatii deschise, care s preia din mers si cu un efort minim noile cerinte
care apar n timpul exploatrii.
Independenta datelor trebuie privit din dou puncte de vedere:
a) Independena fizic a datelor face ca memorarea datelor si tehnicile fizice de memorare
s poat fi modificate fr a determina rescrierea programelor de aplicatie;
b) Independena logic a datelor se refer la posibilitatea adugrii de noi tipuri de
nregistrri de date sau extinderea structurii conceptuale (globale), fr ca aceasta s impun rescrierea
programelor existente.
2) Asigurarea redundanei minime i controlate a datelor
Spre deosebire de sistemele clasice (cu fisiere) de prelucrare automat a datelor, stocarea
informatiilor n bazele de date se face astfel nct datele s nu fie multiplicate. Cu toate acestea, uneori,
pentru a realiza performante sporite, n ceea ce priveste timpul de rspuns se accept o numit
redundant a datelor. Aceasta va ft ns controlat pentru a asigura coerenta bazei de date.
Exemplul tipic de redundant controlat acceptat este cea aprut la proiectarea bazelor de
date relationale prin normalizare precum si la proiectarea bazelor de date distribuite prin replicare.
3) Asigurarea facilitilor de utilizare a datelor ce presupune ca SGBD s dispun de
componente specializate pentru diferite operatii de utilizare pentru:
folosirea datelor de ctre mai multi utilizatori n diferite scopuri (aplicatii). De cele mai multe
ori, o baz de date nu este realizat izolat. Mai ales n cazul realizrii unor aplicatii informatice cu baze
de date care fac parte dintr-un sistem integrat, datele de la o aplicatie trebuie s poat fi utilizate n alte
aplicatii. Acest lucru reduce spatiul de memorare necesar si efortul de ncrcare/validare a datelor;
accesul ct mai natural al utilizatorului la date, fr ca ei s fie nevoiti s cunoasc structura
ntregii baze de date. Utilizatorul final care este beneficiarul aplicatiei, de regul, are putine notiuni de
informatic. De aceea pe el nu l intereseaz structura bazei de date, ci numai o utilizare ct mai
usoar. Pentru acest lucru SGBD trebuie s ofere instrumente specializate pentru dezvoltarea de
programe de aplicatie ct mai prietenoase, care s dirijeze si s ajute beneficiarul n utilizarea bazei de
date;
existenta unor limbaje performante de regsire a datelor care permit exprimarea interactiv a
unor cereri de regsire a datelor si indicarea unor nereguli pentru editarea informatiilor solicitate.
73
regsirea datelor este una din operatiile cele mai intens folosite ntr-o baz de date. Fie c este
folosit pentru actualizare sau pentru consultare, regsirea datelor este realizat la cererea tuturor
tipurilor de utilizatori ai bazei de date. Din acest motiv SGBD-urile sunt puternice n ceea ce privesc
facilittile de regsire. Acestea au atins performante ridicate n sistemele relationale, multe din
facilittile de regsire de aici fiind preluate n generatia a treia de SGBD-uri;
spre deosebire de sistemul clasic de prelucrare pe fisiere, unde exist un singur criteriu de
adresare (cel care a stat la baza organizrii fisierului) n cazul bazelor de date, sistemul de gestiune
trebuie s ofere posibilitatea unui acces multicriterial. n timp ce modificarea criteriului la fisierele
clasice implic reorganizarea lor, la bazele de date schimbarea criteriului nu afecteaz cu nimic datele.
SGBD stocheaz datele n entittile bazei de date si permite mai multe ci de acces. Pentru diferite
moduri de adresare SGBD creeaz dinamic, la momentul executiei, o serie de fisiere anexe (de index
etc.) care las neschimbate entittile bazei de date.
utilizarea unui limbaj ct mai apropiat de cel natural, cu posibilitatea de acces la baza de date n
regim interactiv. Aceasta ar oferi posibilitatea unui acces usor la baza de date si a utilizatorilor
neinformaticieni.
SGBD trebuie s mbine puterea unui limbaj procedural cu cel al unui limbaj neprocedural
(descriptiv)-apropiat de limbajul natural. Pasi importanti n acest sens s-au fcut n generatia a doua de
SGBD-un, o dat cu aparitia limbajului de regsire SQL (Structured Query Language), care este si
singurul limbaj standardizat din domeniul bazelor de date.
4) Asigurarea securitii datelor mpotriva accesului neautorizat. Administratorul bazei
de date poate prevedea ca accesul la date s se fac numai printr-o autorizare corespunztoare si poate
verifica autorizarea oricnd se ncearc accesul la anumite date. SGBD pune la dispozitia
administratorului bazei de date o serie de instrumente specifice pentru asigurarea securittii datelor.
n acest sens SGBD permite:
autorizarea si controlul accesului la date, utilizarea viziunilor, realizarea unor proceduri
speciale, criptarea datelor. Autorizarea si controlul accesului la date este rea1izat de SGBD prin
intermediul parolelor. Acestea identific clasele de utilizatori, cu anumite drepturi de acces, la anumite
date. SGBD gestioneaz privilegiile utilizatorilor n sensul c un utilizator poate realiza anumite
actiuni, asupra anumitor obiecte, conform anumitor restrictii. Profilul unui utilizator este definit cu
ajutorul SGBD prin: nume, parol, nume clas (grup), numr nivel de acces;
utilizarea viziunilor este asigurat de SGBD pentru reprezentarea schemelor externe ale bazei
de date. Cu ajutorul previzualizrilor (view) SGBD permite s se defineasc partitii logice ale bazei de
date, definite pentru diferiti utilizatori, n raport cu cerintele acestora de acces la date. Securitatea
datelor este asigurat de SGBD prin definirea tuturor drepturilor necesare unui utilizator pentru o
previzualizare si revocarea drepturilor pentru alte previzualizri sau obiecte;
realizarea unor proceduri speciale de acces asupra datelor scrise n limbajul de manipulare a
datelor (LMD) si care se pstreaz n form precompilat. Anumitor utilizatori li se va acorda dreptul
de executie si li se va interzice accesul direct la obiectele bazei de date;
criptarea este asigurat de SGBD prin oferirea de rutine de criptare (codificare) a datelor
apelate automat sau la cerere si prin existenta unor instrumente care permit utilizatorului s realizeze
propriile rutine de criptare. Criptarea si decriptarea se realizeaz dup algoritmi specifici, cu o cheie
(parol) de acces la rutin.
5) Asigurarea coerenei i integritii datelor mpotriva unor tergeri intenionate sau
neintenionate care se realizeaz prin intermediul unor proceduri de validare, a unor protocoale de
control concurent si a unor proceduri de refacere a bazei de date dup incidente.
74
Componentele SGBD asigur coerenta si integritatea tratnd separat cauzele care pot altera
baza de date:
integritatea semantic, controlul accesului concurent, salvarea/restaurarea;
integritatea semantic este asigurat prin operatii efectuate de SGBD asupra datelor si a
prelucrrilor. Aceste operatii alctuiesc un set de reguli numit restrictii de integritate. SGBD asigur
astfel de restrictii implicite (rezult din modelul de date implementat) si explicite (proceduri incluse n
programele de aplicatie);
controlul accesului concurent asigur coerenta datelor si este un obiectiv al SGBD urmrit mai
ales la baze de date distribuite. n acest sens SGBD are o unitate distinct de prelucrare a datelor
numit tranzactie, care este constituit dintr-o secvent de operatii marcat de puncte de nceput si
sfrsit. Tranzactia poate fi controlat implicit, cnd punctele de nceput si de sfrsit sunt automat
definite, sau explicit, cnd punctele de nceput si de sfrsit sunt definite prin comenzi specifice. La
executia concurent a tranzactiilor, SGBD asigur blocarea accesului la datele utilizate la un moment
dat. Aceasta nseamn c se interzice accesul celorlalte tranzactii concurente la aceleasi date, pn se
termin tranzactia curent. Tehnica de blocare utilizat de SGBD se poate aplica la nivelul ntregii
baze de date, a unui fisier, a unei nregistrri sau chiar a unui cmp. Ea poate fi aplicat pentru citire
(partajabil) sau pentru scriere (exclusiv);
salvarea datelor este un proces de stocare prin realizarea de copii de sigurant si prin
jurnalizarea tranzactiilor si a imaginilor. SGBD poate asigura salvarea automat sau la cererea
administratorului bazei de date. Restaurarea porneste de la colectiile de date stocate prin salvare si
refacere consistenta bazei de date, minimiznd prelucrrile pierdute. Restaurarea este asigurat
automat de SGBD, dar se poate realiza si manual.
6) Asigurarea segmentrii datelor se refer nu numai la aspectul asigurrii accesului mai
multor utilizatori la aceleasi date, ci si la posibilitatea dezvoltrii unor aplicatii fr a se modifica
structura bazei de date. Problema segmentrii se pune la un nivel superior pentru SGBD-urile ce
permit lucrul n retea.
7) Asigurarea legturilor ntre date corespund asocierilor care se pot realiza ntre
obiectele structurii de date, precum si a legturilor dintre acestea, conform unui model de date. Fiecare
tip de model de date permite anumite legturi ntre date. Un SGBD, care implementeaz un anumit
model de date, va trebui s asigure si realizarea legturilor dintre datele corespunztoare n
conformitate cu schema conceptual.
8) Creterea performanelor globale ale aplicaiei sunt influentate de SGBD. Acesta
trebuie s gestioneze un volum mare de date de o complexitate ridicat, ntr-un anumit timp de acces
rezonabil pentru diferiti utilizatori. Pentru toate aceste lucruri SGBD foloseste diferite metode de
acces, tehnici de optimizare, tipuri de date. implementarea lor se face n componente specializate ale
SGBD.
9) Administrarea i controlul datelor sunt asigurate de SGBD, n sensul c datele pot fi
folosite de mai multi utilizatori n acelasi timp, iar utilizatori pot avea cerinte diferite care pot fi si
incompatibile. SGBD trebuie s rezolve probleme de concurent la date, probleme ce apar mai intens
la lucrul n retele de calculatoare.
75
5.3 FUNCIILE UNUI SISTEM DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE
Realizarea obiectivelor prezentate anterior este asigurat de sistemele de gestiune a bazelor de
date printr-o serie de componente ce permit efectuarea unor operatii specifice. n functie de natura si
scopul urmrit, operatiile pot fi grupate pe activitti. Activittile accept si ele o grupare pe functii
astfel nct una sau mai multe activitti relativ omogene vor realiza o anumit functie. Tinnd seama
de complexitatea sistemului de gestiune, de facilittile oferite de acestea, de limbajele utilizate si de
modul de implementare al modelului de date, gruparea activittilor pe functii are un anumit caracter
omogen.
Exist cteva functii general valabile pentru toate tipurile de SGBD, dar se pot ntlni si functii
specifice diferitelor SGBD-uri datorat unor particularitti identificate prin operatii si activitti
specifice.
Acestea sunt functii de baz, pe care orice sistem software, dac nu le are n totalitate, nu poate
fi considerat SGBD.
1) Funcia de descriere a datelor permite definirea structurii bazei de date cu ajutorul
limbajului de definire a datelor (LDD). Definirea datelor poate fi realizat la nivel logic, conceptual si
fizic. Se descriu atributele (cmpurile) din cadrul structurii bazei de date, legturile dintre entittile
bazei de date sau dintre atributele aceleiasi entitti, se definesc eventualele criterii de validare a
datelor, metodele de acces la date, aspectele referitoare la asigurarea integrittii datelor. Concretizarea
acestei functii este schema bazei de date, memorat ntr-un fisier, ceea ce permite afisarea si
actualizarea structurii bazei de date, n orice moment.
Aceast functie a fost mult automatizat n timp, LDD avnd acum putine comenzi. LDD este
specific fiecrui SGBD, dar ntotdeauna realizeaz descrierea datelor conform elementelor modelului
de date pe care l implementeaz SGBD respectiv.
ntr-un SGBD dup realizarea functiei de descriere, entittile bazei de date sunt deja create ca
fisiere vide, care contine numai structura bazei de date (schema bazei de date) dar care nu contin datele
propriu-zise;
2) Funcia de manipulare a datelor este cea mai complex si realizeaz ncrcarea,
actualizarea si regsirea datelor din baza de date, cu ajutorul limbajului de manipulare a datelor
(LMD), astfel:
a) ncrcarea datelor n baza de date se realizeaz prin operatii automatizate sau programate ce
asigur si criteriile de validare necesare;
b) actualizarea bazei de date const n operatii de adugare, modificare si stergere de
nregistrri. La operatiile de adugare si de modificare se pstreaz aceleasi criterii de validare care s-
au folosit si la activitatea de ncrcare a datelor. Actualizarea se realizeaz numai autorizat, prin
asigurarea unei protectii corespunztoare a datelor, pentru a se pstra coerenta bazei de date;
c) prelucrarea datelor se realizeaz prin operatii de selectie, ordonare, interclasare (compunere)
si ventilare (descompunere) efectuate asupra entittilor bazei de date. Acestea sunt, de obicei, operatii
premergtoare activittii de regsire a datelor. Multe din operatiile de prelucrare sunt realizate cu
ajutorul operatorilor din modelul de date pe care l implementeaz SGBD;
d) regsirea (interogarea) datelor const n operatii de vizualizare (afisare pe ecran, imprimare
pe hrtie), rsfoire sau de editare a unor situatii de iesire. Situatiile de iesire pot fi intermediare sau
finale si se pot obtine pe diferiti suporti tehnici de informatie (ecran, hrtie, mediu magnetic, optic
etc.). Ele pot avea cele mai diferite forme (punctuale, liste, rapoarte, grafice, imagini, sunet, video) si
se pot obtine dup diferite criterii de regsire.
76
Functia de manipulare a datelor este cea mai intens folosit n bazele de date si este cea mai
bine suportat de SGBD fat de orice sistem de gestionare a datelor, care exist pn acum.
SGBD manipuleaz datele ntr-un mod eficient, utiliznd n acest scop o serie de metode si
tehnici de optimizare a accesului si a alocrii spatiului de memorie n calculator. Fiecare SGBD, de la
o generatie la alta si chiar de la o versiune la alta, a cutat s mbuntteasc acest aspect.
Limbajul de manipulare de date (LMD) poate fi cu limbaj gazd sau cu limbaj propriu. Cele cu
limbaj gazd sunt dezvoltate prin adoptarea unor limbaje universale de programare (Cobol, Pascal, C
etc.) la cerintele de regsire ale SGBD-ului. Se mbin astfel puterea unui limbaj universal cu
necesittile de regsire a datelor (ex. SGBD: Oracle). Cele cu limbaj propriu sunt dezvoltate printr-un
limbaj specific capabil s uneasc puterea procesorului software cu cerintele de regsire dintr-un
anumit tip de baz de date (ex. SGBD: Foxpro).
Pentru activarea de regsire exist limbaje de interogare specializate care pot fi incluse n LMD
sau pot exista ca atare. Ele au aprut datorit lrgirii gamei de utilizatori ai bazelor de date, care i
include tot mai mult si pe neinformaticieni. Pentru acestia au fost necesare facilitti de regsire simple
si prietenoase, apropiate de modul de lucru si de gndire uman. n acest sens, limbajele de tipul SQL
au cele mai bune performante;
3) Funcia de utilizare asigur multimea interfetelor necesare pentru comunicarea tuturor
utilizatorilor cu baza de date. Pentru realiza aceast functie SGBD trebuie s asigure facilitti pentru
mai multe categorii de utilizatori ai bazei de date: beneficiari, specialisti, administratorul bazei de date.
a) Beneficiarii reprezint categoria utilizatorilor finali si intensivi ai unei baze de date. SGBD le
ofer acestora limbaje neprocedurale si alte facilitti de interogare (generatoare, utilitare etc.) a bazei
de date ntr-o form simplist si interactiv. Acesti utilizatori nu trebuie s cunoasc structura bazei de
date si nu trebuie s stie s programeze, SGBD ajutndu-i interactiv n utilizarea bazei de date. n acest
sens SGBD ofer: meniuri cu optiuni sugestive, ferestre, sabloane pentru diferite forme,
autodocumentarea (help-uri, mesaje, ferestre explicative etc.);
b) Analistii programatori creeaz structura bazei de date si realizeaz proceduri automate de
exploatare a bazei de date. SGBD ofer acestor utilizatori limbajul de descriere si limbajul de
manipulare a datelor precum si interfete cu limbaje universale. Acestea sunt de putere si complexitate
diferit, de la un SGBD la a1tul, oferind att elemente neprocedurale ct si procedurale specialistului
n informatic. Cu aceste elemente el descrie schema extern (logic) a bazei de date si asigur
manipularea complex a datelor;
c) Administratorul bazei de date este un utilizator special si are un rol hotrtor n ceea ce
priveste functionarea optim a ntregului sistem. Datorit importantei acestei categorii de utilizatori,
SOBD are o functie distinct n acest sens;
4) Funcia de administrare este complex si dependent de competenta administratorului
bazei de date. Administratorul care are o bogat experient de analiz, proiectare si programare,
organizeaz si administreaz baza de date n toate etapele de realizare a acesteia. Astfel el organizeaz
baza de date conform unei anumite metodologii, realizeaz schema conceptual a bazei de date,
coordoneaz proiectarea bazei de date. Pentru toate aceste lucruri SGBD ofer o serie de instrumente si
utilitare specializate.
n etapa de exploatare a bazei de date, administratorul are rolul de a autoriza accesul la date
(acord conturi, parole etc.), de a reface baza de date n caz de incidente (prin jurnalizare, copii de
sigurant), de a utiliza eficient spatiul de memorie intern si extern (prin organizare si lansarea unor
programe de optimizare), de a realiza o serie de analize statistice din baza de date (numr si tip de
utilizatori, numr de accese, numr de actualizri etc.). Pentru fiecare din aceste activitti SGBD ofer
instrumente si tehnici de lucru.
77
n cazul lucrului n retea de calculatoare cu baze de date distribuite, SGBD a dezvoltat foarte
mult componentele software destinate administratorului. Acest lucru este determinat de faptul c baza
de date este, n acest caz, de mare complexitate, datele sunt distribuite pe calculatoarele din nodurile
retelei, iar utilizatorii sunt de toate tipurile si n numr mult mai mare.
n principal pentru functia de administrare, dar partial si pentru celelalte functii, SGBD asigur
protectia bazei de date.
Protectia bazei de date este un ansamblu de msuri necesare pentru asigurarea integrittii si
securittii datelor. Msurile necesare sunt asigurate, n mare parte, de facilittile oferite de SGBD dar
si prin alte instrumente construite de proiectantul bazei de date.
Integritatea datelor se refer la corectitudinea datelor ncrcate si manipulate astfel nct s se
respecte restrictiile de integritate ale modelului implementat de SGBD.
Securitatea (confidentialitatea) datelor nseamn interzicerea accesului la date pentru utilizatorii
neautorizati.
78
Capitolul 6
DEZVOLTAREA AFACERILOR ELECTRONICE
6.1. IMPACTUL TEHNOLOGIILOR I COMUNICAIILOR ASUPRA NOII ECONOMII-
Noua Economie a devenit o realitate a lumii la acest nceput de secol XXI. Impactul
tehnologiilor informatiei si comunicatiilor este mare, ele determin avantaj competitiv si accelereaz
globalizarea. Trecerea de la Era industrial la Era informatiei a schimbat organizatiile si societatea,
valoarea adugat se bazeaz pe informatie si cunostinte, a aprut un nou tip de lucrtor, lucrtorul cu
informatia.
Evolutia spre Noua Economie se realizeaz prin trecerea de la Era industrial la Era
informatiei. Sunt proliferate noile tehnologii n domeniile informatiei si comunicatiilor. Este important
s mentionm de asemenea cteva dintre riscurile majore care sunt generate n contextul Noii
Economii: vulnerabilitatea digital, lipsa sau ntrzierea constituirii continutului digital, folosirea
advers a informatiei si violarea intimittii, lrgirea prpstiei digitale, evolutia insuficient de rapid
spre societatea informatiei.
Pe de alt parte au aprut noi elemente de vulnerabilitate, vulnerabilitatea indus de Internet si
retelele intranet si interactiunea uman n Internet ca factor nou de vulnerabilitate. Toate acestea ne
conduc spre un prim risc major n contextul Noii Economii, vulnerabilitatea digital. Riscul este
comun tuturor trilor, dar pentru tri emergente cu infrastructur n formare poate fi considerat mai
mare n prezenta problemelor de lips de educare a utilizatorilor n folosirea tehnologiilor informatiei
si comunicatiilor.
Volumul de informatie n Internet creste continuu. Lipsa sau ntrzierea constituirii continutului
digital poate fi considerat un al doilea risc major. Un al treilea risc major poate fi considerat ca fiind
generat de folosirea advers a informatiei si violarea intimittii, adic utilizarea potential a
informatiei stocate n sistemele informatice mpotriva persoanelor, colectivittilor sau organizatiilor.
Pe un plan mai general, acumularea de informatie n Internet si alte retele informatice genereaz teama
de amenintare la adresa democratiei.
Romnia ca si alte tri emergente este confruntat cu fenomenul cunoscut sub numele de
prpastie digital sauDigital Divide, adic decalajul care exist n folosirea tehnologiei informatiilor si
Comunicrii (TIC) n organizatii, ntre straturi diferite ale societtii, la nivelul trii fat de alte tri.
Lrgirea prpstiei digitale poate fi considerat un al patrulea risc major generat de TIC.
Societatea informatiei si n perspectiv societatea cunoasterii propulseaz societatea pe o nou
treapt de dezvoltare n care informatia si cunostintele devin resurse primare care adaug valoare
activittilor economice, creeaz un nou standard de viat si democratizeaz societatea. Un al cincilea
risc major poate fi de aceea evolutia insuficient spre societatea informatiei.
O nou economie s-a nscut si transform economia existent: noua economie a informatiei.
Schimbarea produs de folosirea tehnologiilor informatiei si comunicatiilor (TIC) afecteaz toate
domeniile si toate ntreprinderile. Fenomenul Internet amplific transformarea, punnd la dispozitie pe
scar larg oamenilor si organizatiilor resursele informationale.
Dac electricittii i-a trebuit un secol pentru a ptrunde n ntreaga lume, retelele Internet si
intranet sunt astzi folosite de aproape un miliard de oameni si aplicatiile bazate pe ele se rspndesc
79
rapid. A fost construit o nou infrastructur tehnic. Industriile legate de TIC creeaz locuri de munc
ntr-un ritm de dou ori mai rapid dect celelalte industrii. n timp ce cheltuielile de resurse fizice pe
unitatea de produs fabricat au sczut constant n ultima sut de ani, volumul de informatie si cunostinte
nglobate n produse a crescut n aceiasi perioad cu acelasi ritm.
Informatia se constituie astfel ca o resurs nou, un adevrat capital al economiei moderne.
Impactul TIC asupra afacerilor conduce la schimbarea perceptiei asupra informatiei ca factor de
productie. Dac nainte o afacere era echivalent cu oameni, tehnologii si capital, n noua economie
vorbim de oameni, tehnologii, capital si informatie. Se produce un efect de transformare a resurselor
informationale asupra industriei si o disparitie gradat a granitelor ntre produse si servicii.
Managementul informatiei si cunostintelor se dezvolt ca functie a afacerilor si ca o nou
functie n organizatie, apar oportunitti noi de afaceri bazate pe TIC.
Personalul ocupat cu informatia devine din ce n ce mai numeros. Vincent(1989) subliniaz c
timp de 3 secole (1700-1950) n SUA ponderea acestuia a fost apreciat la 5% pentru ca odat cu
rspndirea TIC acest procent s creasc la peste 67% la sfrsitul secolului XX.
Dimensiunea acestei industrii se reflect si n alte sectoare economice. Industria TIC atrage cel
mai mare nivel al investitiilor, n cea mai mare parte nu spre companiile informatice, ci spre clientii
acestora. Industria TIC este azi cea mai important industrie din SUA. Se estimeaz cheltuielile
globale pentru TIC care ating circa 2.400 miliarde dolari SUA, adic 7,6% din produsul brut al ntregii
planete. Cheltuielile TIC la nivel de organizatie, ramur economic, tar, regiune geografic au ajuns
s fie considerate ca relevante pentru comportamentul economic al entittii respective.
6.2. PRINCIPALELE TENDINE N CONCEPEREA I FUNCIONAREA SISTEMULUI
INFORMAIONAL N ADMINISTRAREA AFACERILOR
Dinamismul si complexitatea ridicat a evolutiilor tehnice, economice, informationale si mana-
geriale contemporane se reflect n nnoirea accelerat si pe multiple planuri a sistemului informational
al organizatiei. Sintetic, acestea pot fi relevate sub form de tendinte (vezi figura nr. 6).
ntruct organizatiile ce functioneaz n perioada actual, inclusiv ntreprinderile, sunt sisteme
deschise, puternic integrate n societate si economie, evidentierea si prezentarea tendintelor
informationale din cadrul lor se realizeaz ntr-o manier contextual. Mai mult dect att, se
puncteaz o serie de mutatii majore, de natur informational, la scar planetar, cu impact substantial
asupra sistemului informational managerial al organizatiei.
6.2.1. Dematerializarea i dezintermedierea informaiilor
Traditional, informatiile erau organic asociate, inclusiv fizic, elementelor la care se refereau:
materii prime, materiale, echipamente, cldiri, piese, produse etc. n mod firesc, n ultimele decenii se
constat manifestarea unei puternice tendinte de dematerializare si dezintermediere a informatiilor1.
Dematerializarea informatiei este un proces care a nceput cu mult timp n urm, dar care abia n
ultimele decenii ia amploare, marcnd substantial evolutiile informationale, manageriale si economice
80
ale ntreprinderii. La baza masivei dematerializri a informatiilor se afl o serie de procese si mijloace,
care nainte nu existau sau numai sporadic, fr a avea o pondere semnificativ. ntre acestea
mentionm: tehnica modern de calcul si, fireste, n primul rnd computerele; tehnologiile
informationale moderne; codificarea informatiilor; constituirea de baze de date; Internetul si Intranetul.
Fr ndoial c la baza dematerializrii informatiilor se afl si multe alte elemente care tin de
pregtirea informaticienilor, conceptia managerial, cultura organizational, structura si
functionalitatea proceselor economice etc.
Dematerializarea informatiilor este frecvent asociat cudezintermedierea.
Dezintermedierea, care se afl abia la nceput, este posibil datorit acelorasi progrese tehnice si
tehnologice mentionate. Spre exemplu, potentialul cumprtor al unui produs nu mai are nevoie s
contacteze comerciantul cu ridicata sau amnuntul, ci apeleaz direct fabricantul de produs, ce i
transmite toate informatiile solicitate, inclusiv vizualizarea acestuia n multiple ipostaze, uneori chiar
mai multe dect sunt posibile, prin contactul direct. Un exemplu binecunoscut este si plata salariilor n
cont personal, accesat apoi prin crti de credit, ceea ce elimin multiple operatii si informatii
intermediare.
Expresiile dematerializrii i dezintermedierii informaiilor sunt multiple. Dematerializarea si
dezintermedierea informatiilor sunt componente ale evolutiei spre economia bazat pe cunostinte. Ele
marcheaz pasi nainte n cresterea aplicativittii informatiilor, n dobndirea de ctre o mare parte a
lor a statutului de cunostinte, n acceptiunea pe care o au n contextul noii economii sau a economiei
bazate pe cunostinte. Dematerializarea informatiilor este o expresie major a dematerializrii
economiei, modalitate major de manifestare a economiei bazate pe cunostinte.
Pn n deceniul al IX-lea, introducerea tehnologiei de vrf, inclusiv a celei informatice, era
focalizat n sfera sarcinilor cu caracter operational. Fabricatia asistat de calculator, robotizarea,
constituirea si utilizarea bazelor de date, prelucrarea textelor, transferul datelor reprezentau domeniile
de vrf ale utilizrii informatiei. n prezent, ca urmare a progreselor de natur tehnologic, a
acumulrilor de cunostinte informatice si manageriale, abordrile informational-manageriale din
ntreprinderile de vrf se concentreaz n alte zone: constituirea de retele cuprinznd diferite posturi de
munc, realizarea schimbului de informatii si a interactiunii dintre salariati si ceilalti stakeholderi ai
organizatiei, precum si dintre agenti economici, coordonarea sarcinilor si facilitarea muncii simultane
la acelasi proiect, crearea de noi servicii pentru ntreprinderi si a unor noi forme ale muncii.
6.2.2. Informatizarea sarcinilor de munc i a pregtirii personalului
Concomitent, se produc modificri n pregtirea personalului care lucreaz n firme. nsusirea
unui minim de cunostinte si deprinderi informatice reprezint o component major a proceselor de
formare si perfectionare. n nu putine tri, cunostinte si abilitti apreciabile despre computere se
dobndesc nc din scoala elementar. Salariatii mai n vrst, care nu au beneficiat de pregtire
informatic n scoal, si-o completeaz frecvent. Proliferarea n ultimii ani a abordrilor informatice
prietenoase, usor de asimilat si utilizat, contribuie substantial la informatizarea pregtirii si muncii
salariatilor din organizatie.
Ca urmare a acestor schimbri n continutul si modalittile de realizare a proceselor de formare
si perfectionare, personalul din firme este capabil s utilizeze tehnicile informationale de vrf, s-si
asume noi sarcini de munc, s operationalizeze noi abordri, metode si tehnici n activitatea lor. Se
contureaz o nou cultur organizational n firme, cu pronuntate dimensiuni informationale si
manageriale.
81
6.2.3. Externalizarea sau outsourcingul informaional
Una din tendintele organizationale conturate n ultimele dou decenii o reprezint extinderea
outsourcingului i externalizrii.
Aceast modalitate de atragere de resurse si activitti exogene firmei se utilizeaz pe scar
sporit si n domeniul informational. Spre exemplu, n 1997 outsourcingul informational reprezenta n
SUA 26 miliarde dolari. Sfera outsourcingului informational se lrgeste treptat, cuprinznd proiectarea
sistemului informational, elaborarea de aplicatii informatice, operarea si ntretinerea sistemului
informational, managementul relatiilor informationale, service-ul pentru computere etc.
Problema esential care trebuie solutionat cnd se apeleaz la outsourcing informational ca
de altfel la orice surs de outsourcing este evitarea includerii n sfera sa a activittilor decisive pentru
firm, adic a acelora de care depinde n mod nemijlocit asigurarea avantajului competitiv al
organizatiei. Operational, primul pas spre outsourcing informational const n identificarea acelor
activitti informationale ce nu fac parte din categoria activittilor decisive, care, n eventualitatea
realizrii lor la costuri mai reduse n afara organizatiei, pot fi externalizate.
Practica din trile dezvoltate evidentiaz utilizarea atrei forme de outsourcing (vezi figura nr.
8).
Potrivit unor specialisti, n realizarea outsourcingului informational se recomand s se respecte un
set de cerine:
definirea precis a tuturor aspectelor implicate de outsourcingul informational
fiecare angajament de outsourcing difer de cellalt si necesit un contract cu un continut
specific
apeleaz la opiniile a cel putin doi experti informationali nainte de a recurge la outsourcing
informational si pe parcursul negocierii acestuia
include n contractul de outsourcing informational o clauz de renegociere a sa, ntruct
aproape ntotdeauna, pe parcursul concretizrii lui, apar aspecte imprevizibile
stabileste cu furnizorul de servicii informationale o relatie bazat pe partajarea profitului
rezultat pentru a-l motiva la maximum n furnizarea de servicii ct mai eficace organizatiei
abordeaz outsourcingul informational ntr-o viziune sistemic si nu ca o simpl relatie de
cumprare, sitund pe primul plan cresterea competitivittii firmei si luarea n considerare echilibrat a
principalelor aspecte implicate.
Experienta ultimilor ani relev c, n ciuda a nu putine incertitudini implicate, outsourcingul
informational se amplific rapid.
6.2.4. Proliferarea sistemelor de comuni caii bazate pe Internet i Intranet
Transformarea informatiilor ntr-o surs principal a dezvoltrii economice, concomitent cu
spectaculoasele si rapidele progrese ale tehnologiei informatiilor se reflect n conturarea a noi modele
de comunicatii n cadrul firmelor. Din ce n ce mai frecvent firmele de vrf si-au conturat un nou
model de comunicatii bazat pe Internet si pe Intranet. Motivatiile initiale principale, care au facilitat n
mod determinant cristalizarea noilor moduri de comunicatii, sunt reprezentate de dependenta din ce n
ce mai mare a strategiilor si operatiilor comerciale de informatiile furnizate din exterior prin Internet si
de conditionarea crescnd a continutului si performantelor specialistilor organizatiei de contactele cu
noii furnizori exogeni de informatii, de volumul si viteza accesrii si folosirea informatiilor de
82
specialitate. Sistemele de comunicatii din firmele moderne se bazeaz pe mbinarea Internetului cu
Intranetul.
Internetul asigur, prin intermediul magistralelor informationale, conectarea operativ a
firmelor la numerosi furnizori de informatii profesioniste, precum si conexiuni informationale,
manageriale si economice cu alte firme clienti, furnizori, bnci etc. Folosind www se asigur accesul
firmei la informatii, consultant si cumprarea de produse etc. n conditii de timp, costuri si adesea
calitate net superioare conditiilor traditionale. Internetul are o pondere major n derularea a
numeroase activitti pentru firme: plti, ncasri, publicitate, promovare si vnzri produse, selectie
personal etc.
Intranetul const, n esent, n aplicarea sistemului Internet si a protocoalelor sale la nivelul
componentelor firmei. Fireste c, paralel cu dezvoltarea retelei Internet de comunicatii, Intranetul
implic si construirea de bariere de protectie pentru a asigura securitatea informatiilor si a derulrii
proceselor comunicationale si implicit manageriale, de productie si economice n cadrul organizatiei.
Comparativ cu sistemele informationale clasice, Intranetul, ca de altfel si Internetul, asigur mai multe
avantaje rapiditate de intrare n functiune a sistemului si de functionare, realizare de functii mai
variate si eficace, suplete n utilizarea si conectarea aplicatiilor informatice, usurint n folosire de
ctre informaticieni si neinformaticieni si costuri mai reduse, mai ales n ceea ce priveste conectarea la
distant si fluxurile externe ale organizatiei.
Noul model de comunicatii care se contureaz n firmele de vrf, bazat pe utilizarea si
integrarea Internetului si Intranetului, implic, ca norme comunicationale, folosirea a cel putin trei
categorii de abordri informationale: curierul electronic; fisierele permanente de clienti, furnizori,
personal etc., continuu actualizate; accesul partajat si, fireste, selectat al personalului firmei la
documentele firmei, stocate de servere.
6.2.5. Expansiunea comerului electroni c
Fr nici o ndoial, comertul electronic constituie una dintre cele mai decisive mutatii care se
produc n economia si ntreprinderea contemporan, cu multiple si intense consecinte economice si
sociale, nc prea putin cunoscute. Potrivit specialistilor care au elaborat cunoscutul proiect al U.E.,
FAIR (Forecast and Assensment of the Socio-Economic and Policy Impact of Advanced
Communications and Recommendation).
n opinia noastr, definitia comertului electronic, desi exact, nu puncteaz suficient faptul c
acesta reprezint un nou mod, radical deosebit de precedentele, de concepere, derulare si finalizare a
tranzactiilor economice.
Comertul electronic se deosebeste de precedentele tipuri de tranzactii economice prin cinci
elemente (vezi figura nr. 9):
Ca urmare, structura i dimensiunea unei pi apreciabile dintre activitile firmelor se
schimb. Se dezvolt modaliti orizontale de organizare a activitilor, calitatea i viteza
informaiilor procesate se amplific substanial i va crete flexibilitatea forei de munc.
Impactul informaiilor asupra managementului, funcionrii i performanelor organizaiei
devine covritor.
6.2.6. Scrutarea informaional
83
n firma clasic, circa 90% din informatiile necesare unui management competent erau
endogene. Accentuarea caracterului de sistem deschis al organizatiilor, pe fondul transformrii
informatiilor n resurs principal a acestora si al spectaculoaselor progrese ale comunicatiilor si
informaticii, determin schimbarea structurii informatiilor necesare managerilor. Ca urmare, cantitatea
si varietatea informatiilor exogene firmei, necesare functionrii sale eficiente, se amplific continuu.
Una dintre modalittile prin care se rspunde acestei necesitti estescrutarea informaional.
Prin scrutarea informational se asigur colectarea, prelucrarea si analizarea sistematic a
informatiilor contextuale firmei, relevante pentru activittile si performantele sale. Functia principal a
scrutrii informationale este deci monitorizarea evolutiilor mediului exogen firmei, care au un impact
semnificativ asupra sa. Scrutarea informational implic pe lng investigatii deliberate asupra
mediului si observri indirecte realizate n contextul ansamblului interfetei dintre firm si mediul su
ambiant.
Privitor la principalele domenii exogene organizatiei asupra crora este recomandabil s se
exercite scrutarea informational, exist optiuni diferite. Dintre acestea o enuntm pe cea a lui Daft si
Parks, ce identific sase zone prioritare de exercitare a scrutrii informationale: clientii, concurentii,
tehnologiile, legislatia si celelalte reglementri, situatia economic de ansamblu a trii si mediul socio-
cultural.
n conditiile actuale, ale proliferrii informaticii, extinderii rapide a Internetului, cresterii
mijloacelor si capacittii de analiz informational ale firmelor, mai ales ale celor de dimensiuni medii
si mari, se asigur premise superioare de utilizare a scrutrii informationale. Consecintele pozitive se
resimt att n planul elaborrii strategiilor si politicilor de dezvoltare, ct si n cel al managementului
curent. n viitorii ani, scrutarea informational va lua amploare, datorit impactului crescnd pe care
informatiile externe semnificative l au asupra activittilor si performantelor firmelor.
6.2.7. Conturarea ntreprinderi i virtuale
Una dintre cele mai spectaculoase evolutii ctre economia bazat pe cunostinte si ctre
societatea informational o constituie aparitia germenilor ntreprinderii virtuale. Desi un numr
apreciabil de specialisti n domeniile informational si managerial fac referiri la ntreprinderea virtual,
definirea sa de ctre acestia difer ntre limite apreciabile.
n final, sunt subliniate dou aspecte. Organizatia virtual, att la nivel managerial, ct si de
executie ncorporeaz numeroase elemente informatice i informaionale deosebit de
performante ca soft i hard. Frecvent, prezenta activittilor si rezultatelor fizice ale activittilor este
nlocuit de prezentri de informatii vizualizate, capabile s ndeplineasc aceleasi functii, uneori chiar
n conditii superioare de accesibilitate si valorificare. Magazinele si expozitiile virtuale, care au
cunoscut o adevrat explozie n ultimii ani, sunt dovezi de necontestat pe acest plan. Al doilea aspect
se refer la faptul c organizatia virtual, asa cum este prezentat, abordat si perceput n prezent,
constituie, n fapt, o form tranzitorie spre firma bazat pe cunotine, cea care constituie
componenta de baz a noului tip de economie spre care evolueaz n prezent economia bazat pe
cunostinte.
84
6.2.8. Cristalizarea managementului informaional
Precedentele tendinte se reflect n planul global al organizatiei n conturarea asa numitului
management informational, pentru care exist dou acceptiuni.
Numerosi specialisti nteleg prin management informational acel management al organizatiei
care prezint o puternic dimensiune informational, reflectat n atentia acordat informatiilor n
conceperea si derularea proceselor si relatiilor manageriale. Evolutiile ultimelor dou decenii, n
special, evidentiaz c, ntr-adevr, informatia este o prezent quasi-permanent, tot mai intens si
influent, n exercitarea managementului la toate nivelurile organizatiei.
O a doua acceptiune rezid n considerarea si tratarea informatiei, a ansamblului proceselor
informationale ca un domeniu de sine stttor, cu pronuntate particularitti, care trebuie condus n mod
unitar pentru a valorifica la maximum multiplele sale valente. Promotorii acestei abordri, foarte
numerosi, sunt, de regul, informaticienii sau cei cu o pregtire de baz informatic.
n opinia noastr, ambele acceptiuni sunt rationale, ele fiind complementare, mai ales n
organizatiile de dimensiuni mari si mijlocii. n firmele mici, cel mai adesea este suficient imprimarea
unei puternice dimensiuni informationale managementului, ntruct volumul si complexitatea
informatiilor, mai reduse, nu necesit un demers informational global, aparte, de sine stttor.
Cercetrile efectuate au relevat c realizarea unui management informational functional si
eficace n cadrul organizatiilor este un proces laborios, ce necesit o puternic implicare din partea
managerilor si salariatilor. Dou sunt cerinele majore de respectat. Prima se refer la efectuarea de
schimbri profunde ncultura organizaiei. Practica demonstreaz c achizitionarea de ctre firm de
noi tehnologii si noi manageri nu este suficient. Este obligatorie participarea intens a tuturor
managerilor si implicarea tuturor executantilor. Pentru aceasta este necesar mult efort si timp. A doua
cerint se refer la abordarea implementrii managementului informaional de o manier foarte
pragmatic. Elaborarea de politici informationale reprezint numai baza de declansare a realizrii
managementului informational. Partea cea mai dificil se refer la multiplele si intensele negocieri,
actiuni de influentare, modificri de ntelegeri, construirea de coalitii si uneori declansarea de
conflicte si chiar rzboaie. Studii de management comparat relev c avansul pe care l au firmele
nord-americane si n general ntreaga societate din SUA, comparativ cu cele din alte tri
dezvoltate, se datoreaz, n bun msur, respectrii acestor cerinte, care au ca fundament o anumit
mentalitate bazat pe o receptivitate ridicat fat de noile tehnologii si pe disponibilitatea de a-si
asuma riscuri.
Odat cu dezvoltarea unei societti n care comertul electronic predomin, importanta deciziilor
privind tehnologia informational a unei firme va creste din ce n ce mai mult. Operatiunile bancare
electronice, nvtmntul la distant online, magazinele virtuale de pe Internet, negocierea electronic
a actiunilor, licitatiile online de automobile si revista presei online sunt deja o realitate. Desi unele
dintre aceste initiative ar putea esua, altele vor avea un larg succes, schimbnd, astfel, peisajul
competitiv si crend noi oportunitti de afaceri.
Un rol extrem de important n cresterea gradului de accesibilitate a tehnologiilor de vrf l joac
reteaua Internet. Internetul creeaz un client universal, si asigur accesul ieftin, cu o platform
comun, la o colectie de documente, ntr-un interval relativ scurt. Internetul a fost recunoscut drept
elementul care va schimba complet modalittile n care ntreprinderile si vor conduce afacerile si vor
putea comunica cu utilizatorii si clientii.
Evolutia utilizrii Internetului s-a realizat, n principal, n trei etape:
85
prima etap a fost utilizarea Internetului pentru accesul la informatii, pentru furnizarea de
informatii prin site-uri Web etc.;
a doua etap a fost utilizarea Internetului pentru comenzi si achizitii online si livrarea pe cale
electronic a acestora; multe site-uri cum ar fi amazon.com constituie exemple n acest sens.
a treia etap, ctre care se tinde n prezent, este utilizarea Internetului ca un nucleu de valori
adugate(core value added).
n aceast lume electronic, denumit Internet, sunt prezentate proiecte curente ale
organizatiilor guvernamentale si non-guvernamentale, agentiilor de stiri, serviciilor educationale, cum
sunt, spre exemplu, enciclopediile online, camere virtuale pentru discutii, servicii financiare, jocuri,
sport, design, art, mod etc. Nu trebuie neglijati nici indivizii care, de obicei, ntretin pagini pentru ei
nsisi si nu neaprat site-uri. Este att de mult informatie pe Web, nct deja se pune problema filtrrii
ei si evitrii acelor lucruri nesemnificative(junk-stuff, spam-mail), care ti pot sta n cale atunci cnd
cauti ceva important.
n ceea ce priveste vnzarea produselor prin Internet, trebuie avut n vedere faptul c omul
modern este din ce n ce mai ocupat, ceea ce nseamn c timpul aferent achizitionrii de produse
este redus. n acest sens, Internetul diminueaz timpul pe care o firm sau o persoan sunt obligate s-l
consume pentru adoptarea deciziilor. Se vorbeste despre timpul Internet. Se apreciaz comparativ c
1 lun timp Internet nseamn 3 ani timp real.
De asemenea, trebuie s avem n vedere faptul c, n primul rnd, principala preocupare a celor
care furnizeaz servicii const n satisfacerea necesittilor clientilor lor. ntr-o lume n care clientul
pasiv s-a transformat ntr-o persoan activ, care are la dispozitie un volum mai mare de cunostinte, se
creeaz o mare confuzie, afectnd modul n care asigurtorii, n general, abordeaz piata si determin
care sunt informatiile despre clienti pe care trebuie s le detin.
Internetul este cea mai mare surs de informatii att n ceea ce priveste volumul informatiilor
furnizate prin aceast retea, ct si n ceea ce priveste viteza cu care se pot obtine aceste informatii. Se
poate spune c Internetul este o retea de telecomunicatii mare si eterogen. Pn acum, cei care operau
pe Internet (firme si clienti) au fost preocupati de securitatea operatiilor efectuate prin Internet. De
exemplu, clientii sunt precauti n privinta introducerii numrului lor de card pe Internet, temndu-se c
datele pot fi furate. Aceast reactie nu trebuie s ne surprind, deoarece chiar au fost reclamate astfel
de cazuri. Problema securittii a fost rezolvat prin utilizarea exclusiv a cardurilor emise de consortii
puternice (Master Card si Visa). Pe msur ce problemele de securitate sunt rezolvate, tranzactiile
financiare prin Internet vor deveni obisnuite att pentru persoanele fizice, ct si pentru firme.
Afacerile pe Internet au aprut din ce n ce mai des n noua infrastructur. Prin intermediul
Internetului, clientii sunt contactati direct si ntrebati n legtur cu informatiile dorite, fr a mai fi
nevoie de deplasarea la fata locului a agentilor de vnzare.
Industria serviciilor este considerat lider n comertul electronic, ns multe alte sectoare o
urmeaz ndeaproape. n general, comertul electronic determin scderea costurilor de efectuare a
tranzactiilor. Prin intermediul unui canal electronic, o firm poate face cunoscute clientilor att oferte
proprii, ct si oferte ale altor firme, inclusiv produse non-competitive sau competitive, n schimbul
unor comisioane corespunztoare. Sistemele punct de vnzare ale marilor firme de vnzare cu
amnuntul sunt n atentia multor bnci. Aceste sisteme permit clientilor s foloseasc o varietate de
metode de plat si s-si retrag cu usurint bani din conturi.
Liderii n comertul cu amnuntul si desfsoar deja operatiunile de vnzare online, folosind
canale electronice si, n prezent, acestia furnizeaz experimental servicii bancare traditionale (depozite
bancare, mprumuturi pentru masini, case) n cadrul supermarketurilor. Directorul general al unui lant
de supermarketuri a declarat recent c mai mult de 50%din venituri se obtin online si c, de Crciun,
86
firma a trebuit s depoziteze bani lichizi n magazinele sale, pentru a obisnui clientii s foloseasc
punctul de vnzare si pentru retragere de cash din conturile bancare.
n prezent, retelele bancare pe Internet sunt independente din punct de vedere operational si
geografic. Aceste retele ofer o gam larg de servicii, printre care verificarea contului, efectuarea de
mprumuturi, efectuarea de plti si multe altele.
Liderii bancari rspund noilor competitori electronici n mai multe moduri. n primul rnd, si
formeaz retele de baraj fire-wall care s asigure securitatea tranzactiilor electronice ale acestora si, n
general, securitatea comertului electronic. n al doilea rnd, si analizeaz capacittile proprii privind
investitiile n tehnologia informational pentru a dispune de o infrastructur a tehnologiei
informationale care s le permit s fie competitivi. Firmele devin n acest mod tort mai integrate n
aceast lume a comertului electronic.
Mrimea investitiilor n tehnologia informational, oportunittile strategice pe care aceasta le
ofer, imposibilitatea opririi tranzitiei ctre comertul electronic fac ca deciziile pe termen lung privind
investitiile n tehnologia informational s fie foarte importante pentru noua infrastructur.
Infrastructura informational permite cresterea performantelor nregistrate n activittile unei firme,
oferind, n acelasi timp, conducerii informatiile necesare. Aceast infrastructur are multe n comun cu
infrastructura public a drumurilor si a podurilor, scolilor, spitalelor, care trebuie finantat centralizat
si conceput nainte de a fi cunoscute necesittile concrete ale afacerii.
n general, firmele care obtin profit mare pe termen scurt detin infrastructuri limitate la nivelul
firmei, n timp ce firmele mult mai inovative, care obtin venituri mari din noile produse, detin
infrastructuri extensive.
6.3 TEHNOLOGIILE INFORMAIEI I COMUNICRII I AVANTAJUL COMPETITIV
De la bine cunoscuta tez a lui Porter conform creia n orice industrie competitia este
structurat de cele 4 forte de baz: amenintarea noilor intrati pe piat amenintarea substitutiei, puterea
de negociere a clientilor si puterea de negociere a furnizorilor se ajunge la revolutia produs de TIC
care este fundamental si schimb modul de derulare a afacerilor. Folosirea TIC devine surs de
avantaj competitiv.
Lupta pentru avantaj competitiv este din start pierdut n fata unui competitor care foloseste
mai amplu si mai eficient noile tehnologii. Tehnologiile IC ofer o oportunitate de a schimba modul n
care lucrm n organizatie. Dac n prezent ne orientm mai mult pe sectoare functionale si
departamente, viitorul managementului bazat pe TIC va fi al orientrii pe procese.
Procesul de achizitii va fi considerat unic pe organizatie si va fi eficientizat indiferent de ce
anume se cumpr. La fel si alte procese. Totalitatea proceselor formeaz lantul de afaceri, de la
prognoz la obtinerea de lichiditti.
Se produc schimbri n organizatie: organizatiile devin mai flexibile si adaptabile, managerii
nu mai sunt numai relee de informatie, ei sunt mai mult ca un dirijor dect ca un comandant de osti,
organizatiile se aplatizeaz , echipele si nu ierarhia devin importante, informatia devine disponibil n
timp real, determinarea costurilor aferente diferitelor activitti se face eficient.
87
Un al factor care este caracteristici Noii Economii este fenomenul globalizrii. Globalizarea
conduce la o tot mai accentuat concurent dar si la o calitate mai bun a vietii prin accesul la
informatiile disponibile n format electronic indiferent de locatia geografic si la noi oportunitti ntr-
un mediu de afaceri caracterizat de reducerea ciclurilor economice.
Schimbrile de abordare a obiectivelor organizatiei n era informatiei (o nou form de a
prezenta Noua Economie) comparativ cu era industrial sunt si ele numeroase:
productia de mas devine adaptare a productiei de mas la cerinte individuale ale clientilor;
marketingul de mas este nlocuit cu marketing individual;
optimizarea lantului informatiei si colaborare informational cu furnizorii iau locul optimizrii
lantului fizic si colaborrii fizice cu furnizorii;
globalizarea virtual este mai important dect locatia fizic, etc.
Noua economie a generat un nou tip munc, aceea cu informatia, si un nou tip de muncitor:
lucrtorul cu informatia. Acesta se caracterizeaz prin capacitatea de a rationa si cunoaste la un nivel
ridicat, educatie, experient, personalitate si motivare diferite de muncitorul erei industriale.
Se prefigureaz transformarea lucrtorului cu informatia n lucrtor cu cunostintele. Dac
lucrtorul cu informatia produce, proceseaz, nmagazineaz, transmite si compar informatia, un
lucrtor cu cunostintele va proiecta informatie care produce valoare, deci cunostinte.
Retelele Internet/intranet au devenit cel mai mare sistem creat de om, un fenomen care reflect
n plan stiintific, tehnic si comercial evolutia societtii umane la sfrsitul secolului XX, nceputul
secolului XXI. Este de remarcat c n sistemul de telecomunicatii mondial s-a ajuns la o densitate de
linii telefonice de17% dup peste 160 ani de evolutie, n timp ce numai dup 25 ani densitatea global
a utilizatorilor Internet este de 10%asa cum o arat principalele statistici internationale (C-I-A 2004,
ClickStats 2004). Se poate deci vorbi fr ndoial de Internet si n context de intranet ca despre un
fenomen global si care accentueaz globalizarea.
Un sistem de tip Internet este vulnerabil. Ansamblul Internet fiind un sistem de sisteme care
creste rapid si cu o infrastructur destul de putin fiabil exist numeroase elemente de vulnerabilitate
care au generat preocupri pentru studierea acestora.
Volumul de informatie stocat si accesibil pe Internet creste cu repeziciune. Dup anumite
estimri
1
acesta ar putea fi estimat la 10
16
- 10
17
bytes. Din aceast informatie circa 50% este n
miscare, din care 40% local si 10% la distant n retelele de arie larg.
Tehnologiile moderne de data mining si de arhivare sau management management al
documentelor permit un acces la informatie complex, rapid si la costuri sczute asa cum nu a existat n
istorie. Unii chiar vorbesc de disparitia bibliotecilor sau a documentelor tiprite, desi desigur este
vorba numai de tendinte.
Dup cum se poate observa n Fig. 6.1 s volumul pietei IT din Romnia creste continuu, toate
segmentele de piata IT au avut o crestere rapid n perioada anterioar.
1
Vulnerabilitatea si riscuri in contextul noii economii-Vasile BALTAC- Scoala National de Studii Politice si
Administrative; disponibil la adresa de internet : http://www.racai.ro/RISC1/VasileBaltac.pdf
88
Figura 6.1-Volumul Pieei IT din Romania
1
Conform studiului Digital Planet n 2009, n Romnia va continua cresterea consumului de
IT&C. Mai putin n hardware, care va stagna oarecum (10% crestere 2007-2005), dar cu cele mai mari
cresteri n software (31,5%) si servicii IT (21,5 n aceeasi perioad).Cu acestea, putem spune c
Romnia este un sector IT&C dinamic ceea ce duce la ideea c dezvoltarea internetului are efecte
pozitive asupra economiei digitale.
1
89
Capitolul 7
VULNERABILITI ALE ECONOMIEI DIGITALE
7.1 RISCURI DIGITALE ALE NOII ECONOMII
Vulnerabilitatea sistemelor Internet este mai mare dect cea a sistemelor care le-au precedat.
Afirmatia se justific n primul rnd deoarece volumul informatiei este mult mai mare dect la celelalte
sisteme. n al doilea rnd cresterea Internet a fost rapid si fr a fi nsotit de preocupri deosebite
pentru asigurarea unei limitri a vulnerabilittii. Important prea la un moment dat s fi prezent n
Internet si mai putin s te asiguri.
n afara vulnerabilittii clasice n Internet a aprut atacul informatic ca element provocat sau
declansat ntmpltor. Este cunoscut c informatia poate fi pierdut, furat, modificat, folosit
necorespunztor si decriptat ilegal. Este posibil pierderea integrittii, confidentialittii si
disponibilittii datelor. Vulnerabilitatea Internet este de 100%, nefiind posibil se conceap un sistem
total nevulnerabil. Elementele de vulnerabilitate pot fi evidentiate la nivel micro- si macrosistem.
Complexitatea fiind suficient de mic, vulnerabilitatea este controlabil la nivel de microsistem.
Sursele de risc sunt echipamentele, software-ul si bazele de date. n cazul echipamentelor principalii
factori de vulnerabilitate, n afara problemelor normale generate de fiabilitatea intrinsec a
componentelor sistemului, sunt dezastrele naturale(furtuni, inundatii, cutremure, etc.), cderile sau
ntreruperile de alimentare cu energie si actele de vandalism. n software, aplicatii si date putem
evidentia factorii furt, alterare / distrugere de date, virusii informatici si accidentele neintentionate.
Diminuarea vulnerabilittii la nivel microsistem se poate face prin msuri de control al
accesului si cresterea robustetii programelor. Toate acestea se fac cu un anumit cost care este cu att
mai mic cu ct msurile sunt luate mai din timp n fazele de proiectare si realizare a sistemului. Exist
numeroase metode de reducere a vulnerabilittii microsistemelor prin proiectare cu elemente de
securitate, separarea functiilor, controale de retea, criptare si creare de firewall-uri. n bun msur
folosirea acestor metode contribuie la cresterea rezistentei la perturbatii si atacuri a sistemelor.
Problemele de vulnerabilitate fiind imposibil de eliminat, apare ca necesar adoptarea de
planuri de recuperare a daunelor. Aceste planuri se pot dovedi extrem de eficace atunci cnd din
motive diverse au loc cderi sau atacuri asupra sistemelor. Din pcate, asemenea planuri se ntocmesc
foarte rar.
Costul msurilor de securitate apare, de regul, mare pentru beneficiarii sistemelor si chiar este
mare n functie de nivelul de securitate dorit. Costul daunelor potentiale descreste ns functie de
nivelul de securitate. Un optim economic poate fi gsit prin calcularea costului combinat al asigurrii
securittii microsistemului.
Vulnerabilitatea Internet la nivel macro este o consecint a arhitecturii sale ca retea de elemente
vulnerabile la nivel microsistem si a perturbrilor prin incidente. Sursele de incidente sunt atacuri
involuntare sau provocate. Sunt cunoscute tipurile clasice de incidente: ncercri, scanare,
compromitere cont utilizator, compromitere rdcin , captura de date din pachete, blocarea
serviciului, nselciune, folosirea de coduri maligne, atacuri asupra infrastructurii. Cresterea
90
incidentelor este exponential. Este adevrat c sistemele se caracterizeaz intrinsec prin robustete. n
multe situatii functionarea partial reduce vulnerabilitatea.
Principalul element actual de vulnerabilitate au devenit atacurile. Anual sunt cheltuite sute de
milioane de dolari pentru repararea daunelor produse de atacuri.
Factorii favorizanti ai acestui tip de vulnerabilitate sunt nodurile nesigure si folosirea sunt
nodurile nesigure si folosirea comunicatiei necriptate. Este adevrat c n fazele primare ale dezvoltrii
Internet nu au existat aplicatii majore care s cear msuri de securitate deosebite. Cresterea a fost
rapid, fr msuri de securitate deosebite. Personalul de exploatare era si el insuficient instruit.
Dezvoltarea afacerilor electronice de tip eBusiness a condus la un nou nivel necesar de
securitate, mult maximizat. Internet a devenit instrumentul folosit de sute de milioane de utilizatori
fat de un numr restrns n era pre-Internet.
Din punct de vedere tehnic viteza de crestere si mai ales timpul scurt nu au permis
contracararea eficient a influentei factorului uman n sporirea vulnerabilittii Internet.
Sisteme fr oameni se comport diferit fat de sistemele cu interactiune uman puternic. n
Internet sunt zeci de milioane servere si aproape un miliard de oameni. Actiunea uman devine astfel
factorul principal de vulnerabilitate. Dimensiunea Internet devine comparabil din punct de vedere al
complexittii interactiunilor cu colectivittile umane. Se pune justificat ntrebarea dac studiul
organizrii societtii umane nu este o surs de solutii pentru scderea vulnerabilittii ?
Vulnerabilitatea societtii umane este si ea foarte mare. Societatea reprezentat ca sistem are n
noduri oamenii care sunt extrem de nefiabili. Sistemele din Internet si societatea uman au multe
asemnri si anume mult redundant, comunicare, vulnerabilitate a informatiei stocate n crestere n
timp. Globalizarea intensific forta atacurilor si asupra societtii, la fel cum n mod pregnant se
manifest si n Internet.
Este un fenomen necontestat c vulnerabilitatea sistemelor n contextul Internet este mare si n
crestere. Solutii tehnice exist , sunt ns scumpe, greu de generalizat si vor avea succes limitat. Solutii
pot fi ns gsite prin analogia cu societatea uman. Societatea a fost confruntat nc din fazele
incipiente cu problema vulnerabilittii ei. Solutii gsite au fost diverse, de la constructii si comunitti
fortificate la folosirea de sisteme de alarmare eficiente.
Nu este o dilem s decizi dac se pun usi blindate la toate casele dintr-o comunitate sau se
folosesc forte de ordine eficiente. Societatea uman a optat de timpuriu pentru o organizare prin legi si
reguli si institutii de aplicarea acestora. Lumea Internet va trebui s evolueze de la absenta
reglementrii la reglementri nationale si globale. Reglementrile pot reduce vulnerabilitatea cu costuri
mai mici dect msurile tehnice. Lumea Internet poate deveni global, democratic si sigur si prin
msuri tehnice si prin reglementri internationale.
Opozantii unei asemenea abordri pot invoca spiritul de liber initiativ (free enterprise) care a
contribuit mult la cresterea Internet si piedicile pe care reglementrile le-ar putea pune dezvoltrii n
continuare. Trecerea la utilizarea Internet n ample aplicatii economice, de nvtmnt, culturale, de
administratie public face ca ignorarea problematicii vulnerabilittii s devin un factor de frnare
chiar mai mare dect acela al unor reglementri insuficient fundamentate. Prin caracterul su global
fenomenul Internet cere reglementri globale transfrontaliere.
Dup, ziua de 11 septembrie 2001 s-a schimbat major perceptia general asupra vulnerabilittii
si msurilor necesare de reducere a ei. Sofisticatele sisteme de monitorizare electronic a
comunicatiilor nu au putut preveni tragicele evenimente din acea zi si altele similare. Ulterior s-a
investit enorm, n special n sisteme de identificare si protectie electronic, dar n paralel
reglementrile nationale si internationale au fost adaptate mai bine la noua situatie n care a devenit
91
clar c tehnologiile noi sunt folosite si pentru protectia oamenilor, dar si de ctre teroristi, noua
amenintare a secolului XXI.
7.2 RISCURILE AFACERILOR ELECTRONICE
Dezvoltarea fr precedent a tehnologiei a determinat schimbarea mediului de afaceri. Acesta
reprezint primul pas ctre trecerea la revolutia post-industrial, care va fi n mod fundamental o
revolutie a informatiei.
Deschiderea infrastructurilor IP (Internet Provider) a nlesnit aparitia noilor modele de afaceri si
a creat mari oportunitti. Totul este fundamental schimbat, diferit total de ceea ce a fost cunoscut pn
acum, ns, concomitent, apar si riscurile.
Web-ul a fost acceptat mult mai rapid dect orice alt tehnologie anterioar. Acest lucru
schimb complet modul de desfsurare a activittilor anterioare, indiferent dac este practicat de
oameni de afaceri, sau de persoane private.
Odat cu nceperea activittii pe Internet apar si problemele legate de verificarea veridicittii
tuturor informatiilor din retea precum si de acces al persoanelor nedorite n retea, acum, cnd aceasta
este o retea deschis de informatii.
Afacerile electronice creeaz medii de lucru nesigure. n acest sens, trebuie evaluate riscurile si
beneficiile pe care o societate le are n urma unei astfel de activitti si, n functie de acestea, trebuie
reorganizat activitatea pe care ea o desfsoar. Atunci cnd o firm intr n domeniul afacerilor
electronice, iar activitatea sa se bazeaz complet pe modul n care utilizatorii folosesc informatiile
legate de clientii firmei, mediul n care acea firm actioneaz devine unul foarte nesigur.
n cazul n care firma nu dispune de un sistem de securitate care s monitorizeze activitatea
electronic, exist tot timpul pericolul producerii de accidente. De asemenea, trebuie s se solicite
persoanelor care au acces la reteaua firmei s utilizeze sisteme care sunt compatibile cu sistemul
acesteia.
Utilizatorii interni sunt la fel de periculosi ca si cei externi firmei. Acesta este un lucru foarte
important, deoarece persoanele care au acces la sistemul informatic al firmei respective nu trebuie s
sparg codurile pentru a intra n sistem.
Riscurile aferente activittii pe Internet cresc de fiecare dat cnd se deschide o poart n retea,
adic de fiecare dat cnd se permite accesul unei persoane din exterior n reteaua firmei.
Afacerile electronice reprezint o activitate relativ nou si majoritatea firmelor prezente pe
Internet nu sunt pregtite pentru asigurarea securittii activittii lor. n acest caz, pierderile nu sunt
numai de ordin financiar, fiind afectat si reputatia firmei.
n prezent se tranzactioneaz lunar pe Internet miliarde de dolari, fapt care arat amploarea pe
care o iau afacerile ce se desfsoar prin intermediul Internetului. n prezent se estimeaz c exist
peste 800 milioane de utilizatori ai Internetului. Printre nevoile principale ale acestora se numr
existenta unui mediu stabil, care s inspire ncredere. Trecerea la comertul electronic presupune
trecerea de la sistemul traditional, cnd banii si informatiile erau schimbate personal, la afaceri pe
Internet, care este un mediu prin excelent anonim, necunoscndu-se n realitate persoana de la cellalt
capt al firului.
92
De aici rezult necesitatea crescnd a asigurrii securittii operatiilor efectuate pe Internet.
Exist nenumrate moduri de asigurare a securittii: solutii hardware, solutii ce vizeaz informatiile,
cum ar fi cunoasterea clientilor, a partenerilor de afaceri etc.
De exemplu, pentru a garanta securitatea site-urilor lor, multe firme utilizeaz certificate
digitale (digital certificates) pe lng sistemele traditionale de autentificare. Acestea sunt asemntoare
crtilor de credit si sunt folosite pentru a identifica clientii atunci cnd consult un site. Certificatele
digitale sunt personalizate prin intermediul unor inscriptii personale si al unor coduri de acces.
Utilizarea acestor certificate digitale s-a extins n prezent. Ele au fost create att pentru o mai
mare sigurant a tranzactiilor, ct si datorit necesittii de a personaliza relatia cu clientii, pentru a o
putea pstra ct mai mult. Astfel, accentul nu se pune pe cresterea vnzrilor pe Internet, ci pe calitatea
serviciilor oferite.
n lumea afacerilor prin Internet, prin conectare la ntregul mapamond, firma este responsabil
n fata ntregii lumi, pentru informatiile pe care le furnizeaz.
Un alt tip de riscuri ce apar ca urmare a prezentei pe Internet a unei firme l constituie riscurile
postei electronice. Astfel, atunci cnd o firm transmite un mesaj e-mail fr a avea nici un soft pentru
detectarea virusilor, exist posibilitatea transmiterii unui mesaj e-mail infectat ctre toti clientii sau
potentialii clienti.
Managementul riscului n domeniul afacerilor pe Internet presupune dezvoltarea continu a
ciclului de viat al produselor. Oricnd, de-a lungul etapelor ciclului de viat, o firm trebuie s aib
garantia responsabilittii sale pentru absolut orice decizie adoptat: de la modul n care alege
furnizorii, la modul de alegere a tipului de activitate, la reteaua pe care o va utiliza, la modul de acces
n retea etc.
n esent, managementul riscului pentru activittile prin Internet implic:
evaluarea riscurilor;
dezvoltarea controlului daunelor;
compatibilitatea sistemelor;
elaborarea unui plan de reactie n caz de urgent.
De asemenea, pentru prevenirea riscurilor aferente activittii pe Internet sunt eficiente:
controalele organizationale (numirea unei persoane care s fie responsabil de securitatea
sistemului informational);
verificarea personalului (verificarea activittilor desfsurate de angajati);
controale fizice on-site;
controalele tehnice (verificare a compatibilittii sistemelor utilizate);
instruirea adecvat a personalului (stabilirea unui set de cerinte si reguli pentru persoanele care
au acces n retea).
De asemenea, trebuie s se stabileasc foarte clar cine sunt persoanele si care sunt competentele
persoanelor implicate n managementul riscului aferent activittii pe Internet.
n concluzie, putem spune c elementele fundamentale ale prevenirii riscurilor n domeniul
afacerilor pe Internet se are n vedere: confidentialitatea informatiilor; integritatea informatiilor;
disponibilitatea informatiilor precum si detectarea riscurilor potentiale; cresterea gradului de instruire
al personalului pentru reactia rapid n situatii neprevzute.
n viitor, este de asteptat ca fraudele s apar n zonele cel mai putin riscante si neadecvat
protejate, care aduc cstiguri mari. O protectie eficient va duce la minimizarea ptrunderilor ilegale,
n timp ce lipsa ei nu numai c va permite intruziunea, dar faptul c exist posibilitatea de a penetra
sistemul va deveni cunoscut si va creste numrul incidentelor de acest tip. Trebuie realizat o evaluare
a sistemelor interne si a structurii interdepartamentale.
93
Alt categorie de fraude prin reteaua Internet, cu care se confrunt orice persoan conectat la
retea, o constituie fraudele ce au ca obiect mesajele e-mail. Desi singura persoan care primeste
mesajul este destinatarul, acest lucru nu l mpiedic pe oricare intrus, de la cel care ncearc s sparg
sistemul, pn la persoana care administreaz serverul, s l vizioneze. Exist o modalitate de a proteja
documentele prin criptarea lor. n principiu, exist dou modalitti de criptare: codificarea si
decodificarea cu aceeasi cheie si utilizarea cheilor publice si private.
Acest domeniu nu este suficient reglementat si, de aceea, acest lucru reprezint o problem
important, care va trebui rezolvat. n prezent numai trile dezvoltate au adoptat unele legi cu privire
la utilizarea Internetului si la comertul electronic. Aceste legi vizeaz, n principal, stabilirea unor
reguli n ceea ce priveste confidentialitatea datelor, deoarece aceasta reprezint un element deosebit de
important n desfsurarea activittii ntr-un mediu anonim cum este Internetul.
Un exemplu n acest sens l constituie Economic Union Data Protection Act, ce
reglementeaz modul n care se pot trimite informatii din SUA n Uniunea European si viceversa.
Astfel, de fiecare dat cnd se trimit informatii referitoare la clienti n afara Uniunii Europene trebuie
ca respectivul client s si dea acceptul pentru realizarea acestei operatii.
Motivul pentru care Uniunea European a impus o astfel de reglementare l constituie faptul c
se doreste mentinerea persoanelor interesate s fac afaceri n Europa, n granitele acesteia. Aceste
reglementri au deci si o latur economic, pe lng aspectele legate de securitatea datelor. Prin astfel
de reglementri se evidentiaz diferentele ntre desfsurarea comertului electronic n Statele Unite,
care ncearc realizarea unei aliante cu J aponia, si Europa. Se ncearc gsirea unei solutii pentru
armonizarea conceptiilor americane cu cele japoneze, pe de o parte, si cu cele europene pe de alt
parte. Reglementrile ce privesc buna cunoastere a clientilor se aplic n mediul bancar si n ntreaga
comunitate financiar si a ofertantilor de servicii, avnd ca scop protejarea clientilor, prin
supravegherea firmelor cu care acestia colaboreaz. Uniunea European a adoptat o nou metod de
protectie a confidentialittii informatiilor puse la dispozitia cettenilor strini, urmrindu-se mai multe
obiective, printre care:
uniformizarea sistemelor de securitate att n UE, ct si n afara acesteia;
monitorizarea informatiilor;
existenta unor pagini de Web, sau a unor adrese, n care s se nregistreze reclamatiile
clientilor;
actualizarea informatiilor de pe paginile Web.
De asemenea, au aprut grupuri private ce actioneaz ca reglementatori n domeniu, avnd ca
membri cele mai importante organizatii, si care si desfsoar n prezent activitatea pe Internet,
impunnd o serie de standarde n ceea ce priveste dezvoltarea de soft si dezvoltarea modului de
utilizare a datelor individuale ntr-un mediu.
Se asteapt aparitia unor reglementri pentru urmrirea datelor referitoare la clienti. Este posibil
ca s se cear n curnd s se realizeze investigatii independente, asupra persoanelor cu care firmele
colaboreaz pe ci electronice, n conformitate cu legile Know Your Customer (Cunoaste-ti
clientul), care se aplic deja n domeniul bancar si al valorilor mobiliare.
O alt problem cu care firmele se confrunt n ceea ce priveste activitatea acestora pe Internet
sunt attack-site-urile. n general, attack-site-urile reprezint o colectie de plngeri si nemultumiri
din partea clientilor la adresa serviciilor slabe oferite pe Internet de ctre diferite firme. Exist ns
cazuri n care ele sunt realizate chiar de ctre angajatii firmei respective, sau de firme concurente.
Scopul acestora este s atace firmele rspndind informatii compromittoare, comentarii tendentioase,
zvonuri nefondate. Pentru o societate de asigurri este foarte dificil s rspund unor astfel de atacuri.
Cele mai eficiente metode de aprare mpotriva unor astfel de atacuri sunt:
94
nregistrarea numelor site-urilor firmelor care au desfsurat activitti de publicitate negativ (de
exemplu, o firm apeleaz la anumite programe guvernamentale pentru a afla toate numele site-urilor
calomnioase, urmnd s-si schimbe apoi adresa si denumirea site-ului);
nregistrarea numelor site-urilor firmelor pirat, cu modificarea extensiei
1
. Pentru o firm, o
astfel de confuzie poate determina pierderea multor oportunitti de afaceri, mpreun cu profiturile
asociate acestora, si, de asemenea, a reputatiei.
Comertul electronic va duce la cresterea volumului de activitate, dar si a vulnerabilittii
firmelor care si desfsoar activitatea prin intermediul Internetului. Pentru a fi competitiv, o firm
trebuie s includ printre metodele sale de distributie si comertul electronic, adic trebuie s nceap s
vnd via Internet. Aceasta presupune evaluarea sistemelor si a proceselor interne, asigurarea
protectiei si stabilirea unor scenarii de actiune.
7.2.1 Vulnerabilitatea digital
Un prim risc major este determinat de vulnerabilitatea digital. Se poate detecta ca un prim risc
major cresterea continu a vulnerabilittii sistemelor informatice la scar national si global ,
accentuat de factori de risc printre care viteza de crestere a Internet, generalizarea prea rapid a
folosirii lui care nu permite dezvoltarea de metode eficiente de securizare a aplicatiilor, implementarea
de solutii robuste si fiabile si instruirea participantilor n probleme de risc.
O cdere a infrastructurii TIC opreste n prezent activitatea economic si colateral celelalte
activitti la acelasi nivel de distructivitate cu o cdere a sistemului energetic
Generalizarea aplicatiilor cu infrastructur Internet conduce ca fenomen social la ptrunderea n
rndul utilizatorilor ainfractorilor informatici, o categorie nou dar nu mai putin periculoas dect cea
clasic.
Riscul este comun tuturor trilor, dar pentru ri emergente cu infrastructur n formare poate
fi considerat mai mare n contextul problemelor de lips de educare a utilizatorilor n folosirea
tehnologiilor informatiei si comunicatiilor.
Riscul este amplificat si de aparitia de noi forme de atacuri si rzboi digital care de cele mai
multe ori nu pot fi prevenite, fiind greu de anticipat care va fi forma lui n etapa actual de dezvoltare a
TIC n multe tri ale lumii.
Fragilitatea sau lipsa de consistent a sistemului de protectie mpotriva riscurilor generate de
vulnerabilitatea sistemelor informatice amplific riscul major definit ca vulnerabilitate digital.
7.2.2 Lipsa sau ntrzierea constituirii coninutului digital
Al doilea risc major lipsa sau ntrzierea constituirii continutului digital. Este evident
tendinta de creare a continutului digital care ofer o larg accesibilitate a informatiei n toat
societatea. Lipsa efortului de constituire a continutului digital
2
sau ntrzieri n crearea lui reprezint
un alt risc major. Arhivarea electronic a documentelor este o cerint care nu poate fi ignorat, riscul
aferent fiind acela c i se poate acorda o prioritate sczut justificat prin costurile ridicate.
1
De exemplu, o firm care difuzeaz filme interzise tinerilor sub 18 ani a folosit ilegal numelewhitehouse.com
usor de confundat de ctre utilizatori cu numele site-ului Casei Albe, whitehouse.gov.
2
Digital Content
95
Tot n categoria riscului generat de continutul digital se poate include ntrzierea constituirii
depozitelor de date
1
care pot produce n conditiile competitiei internationale rmneri n urm la
nivelul organizatiilor sau macroeconomic.
7.2.3 Folosirea advers a informaiei i violarea inti mitii
Un al treilea risc major folosirea advers a informatiei si violarea intimittii. Astfel, pot fi
aduse prejudicii prin folosirea potential a informatiei stocate n sistemele informatice mpotriva
persoanelor, colectivittilor sau organizatiilor.
Lou Gerstner
2
consider, c problema cea mai important a eBusiness este intimitatea si
respectarea dreptului la intimitate ntr-o lume n care se monitorizeaz orice si oricnd, n care accesul
la dosarele medicale poate fi nesecurizat ca s dm un exemplu dintre alte multe alte aspecte.
Legislatia statelor democratice ncearc s reduc acest risc. Si n tara noastr exist legi ale
protectiei datelor personale, ale comertului electronic, ale semnturii electronice, etc. care prevd
sanctiuni aspre pentru infractiunile de acces neautorizat la informatie si folosirea ei neadecvat. Modul
de implementare a legislatiei poate fi ns considerat un risc secundar asociat.
Pe un plan mai general, acumularea de informatie n Internet si alte retele informatice genereaz
teama de amenintare la adresa democratiei.
7.2.4 Lrgirea prstiei digitale
Romnia ca si alte tri emergente este confruntat cu fenomenul cunoscut sub numele de
prpastie digital sau Digital Divide, adic decalajul care exist n folosirea TIC n organizatii si la
nivelul trii.
Exist fr ndoial si la noi semne ncurajatoare privind impactul noii economii: dinamica
iesit din comun a ptrunderii telefoniei mobile cu un ritm apreciat ca fiind printre cele cel mai mari
din Europa, cu o crestere a pietei calculatoarelor personale de 22% anual, cu o spectaculoas crestere a
numrului de hosturi Internet. Creste rapid si numrul de carduri bancare si numrul de situri web,
inclusiv cele cu facilitti de comert electronic.
Cu toate acestea numai circa 23% din populatie are acces la Internet, dotarea cu calculatoare
este nc redus , numai 30-40 % din firme sunt dotate cu PC-uri si chiar mai putine sunt conectate la
Internet (MCTI, 2004). Pentru o firm din Romnia un calculator de tip PC echivaleaz ca pret cu 970
de ore de manoper calculat pe baz de costuri salariale, n timp ce n Uniunea European numai cu 64
ore (Baltac, 2002).
Disponibilitatea tehnologiilor informatice si accesul la Internet rmn deci factori principali ai
reducerii acestui decalaj. Dar nu sunt singurii. Dac analfabetismul clasic este n Romnia undeva pe
la 1% conform statisticilor, analfabetismul informatic poate fi evaluat la 75-80% si din pcate, acesta
este ridicat si n rndul managerilor. Un rspuns la aceast provocare este programul ECDL European
Computer Driving License, dar penetrarea lui este nc insuficient.
Eforturile de rspndire a utilizrii TIC pot reduce prpastia digital, , mai ales prin investitii n
infrastructur . Un risc major asociat este ns fenomenul de tint mobil , trile din prima linie
1
Data Warehouse
2
Presedinte IBM
96
avansnd si ele rapid spre conexiunea de band larg generalizat si creare si disponibilizare de
continut complex.
Desi exist senzatia c prpastia digital se ngusteaz, n fapt ea se adnceste. Prpastia
digital adnceste inegalittile nu numai ntre tri sau regiuni geografice, dar si n interiorul aceleiasi
tri ntre populatia urban si cea rural, ntre zonele dezvoltate si cele defavorizate, ntre bogati si
sraci, ntre tineri si vrstnici, etc.
Riscul excluziunii digitale este real, urmnd a diferentia tri si straturi sociale nc mai multe
decenii si chiar a exacerba inegalittile si a se constitui ca o amenintare viitoare. William Clinton
1
chiar avertiza la un eveniment international n anul 2002 c beneficiile dezvoltrii economice cu
referire la TIC trebuie s treac de la cei bogati si la cei sraci. Mai mult, aprecia c prpastia digital
devine ireversibil.
7.2.5 Evoluia insuficient spre societatea informaiei
Un al cincilea risc major evolutia insuficient spre societatea informatiei. Societatea
informatiei si n perspectiv societatea cunoasterii propulseaz societatea pe o nou treapt de
dezvoltare n care informatia si cunostintele devin resurse primare care adaug valoare activittilor
economice, creeaz un nou standard de viat si democratizeaz societatea.
Societatea informatiei si n perspectiv a cunoasterii nu se construieste pentru elite, ci pentru
toti. Uniunea European lansnd programul eEurope 2005 adaug acest principiu chiar ca subtitlu
(Council of the EU, 2003)
Riscul ntrzierilor n aceast evolutie este mare: necompetitivitatea ntreprinderilor si
economiei nationale, absenta facilittilor oferite cettenilor pentru a tri ntr-o nou societate a
cunoasterii.
1
Al 42
lea
presedinte al Statelor Unite ale Americii: "our children will live in the most interesting and peaceful
era of the mankind history, but if not they have to put barbed wire to separate themselves from the others
situated on the wrong side of the divide because the poorness generates terrorism
97
7.3 NECESITATEA PROTEJRII INFORMAIILOR
n capitolele anterioare au fost abordate probleme privind managementul si unele aspecte
economice ale procesului de implementare a tehnologiei informatice. Toate aceste eforturi ar fi inutile
dac nu am sti cum s protejm sistemul informational care sprijin activitatea economic a firmei.
Problema securittii informatiilor are astfel trei dimensiuni:
urmreste furnizarea informatiilor si asigurarea disponibilittii proceselor de prelucrare a
datelor n momentul n care sunt necesare;
caut ca informatiile s nu mai poat fi modificate de ctre persoane neautorizate;
asigur securitatea, confidentialitatea informatiilor vitale ale firmei.
Impactul pe care tehnologiile emergente l au asupra securittii informatiilor, modul n care
trebuie organizat si condus activitatea de asigurare a securittii informatiilor ntr-un mediu tot mai
expansiv al procesrii datelor si modalittile de restaurare a sistemului, n urma producerii unui
dezastru sugereaz c securitatea informatiilor trebuie corelat cu nevoile economice, din perspectiv
economic.
7.3.1 Importana economic a securiti i informaiilor
Responsabilii cu securitatea datelor unei firme sunt nevoiti mereu s-si justifice pozitia,
respectiv necesitatea postului pe care l ocup, s-si demonstreze utilitatea.
Prin accentuarea atacului mpotriva lor se urmreste ca responsabilitatea implementrii si a
managementului s fie transferat utilizatorilor sistemului informatic.
Se cunoaste c o securitate bun trebuie s fie invizibil.
Problema necesittii unei functiuni care s asigure securitatea informatiilor izvorste din faptul
c prin aceast activitate nu se aduce nici un plus de valoare economic informatiilor. Iat cteva din
explicatiile acestei probleme:
managementul firmei nu constientizeaz exact necesitatea asigurrii securittii informatiilor
pn n momentul n care se produce un incident, cum ar fi ptrunderea unui hacker n sistem, sau
producerea unui dezastru major care s afecteze considerabil posibilitatea firmei de a-si continua
activitatea.
managementul constientizeaz necesitatea securittii informatiilor, tinde s pun accentul pe
protejarea confidentialittii informatiilor. Putini sunt cei care nteleg c securitatea informatiilor mai
presupune si asigurarea disponibilittii si integrittii informatiilor, planificarea unor metode de
recuperare dup producerea unui dezastru.
responsabilii cu securitatea informatiilor au un acces relativ la managementul firmei. n
consecint, au putine ocazii de a-i convinge pe manageri de necesitatea asigurrii securittii
informatiilor.
de cele mai multe ori se consider c securitatea informatiilor presupune doar securitatea
calculatoarelor si a retelei si se uit c, de fapt, informatia necesit protectie si atunci cnd se afl pe
alte suporturi, sau cnd are alte forme.
responsabilii cu securitatea datelor, de cele mai multe ori, nu nteleg activitatea economic a
firmei n ansamblul su. n consecint, ei ntmpin dificultti n realizarea unei justificri economice a
functiei securittii informatiilor.
98
Accentul se va pune, n principal, pe modul n care se justific importanta securittii
informatiilor din punct de vedere economic.
7.3.2 Mediul securitii informaiilor
Cei care lucreaz n domeniul protejrii informatiilor, constatat c informatiile sunt rspndite
n ntreaga firm, pe diferite suporturi (hrtie, dischete, desene etc.). Aceast constatare poate
determina, n cadrul unor firme, o lupt ntre departamentul ce se ocup cu siguranta firmei n
ansamblu, ntre compartimentul de audit intern si ntre echipa de management al sistemului
informational. Acestea si pot disputa proprietatea asupra problemei privind securitatea grupului de
informatii. De cele mai multe ori, acest rzboi este cstigat de ctre echipa de management al
sistemului informational, care, n general, opreste anumite grupuri de informatii la niveluri inferioare
ale firmei. Aceast viziune centralizat este afectat de distribuirea datelor pe scar tot mai larg.
Astfel, profesionistii din domeniul securittii datelor s-au confruntat cu existenta unor computere, care,
prin intermediul unei retele, puteau ptrunde n mainframe-ul lor. De cele mai multe ori nu erau
disponibile instrumente pentru distribuirea controalelor de sigurant, iar firmele opuneau o rezistent
destul de mare angajrii unui personal suplimentar care s dirijeze aceast activitate.
Un soc l-a constituit descentralizarea departamentului de management al sistemului
informational, controlul resurselor sistemului informational revenind fiecrei subunitti organizatorice.
Apoi s-a intensificat achizitia de computere si s-a diversificat activitatea mai multor firme, care treceau
printr-un proces de restructurare. Viteza rapid cu care prtile firmei actionau a creat reale probleme
managementului sistemului informational si provocri aproape imposibile celor care se ocupau de
securitatea informatiilor.
Alte dou aspecte ale acestei probleme s-au cristalizat la sfrsitul anilor 80. Una dintre aceste
tendinte a reprezentat-o faptul c tot mai multe firme cedau gestionarea sistemului lor informational
altor firme, n aceast manier reducndu-se costurile, sau cel putin controlul lor. n consecint, functia
de securitate a informatiilor fie a fost atribuit unei firme furnizoare de astfel de servicii, fie a rmas n
cadrul firmei ca o component a functiunii de management a sistemului informational.
O alt tendint, care se pare c a avut un impact mai important pe termen lung, a constat n
faptul c relatiile dintre furnizori si clienti au devenit tot mai strnse n ncercarea lor de a mbuntti
eficienta si de a face fat operatiunilor concurentei, competitivittii. n practic, aceasta a constat n
deschiderea retelelor, att ctre furnizori, ct si ctre clienti, ale cror procedee de asigurare a
securittii informatiilor nu puteau fi stabilite si controlate de ctre firma n cauz (s presupunem c o
firm are un sistem bun de asigurare a informatiilor, dar acesta nu-i ajut la nimic, dac firma care este
furnizoarea ei nu are un asemenea sistem, pentru c dac furnizoarea si va pierde datele, atunci si
firma va avea de suferit).
Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, vulnerabilitatea sistemului informational al firmei a fost
accentuat si de evolutiile considerabile ale tehnologiilor si marketingului. Mai nti a fost varietatea
de computere portabile, care au fcut posibil transportarea informatiilor firmei n toat lumea si a
miniaturizrii memoriilor de tip flash. n al doilea rnd, ntr-un fel, sau altul, majoritatea firmelor vor
fi/sunt conectate la Internet, loc unde se produce schimbul liber de date (att tehnice, ct si de natur
economic). ntruct Internetul este o retea la care poate avea acces oricine, conectarea nensotit de
msuri de protectie, poate permite oricrui hacker inteligent s ptrund n sistemul unei firme.
ntr-un mediu caracterizat de schimbri rapide, trebuie s se gseasc modalitti de a convinge
conducerea superioar a firmelor c, uneori, activitatea unei firme ar putea depinde de calitatea
sistemului de securitate a informatiilor.
99
7.3.3 Rolul securi tii informai ilor
Majoritatea responsabililor cu securitatea informatiilor trebuie s nteleag destul de clar care
este rolul lor ntr-o firm. Pe scurt, sarcinile lor sunt:
s asigure disponibilitatea informatiilor corecte cnd utilizatorii au nevoie de ele.
s protejeze confidentialitatea unor informatii mai importante ale firmei.
s asigure/protejeze intimitatea utilizatorilor.
s mpiedice modificarea neautorizat a activelor informationale.
s asigure capacitatea firmei de a-si continua activitatea n caz de dezastru.
n concluzie, sarcina functiunii de protejare a informatiilor este de a contribui la protejarea
activelor informationale ale firmei mpotriva tuturor amenintrilor potentiale.
Pentru a-si ndeplini sarcinile, responsabilii cu securitatea informatiilor si personalul din
subordinea lor, realizeaz urmtoarele activitti:
sftuiesc conducerea cu privire la tipul activittilor si al procedurilor necesare asigurrii
sigurantei activelor informationale ale firmei;
dezvolt posibilitti de actiune si control care s corespund politicilor firmei;
se asigur c managerii si ceilalti angajati sunt constienti de responsabilitatea pe care o
presupune asigurarea securittii activelor informationale ale firmei;
planific recuperarea si continuarea activittii firmei, n cazul producerii unor dezastre;
acord asistent utilizatorilor si celor care lucreaz la perfectionarea / implementarea
controlului unor aplicatii delicate;
acord asistent n probleme de securitatea informatiilor (cum ar fi contaminarea cu virusi sau
ptrunderea hackerilor).
n plus, profesionistii n domeniu pot initia si conduce revizii periodice pentru a se asigura dac
procedurile utilizate sunt cele corecte si dac echipamentele sunt n stare bun. De asemenea pot
participa la actiunile de audit ale acestor echipamente.
Explicitarea amenintrilor formeaz o idee clar despre importanta major a acestei munci
invizibile, respectiv a securittii informatiilor. Cu toate acestea, cteva aspecte rmn nelmurite.
1
n
mod evident, aici vorbim despre informatii critice pentru continuarea activittii, sau pentru refacerea
dup producerea unui dezastru. Informatiile din exemplu se aflau doar pe suport de hrtie si nu erau
disponibile, ntr-un timp relativ scurt, cnd erau necesare. De asemenea, informatiile nu pot fi salvate
1
Exemplu de spet, ntr-o rafinrie petrochimic, specialistul n securitatea informatiilor 1-a ntrebat pe un
inginer ce se ocupa de ntretinere, cine din cadrul sectiei de distilare a fractiilor de petrol era responsabil, n
cazul n care se produce o defectiune. Inginerului i se atribuise aceast sarcin de aproximativ un an.
ntreprinderea era mai veche de 35 de ani si fusese ntretinut de un sir ntreg de ingineri care ntocmiser
rapoarte detaliate privind fiecare incident produs si fiecare reparatie efectuat. Toate aceste rapoarte erau
ndosariate si asezate n ordine cronologic, astfel nct ocupau aproape ntregul spatiu din biroul actualului
inginer. n cazul producerii unei defectiuni, toate rapoartele, desi bine ntocmite si arhivate, se dovedeau inutile.
ntruct inginerul nu ar fi avut timpul disponibil pentru a cuta raportul privind producerea unui eveniment
similar, el ar fi trebuit s actioneze ca si cnd defectiunea se ntmpla pentru prima oar. Nu era practic posibil
s gsesti un raport privind producerea unui anumit tip de incident.
Mai mult, biroul inginerului de ntretinere, nluntrul cruia erau depozitate toate rapoartele si planurile fabricii,
se afla plasat la 30 de metri n incinta ntreprinderii. Astfel, n cazul unei catastrofe, dac echipele de salvare,
sau de pompieri ar fi solicitat aceste informatii (de exemplu localizarea valvelor), nu le-ar f putut obtine, ntruct
biroul nsusi ar fi putut fi afectat, sau chiar distrus.
100
si utilizate n cazul unui dezastru. Ne confruntm, de asemenea, cuproblema potenialei sigurane n
anumite condiii de mediu.
Care ar putea fi rolul unui profesionist n domeniul securittii informatiilor n aceast situatie?
S considerm urmtoarele variante si s stabilim care are valoare:
specialistul n probleme de securitate a informatiilor nu este necesar s se afle n interiorul
firmei. Deciziile privind modul de stocare si utilizare a informatiilor importante pentru firm ar putea
fi luate de manager, de inginerul de ntretinere, de ctre departamentul de protectie a muncii, de
departamentul pentru protectia mediului, sau de ctre un analist de sistem care ar putea fi desemnat de
managerul fabricii s proiecteze un sistem de salvare a informatiilor;
specialistul n probleme de securitate a informatiilor ar trebui s raporteze pericolele existente,
sau potentiale anumitor, sau tuturor superiorilor, precum si celor de la departamentul de audit intern;
specialistii n probleme de securitate a informatiilor ar trebui nu numai s raporteze pericolele,
dar s si propun modalitti de corectare a situatiei;
Specialistul n probleme de securitate a informatiilor ar trebui s ignore problemele care nu
intr n responsabilitatea lui.
Prima si ultima variant nu sunt att de importante, dar, dac pe parcursul desfsurrii activittii
sale obisnuite, vreun lucrtor descoper un pericol potential, datoria sa fat de ntreprindere este de a
raporta potentialul pericol. Cu toate acestea, prima situatie subliniaz problema central, aceea c
protejarea activelor informationale, indiferent unde se afl si indiferent de forma sub care se prezint,
este sarcina celui care asigur securitatea informatiilor.
Aceste exemple subliniaz, totodat, sarcina departamentului de asigurare a securittii
informatiilor, de a coordona anumite activitti din cadrul altor departamente, cum ar f: departamentul
de protectia muncii, departamentul de protectie a mediului si departamentul de sigurant (paz) a
firmei si de a informa ntreaga firm cu privire la aceste relatii. Astfel, securitatea informatiilor se
dovedeste a f cel putin la fel de necesar ca orice alt organizatie, functiune, departament.
Exist si alte exemple de similitudini ntre asigurarea calittii si asigurarea securittii
informatiilor, iar stabilirea similitudinii ntre aceste dou tipuri de activitti reprezint un pas important
n directia recunoasterii importantei securittii informatiilor.
7.3.4 Identificarea informaiilor ce trebuie protej ate
Nu toate informatiile au aceeasi valoare si nu toate joac un rol important n desfsurarea cu
succes a activittii ntreprinderii. n consecint, controlul exercitat si protejarea informatiilor (inclusiv
costurile acestor controale) ar trebui s varieze n functie de valoarea si importanta informatiilor. Pe de
alt parte, multe sisteme sunt n asa fel structurate astfel nct toate informatiile prelucrate, procesate,
sau pur si simplu continute s fie, sau nu, n sigurant.
Costurile privind siguranta unui computer nu se rezum doar la costurile instrumentelor de
securitate si Ia costul aferent timpului de procesare, ci include si costurile aferente timpului
utilizatorului, estimat n functie de usurinta cu care datele sunt accesate, precum si de costurile
implicate de gestionarea sistemului de securitate. Aceste costuri sunt, n general, incluse n costurile ce
apar pe ntreaga durat de viat a sistemului. Dac ns aceste costuri vor fi identificate separat si
considerate, sau incluse n costurile de operare, ele ar putea influenta, afecta structura sistemului. De
exemplu, tehnologiile client-server ofer posibilitatea utilizrii unor sisteme de aplicatii si a unor retele
care s permit distribuirea aplicatiilor si informatiilor pe computere separate, de cele mai multe ori, n
conditiile unor costuri mai mici dect cele necesitate de gruparea mai multor aplicatii pe un singur
101
mainfiame (faptul c se pot obtine economii de scar prin utilizarea mainframe-urilor nu mai este
adevrat).
Necesitatea unei asemenea separri si/sau distribuiri a aplicatiilor si informatiilor este evident.
De exemplu, tot mai multi furnizori au acces direct la fisierele ce cuprind situatia stocurilor diferitelor
lanturi de magazine en-detail, ceea ce le permite s completeze adecvat stocurile. Acest sistem
favorizeaz att eficienta furnizorilor, ct si pe cea a detailistilor. Astfel, dac aplicatiile privind
stocurile, pltile ce trebuie efectuate si planificarea strategic a lanturilor de magazine se afl pe
acelasi computer, accesarea lor de ctre persoane neautorizate este greu de protejat. Acelasi risc l
ntlnim la nivelul ntregii retele, dac informatiile si aplicatiile nu sunt protejate corespunztor.
Structurile client-server combinate cu tehnicile de identificare a utilizatorului ofer o
posibilitate unic de procesare a datelor importante pe computere separate, n functie de nevoia firmei
de a-si proteja informatiile. Cum costurile si tehnologia nu mai constituie o barier n calea segmentrii
aplicatiilor, securitatea informatiilor ar trebuie s joace un rol din ce n ce mai important n proiectarea
structurii tuturor sistemelor si n determinarea cilor de protejare a informatiilor importante.
Accentuarea rolului securittii informatiilor impune ca definirea initial a aplicatiilor, s
cuprind si definirea necesittilor de securitate - un subiect de obicei ignorat pn n momentul n care
o aplicatie ajunge n punctul de a fi implementat. Pentru aceasta, personalul responsabil cu securitatea
informatiilor nu trebuie numai s-i fac pe ceilalti constienti de aceast necesitate, dar trebuie s si
ofere politici, instrumente si instruire pentru a face acest lucru posibil.
Va fi necesar, n primul rnd, un instrument cu ajutorul cruia s se poat stabili o ierarhie a
informatiilor si a aplicatiilor n functie de importanta lor, respectiv n functie de nevoia lor de a fi
protejate. Sarcinile de baz pentru acest instrument sunt:
s identifice necesitatea si importanta asigurrii confidentialittii;
s identifice cele mai importante informatii de care depinde activitatea firmei;
s identifice necesitatea integrittii si autenticittii informatiilor pentru activitatea firmei;
s identifice informatiile si resursele necesare procesrii acestora.
Toate aceste sarcini nu sunt abstracte. Managerul unei firme ar trebui s poat aproxima, n linii
generale, costurile pe care le-ar genera indisponibilitatea unei aplicatii pe o perioad de o zi, de dou,
sau mai ndelungat (de exemplu, o banc ar putea da faliment, dac nu ar putea utiliza sistemul de
procesare a tranzactiilor timp de cteva zile). Un manager ar trebui, de asemenea, s fie capabil s
aprecieze si s aproximeze pagubele ce s-ar produce dac un concurent ar avea acces la informatiile
privind proiectul unui produs, sau consecintele utilizrii unor informatii distorsionate care ar genera n
continuare rezultate aberante.
Problemele privind sensibilitatea si confidentialitatea informatiilor se evalueaz chiar din
momentul proiectrii unei aplicatii noi. n conditiile schimbrii continue a mediului initial de operare
al sistemului, vulnerabilitatea aplicatiilor creste, iar valoarea informatiilor n desfsurarea operatiilor se
poate schimba. Mai mult, pe msur ce se nmultesc sistemele personale, si pe msur ce utilizatorii si
dezvolt aplicatii proprii, informatiile sensibile se vor plasa n afara unui mediu care poate fi controlat.
Pentru mentinerea unei securitti adecvate a informatiilor este necesar o reevaluare periodic a
necesittii de control si a importantei pe care o prezint anumite aplicatii pentru activitatea firmei.
Aceste reevaluri, cunoscute si ca identificri ale riscurilor, stabilesc n primul rnd msura n care
trebuie controlate anumite aplicatii si apoi comunic managementului firmei natura problemelor si
obiectivele care se urmresc.
Dac asemenea reevaluri se desfsoar n maniera auditurilor, cei care le realizeaz vor
ntmpina ostilitatea managementului n domeniu. Pe de alt parte, aceste reevaluri ofer managerilor
102
posibilitatea de a-si fundamenta deciziile privind modul de conducere a activittii, sau modul de
recuperare si refacere n situatii de urgent. Aceste estimri au scopul principal de redefinire a
necesittii controlului n conditiile unui mediu n continu schimbare. Reevalurile ofer o ocazie
excelent de a demonstra managerilor executivi importanta securittii informatiilor. Problemele
privind reevalurile sunt binecunoscute specialistilor n domeniul securittii informatiilor si presupun:
identificarea riscurilor i a ameninrilor, fapt ce presupune determinarea modului n care pot
fi afectate informatiile, sau sistemul informational si care sunt consecintele unor astfel de evenimente.
Determinarea probabilittii de producere a unui asemenea risc, att de ctre angajatii firmei, ct si cei
din afara ei, precum si catastrofele naturale.
stabilirea obiectivelor. n domeniul spionajului industrial sau economic se urmresc n
principal informatiile de marketing, date privind proiectele unor produse, sau planurile strategice.
stabilirea responsabilitii asigurrii proteciei activelor informaionale;
determinarea mijloacelor de protecie care ar putea fi utilizate: specificarea modului optim n
care pot fi protejate informatiile, pentru a nu fi expuse att de mult distrugerii si evaluarea costurilor
estimative ale acestei protectii;
aprecierea valorii informaiilor deinute de firm. Dintre toate informatiile firmei, trebuie
estimate cele care sunt vitale pentru desfsurarea activittii;
determinarea valorii maxime a activelor informaionale pe care o firm le-ar putea pierde, fr
a da ns faliment, presupune stabilirea a ceea ce si-ar putea permite firma s piard temporar, fr care
componente ar putea o firm s lucreze temporar, fr s i fie afectat negativ activitatea. Aceasta se
poate face rspunznd la urmtoarele ntrebri: Pentru care dintre activele informationale firma si
poate asuma riscul pierderii si pentru care active nu merit s fie cheltuiti bani pentru protejare? Oare
pentru ce aplicatii este practic si recomandabil s fie redus, sau eliminat controlul? Sunt managerii de
acord s-si asume aceste riscuri?
Exist trei modalitti de apreciere a valorii informatiilor de care se tine cont la gestionarea si
procesarea datelor:
valoarea pe care o au pentru proprietar, pentru utilizatorii autorizati si pentru utilizatorii
neautorizati;
valoarea comercial, cum ar fi o list de adrese, sau de referinte publicate;
costul de achizitie, de dezvoltare si de ntretinere a informatiilor.
n domeniul protectiei datelor exist sustintori ai analizei cantitative a riscurilor, care
consider c expunerea la risc se poate determina prin multiplicarea costurilor pierderii cu
probabilitatea producerii evenimentului, si sustintori ai unei analize subiective a riscurilor, n care
probabilittile nu sunt cuantificate, ci exprimate prin cuvinte ca frecvent, probabil, putin probabil.
Ambele metode pot fi adecvate dac managementul acord atentie suficient acestor probleme si dac
se practic msuri corecte de protectie. ntruct de cele mai multe ori producerea unor asemenea
evenimente este tinuit, pentru a feri firmele de publicitate negativ, nefavorabil, nu exist date
statistice sigure pe baza crora s se poat stabili probabilitatea producerii anumitor evenimente. n
conditiile imposibilittii stabilirii unor valori ale probabilittii, multi profesionisti n domeniu prefer
aplicarea analizei subiective.
O abordare de sus n jos a reevalurii sistemului informational serveste ctorva scopuri. Prin
aceast analiz, specialistii n domeniul securittii informatiilor obtin o imagine strategic asupra
cerintelor firmei, prin aceasta reusind s fac propuneri care s se suprapun cu cerintele
managementului. De asemenea, prin aceast analiz se intensific cooperarea dintre managerii din
acest domeniu si se ofer posibilitatea de a ridica aceste probleme si celor mai nalte niveluri ale
conducerii. De asemenea, uneori, prin aceast analiz se poate evalua starea general a cerintelor de
103
protectie a informatiilor si locurile n care trebuie s se efectueze controlul. Arat cum pot fi
economisiti bani prin asumarea unor riscuri, sau prin schimbarea structurii sistemului. n final, prin
aceast analiz se stabileste pozitia pe care o ocup securitatea datelor n nevoile economice ale firmei.
104
Capitolul 8
CRETEREA EFICIENEI ADMINISTRRII AFACERII
8.1 RAIONALIZAREA SISTEMULUI INFORMAIONAL
Asigurarea unui sistem informational functional eficace si eficient pentru fiecare organizatie
este esential ntruct conditioneaz decisiv performantele sale. Modalitatea de realizare o reprezint
reproiectarea sistemului informational, proces deosebit de laborios si decisiv datorit multiplelor
elemente implicate att de natur strict informational, ct si managerial, economic, tehnic si
juridic. De aici necesitatea unei abordri riguroase a sistemului informational pentru a depsi
complexitatea si dificultatea problemelor de solutionat.
n literatura de specialitate se prezint numeroase si variate modalitti de rationalizare a
sistemului informational al organizatiei, reflectare a eterogenittii activittilor economice si a
diversittii experientei si conceptiilor specialistilor. n continuare prezentm o variant de rationalizare
conceput pe baza unei ndelungate experiente proprii de consultant managerial-informational, ce
ncearc s integreze acele elemente prezente n literatura de specialitate care apreciem c au
aplicabilitate si eficient n conditiile n care societtile comerciale si regiile se restructureaz si/sau
privatizeaz corespunztor cerintelor economiei de piat, iar o parte din ntreprinderile private
nfiintate dup 1990 trec la faza de consolidare economic si managerial.
Identificarea beneficiului ce poate fi obtinut din noua infrastructur este o provocare pentru
managerii societtilor, care poart responsabilitatea pentru aceste decizii pe termen lung privind
tehnologia informational. Firmele au puncte de vedere diferite n ceea ce priveste infrastructura n
tehnologia informational, determinnd variatia nregistrat n randamentul infrastructurii.
Conducerea fiecrei firme adopt decizii n functie de contextul strategic al firmei respective.
Unele firme care desfsoar permanent o activitate de cumprare si de vnzare, nu doresc s fie
constrnse de o infrastructur tehnologic informational care s integreze unittile de afaceri. Altele,
s-au orientat ctre investitii n acele infrastructuri care permit scderea costurilor. Pentru alte firme,
care n cadrul operatiunilor internationale au o cerere local puternic, accentul se pune pe
maximizarea puterii de decizie local. Aceasta poate rezulta n decizia de a limita infrastructura la
nivelul firmei n vederea cresterii randamentului local.
n ultimul rnd, unele firme consider noua infrastructur ca fiind o infrastructur care permite
o flexibilitate strategic coordonat la nivel central. Scopul acestor firme const n facilitarea agilittii
de miscare pe piata international si a rspunsului rapid la schimbrile nregistrate n piata mondial.
Posibilitatea proiectantilor din locatii diferite de a comunica si de a face schimb de proiecte este
hotrtoare pentru reducerea ciclului de productie al noilor productori de automobile.
Doar mrimea investitiilor face ca tehnologia informational s fie important pentru managerii
din conducerea executiv. De obicei, managerii din conducerea executiv nu sunt pregtiti pentru
schimbrile ce apar n tehnologia informational. Putini dintre ei si-au asumat responsabilitatea
investitiilor n tehnologia informational necesare zonelor pe care le conduc (cum ar fi marketing,
productie, finante).
De obicei, managerii deleag luarea deciziilor privind tehnologia informational specialistilor
n domeniu. Specialistii n tehnologie au orientri diferite n functie de domeniul fiecruia. Unii dintre
105
acestia si fundamenteaz deciziile tehnice pornind de la latura economic a afacerii, altii, mult mai
tehnici, adopt decizii pornind de la latura tehnic a afacerii.
n cele mai multe afaceri, decizia privind dotarea cu tehnologia informational este mult prea
important, pentru a fi luat de persoane care au doar pregtire tehnic, sau, si mai ru, de persoane din
afara firmei, care au obiective proprii afacerilor lor si pentru care trebuie s obtin profit. Dotarea cu
tehnologia informational este responsabilitatea managementului de vrf. Binenteles c persoanele cu
pregtire tehnic decid implementarea capacittii unei anumite tehnologii informationale care poate fi
achizitionat de la un furnizor extern.
Fie c managerii vor, fie c nu, sistemul informational este supus unor schimbri majore, care
sunt datorate actiunii combinate a factorilor sociali, tehnologici si economici. Cteva dintre cele mai
evidente schimbri sunt prezentate n continuare:
Accentuarea importanei factorului uman. Cel mai adesea atentia este concentrat asupra
factorului uman si a desfsurrii afacerii, nu asupra tehnologiei. Satisfacerea cerintelor utilizatorilor
continu s fie o problem pentru administratorii de retea ai unei firme;
Eficientizarea costurilor. Firmele continu s caute metode care s dovedeasc eficienta
costurilor pentru tehnologia informational si astfel s ofere credibilitate economic costurilor
presupuse de sistemul informational. Alinierea acestor costuri la strategia de afaceri a firmei rmne
un scop greu de atins avnd n vedere c o astfel de aliniere poate fi realizat doar la nivelul unittii de
afaceri sau la nivelurile proceselor de productie, n timp ce politicile sistemului informational au fost
dezvoltate la nivelul firmei;
Distribuirea informaiei. Tendintele n achizitionarea de tehnologie sunt, n principal,
directionate n sensul distribuirii tehnologiei informationale n unittile de afaceri care utilizeaz
informatia. Administratorii de retea care ncearc s pstreze controlul sunt nevoiti s transfere
functiunile sistemului informational managerilor de produs (sau dati afar din firm);
Reproiectarea proceselor de prelucrare. Cererea pentru aplicatii noi, inovatoare continu si
este stimulat prin reproiectarea sau retehnologizarea proceselor de prelucrare. Costul nu este singura
problem. Atunci cnd sistemul informational este o parte din unitatea de afaceri, alinierea si eficienta
costurilor sunt usor de demonstrat;
Relaiile de subordonare. Unittile sistemului informational sunt considerate mult mai
eficiente, dac sunt subordonate unittilor de afaceri, dect dac ar fi subordonate conducerii la nivelul
ntregii firme a sistemului informational.
Sistemele informationale centralizate la nivel de firm devin rapid sisteme mamut n multe
domenii.
In decursul functionarii sistemului informational, s-au observat multe deficiente majore care
afecteaz eficacitatea acestuia. Pentru prevenirea lor este necesara perfectionarea sistemului
informational.
Pentru rationalizarea sistemului informational trebuie sa se tina seama de o serie de principii:
principiul corelrii sistemului informational cu obiectivul organizatiei;
corelarea sistemului informational cu functiunile organizatiei;
corelarea sistemului informational cu structura organizatorica;
corelarea sistemului informational cu sistemul decizional;
concentrarea informatiilor asupra domeniilor cheie si asupra factorilor critici;
concentrarea asupra abaterilor esentiale;
principiul flexibilittii;
principiul eficacittii si eficientei;
106
Toate acestea trebuie utilizate concomitent, tinnd seama de interdependentele dintre ele.
Procesul de perfectionare cuprinde:
declansarea studiului de rationalizare;
analiza critica a sistemului informational existent;
perfectionarea sistemului informational existent;
implementarea sistemului informational perfectionat.
8.2 PRINCIPII DE CONCEPERE I RAIONALIZARE A SISTEMULUI INFORMAIONAL
Pentru ca sistemul informational s-si ndeplineasc cu maximum de eficient functiile sale
specifice, conceperea si implementarea acestuia trebuie s se realizeze respectnd principiile1
prezentate n fig.. 8.1.
1. Subordonarea conceperii si functionrii sistemului informational cerintelor
managementului firmei. Sistemul informational constituie, n raport cu sistemul managerial un
subsistem, fiind o component a acestuia. Astfel, n conceperea sau rationalizarea sistemului
informational obiectivele si cerintele sale specifice trebuie s reflecte obiectivele fundamentale,
derivate, specifice si individuale ale firmei. Aceasta implic att studierea strategiei, politicilor si
documentelor organizationale ale firmei, ct si discutii si analize comune cu managerii.
2. Corelarea strns a sistemului informational cu sistemul decizional si cu organizarea
structural a societtii comerciale si regiei autonome. Acest principiu exprim necesitatea armonizrii
structurale si functionale a sistemului informational cu celelalte componente majore ale sistemului de
management.
1
Gorski H., - op. cit., p. 100-103.
107
Figura nr. 8.1 Principiile de concepere i raionalizare a sistemului informaional
Pe plan constructiv sistemul informational trebuie corelat n special cu structura organizatoric,
avndu-se n vedere mai ales utilizarea subdiviziunilor organizatorice, ale firmei, pentru culegerea,
nregistrarea, transmiterea si prelucrarea informatiilor.
Din punct de vedere functional, sistemul informational este necesar s se armonizeze ndeosebi
cu sistemul decizional, astfel nct continutul informatiilor si caracteristicile dimensionale ale
fluxurilor informationale s reflecte necesittile specifice adoptrii de decizii rationale de ctre fiecare
manager.
3. Principiul unittii metodologice a tratrii informatiilor. n vederea asigurrii compatibilittii
ntre toate componentele sistemului informational, a crerii premiselor integrrii depline a
informatiilor pe verticala si orizontala sistemului de management este necesar ca modul de culegere si
prelucrare a informatiilor s fie unitar din punct de vedere metodologic.
Pentru trecerea de la prelucrarea manual a datelor si informatiilor la cea automatizat este
vital respectarea acestui principiu.
Principii
8
Asigurarea
eficacittii si
eficientei
informationale si
2
Corelarea strns a
sistemului
informational cu
sistemul decizional si
cu organizarea
structural
3
Realizarea unittii
metodologice a
tratrii informatiilor
4
Concentrarea
asupra abaterilor
esentiale
5
Asigurarea unui
timp corespunztor
de reactie
componentelor si
ansamblului
sistemului
managerial
6
Asigurarea de
maximum de
informatii primare
din fondul de
informatii primare
7
Asigurarea
flexibilittii
informational-
manageriale
1
Subordonarea
conceperii si
functionrii
sistemului
informational
cerintelor
managementului
108
4. Principiul concentrrii asupra abaterilor esentiale. Acest principiu sustine faptul c
informatiile nu sunt transmise global pe verticala sistemului de management, ci selectiv numai cele
care reflect abateri semnificative de la obiective, norme, reguli, criterii, mijloace.
Aplicarea acestui principiu determin economie de timp, att pentru manageri ct si pentru
executanti datorit reducerii numrului, dimensiunii si frecventei situatilor informationale ntocmite,
transmise si analizate. Ca urmare se diminueaz intensitatea fluxurilor informationale, se fac economii
cu suportii materiali, se determin o simplificare si fluidizare a sistemului informational.
5. Principiul asigurrii unui timp corespunztor de reactie componentelor si ansamblului
sistemului managerial. Sistemul informational trebuie s asigure informatiile atunci cnd sunt
necesare, informatiile care ajung cu ntrziere, sunt considerate ca fiind inexistente.
Datorit faptului c procesele manageriale si de executie prezint caracteristici temporale
diferite, viteza de culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor trebuie s fie si ea diferit.
Pentru obtinerea informatiilor n timp real, experientele au dovedit c rolul noii tehnologii
informationale este vital.
6. Principiul asigurrii de maximum de informatii finale din fondul de informatii primare.
Informatiile primare al cror volum este de regul limitat, sunt folosite pentru evidenta si
controlul proceselor, dar si pentru luarea unor decizii cu caracter local. ns cale mai importante decizii
si actiuni ale managementului se fundamenteaz pe informatii finale.
n vederea obtinerii unor informatii finale valoroase, din fondul de informatii primare, este
necesar aplicare unor proceduri informationale ct mai rafinate, stabilite si selectate n functie de
cerintele proceselor manageriale.
7. Principiul flexibilittii. Managerii trebuie s ia decizii ntr-o lume n care ritmul si
complexitatea schimbrilor au devenit coplesitoare. Pentru a putea supravietui, organizatiile vor trebui
s-si mbuntteasc agilitatea si flexibilitatea s fie capabile s inoveze continuu astfel nct s fac
fat schimbrii.
Sistemele informationale automatizate moderne aplic sistemul modular de dezvoltare, acesta
permitnd obtinerea unui sistem informational alctuit din componente integrate armonios, dar bine
delimitate, cu autonomie functional. Aceast constructie modular permite operationalizarea rapid a
schimbrilor, fr a schimba conceptia de ansamblu.
8. Principiul eficacittii si eficientei. Acest principiu este cu valabilitate general n
managementul organizatiei. Aplicat la specificul sistemului informational, acesta nseamn pe de o
parte, asigurarea informrii complete, corecte si n timp util a tuturor salariatilor organizatiei, iar pe de
alt parte, o evaluare si comparare a efectelor cantitative si calitative ale unui sistem informational cu
costurile necesare realizrii si functionrii lui.
Informatia constituie materia de baz att a sistemului informational ct si a sistemului de
management al organizatiei. Prin urmare, specialistii
1
n domeniu au formulat principalele cerinte
crora trebuie s le fac fat informatia. Aceste cerinte sunt:
S fie realist adic s reflecte procesele asa cum se deruleaz ele n organizatie si n contextul
socioeconomic n care si desfsoar activitatea;
S fie multilateral aceast cerint se refer la asigurare perceperii proceselor n care este
implicat ntreprinderea din multiple unghiuri, astfel nct s fie evidentiate elementele
semnificative de natur economic, tehnic, uman, stiintific, etc.;
S fie sintetic si concis se refer la surprinderea cu prioritate a elementelor esentiale de noutate
si prezentarea lor cu economie de mesaje;
1
Nicolescu O. (coord.), op. cit., p. 80-81.
109
S fie precis si sigur aceast calitate se refer la faptul c ncorporarea n informatie cu
prioritate a elementelor esentiale noi, implic si surprinderea acestora n mod exact, iar omiterea
unor detalii semnificative pot lipsi beneficiarul de sigurant n utilizarea respectivei informatii;
S fie dinamic exprim necesitatea informatiilor de a oglindii procesele de munc si
problematica ntreprinderii n evolutia sa;
S asigure parvenirea n timp util la beneficiar adic perioada optim pentru luarea deciziei sau
declansarea actiunii vizate
S fie prospectiv se refer la forta anticipativ a informatiilor, care poate facilita activitatea de
previziune n cadrul organizatiei;
S poat fi adaptat la specificul personalului implicat emittorul de informatii trebuie s
cunoasc o serie de factori (nivelul de pregtire al beneficiarului, timpul de care dispune, etc.) pe
care este necesar s-i foloseasc n structurarea si formularea mesajului.
8.3 ETAPELE REPROIECTRII SISTEMULUI INFORMAIONAL-MANAGERIAL
8.3.1. Considerai i preli minare
Reproiectarea sistemului informational al firmei este structurat n mai multeetape (vezi figura nr.
2):
declansarea studiului de rationalizare,
identificarea componentelor informationale ale domeniului investigat,
analiza critic a sistemului informational-managerial,
perfectionarea sistemului informational-managerial,
implementarea perfectionrilor informationale,
evaluarea functionrii sistemului informational managerial.
8.3.2. Declanarea studiului de reproiectare
Managementul organizatiei initiaz realizarea unei proiectri sau rationalizri a sistemului
informational n ansamblu sau la nivelul unor componente ale sale atunci cnd se confrunt cu anumite
probleme sau cnd anticipeaz posibilitatea aparitiei unor dificultti si printr-o abordare anticipativ
ncearc s le evite.
n societtile comerciale si regiile din Romnia cele mai frecvente evenimente generatoare de
studii i aciuni de raionalizare informaional sunt:
scderea vnzrilor si/sau a productiei
privatizarea ntreprinderii
restructurarea firmei
elaborarea strategiei si/sau politicii pentru urmtorii ani
blocajul financiar
dificultti majore n realizarea unor activitti importante cum ar fi: aprovizionare, productie
sau vnzri
110
schimbarea managerilor la nivel de firm sau compartimente
introducerea unor echipamente moderne de tratare a informatiilor
aplicarea unor noi metode manageriale economice
schimbri n legislatia privind reglementarea desfsurrii activittilor firmei
efectuarea unor diagnosticri ale firmei n ansamblul su ori la nivel de subdiviziuni
organizatorice
frecventarea de ctre manageri, ndeosebi de nivel superior, a unor programe de pregtire
managerial.
Aceste evenimente reprezint principalele cauze generatoare de rationalizri informationale.
Ori de cte ori se produc este firesc s se reflecte n actiuni de perfectionare informational a firmei.
n functie de cauz si de conceptia managerilor, organizatorilor si informaticienilor implicati se
stabilestesfera de cuprindere a studiului informaional care poate fi global, atunci cnd se refer la
ansamblul activittilor organizatiei; partial cnd se refer doar la anumite activitti ale acesteia. Asa
cum este firesc cele mai frecvente sunt rationalizrile informationale partiale. Esential este ca
domeniul analizat s fie judicios delimitat. Dou sunt aspectele eseniale care se recomand s fie
avute n vedere:
cuprinderea n cadrul su a ansamblului aspectelor vizate de cauza care a provocat studiul,
altminteri solutiile rezultate n final nu vor rezolva adecvat problemele implicate;
dimensionarea judicioas a problematicii abordate, evitnd att supradimensionarea studiului,
cauzator de cheltuieli si eforturi inutile, ct si subdimensionarea sa, ceea ce nu ofer posibilitatea
conturrii unor solutii eficace.
La ntelegerea rolului si locului proiectrii si implementrii sistemului informational n
ansamblul reengineeringului managerial o contributie major are cunoasterea categoriilor de obiective
avute n vedere.
Obiectivele proiectrii/reproiectrii sistemului informational-managerial sunt:
obiective economice
obiective informationale specifice
obiective manageriale de ansamblu
obiective sociale.
a. Obiectivele economice vizeaz:
amplificarea profitului
scderea relativ a costurilor n venituri
cresterea productivittii muncii
cresterea rentabilittii (msurabil prin sporurile relative ale ratelor rentabilittii).
b. Obiectivele informaionale specifice, concretizate n:
cresterea operativittii si gradului de informare a managerilor
rationalizarea (scurtarea) unor fluxuri si circuite informationale
economii si rationalizri de documente informationale
mbunttirea calittii informationale n conditiile informatizrii proceselor de munc (de
executie si management)
conectarea sistemului informational al organizatiei la anumite bnci de informatii, magistrale
informationale etc. externe
amplificarea vitezei de vehiculare a informatiilor
modernizarea bazei tehnice (hardului) sistemului informational
cresterea functionalittii sistemului informational de ansamblu sau la nivelul anumitor
componente.
111
c. Obiectivele manageriale ale demersului informational se axeaz pe:
asigurarea unui fundament informational superior pentru elaborarea si implementarea
strategiilor si politicilor organizatiei
facilitarea introducerii si utilizrii anumitor tehnici, metode si sisteme manageriale
cresterea operativittii si gradului de fundamentare si adoptare a deciziilor
intensificarea formrii, dezvoltrii si motivrii resurselor umane ale organizatiei
realizarea unei functionalitti superioare de ansamblu a sistemului managerial al organizatiei.
d. Obiectivele sociale se refer n special la:
crearea unor noi locuri de munc, prin informatizarea crescnd a proceselor de munc
(operatori calculator, analisti-programatori ajutor, analisti, administrator de retea)
amplificarea veniturilor salariale ca urmare a promovrii acestor noi categorii de posturi
promovarea climatului de munc prin promovarea informatizrii ca nou stare de spirit.
Un mare ajutor n delimitarea sferei de cuprindere a activittilor si tematicii abordate l prezint
folosirea tabloului relaiilor cauz-efect. n ntocmirea sa se porneste de la axioma c orice problem
este expresia anumitor cauze care, la rndul lor, provoac anumite efecte, care si ele pot constitui cauze
pentru alte probleme. Folosind acest instrument se asigur identificarea proceselor ce genereaz
dificulttile sesizate si care n mod obligatoriu trebuie supuse rationalizrii. Pentru o mai deplin
edificare asupra a ceea ce nseamn tabloul de relatii cauz-efect redat n figura nr. 3 prezentm, cu
exemplificri, configuratia sa n situatia aparitiei unor disfunctionalitti informationale si economice n
domeniul aprovizionrii.
n strns corelatie cu delimitarea tematicii informationale se determin alte trei elemente
pregtitoare majore:
- resursele financiare si tehnico-materiale alocate pentru studiu;
numrul si componenta echipei care realizeaz rationalizarea informational;
perioada de executare a actiunii.
Un aspect major l constituie dimensionarea resurselor necesare pentru proiectarea/
reproiectarea sistemului informational-managerial, proces n care trebuie s se tin cont de:
obiectivele studiului
sfera de cuprindere
complexitatea studiului
numrul si calitatea specialistilor din interiorul firmei sau din afara sa
termenele de realizare
gradul de dotare cu echipamente electronice (calculatoare, servere, imprimante, retele
Internet etc.)
gradul actual de informatizare a proceselor de management si executie (aplicatiile informatice
existente, gradul de acoperire a proceselor de munc s.a.).
Resursele necesare proiectrii/reproiectrii sistemului informational se divid n patru categorii:
resurse materiale consumabile, toner, calculatoare, cablaj, prize electrice, imprimante,
scanere, ecrane de proiectie, mobilier, amenajare ncperi (laboratoare informatice)
resurse umane personalul de conducere si executie implicat n proiectare/reproiectare,
consultantii n management, informaticienii, prestatorii de servicii specializate, trainerii
resurse informaionale metodologii, instructiuni, crti, studii, documentatii tehnice etc.
resurse financiare necesare pltii onorariilor realizatorilor studiului, achizitionrii de
echipamente electronice si consumabile etc.
Acesteresurse pot fi asigurate n principal din credite sau din surse proprii.
112
Concomitent, perioada de realizare a proiectrii/reproiectrii informationale a ma-
nagementului trebuie corelat cu sfera de cuprindere si cu celelalte decizii si actiuni economice,
manageriale si sociale implicate. De regul, durata realizrii studiului este de nivelul lunilor, iar
aplicarea efectiv a acestuia poat s se ntind pe parcursul a 1-2 ani.
Aceste aspecte preliminare conduc la o inevitabil ntrebare cu mari implicatii pragmatice:
Proiectarea/reproiectarea sistemului informational managerial este o actiune singular, autonom?
Rspunsul trebuie formulat nuantat:
da, n situatia n care sunt solicitate modificri de mai mic anvergur si cu o mai redus
influent asupra caracteristicilor dimensionale si functionale ale sistemului de management si
ale componentelor sale majore (decizional, organizatoric). De pild, rationalizarea circuitului
informational al unor documente, introducerea de noi proceduri informationale n tratarea unei
anumite categorii de informatii, modificarea/rationalizarea continutului unor documente
informationale s.a. pot fi considerate demersuri mult simplificate, ce pot fi concepute si
derulate de sine stttor.
nu, atunci cnd proiectarea/reproiectarea sistemului informational managerial este o zon
distinct a proiectrii/reproiectrii manageriale, ale crei consecinte asupra functionalittii,
eficientei si eficacittii organizatiei si managementului su sunt deosebit de complexe si
profunde. De regul, n aceast a doua ipostaz se afl (sau ar trebui s se afle)
proiectarea/reproiectarea sistemului informational managerial, demers complex, de natur
strategico-tactic, cu un pronuntat caracter inovational si cu multe implicatii directe si indirecte
n cadrul organizatiei.
Dat fiind complexitatea unui astfel de demers, n proiectarea/reproiectarea sistemului
informational este implicat oechip de specialiti care provin:
din interiorul organizatiei investigate din punct de vedere al sistemului informational
economisti, ingineri, informaticieni etc. din diverse compartimente functionale si operationale,
nominalizati de compartimentul de organizare managerial, responsabil n domeniu;
din afara organizatiei, n principal consultanti manageriali, informaticieni si traineri, care
lucreaz pe cont propriu sau n cadrul unor firme specializate.
n cadrul echipei rolurile sunt bine determinate. De regul, specialistii din cadrul firmei
particip intens la culegerea si nregistrarea de date si informatii referitoare la configuratia si
functionarea sistemului informational, precum si la analiza si interpretarea acestora. Cei din afara
organizatiei pun la dispozitie elemente metodologice de culegere, si analiz a informatiilor,
concomitent cu competenta si know-how-ul informational managerial.
8.3.3. Identificarea elementel or informaionale ale domeni ului investigat
Delimitarea precis a ariei informationale asigur premisa pentru a declansa investigatiile
propriu-zise. Practica majorittii specialistilor demonstreaz c naintea nceperii analizei
informationale propriu-zise este recomandabil reunirea principalelor informatii privind respectivului
domeniu. Cu toate c, de regul, majoritatea managerilor si specialistilor au impresia c ei cunosc
aprofundat activittile implicate, n realitate se manifest si unele perceperi trunchiate, incomplete si
superficiale. n plus, nu rareori unele aspecte mai recente nu sunt suficient cunoscute, iar gradul de
sistematizare a informatiilor las de dorit.
113
Derularea acestei etape incumb parcurgerea mai multor faze, n realizarea crora este esential
obtinerea colaborrii principalilor emittori si beneficiari de informatii.
Acestefaze sunt:
caracterizarea succint, de ansamblu, a sistemului informational, relevnd principalii si parametri
n strns corelatie cu functionalitatea si performantele economice obtinute;
ntocmirea listei cu documentele informationale utilizate, att a celor codificate si standardizate, ct
si a celor ocazionale;
preluarea de machete pentru principalele documente informationale;
reprezentarea grafic a circuitului documentelor informationale cu folosint periodic; n acest
scop se pot folosi diagrame ordonate de la stnga la dreapta sau de sus n jos. Pentru ntocmirea lor
se folosesc seturi de simboluri cum ar fi cele prezentate n figura nr. 4;
descrierea principalelor tipuri de proceduri utilizate, mai ales a celor informatice, n cadrul celor
mai importante situatii si fluxuri informationale; cele mai semnificative proceduri informationale
formalizate se anexeaz;
inventarierea mijloacelor automatizate de tratare a informatiilor, cu precizarea principalilor
parametri constructivi, functionali si economici.
Parcurgerea cu rigurozitatea necesar a acestei faze asigur ntocmirea dosarului informational
complet al domeniului analizat, baza indispensabil pentru analiza sa detaliat si profesionist.
8.3.4. Analiza critic a sistemului informaional
Complexitatea si multidimensionalitatea sistemului informational impun efectuarea unor
analize din multiple puncte de vedere care, n final, s releve principalele disfunctionalitti
informationale si consecintele acestora manageriale, economice si umane att la nivel de domeniu,
ct si de componentele informationale. Concomitent, se recomand si evidentierea aspectelor de
esent, pozitive, ce se refer att la constructia, ct si la functionarea organizatiei.
O prim parte a analizei, deosebit de laborioas, are n vedere coninutul, utilitatea i
costurile documentelor informaionale. Printre cele mai frecvent folosite si cu mare impact pe plan
decizional si actional asupra activittilor societtii comerciale sau regiei se recomand modalittile
reflectate n tabelele urmtoare.
ntruct asupra functionalittii si eficientei sistemului informational un mare impact negativ l
au deficientele informationale cronice, o atentie major se acord depistrii lor. n acest scop se
recomand utilizarea tabelului nr. 2.
Pentru a asigura identificarea celor mai frecvente si pgubitoare deficiente informationale
cronice se recomand consultarea tuturor managerilor implicati, ntruct acestia sunt cei mai n msur
s le cunoasc, cel putin n ceea ce priveste efectele negative pe care le provoac.
Pentru calitatea sistemului informational att de ansamblu al organizatiei, ct si la nivelul
componentelor sale, pe activitti si compartimente, o important decisiv o are respectarea cerintelor
de rationalizare n ceea ce priveste informatiile. Procedura de analiz este n bun msur similar cu
precedenta, folosindu-se tabelul urmtor:
n sfrsit, o ultim parte a analizei, deosebit de important, n special n ceea ce priveste modul
de interconectare a componentelor domeniului informational analizat si functionalitatea sa, are n
vedereprincipiile de concepere i funcionare ale sistemului informaional al firmei. n realizarea
sa la fel ca la identificarea deficientelor informationale cronice un rol decisiv l au consultarea si
obtinerea colaborrii de facto a managerilor de nivel superior si mediu.
114
Examinarea aprofundat a sistemului informational prin prisma elementelor mentionate ofer
suportul informational pentru a trece la perfectionarea sa sub aspect constructiv si functional.
8.3.5. Reproiectarea sistemului informaional
nceperea reproiectrii propriu-zise a domeniului informational abordat este precedat de
stabilirea de ctre echipa care lucreaz, mpreun cu managerii implicati, ntre care nu trebuie s
lipseasc conductorul de nivel superior ce coordoneaz domeniul investigat, a cerintelor
informationale, manageriale si economice fat de solutiile preconizate, pornind, fireste, de la
obiectivele stabilite n prima etap.
Definirea acestor cerinte are la baz:
rezultatele analizei informationale critice a domeniului respectiv;
viziunea managerilor si specialistilor privind functionalitatea actual si viitoare a sistemului
informational;
strategia si politicile organizatiei.
Statuarea exact, de comun acord, de ctre personalul managerial si de specialitate a cerintelor
n ceea ce priveste solutiile informationale are un rol esential. Nu de putine ori sunt necesare discutii
ndelungate, care trebuie s duc n final la un consens asupra modalittilor de lucru, utilittii si
consensului sistemului perfectionat.
Prima faz n cadrul acestei etape o constituie stabilirea configuraiei de ansamblu a
sistemului informaional mbunit. Concret, se au n vedere aspecte cum ar fi: fundamentarea
sistemului pe noi principii si cerinte (de exemplu sistemul de codificare a datelor), concentrarea asupra
abaterilor semnificative, felul si mrimea bazelor de date si interconectarea lor, principalele module si
aplicatii informationale de realizat, echipamentele de tratare electronic a informatiilor ce vor fi
achizitionate. Rezultatul acestei faze l reprezint o succint prezentare a configuratiei sistemului
informational cu precizarea principalelor schimbri preconizate reflectate si ntr-o schem de
ansamblu.
Cea de-a doua faz rezid nproiectarea n detaliu a componentelor informaionale la care
intervin schimbrile. n esent, sunt posibile trei categorii de modificri:
introducerea de elemente noi (documente, proceduri informationale, echipamente etc.);
comasarea sau schimbarea partial a continutului unor componente informationale;
eliminarea unor documente inutile.
Aceste schimbri se stabilesc la nivelul fiecrei componente informationale din cadrul
domeniului investigat: informatii, documente, circuite, fluxuri, proceduri si mijloace informationale.
De retinut c este esential o determinare a tuturor acestor schimbri. Spre exemplu, dac se modific
un document informational, atunci se indic noua machet, evidentiindu-se schimbarea, costurile etc.
Dup precizarea tuturor schimbrilor, acestea se centralizeaz ntr-un tabel sinoptic (vezi
tabelul nr. 5), care va servi ca baz pentru a trece la operationalizarea acestora.
Etapa de proiectare informational se termin prin stabilirea eficientei aplicrii msurilor
preconizate, att cuantificabil, ct si necuantificabil.
Eficiena cuantificabil va stabili sintetic, pentru ansamblul perfectionrilor prevzute,
economiile de:
suporti informationali;
de timp, n ore munc si respectiv de personal;
de timp, n ore calculator;
de salarii si cheltuieli aferente salariilor;
115
echipamente informatice.
n continuare pe aceleasi categorii se vor indica resursele necesare. n final, se vor stabili
economiile nete sau, dup caz, resursele necesare suplimentare.1
De subliniat c, datorit introducerii de noi echipamente de tratare a informatiilor, frecvent
resursele necesare sunt superioare economiilor brute, ceea ce au ca urmare costuri suplimentare
curente si/sau finalizate n investitii. Aceste cresteri de cheltuieli sunt compensate de amplificarea
calittii parametrilor constructivi si functionali ai sistemului informational.
Eficiena necuantificabil, desi aparent invizibil, este deosebit de important frecvent mai
mult chiar dect cea cuantificabil pentru functionalitatea si performantele viitoare ale organizatiei.
Aspectele principale care se recomand s fie avute n vedere sunt urmtoarele:
impactul asupra calittii fundamentrii deciziilor strategice si tactice, a adoptrii lor n perioada
optim si a operativittii aplicrii lor
efectele asupra structurii organizatorice, n special n ceea ce priveste asigurarea de informatii
corecte, complete si la timp titularilor posturilor att manageriale, ct si de executie, exercitrii
relatiilor organizatorice (ierarhice, functionale, stat major, cooperare, control) etc.
consecintele asupra gamei de metode si tehnici manageriale si ndeosebi asupra folosirii lor. O
influent deosebit are sistemul informational asupra calittii analizelor SWOT, diagnosticrii,
eficacittii sedintelor si delegrii, continutului si operativittii tabloului de bord, culturii
organizationale a firmei si a climatului de munc din cadrul su. Asteptrile, aspiratiile, gradul
de implicare n munc, natura si amploarea situatiilor conflictuale, deschiderea spre nou si
schimbare, intensitatea si eficacitatea colaborrii n munc, ritmul si directiile dezvoltrii
personalittii salariatilor etc. sunt toate marcate major de sfera, natura, rapiditatea informatiilor,
procedurilor, circuitelor informationale etc.
Pentru aceste elemente de esent, de care depinde competitivitatea firmei si a altora se
recomand identificarea principalelor consecinte ale rationalizrii informatiilor proiectate.
Toate aceste elemente elaborate n aceast etap se reunesc ntr-un proiect care este supus
aprobrii managementului participativ al organizatiei sau, dup caz, ntreprinztorului proprietar.
Numai dup acceptarea sa eventual cu efectuarea de corecturi si mbunttiri se poate trece la
aplicarea solutiilor informationale.
8.3.6. Implementarea perfecionrilor informaionale
Date fiind multitudinea si adeseori dificultatea schimbrilor preconizate, se recomand o
pregtire temeinic a introducerii solutiilor informationale proiectate. De aceea implementarea
propriu-zis are la baz un program de pregtire si operationalizare a noilor solutii informationale. n
functie de sfera de cuprindere a rationalizrii, acest program poate s se refere la firm n ansamblul
su, la unele componente ale sale sau la ambele. Dou sunt aspectele majore care este necesar s fie
avute n vedere:
asigurarea premiselor tehnico-materiale, umane, informaionale, financiare necesare
(mijloace de tratare a informatiilor, suporti informationali etc.)
pregtirea climatului din cadrul organizaiei n vederea minimizrii rezistentei la schimbri
inevitabile din partea personalului si a obtinerii unei implicri ct mai mari a sa. Pentru
aceasta se recomand organizarea de ntlniri cu ntreg personalul implicat, ncepnd cu
managerii, prezentnd obiectivele urmrite, avantajele ce vor rezulta pentru firm si salariatii
si. De retinut c acest aspect, adeseori neglijat n favoarea comandrii de echipamente,
116
elaborrii de programe, angajrii unor specialisti, modificrii de situatii informationale, are o
implicatie major asupra performantelor informationale si a efectelor economice obtinute.
Ansamblul msurilor de pregtire stabilite, viznd ambele aspecte, se nscriu ntr-un tabel de
forma urmtoare:
Dup operationalizarea msurilor de pregtire a rationalizrii informationale se trece la
introducerea efectiv a schimbrilor respective. Important este s se aplice integral toate schimbrile
preconizate, desigur, concomitent cu asigurarea premiselor si conditiilor necesare.
Atunci cnd se sesizeaz omiterea unor variabile sau cunoasterea lor insuficient, se efectueaz
retusurile care se impun, avnd ns grij ca acestea s se armonizeze cu celelalte elemente ale solutiei
noi preconizate. Supervizarea continu a procesului de implementare de ctre managerul care rspunde
de domeniul implicat, efectund periodic controale si analize asupra operationalizrii perfectionrilor,
prezint o nsemntate deosebit.
8.3.7. Evaluarea funcionrii sistemului informaional
Dup finalizarea implementrii solutiilor informationale este necesar o evaluare a strii de fapt
si a performantelor, att a celor cuantificabile, ct si necuantificabile.
Tinnd cont de ceea ce se constat, se adopt decizii corective pentru eliminarea cauzelor
generatoare de abateri negative si integratoare pentru asimilarea factorilor ce provoac abateri
justificate. Tot n aceste faze se aplic recompense si sanctiuni n functie de gradul de implicare,
aportul si rezultatele personalului respectiv.
De retinut c elementele metodologice prezentate au n vedere un studiu relativ amplu de
reproiectare sau rationalizare informational din cadrul societtii comerciale sau regiei. n cazul unor
situatii mai putin complexe, cu o sfer de cuprindere limitat, unele dintre elementele prezentate n
cadrul etapelor pot fi comprimate sau mai rar implicate. Ca regul, ns, se recomand parcurgerea
integral a filierei metodologice recomandate, consumurile sporite de timp si alte resurse reflectndu-
se de obicei n plusuri calitative n planul activittii managerilor si al executantilor.
Un element de pondere decisiv asupra eficacittii rationalizrilor informationale l reprezint
intensitatea si modalitatea de conlucrare dintre echipa de specialisti si manageri, mai ales n cazul
implicrii masive a informaticienilor. Exist o dinamic specific a evolutiei gradului de implicare si
responsabilitate a acestora asa cum rezult si din figura nr. 5 care, fireste, se prelungeste si n
perioada de exploatare sau utilizare curent a solutiei informationale perfectionate.
Metodologia prezentat este conceput n viziunea reengineering-ului managerial care se
bazeaz pe o abordare holistic. Utilizarea sa reprezint o necesitate pentru quasitotalitatea firmelor
romnesti
8.4 INTEGRAREA SISTEMELOR
Integrarea este o activitate ce reuneste oameni, echipamente, programe, dar si practici
manageriale. Integrarea aplicatiilor este o abordare strategic de a lega mai multe sisteme informatice,
la nivel de informatii si servicii, astfel nct sistemele sunt capabile s fac interschimb de informatie
si s asigure o functionare a proceselor n timp real .
Integrarea aplicatiilor software n cadrul unei ntreprinderi sau ntre mai multe ntreprinderi
care colaboreaz este un subiect de mare actualitate. Integrarea aplicatiilor software de ntreprindere
117
permite coordonarea si sincronizarea mai multor aplicatii eterogene att n interiorul (integrarea
aplicatiilor la nivel de companie), ct si n afara ntreprinderilor (integrarea aplicatiilor Business-to-
Business - B2B).
Denumit n limbajul de specialitate EAI (Enterprise Application Integration), integrarea
aplicatiilor la nivel de companie reprezint, de fapt, noul stil de lucru n domeniul software.
ntreprinderile au din ce n ce mai putini informaticieni care concep si scriu aplicatii si din ce n ce mai
multi care integreaz aplicatii. Entitatea ce trebuie integrat nu mai este un obiect sau o component
software, ci este o aplicatie software. Prin EAI, sistemele informatice ale ntreprinderilor se muleaz
din ce n ce mai bine pe structura procesului de afaceri.
n sistemul integrat elementele trebuie s fie ntr-o strns interdependent si cu ct se
specializeaz mai mult n ndeplinirea unor functii, dependenta lor devin tot mai mare. Integrarea poate
fi dup rolul su, astfel:
prin subsisteme ce realizeaz integrarea structural;
prin subsisteme ce realizeaz integrarea functional.
a. Integrarea structural duce la relatii de vecintate, dar sunt insuficiente, motiv pentru care
trebuie s colaboreze ntre ele.
b. Integrarea funcional se realizeaz n trei feluri, anume: substantial, energetic si
informational. Pe lng relatiile de coordonare, ntre elementele sistemului apar si relatii de
subordonare, deci trebuie s se supun problemelor integrrii, sistemelor integrate.
Complexitatea problemelor legate de infrastructura informatic creste si mai mult n cazul unei
ntreprinderi virtuale, format din module (sectii, departamente, birouri etc.) cu functionalitate extrem
de divers si grad de dispersie geografic orict de mare. Granularitatea modulelor se poate situa pe o
scar foarte cuprinztoare, depinznd n mare msur att de specificul domeniului de activitate, ct si
de posibilittile de organizare ale ntreprinderii respective.
n contextul actual n care informatia este privit ca o resurs strategic a ntreprinderii, a
crescut foarte mult importanta integrrii sistemelor informatice care s faciliteze utilizarea n comun a
datelor si miscarea lor n cadrul ntreprinderii.
La nivelul anului 1999 s-a estimat c peste o treime din bugetul din industria IT a avut ca
destinatie proiectarea, realizarea si ntretinerea unor solutii de integrare a sistemelor informatice. Dar,
cele mai multe dintre aceste solutii au optat pentru varianta de integrare punct la punct, si s-au
dovedit a fi mari consumatoare de resurse.
Dezvoltarea unei strategii eficiente de integrare a sistemelor informatice la nivelul ntreprinderii
este una dintre cele mai complexe probleme ntmpinate de managerii IT. Complexitatea acestei
probleme rezid n principal din faptul c cele mai multe dintre aplicatii au fost dezvoltate fr a se
urmri o arhitectur a sistemelor informatice sau o strategie de dezvoltare a acestora.
nceputul integrrii n domeniul IT poate fi considerat momentul aparitiei circuitului integrat n
1959, care a reunit alte descoperiri cum ar fi: tranzistorii, rezistentele si capacitorii pe un singur chip
de silicon. In 1965 Gordon Moore, unul din fondatorii Intel prezicea c numrul de tranzistori pe un
microchip se va dubla la fiecare 18 luni. Aceast lege nc este surprinztor de adevrat si acum, la
peste 40 de ani de la formularea ei. Acesta poate fi motivul pentru care avem nevoie de integrare:
pentru a ne descurca n conditiile unei complexitti crescute. Principiile managementului complexittii
sunt: descompunea n prti mai mici si mai usor de manipulat, construirea unei interfete standard
pentru ca aceste prti s comunice si apoi dezvoltarea unei structuri ierarhice unde informatia este din
ce n ce mai abstractizat odat ce urcm n ierarhie.
Termenul de middleware a aprut la sfrsitul anilor 80 pentru a descrie un software de
management al retelelor, dar a fost larg folosit ncepnd cu 1995. Middleware-ul a evoluat ntr-un set
118
de reguli si capabilitti, care facilitau construirea de aplicatii distribuite. Acest termen a fost legat de
bazele de date relationale si desemna o integrare bazat pe mesaje.
Informatizarea, dezvoltarea economic global, specifice nceputului de secol XXI au accentuat
tendinta de organizare a sistemelor informationale n modele din ce n ce mai complexe. Prin integrare
creste precum am artat complexitatea, dar si calitatea, pentru c reuniunea sistemelor presupune
adugarea de componente evolutive si emergente.
Dac organizarea duce la integrare si integrarea duce la complexitate, aceasta din urm
determin la rndul ei diversificarea. Din punct de vedere al diversittii, integrarea este efectul
evolutiei ciclice si progresive a unui mix de tehnologii si este sprijinit de performantele si de
expertiza profesionistilor.
Integrarea aplicatiilor poate lua mai multe forme, incluznd integrarea intern a aplicatiilor:
integrarea aplicaiilor la nivel de companie sau integrarea extern a aplicatiilor: integrarea aplicaiilor
Business-to-Business. Cele dou tipuri de integrri au multe elemente comune. De exemplu,
ntotdeauna vor exista: o transformare de tehnologie care va face diferenta ntre semantica aplicatiilor,
tehnologia de ruter prin care se va asigura c informatia ajunge la destinatia corect si reguli de
procesare pentru a defini comportamentul de integrare.
Strategia IT necesit a fi constient de toti factorii care influenteaz deciziile de integrare a
proceselor economice cum ar fi configurarea proceselor economice, frontierele acestora si locul n
care schimbarea este cel mai probabil a se produce. ntelegerea scopurilor economice, cum ar fi
strategiile de fuzionare si de achizitie sau cost si cresterea eficientei, apare ca o cheie
fundamental. Trebuie stabilit o perspectiv comun intern si extern a nucleului economic, de
informatie si de procese, pentru a ntelege relatiile si interfetele ntre unittile economice, sau a
partenerilor comerciali.
Trebuie stabilite problemele propriettii pentru aplicatii, componente, infrastructura
integratoare, interfetele externe etc. Si aceasta poate fi una dintre cele mai dificile sarcini si acesta
poate traversa actualele frontiere organizationale si responsabilitatea. Secventierea activittilor
trebuie s identifice serviciile care trebuie enuntate primele, si care servicii (nu neaprat aceleasi)
trebuie utilizate consistent cu restul organizatiei si cnd.
O tendint n evolutia integrrii sistemelor este trecerea de la integrarea bazat pe informatie la
integrarea bazat pe servicii. Integrarea bazat pe informatii ofer un mecanism ieftin de a integra
aplicatii deoarece, n cele mai multe cazuri, nu este nevoie ca aplicatia s fie modificat. Cu toate c,
acest tip de integrare ofer o solutie functional pentru multe domenii ale problematicii de integrare a
aplicatiilor, integrarea bazat pe servicii ofer mai mult valoare pe termen lung.
Sistemele informatice integrate desemneaz sisteme complete, cu procese de afaceri, practici
manageriale, interactiuni organizationale, transformri structurale si management al cunostintelor
Un sistem de aplicatii integrat trebuie s reprezinte solutia pentru orice institutie care necesit
un sistem informatic modern, indiferent dac acesta automatizeaz procesele interne din cadrul
organizatiei, relatiile cu clientii sau pe cele cu furnizorii si partenerii. Adoptarea unor aplicatii
disparate pentru diferite activitti ale fluxului de afaceri, poate reprezenta o solutie bun pentru
moment, dar care poate genera mari probleme legate de fragmentarea informatiei si dezvoltarea
ulterioar a sistemelor, prin ncercarea de a integra solutii ulterioare.
Productorii de software care ofer aplicatii ce ruleaz pe multiple surse de date sau care nu
acoper toate sectoarele fluxurilor de afaceri, nu furnizeaz pachete de solutii integrate, ci mai degrab
colectii separate de aplicatii, bune s rezolve problemele cerute de sisteme disparate, dar care nu
reusesc s functioneze mpreun.
119
Principala problem a falselor pachete de aplicatii este fragmentarea informatiei, generat de
sisteme disparate. Consolidarea informatiilor venite de la un mare numr de surse este laborioas si
costisitoare. O alt mare problem este automatizarea incomplet, care nu acoper toate procesele
afacerii, rezultnd sisteme discontinue, ce ofer functiuni analitice doar la nivel departamental,
incapabile s asigure o viziune unitar asupra organizatiei. n aceste conditii, managerul institutiei nu
are la dispozitie dect piese dintr-un puzzle, care rareori se mbin.
Pentru a face saltul calitativ de la actiuni punctuale la procese de afacere, organizatiile trebuie
s adopte solutii integrate si colaborative, care s se adapteze strategiilor de distributie si care s
includ si functionalitti de suport decizional.
Un adevrat pachet integrat are aplicatiile proiectate de la nceput pentru a lucra mpreun:
acestea partajeaz acelasi model de informatii si informatizeaz procesele de business la nivelul
ntregii organizatii.
Principalele avantaje pe care o suit de aplicatii integrate trebuie s le ofere beneficiarilor sunt:
reducerea costurilor pe termen lung;
cresterea eficientei operationale;
returnarea rapid a investitiilor n IT;
migrarea mai rapid la modele de e-business.
Pentru a ntelege rolul jucat de un sistem informatic integrat n functionarea unei ntreprinderi,
este necesar s se porneasc de la modelul general de organizare a unei afaceri, corespunztor
majorittii ntreprinderilor de productie, comert, servicii sau a unora din sectorul financiar-bancar.
Conform acestui model, orice ntreprindere este constituit din dou zone:
a. Zona Back Office
Din punct de vedere informatic, aceast zon se caracterizeaz prin:
importanta fundamental a bazei de date, care poate fi situat centralizat pe un singur server sau
poate fi repartizat fizic pe mai multe servere
particularittile aplicatiilor utilizate: o parte important dintre acestea reprezint programe pentru
tratarea n bloc a datelor (de exemplu, tratarea n bloc a tuturor tranzactiilor unei zile de lucru).
O alt parte a aplicatiilor realizeaz gestiunea tranzactiilor si au ca scop tratarea simultan a unor
cereri din partea unui numr mare de utilizatori.
importanta critic a prelucrrilor realizate, de care depinde ntreaga activitate a ntreprinderii.
centralizarea pe un numr redus de servere pe care ruleaz sisteme de operare dedicate.
Cea mai apreciat calitate a unui sistem de Back Office o reprezint coerenta si integritatea
datelor. De asemenea, disponibilitatea continu a sistemului si continuitatea serviciilor (chiar si n caz
de cderi sau defectiuni) sunt caracteristici esentiale ale oricrei aplicatii Back Office.
n cazul ntreprinderilor moderne, aplicatiile Back Office garanteaz nssi functionarea
ntreprinderii, de aceea se impune existenta unui sistem de nalt securitate a datelor, att la nivel fizic,
ct si la nivelul drepturilor de acces.
b. Zona Front Office
Aplicatiile Front Office sunt acele produse pe care ntreprinderea le ofer clientilor astfel nct
s asigure servicii rapide. Principalele cerinte la care trebuie s rspund o aplicatie Front Office sunt:
gestiunea relatiilor cu clientii (Customer Relationship Management, CRM) cuprinde instrumente
de administrare a clientilor (consultarea dosarelor clientilor, culegerea de informatii referitoare la
operatiile efectuate de clienti pentru a le trimite spre procesare aplicatiilor Back Office), precum si
instrumente de asistare a clientilor (evaluarea n functie de o serie de criterii, asistent n
configurarea cererii si alte forme de asistare interactiv a clientilor). Evaluarea clientilor dup o
serie de criterii (scoring) permite stabilirea gradului n care un client sau un proiect poate
120
satisface sau nu conditiile prevzute (de exemplu, pentru acordarea unui credit). Aplicatiile de
asistent n configurarea cererii au ca scop propunerea, pe baza catalogului furnizorului si a
rspunsurilor la un set de ntrebri, variantele de ofert cele mai adecvate la cererile exprimate de
client.
gestiunea agentilor de vnzri are ca scop gestiunea agentilor de vnzri sub mai multe aspecte:
cota din vnzrile totale, performantele, realizarea cifrei de afaceri individuale si colective,
obtinerea rezultatelor consolidate etc.
gestiunea clientilor face parte din aplicatiile Front Office puse la dispozitia centrelor de asistent
din teritoriu si utilizeaz tehnologii de integrare cu reteaua telefonic.
instrumente de asistare a deciziei reprezint o consecint a prezentei celorlalte tipuri de aplicatii
mentionate la nivelul fiecrei agentii sau centru de vnzri. Sunt avute n vedere instrumente de
cutare si extragere de date, precum si aplicatii SIAD (Sistem Interactiv de Asistare a Deciziei).
Gestiunea retelei de agentii este un complement al aplicatiilor Back Office aprut datorit
numrului mare de agentii si centre de vnzri ale ntreprinderilor mari, mai ales multinationale.
Aceast retea poate cuprinde sucursale proprii, concesionari sau alti agenti comerciali.
n ultima vreme, acestor dou zone ale ntreprinderii li s-au mai adugat altele dou:
c. Zona Middle Office
Este o zon greu de definit la nivel fizic , care a primit n timp dou acceptiuni diferite:
ntr-o prim acceptiune, aceasta reprezint zona de Back Office prezent n cadrul fiecrei agentii
sau centru de vnzri, zona situat fizic n Fron Office, dar ndeplineste functii de Back Office;
n a doua acceptiune, aceasta reprezint componentele intermediare ale ntreprinderii, cu rol de
interfat ntre Front Office si Back Office, pentru gestiunea retelei si transmiterea datelor ctre
aplicatiile centrale (aflate n Back Office).
Din punct de vedere informatic, aplicatiile de tip Middle Office sunt cele care alimenteaz
componentele mentionate anterior. n conditiile dezvoltrii unei arhitecturi client-server pe trei nivele
(server central, servere agentie si statii de lucru), componentele Middle Office ale sistemelor
informatice se pot gsi att pe serverele de agentie, ct si pe serverul central.
d. Zona Web Office
Procesarea tranzactiilor generate de serviciile la distant s-a realizat mult vreme separat de
restul sistemului informatic. n prezent, tehnologia World Wide Web a introdus o nou dimensiune a
ntreprinderii, numit generic Web Office, care completeaz Front Office si Back Office si d
posibilitatea conectrii la sistemul informatic al ntreprinderii din orice punct de pe glob.
Prin Web Office se integreaz mai multe tipuri de aplicatii:
aplicatii interne ale ntreprinderii destinate exclusiv personalului din ntreprindere, accesul
din afar fiind oprit n general prin aplicatii de tip firewall. Aceste aplicatii pot furniza servicii
multiple: coordonarea si gestiunea proiectelor, mesagerie intern, agend de grup, diverse tipuri
de urmrire la distant a activittii, videoconferint, etc. Se folosesc tehnologii Intranet care
presupun utilizarea tehnologiilor Internet mpreun cu produse de securitate care s protejeze
domeniul si s blocheze accesul neautorizat din interior sau din afar.
aplicatii accesibile partenerilor destinate partenerilor n sens larg (furnizori, clienti, reseller-i,
consultanti etc.) utilizeaz servere Extranet si ofer servicii echivalente cu aplicatiile interne,
dar destinate utilizatorilor externi ai ntreprinderii.
aplicatii accesibile publicului larg asigur accesul public la serviciile ntreprinderii, serverele
Internet realiznd o extindere a activittii ntreprinderii spre statiile de lucru ale partenerilor
prin intermediul cataloagelor on-line cu imagini ale produselor, pltilor securizate prin carte de
credit sau portofel electronic etc.
121
Nivelul de securitate al componentelor Intranet, Extranet si Intranet este diferit, dar nu trebuie
neglijat pentru nici una dintre aceste trei zone. Este de dorit s se asigure protectia datelor de consultat
si s se identifice n orice moment persoanele care navigheaz. Acest lucru poate fi realizat prin oferta
de abonamente pentru accesul la informatii, abonamente care pot fi gratuite sau nu, n functie de
serviciile oferite.
Problema integrrii sistemelor informatice existente n cadrul unei ntreprinderi este greu de
formalizat deoarece pleac de la situatii foarte diferite. n principal, integrarea sistemelor informatice
conduce la aparitia a dou mari tipuri de probleme: tehnice si informationale.
a. Problemele tehnice sunt datorate eterogenittii solutiilor hardware si software si diversittii
tehnologiilor utilizate de diversele sisteme informatice din cadrul ntreprinderii. Problemele tehnice
genereaz odiscontinuitate de comunicaie ntre sistemele informatice.
Pentru rezolvarea acestei probleme, companiile furnizoare de solutii hardware si software au un
aport important, acestea fiind direct interesate de succesul integrrii propriilor produse cu produsele
altor companii.
b. Problemele informaionale sunt datorate inconsistentei datelor si duc la aparitia unei
discontinuiti semantice i structurale ntre sistemele informationale.
Inconsistenta datelor este rezultatul modului n care au fost dezvoltate aplicatiile informatice.
La realizarea acestor aplicatii s-a ignorat c ar putea exista alte aplicatii care s necesite acces la datele
create sau ntretinute de aplicatia respectiv. Alte cauze ale inconsistentei datelor sunt lipsa unei
terminologii standard la nivelul ntreprinderii de definire a conceptelor si proceselor de afaceri si faptul
c sistemele care utilizeaz o tehnologii nvechite (sistemele mostenite) nu au implementate
mecanisme riguroase pentru declararea si constrngerea respectrii regulilor de afaceri. Solutionarea
inconsistentei datelor presupune:
1. Identificarea discrepanelor i conflictelor posibile care apar datorit reprezentrii n mod diferit a
unor date similare n sisteme diferite, lucru care poate conduce la conflicte. Diferentele pot fi: de
nume; de natur si dimensiune; de domeniu sau diferente structurale;
2. Stabilirea de norme pentru soluionarea inconsistenelor prin:
utilizarea uneia din valorile inconsistente fr avertizarea utilizatorului;
prezentarea tuturor valorilor inconsistente utilizatorului, indicnd sursa informatiilor si lsnd la
latitudinea utilizatorului solutionarea problemei.
utilizarea celei mai recente valori, pe baza unei mrci de timp care indic momentul actualizrii
informatiei
utilizarea informatiei din sistemul cel mai de ncredere, pe baza evalurii gradului de ncredere
al datelor din diferite aplicatii.
utilizarea unei mrimi agregate pe baza valorilor inconsistente (medie aritmetic, minim, maxim
etc).
O alternativ ar fi includerea n logica de acces la datele unei aplicatii de alte aplicatii, respectiv
n logica de migrare a datelor dintr-o aplicatie n alta, a mecanismelor de tratare a conflictelor. De
exemplu, pot fi utilizate tabele de corespondent sau formule de conversie, precum si mecanisme de
implementare a politicilor de solutionare a inconsistentei datelor .
8.5 IDENTIFICAREA PUNCTELOR CHEIE ALE TEHNOLOGIILOR INFORMAIONALE
122
Punctele cheie ale tehnologiilor informationale reprezint formulri care stabilesc modul de
conectare, distribuire si structurare a informatiilor si desfsurare a tehnologiilor informationale n
cadrul firmei. Aceste puncte cheie sunt rezultatul considerrii informatiilor si tehnologiilor ca
implicatii ale contextului strategic al firmei.
Punctele cheie ale tehnologiilor informationale exprim scopul strategic al tehnologiilor
informationale si identific modurile prin care firma trebuie:
s conduc sau s urmreasc dezvoltarea tehnologiilor informationale n domeniul su de
activitate (de exemplu, rolul tehnologiilor informationale si nivelul necesar al investitiilor n cazul
concurentilor directi);
s efectueze procese electronice de tranzactionare;
s conecteze si s mpart surse si sisteme de informatii n cadrul diferitelor compartimente ale
sale;
s conecteze si s mpart surse si sisteme de informatii ntr-un mediu extins (clienti, furnizori,
aliati strategici);
s pstreze arhitectura curent a tehnologiilor informationale n interiorul su;
s acceseze, s utilizeze si s standardizeze diferitele tipuri de informatii (financiare, despre
produse, despre clienti);
s identifice msurile necesare pentru evaluarea cifrei de afaceri cu ajutorul tehnologiilor
informationale.
De exemplu, atentia firmei asupra relatiilor cu clientii si asupra experientei acestora conduce la
o serie de puncte cheie ale tehnologiilor informationale, printre care:
informatiile despre clienti trebuie pstrate ntr-o form logic si accesibil att clientilor, ct si
personalului, n orice moment si n orice loc;
unei bnci i este necesar o arhitectur logic pentru hardware, software, comunicatii si
informatii, ca baz pentru infrastructura si serviciile cu aceeasi capacitate pentru oricare client;
punctele de legtur a clientilor cu firma (reprezentante, servicii telefonice, accesul la
calculator) trebuie s asigure o interfat puternic cu lumea exterioar;
reteaua firmei trebuie s asigure clientilor accesul la o serie de aplicatii esentiale.
Sunt identificate puncte cheie pentru fiecare dintre cele cinci aspecte majore ale importantei
investitiilor pe termen lung:
a) rezultatele dorite din investitiile firmei n tehnologii1e informationale;
b) accesarea si utilizarea informatiilor;
c) resursele hardware si software;
d) capacittile si serviciile legate de comunicatii;
e) arhitectura si standardele tehnologiilor informationale.
a) Rezultate ateptate din investiiile n tehnologii informaionale n cadrul firmei. Acestea
sunt:
tehnologiile informationale sunt utilizate pentru reducerea costurilor;
tehnologiile informationale sunt privite ca un furnizor de servicii concentrat asupra satisfacerii
nevoilor utilizatorilor finali;
tehnologiile informationale trebuie s mbuntteasc nivelul serviciilor furnizate clientilor;
serviciile si produsele depind n mod continuu de investitiile n tehnologiile de vrf;
trebuie urmrit dezvoltarea activittilor inovatoare si a aplicatiilor de marketing privind
tehnologiile de vrf.
b) Accesarea i utilizarea informaiilor urmreste ca:
utilitatea informatiilor trebuie recunoscut si imediat ce se obtin informatiile, acestea trebuie
stocate pentru a nu se pierde;
n afaceri, diversele procese si sisteme trebuie s asigure culegerea si pstrarea informatiilor
financiare si comerciale;
s existe un punct de vedere comun al tuturor clientilor firmei;
123
utilizatorii, n activitatea de teren trebuie s aib acces la aceleasi date ca si atunci cnd sunt la
birou;
principalii clienti ai serviciilor oferite de ctre firm trebuie s aib acces la informatii
complete privind relatiile firmei cu toti clientii si.
c) Resursele hardware i software vor viza:
transferul ntre resursele hardware si software, care poate determina schimbri globale n cadrul
firmei;
tranzactiile curente se realizeaz prin procese electronice:
forma tehnologiilor informationale care trebuie s aduc managerilor si personalului care
lucreaz n mod direct cu aceste aplicatii capacitatea de a rezolva rapid orice sarcina complex;
noile sisteme care vor trebui s creeze baza prin care s se poat efectua schimbri majore
asupra noilor servicii.
d) Capacitile i serviciile legate de comunicaii urmresc ca:
reteaua ntregii firme s permit accesul la aplicatiile esentiale privind furnizarea de servicii
clientilor;
reteaua firmei s permit organizarea de videoconferinte;
s fie permis accesul la Internet prin reteaua de comunicatii;
comunicarea cu exteriorul, mai ales cu clientii, trebuie s fie posibil oricnd si oriunde, n
special privind comertul electronic si prestarea de servicii.
e) Arhitectura i standardele tehnologiilor informaionale trebuie la rndul lor s vizeze:
o anumit form a tehnologiilor informationale, cupnnznd doar hardware-ul, software-ul si
echipamentele de legtur;
o standardizare a datelor financiare si comerciale;
stabilirea de standarde pentru hardware si software pentru a reduce incompatibilittile si
costurile suplimentare;
mentinerea unei liste scurte a produselor si productorilor pentru fiecare categorie de
tehnologie n parte;
realizarea unei centralizri a principalilor productori, pentru minimizarea costurilor, pentru
asigurarea unei consistente si pentru organizarea unui control riguros.
Numrul punctelor cheie privind tehnologiile informationale variaz n cadrul firmei, depinznd
de limitele activittii desfsurate. Informativ, s urmrim cteva exemple ale punctelor cheie privind
tehnologiile informationale de la firme din diverse domenii industriale:
o firm n curs de dezvoltare n domeniul buturilor productiei de bunuri. Informatiile sumare
privind productia, vnzrile, marketingul, distributia si managementul financiar pot fi accesibile
managerilor ntr-un timp foarte scurt (nu mai mult de 2 ore) si pot fi usor de utilizat n luarea
deciziilor;
o banc aflat ntr-o etap de expansiune pe piete externe. Procesele legate de tranzactii si
interfat vor fi folosite pe teritoriul a mai multe tri, unde banca are deschise filiale;
o firm puternic concentrat pe produse inovatoare. Reteaua firmei trebuie s permit
organizarea de videoconferinte;
o firm international. Informatiile relevante trebuie s fie prezentate ntr-o form logic,
pentru a usura accesul la ele. Aceste informatii vor face posibil un mai bun management al clientilor,
furnizorilor, materiilor prime etc., deci un management financiar adecvat.
Analiza contextului strategic diferit al acestor mari firme poate conduce la opinii diferite
privind infrastructura tehnologiilor informationale si calitatea acestora.
8.6 UTILIZAREA STRATEGIC A TEHNOLOGIILOR INFORMAIONALE
124
Tehnologiile informationale reprezint elementul comun al dezvoltrii si al competitiei ntre
toate tipurile de afaceri, de la micii comercianti la marile firme prestatoare de servicii. Multe firme au
realizat investitii masive n tehnologiile informationale si au devenit dependente de acestea. n
majoritatea cazurilor, asemenea investitii n sisteme informationale exist de ctiva ani buni. De
exemplu, sistemul privind rezervrile de bilete la o firm de linii aeriene are un program de baz ce a
fost realizat la mijlocul anilor 60. Pe de alt parte, n multe cazuri, avantajele ce se pot obtine dintr-o
investitie n tehnologii informationale pot avea o durat scurt de viat, acest lucru fiind valabil mai
ales pentru produsele de baz ale tehnologiilor informationale. De exemplu, de cele mai multe ori,
jocurile pe calculator se mentin n actualitate doar 3-6 luni, din cauza concurentei n domeniu. Totusi,
avantajele potentiale ce se pot obtine conduc la diferente enorme pe piat, chiar dac investitiile sunt
mari.
Tehnologiile informationale influenteaz att operatiunile interne din cadrul unei firme, ct si
produsele sau serviciile oferite de aceasta. Operatiunile interne pot include procesarea traditional de
date si functiile de comunicare. Produsele si serviciile oferite pot varia de la tehnologii informationale
pentru echipamentele de productie pn la servicii software de baz.
De mult vreme, managerii privesc tehnologiile informationale ca pe un instrument contabil,
sau ca pe o surs de date pentru luarea deciziilor. Astzi, accentul se pune mai degrab pe sistemele
operaionale, prin intermediul crora se deruleaz efectiv tranzacii economice, dect pe sisteme
care se limiteaz la observarea i msurarea rezultatelor acestor tranzacii.
Utilizarea tehnologiilor informationale ca metod de obtinere a unor avantaje competitive se
situa pe primul loc n anii 90, iar corelarea sistemelor informationale cu obiectivele firmei ocupa locul
al doilea. Sistemele informationale au devenit adevrate instrumente de lupt concurential n
arsenalul firmei.
n al doilea rnd, accentul se pune pe sistemele implementate, n care calculatoarele devin o
parte a produselor traditionale. De exemplu, sistemele de aprindere la automobile sunt acum controlate
de microcalculatoare.
Exist anumite activitti total dependente de sistemele informationale. Liniile aeriene se
bazeaz pe tehnologii informationale avansate necesare pentru rezervri, pentru programarea si
optimizarea rutelor, pentru facturri, pentru antrenamente de zbor, pentru controlul traficului aerian
etc. Bncile, de asemenea, utilizeaz de mult vreme tehnologiile informationale. La nceputul anilor
50, metoda de imprimare a cecurilor cu cerneal magnetic pentru recunoasterea caracterelor a
constituit un precursor al functiilor tehnologiei informationale electronice, functii ce includ acum
roboti telefonici, transferuri electronice de fonduri, operatii extinse cu carduri de credit, operatii de
schimb valutar.
Interesul n planificarea strategic a utilizrii tehnologiei informationale continu s creasc, pe
msur ce noile produse si noul mediu de afaceri creeaz noi oportunitti. Organizatii precum
American Express sau General Motors au fost impulsionate s-si stabileasc strategiile, pentru a
dezvolta tehnologia informational, nu numai prin ntelegerea dependentei de aceasta, dar si prin
recunoasterea amenintrilor concurentei si a oportunittilor pe care le ofer.
Exemple privind aplicarea strategic a tehnologiilor informationale sunt prezentate n
continuare:
n anul 1977, SRI International si Merrill Lynch au dezvoltat mpreun conceptul de
management al lichidittilor, care presupune folosirea calculatorului si a tehnologiilor
comunicationale pentru a asigura noi categorii de servicii pentru investitori si, astfel, au acaparat cea
mai mare parte a activittii de investitii a clientilor lor. Le-au trebuit aproape 7 ani concurentilor
acestora pentru a oferi servicii asemntoare, perioad suficient pentru ca Merrill Lynch s devin
lider pe piat;
Conceptul tehnologiilor informationale privind inter-schimbul de date electronice a mbunttit
considerabil eficienta metodei just in time; de fapt, prin unirea furnizorilor, productorilor,
distribuitorilor si comerciantilor, inter-schimburile de date electronice revolutioneaz procesul
distribuirii bunurilor ctre consumatori. De exemplu, n anul 1992, Toyota a fost n msur s
125
distribuie automobile cu accesoriile si culorile preferate de clienti dup numai cinci zile de la preluarea
comenzii, iar apoi alte firme din domeniu au aplicat aceast metod;
industria productorilor de confectii s-a orientat spre modele de calculatoare ce ofer sprijin
pentru mbunttirea vitezei cu care se modific produsele, n conformitate cu schimbrile de stil sau
cu preferintele specifice ale comerciantilor; mai mult, acesti productori se bazeaz pe controlul
efectuat de calculatoare asupra aparaturii specifice. Firmele cele mai competitive utilizeaz pe scar
larg sisteme de distribuire a produselor cu ajutorul calculatoarelor - si comunicatiilor -pentru
optimizarea vitezei cu care sunt distribuite mrfurile pe pietele de desfacere.
firmele de cercetare pe baze stiintifice a pietei folosesc n mod curent calculatoare, productorii
din industria chimic si farmaceutic folosesc tehnici de modelare pe calculator a noilor preparate
chimice si a medicamentelor. Modelele grafice sunt utilizate de proiectantii avioanelor, automobilelor
si navelor, pentru a dezvolta pe calculator noi configuratii si pentru a scurta perioada de testare a
caracteristicilor de operare la numai cteva zile, n loc de luni sau ani, ct dura cu modelele fizice;
un lant de fast-food-uri din Statele Unite s-a numrat printre primele firme care au instalat un
sistem de comunicatie pentru a creste abilitatea de a-si controla operatiile desfsurate pe o arie extins.
Aceeasi firm a fost printre primele care au folosit calculatoare bazate pe sisteme expert pentru a
stabili turele angajatilor n regim part-time n asa fel nct s se asigure o acoperire total a
programului de lucru;
firma Soup Campbell, cu o puternic activitate de marketing, a folosit sistemele informationale
pentru a-si perfectiona analizele de marketing. n loc s abordeze vnzrile la scar national,
Campbell a adunat date despre eficienta vnzrilor, pentru fiecare produs n parte, de pe fiecare piat
local. Astfel, a fost n msur s realizeze modele precise ale dinamicii pietei, avnd n vedere aspecte
legate de dependenta clientilor de produsele proprii si de cele ale concurentei. De asemenea, poate
corela aceste modele cu actiunile promotionale corespunztoare de pe pietele locale specifice. Aceste
sisteme furnizeaz informatii detaliate si la timp despre produsele si actiunile ce contribuie cel mai
mult la obtinerea profitului;
n anul 1983, n contextul unor probleme economice si al unor sisteme depsite, proiectate
pentru productii de volum mare, J aguar P.L.C. a luat o decizie strategic de a investi ntr-un sistem de
producere integrat, pentru a sustine un volum redus de productie a masinilor de lux. Sistemul include
distribuirea just in time a componentelor de la furnizori si un sistem nchis ce permitea tuturor
operatiilor sale s retransmit informatiile n cadrul procesului. J aguar crediteaz acest sistem
sprijinind pozitia sa competitiv si succesul su financiar si mbunttind calitatea produselor.
Sunt tot mai multe exemplele privind vnzarea cu amnuntul a unor produse si servicii. n
trecut, doar n cteva tri existau familii n care ambii soti lucrau, iar acum acestea, larg rspndite
determin abordri noi, diferite privind piata, consumatorii, comportamentul cumprtorilor care s-a
modificat, iar consumatorii sunt mult mai pretentiosi.
Toate aceste considerente si evolutii au determinat dezvoltarea modalittilor de evaluare a
preferintelor consumatorilor si de satisfacere imediat a nevoilor familiilor. Comertul electronic, a
crui utilizare este n continu crestere, este o metod tehnologic complet de prezentare a
informatiilor si a produselor ctre clienti, de nregistrare a preferintelor acestora, de transmitere a
informatiilor ctre productori etc. n acelasi timp, are loc distribuirea fizic de bunuri ctre
consumatori si se nregistreaz informatii detaliate de marketing. Competitia online devine simbolul
viitorului.
8.6.1 Ipostaze n utilizarea tehnologiilor informaionale
Experienta multor firme multinationale arat c, din punctul de vedere al utilizrii competitive a
tehnologiilor informationale, firmele se afl n una din cele trei ipostaze fundamentale: de adoptare, de
adaptare sau de inventie.
a) Firmele aflate n ipostaza de adoptare sunt doar utilizatori ai tehnologiilor informationale. Ei
sunt simpli cumprtori si nu experimenteaz dect aplicatiile de rutin ale sistemelor achizitionate. De
obicei, obiectivul lor este de a supravietui pe termen scurt, sau doar de a-i ajunge pe concurenti. La
126
acest nivel, orice firm si poate creste avantajele prin aplicatii adecvate ale produselor tehnologiilor
informationale, dar majoritatea acestor firme trebuie s-si creeze un fundament tehnologic de baz.
Asemenea firme pot fi ntlnite n ramurile stagnante ale industriei, n economiile aflate n
recesiune sau pot fi firme cu resurse de capital insuficiente. Totusi, o organizatie poate s ajung ntr-o
astfel de pozitie doar printr-un management deficitar, care nu recunoaste valoarea competitiv a
tehnologiilor informationale. n astfel de cazuri, solutia o poate constitui o constientizare crescut, din
partea managementului a schimbrilor competitive ce pot fi aduse de obtinerea unui avantaj
tehnologic.
Pentru a achizitiona resurse IT cu costuri minime, o firm poate s achizitioneze pachete de
aplicatii software, s foloseasc un birou de serviciu sau s angajeze temporar un personal calificat.
Toate alternativele de afaceri pot include fuziunea cu un competitor, vinderea firmei unei firme
avansate din punct de vedere tehnologic (sau uneia cu mari resurse financiare), sau achizitionarea unei
firme mai mici, dar mai avansat din punct de vedere al tehnologiilor informationale utilizate.
b) Firmele aflate n ipostaza de adaptare sunt acelea care au fcut deja din tehnologiile
informationale un element esential al activittii lor de planificare. Ele au pregtirea, capacitatea si
fondurile necesare pentru a dezvolta proiecte proprii. Aceste firme au relatii apropiate cu productorii,
ceea ce le permite obtinerea unui avantaj n care sincronizarea este decisiv.
Firmele aflate n ipostaza de adaptare folosesc, n general, tehnologiile informationale la un
nivel apropiat de cel al concurentilor. Desi investesc semnificativ n mentinerea si dezvoltarea
aplicatiilor curente, se concentreaz si asupra adaptrii unor tehnologii noi prin expansiune si inovare.
Frecvent, aceste firme investesc n cercetarea aplicat pentru inovarea produselor sau proceselor
tehnologice.
Firmele aflate n aceast situatie se gsesc pe pietele n expansiune si se confrunt cu o
concurent puternic din partea firmelor cu schimbri dinamice ale produselor si serviciilor. De obicei
profitabile, cu o putere financiar competitional, aceste firme caut achizitii care s le aduc noi piete
de desfacere. Formal si informal, firmele utilizeaz ultimele tehnologii aprute, adesea pstrnd
consultantii externi pentru a asigura o prere obiectiv asupra pozitiei lor, sau pentru a introduce noi
concepte.
Managementul superior n cadrul unor astfel de firme recunoaste valorile competitive ale
tehnologiilor informationale si se implic el nsusi n procesul de planificare.
c) Firmele aflate n ipostaza de invenie sunt creatoare de tehnologii. Asemenea firme caut
oportunitti unice, care presupun ndeprtarea semnificativ de la practicile curente sau folosirea
tehnologiilor informationale de ultim or. Succesul lor provine din abilitatea de a depsi competitia si
de a cstiga avantaje semnificative sau din capacitatea de a crea noi piete.
Firmele si mentin avantajele prin intermediul cercetrii si dezvoltrii - prin participarea la
descoperirea si utilizarea de instrumente, tehnici si produse ale tehnologiilor informationale avansate.
Ele nu se tem s se abat de la practicile curente sau s urmreasc o transformare fundamental a
produselor sau proceselor tehnologice. Asemenea firme sunt lideri agresivi n ramuri dinamice, care
experimenteaz produse volatile.
Pe lng cheltuielile cu cercetarea, strategiile lor includ ncurajarea managementului n sensul
utilizrii noilor tehnologii, al crerii unor firme secundare care s se ocupe de produsele si serviciile
noi si n sensul asocierii cu liderii n tehnologii pentru dezvoltarea noilor produse.
Aceste firme se ntlnesc n sectoare diverse ale industriei tehnologiilor informationale
(productorii de calculatoare, de software etc.). Totusi, a fi inventiv sau inovator nu este suficient. Este
necesar abilitatea de a interpreta cerintele pietei si de a aduce produsele si/sau serviciile pe piat n
timp util si la costuri competitive.
O firm individual se poate ncadra n oricare dintre cele trei ipostaze, de adoptare, de adaptare
si de inventie, n acord cu liniile de produse si corespunztor aplicatiilor tehnologiei informationale n
aceste domenii. Obiectivul este de a efectua aplicatiile conform cu nevoile firmei, cutnd s dezvolte
resursele, pentru a obtine avantaje competitive.
127
8.6.2 Etapele dezvoltrii tehnologiilor informaionale
Firmele si pot maximiza beneficiile obtinute din tehnologiile informationale parcurgnd dou
etape de dezvoltare a tehnologiilor, dup cum urmeaz:
1. Etapa de evaluare const n:
a) evaluarea pozitiei adoptat si a metodei folosite de concurenti;
b) evaluarea pozitiei firmei privind tehnologiile informationale curente;
c) ntelegerea modurilor n care tehnologiile informationale pot fa aplicate la realizarea sau
mbunttirea strategiei de afaceri a firmei;
d) estimarea factorilor de mediu ce reflect schimbrile n structura industriei, preferintele
consumatorilor, dezvoltarea utilizarea tehnologiilor si conditiile economice globale.
2. Etapa planificrii/dezvoltrii/implementrii presupune:
a) identificarea principalelor pericole si oportunitti.
b) dezvoltarea unei strategii privind tehnologiile informational pentru a obtine avantaje
competitionale;
c) dezvoltarea unei infrastructuri de implementare;
d) elaborarea detaliilor planificrii si implementrii;
e) Instalarea de aplicatii strategice sau introducerea produselor p piat;
f) evaluarea rezultatelor obtinute din investitiile n domeniu.
Pentru o utilizare cu succes a tehnologiilor informationale n vedere obtinerii de avantaje
competitive, firma trebuie s repete aceste dou etape n mod continuu. Majoritatea firmelor
experimenteaz unul sau mai multi pasi enumerati anterior, dar cu diferente considerabile n modul de
aplicare. Evaluarea obiectiv a pozitiei firmei vis-a-vis de concurent, a abilittii sale de a utiliza
tehnologiile informationale reprezint chei pentru a face fat pericolelor ce pot aprea din partea
concurentilor.
Fiecare pas al etapelor de dezvoltare a tehnologiilor informationale asigur o capacitate vital
de a lua deciziile de management si o utilizare perfectionat a tehnologiilor. O strategie de succes
privind tehnologiile este integrat n strategia global de afaceri a firmei. Investirea eficient resurselor
firmei este necesar pentru obtinerea unei pozitii mai avantajoase. Dup cum se va arta n continuare,
investitorii trebuie, de asemenea, s fie pregtiti s-si defineasc beneficiile asteptate din investiti si s
se asigure c acestea vor fi ntr-adevr obtinute.
8.6.3 Utilizarea etapelor de dezvoltare IT pentru obinerea avantaj elor
competiti ve
Indiferent dac managerii de la nivelele ierarhice superioare nteleg sau nu tehnologiile
informationale, ei pot s nteleag, n general, aspectele economice ale domeniului lor de activitate si
eventualele pericole din partea concurentei. Din acest motiv, o analiz a acestor pericole este o bun
cale de a atrage atentia conducerii asupra rezultatelor si nevoilor.
1 Paii etapei de evaluare
Pentru a obtine avantaje pe piat prin alicarea tehnologiilor informationale, trebuie parcursi
urmtorii pasi care concur la realizarea strategiei de dezvoltare si implementare a tehnologiilor:
a) evaluarea poziiei i a metodei utilizate de concureni;
b) evaluarea poziiei curente a firmei fa de tehnologiile informaionale;
c) nelegerea modului de aplicare a tehnologiilor informaionale;
d) evaluarea factorilor de influen.
a) Evaluarea poziiei i a metodei utilizate de concureni. Amenintrile concurentei asupra
produselor si serviciilor firmei, corelate cu tehnologiile informationale, pot proveni din cteva surse
primare si secundare. Mai nti este necesar ntelegerea domeniului n care firma si desfsoar
activitatea si a mediului competitiv al acestui domeniu. Astfel, sunt necesare:
128
identificarea si descrierea punctelor slabe sau tari ale produselor sau serviciilor principalilor
concurenti;
identificarea si caracterizarea aplicatiilor majore ale tehnologiilor informationale;
identificarea puterii tehnice si financiare si a abilittii principalilor concurenti de a investi n
tehnologii informationale.
Aceste informatii trebuie actualizate cel putin o dat pe an si aduse la cunostinta conducerii,
pentru a asigura acesteia suportul necesar procesului de luare a deciziilor.
Este posibil s se afle despre utilizarea tehnologiilor informationale de ctre concurenti prin
observri externe. Pot fi adunate suficiente date publice despre pozitia concurentilor, astfel nct s nu
fie nevoie de un spionaj n acest sens. Articolele de specialitate din domeniul comercial descriu
utilizarea inovativ a tehnologiilor informationale de ctre anumite firme. Clientii, productorii si
distribuitorii afl rapid despre noile aplicatii, iar studierea acestora poate dezvlui modul n care sunt
utilizate noile tehnologii. Produsele sau serviciile noi pot fi analizate pentru a se identifica eventualele
tehnologii nou introduse, sau pentru a detecta utilizri noi ale tehnologiilor deja existente. Noii angajati
pot fi chestionati la angajarea ntr-o firm. Pe scurt, analiza acestor surse poate asigura o ntelegere
solid a modurilor n care concurenta utilizeaz tehnologiile informationale.
b) Evaluarea poziiei curente a firmei fa de tehnologiile informaionale. Evaluarea pozitiei
fat de tehnologiile informationale necesit un punct de vedere obiectiv privind utilizarea de ctre
firm a acestor tehnologii si capacitatea firmei de a devansa competitia. Evaluarea trebuie s
depseasc eventualele atitudini defensive ale departamentelor din cadrul firmei, responsabile de
dezvoltarea aplicatiilor din domeniul tehnologiei informationale. Din acest motiv, evaluarea ar trebui
s fie responsabilitatea fie a unui grup independent din cadrul firmei, fie a unui consultant cu o bun
pregtire n domeniu.
Mai nti, evaluatorii trebuie s schematizeze proiectul de implementare a tehnologiilor sau
produselor informationale, care vor fi folosite, evidentiind problemele care pot afecta capacitatea
aplicatiei de a-si ndeplini obiectivele. Acest proiect de implementare a tehnologiilor trebuie s includ
functiile aplicatiei, performantele sale n satisfacerea nevoilor existente sau potentiale, nivelul
tehnologiei, vrsta aplicatiei software si mentenanta si flexibilitatea acesteia, hardware-ul
calculatoarelor, telecomunicatiile, personalul si alte resurse utilizate n cadrul acestei aplicatii.
Apoi, evaluatorii trebuie s determine aptitudinile si experienta programatorilor si metodele si
instrumentele folosite pentru proiectarea si implementarea aplicatiilor. Trebuie evaluate cunostintele
personalului privind functiile fiecrei aplicatii, precum si instrumentele tehnologiilor informationale.
Evaluatorii trebuie s fie la curent cu proiectele de dezvoltare, pentru a putea determina aptitudinile
programatorilor de a realiza proiecte de management si capacitatea acestora de a ntelege nevoile
utilizatorilor.
n final, evaluatorii trebuie s creeze o imagine a pozitiei firmei fat de tehnologiile
informationale si s realizeze o comparatie estimativ a acestei pozitii fat de cea a concurentilor.
c) nelegerea modului de aplicare a tehnologiilor informaionale. Acest pas necesit
cunoasterea activittilor desfsurate de firm, a produselor, serviciilor, a specificului de activitate etc.
La fel de important este si obtinerea unei perspective clare asupra produselor si serviciilor firmei si
asupra evolutiilor majore de pe piat. Principalele sarcini sunt:
analiza tehnologiilor informationale existente care pot fi utilizate pentru obtinerea unui avantaj
competitiv n prezent;
analiza unor modificri anticipate n tehnologiile informationale sau a unor noi dezvoltri ale
acestora, care pot fi utilizate pentru obtinerea de avantaje competitive peste trei sau cinci ani;
identificarea potentialelor aplicatii ale tehnologiilor curente sau viitoare si modul n care aceste
aplicatii pot afecta concurenta;
identificarea potentialelor schimbri n aplicatiile curente, generate de cererea de pe piat sau
de dezvoltarea tehnologiilor.
Pentru firmele ce nu sunt implicate n afaceri cu calculatoare sau telecomunicatii, aceste sarcini
necesit asistenta unor analisti si ingineri specializati n sisteme informationale, care sunt capabili s
conceap noi utilizri pentru tehnologiile informationale. Firmele implicate n activitti privind
129
tehnologiile informationale vor avea nevoie de serviciile unor cercettori stiintifici si specialisti de
marketing.
d) Evaluarea factorilor de influen. Mediul de operare prezint o serie de pericole si
oportunitti. Elementele principale de analizat aici sunt: tehnologia, structura domeniului si factorii
externi economici si politici.
Estimarea schimbrilor de tehnologie se va face att pe termen scurt, ct si pe termen lung.
Managementul are nevoie de aceast capacitate pentru a evalua alternativele de investitii. De aceea,
sedintele informative trebuie s aib loc periodic pentru a se putea lua rapid decizii cnd apar optiuni
noi. Eventualele utilizri de tehnologii informationale pot fi estimate pentru trei-cinci ani, perioad
suficient pentru a dezvolta aplicatiile. Productorii si vnztorii de calculatoare si telecomunicatii au
nevoie chiar de mai multi ani pentru a face estimri, datorit faptului c ciclul de productie n aceste
domenii se ntinde pe o perioad mult mai lung. Schimbrile n structura industriei pot fi analizate
conform modelului lui Michael E. Porter din anul 1985, care examineaz modificrile n rndul
cumprtorilor, furnizorilor, productorilor, produselor substituente si noile aparitii pentru a evalua
impactul lor asupra lantului valoric si asupra caracteristicilor produselor si serviciilor.
Alte elemente importante pentru urmrirea mediului extern sunt climatul legislativ si politic,
efectele economiei globale asupra balantei comerciale, asupra investitiilor etc. Asemenea factori extern
pot influenta abilitatea organizatiilor de a finaliza planurile de investitii sau necesitatea de a investi
ntr-un mediu concurential n schimbare.
2 Paii etapei de planificare/dezvoltare/implementare
Aceast etap de planificare/dezvoltare/implementare presupune parcurgerea urmtorilor pasi:
a) identificarea principalelor pericole si oportunitti;
b) dezvoltarea unei strategii privind tehnologiile informationale;
c) dezvoltarea unei infrastructuri de implementare a proiectelor;
d) elaborarea unei planificri si implementri detaliate;
e) testarea pietei;
f) evaluarea rezultatelor obtinute din investitii;
g) reluarea periodic acestor pasi de la a) la g).
a) Identificarea principalelor pericole i oportuniti. Acest pas const n sintetizarea
rezultatelor din etapa de evaluare. Utiliznd aceste rezultate, firma poate identifica domeniile n care
folosirea mbunttit a tehnologiilor informationale conduce la cele mai bune rezultate. Aceast
investigatie trebuie corelat direct cu obiectivele activittii desfsurate, iar dac firma are mai mult
dect un domeniu de activitate, informatiile trebuie separate si trebuie efectuat o analiz pentru
fiecare domeniu principal de activitate.
b) Dezvoltarea unei strategii privind tehnologiile informaionale. Cunoasterea pericolelor si
oportunittilor trebuie folosit, n primul rnd, la identificarea acelor domenii care necesit o atentie
sporit. Trebuie descrise modalittile prin care competitorii folosesc la maxim tehnologiile
informationale n aceste domenii si, de asemenea, trebuie detaliat abilitatea firmei de a face fat
concurentei. Amenintrile importante din partea altor surse trebuie tratate ntr-o manier similar.
Apoi, trebuie identificate si analizate noile utilizri ale tehnologiilor informationale avansate, pentru
produse si servicii. Fiecare tip de firm, sau linie productie - aflate n postura de adaptare, de adoptare
sau de inventator necesit niveluri diferite de analiz. n sfrsit, trebuie identificate noile oportunitti si
eventualele ci de diversificare. Aceste optiuni trebuie evaluate din punctul de vedere al strategiei
ntregii firme.
Pericolele ar trebui estimate n functie de probabilitatea lor de producere si de impactul
potential asupra situatiei financiare a firmei sau asupra pozitiei acesteia pe piat. De asemenea, ar
trebui estimate si comparate costurile si beneficiile probabile aferente fiecrui pericol, oportunittile
care trebuie evaluate avnd n vedere profitul estimat, investitiile ce trebuie realizate si impactul asupra
produselor existente.
n cele din urm, trebuie identificate mbunttirile infrastructurii necesare pentru a nltura
pericolele sau pentru a profita de oportunitti aprute.
130
Managementul firmei trebuie s revizuiasc rezultatele investigatiilor, s stabileasc priorittile
si s aloce fonduri pentru tehno1ogii informationale mai avansate si pentru dezvoltarea de aplicatii
ntr-un context economic marcat de constrngeri si perspective.
Pe baza priorittilor si a nivelului fondurilor stabilite initial, poate fi creat un plan care
mbuntteasc infrastructura tehnologiilor informationale, sau care dezvolte tehnologii specifice
produselor sau serviciilor. Aceast mbunttire sau dezvoltare poate fi fcut prin achizitionarea de
hardware si instrumente software, sau prin dezvoltare intern.
Urmeaz stabilirea unei liste finale a elementelor necesare pentru dezvoltarea si implementarea
tehnologiei informationale. Anumite elemente necesit cercetare, dezvoltare initial, sau chiar o
analiz nainte ca implementarea final s fie aprobat; altele pot fi supuse direct implementrii.
Ca pas final al acestui proces, trebuie specificat criteriul de msurare a performantelor.
Exemple n acest sens sunt indicatorii specifici cantitativi sau calitativi privind economiile, profiturile,
cash flow-ul, cota de piat, intrrile pe piat, securitatea mpotriva pericolelor din partea concurentei.
c) Dezvoltarea unei infrastructuri de implementare a proiectelor. Un plan general de
implementare trebuie s determine atingerea obiectivelor firmei n domeniul tehnologiilor
informationale. Trebuie specificate obiectivele, strategia, interpretrile. rezultatele asteptate, punctele
critice, resursele necesare. n asemenea cazuri, este necesar modificarea sistemelor informatice de
dezvoltare a infrastructurii, pentru acomodarea noilor tehnologii si pentru obtinerea rezultatelor dorite.
Decizia de implementare a proiectelor care vor conduce firma sau unele departamente ale
acesteia la niveluri tehnologice mai nalte trebuie s vizeze:
resursele de personal si aptitudinile acestuia;
software-ul disponibil pentru suportul aplicatiilor;
calculatoarele si mijloacele de telecomunicatii;
metodele si instrumentele de dezvoltare a aplicatiilor;
metodele si instrumentele de planificare a controlului;
resursele managementului proiectat;
structura organizatoric necesar pentru a sustine mbunttirile;
implicarea resurselor non-tehnice.
n timp ce multe firme trec prin toate etapele fundamentale ale planificrii, cteva ncearc s
aplice o anumit strategie, sau s coreleze tehnologia de investitii cu rezultatele obtinute. Totusi,
cteva firme importante aplic si unele dintre conceptele prezentate.
Investitiile n tehnologii informationale cuprind urmtoarele categorii: de baz, tactice si
strategice. Firma conteaz pe programele sale strategice multianuale pentru a obtine profituri
nsemnate din investitiile n tehnologii informationale. Prin cresterea abilittilor sale de a utiliza
tehnologiile informationale firma acoper o multitudine de obiective.
d) Elaborarea unei planificri i implementri detaliate. Dup alocarea fondurilor se poate
trece la mbunttirea infrastructurii tehnologiilor informationale si la planificarea detaliat a
aplicatiilor. Acest lucru necesit multi ani de eforturi, pentru a se ajunge la rezultatele dorite.
Adesea, departamentele din cadrul unei firme au interese si functii diferite n procesul de
implementare. Eforturile de dezvoltare n cadrul unei firme extinse pot fi mprtite ntre cteva
departamente de baz, fiecare cu misiuni si obiective diferite, iar efortul total poate avea si anumite
deficiente, din mai multe puncte de vedere.
e) Testarea pieei poate fi n atentia conducerii firmei dac se doreste dezvoltarea produselor.
Dac aplicatia este intern, o operatie pilot este adesea folosit pentru a determina dac aplicatia
satisface nevoile utilizatorilor, nainte ca implementarea s fie permis, n caz contrar se mentine
legtura cu furnizorul de tehnologie informational o perioad ndelungat de timp.
f) Evaluarea rezultatelor obinute din investiii. Dac dezvoltarea a rezultat dintr-o aplicatie
intern a sistemului informational, migrarea ctre noile aplicatii poate dura cteva luni.
Problemele neidentificate sau necorectate n cadrul procesului de testare vor aprea de aceast
dat. Evaluarea rezultatelor obtinute ca urmare a acestei aplicatii nu este posibil dect dup trei sau
poate sase luni. Dac s-a realizat si o modificare a profilului activittii, este necesar o perioad si mai
mare de timp.
131
Dac dezvoltarea a avut ca rezultat un serviciu sau produs nou sau mbunttit, testul de piat
poate precede aparitia pe piat a produsului sau serviciului respectiv.
O estimare initial a succesului sau a esecului produsului sau serviciului nou poate determina
schimbri n structura bunului sau serviciului sau chiar retragerea acestuia de pe piat.
O evaluare final nu este posibil dect dup cteva luni de la lansarea pe piat. Firmele trebuie
s actualizeze permanent estimrile asupra rezultatelor obtinute ca urmare a investitiilor n tehnologii,
astfel ca informatiile s fie folosite pentru mbunttirea metodologiei de planificare. Criteriul
succesului trebuie identificat n momentul n care proiectul este aprobat si trebuie aplicat utiliznd
una dintre numeroasele metodologii existente pentru evaluarea beneficiilor obtinute prin
implementarea tehnologiei.
g) Reluarea periodic a acestor pai sau cicluri este necesar pentru a pstra o pozitie
competitiv. Rezultatele investigatiilor si fazelor planificrii descrise anterior reprezint un plan
strategic pentru utilizarea competitiv a tehnologiilor informationale la un moment dat.
Este la fel de important ca estimrile competitive s fie continuate si mbunttite.
Evenimentele externe pot necesita schimbri n tactic sau n produse, ceea ce reprezint un alt
element de important pentru firm.
8.7 TENDINE ALE SISTEMELOR INFORMAIONALE
Una dintre problemele cele mai atent studiate este tendinta de a reflecta sistemul informational
printr-o analiz din interiorul acestuia. Astfel, se evidentiaz doar ceea ce exist, n loc s se
evidentieze si influentele externe care schimb att managementul firmei ct si pe cel al sistemului
informational. O parte din acesti factori externi pot avea influente importante.
Structurile firmelor se schimb, pe msur ce firmele si rendreapt atentia asupra activittilor
de baz. Multe firme n care, n trecut, integrarea se fcea pe vertical, astzi ncearc s scape de
prtile care nu sunt suficient de valoroase si achizitioneaz n schimb componente de productie. Astfel
de firme se numesc firme modulare si se caracterizeaz prin investitii minime n aparatur si
dispozitive, prin cumprarea si asamblarea componentelor n asa fel nct resursele s se concentreze
asupra proiectrii produselor, asupra cercetrii-dezvoltrii si asupra marketingului. n categoria acestor
firme intr att noile firme care s-au format pe baza acestor principii, ct si vechile firme care s-au
restructurat. Firmele din toate domeniile mresc gradul de utilizare a furnizorilor externi de
componente de productie.
Alt nume dat acestei abordri economice este cel de firm virtual. Compania virtual este
descris ca o firm care-si extinde influenta ascendent prin furnizori si descendent prin canale de
distributie pn la utilizatorul final sau pn la consumator. Astfel, pe msur ce consumatorii si
furnizorii devin participanti importanti n luarea deciziilor privind serviciile si produsele oferite de
firm, angajatii devin indispensabili n mecanismul functionrii firmei, firmele traditionale devenind
nvechite. Avnd n vedere rapiditatea ritmului de dezvoltare a serviciilor si a produselor, chiar si o
meserie poate deveni adesea meserie virtual.
Atributele unei firme virtuale sunt:
cea mai avantajoas dintre toate, din punct de vedere al competitiei si al achizitiei;
legturi electronice strnse cu partenerii de afaceri (furnizori, distribuitori etc.);
parteneriate oportune, aliante n schimbare;
interdependente cu colaboratorii si partenerii, ceea ce presupune existenta unor relatii bazate pe
ncredere;
cooperarea cu furnizorii, clientii si chiar cu concurentii de peste granit.
Aceste noi abordri ale arhitecturii afacerii apar din nevoia de a vedea firma si unittile de
afaceri ca pe niste ntreprinderi extinse care includ att furnizorii, ct si clientii ca parte a activittii
132
firmei. Metoda de management J ust In Time (J IT) presupune ca furnizorii s aib acces direct la
informatii privind nivelul stocurilor, pentru a putea programa livrrile. Furnizorii supermaketurilor si
ai magazinelor de vnzare cu amnuntul au acces direct la informatii privind nivelul stocurilor si al
vnzrilor realizate de clientii lor, pentru a putea contribui, prin furnizarea la timp a materialelor, la
buna desfsurare a procesului de vnzare.
ntreprinderile extinse sunt o realitate ncepnd cu anii 90. ncepnd cu aceast perioad, s-a
intrat ntr-o er a colaborrii, care se reflect n activittile desfsurate si n sistemele informationale
utilizate.
De asemenea, ne confruntm si cu schimbri majore ale modului n care oamenii lucreaz si
triesc folosind calculatoarele si comunicatiile. Aceast er a fost numit si era computerelor
omniprezente. Computere omniprezentenseamn mai mult dect asteptrile ca sistemele de calcul s
sustin toate functiunile economice si c toate computerele portabile si comunicatiile s sustin
aplicatiile economice, sociale si recreative. nseamn c o societate, n care cunostintele n domeniul
calculatoarelor sunt din ce n ce mai extinse, se poate astepta de la computere s execute comenzile
cerute n modul dorit de aceasta. De asemenea, nseamn c utilizatorii vor dori s creeze sau s
proceseze propriile aplicatii, deseori utiliznd obiecte
1
realizate de specialistii n domeniul tehnologiei
informationale.
Reacii fa de factorii care contureaz noul model. Reactiile la elementele deja descrise au
condus la conturarea unui nou model de sistem informational, care cuprinde urmtoarele elemente:
a) schimbarea apartenentei aplicatiilor;
b) aparitia serviciilor publice de informatii;
c) cresterea surselor externe de informatii;
d) o nou dezvoltare a serviciilor;
e) schimbarea responsabilittilor pentru planificarea si controlul sistemului informational.
a) Schimbarea apartenenei aplicaiilor. n trecut. cnd aplicatiile integrate au fost realizate
pentru a cuprinde ntreaga firm cu o singur unitate de sistem. apartenenta era incert. Aplicatiile
aveau att de multi proprietari (organizatii separate n cadrul aceleiasi firme),. nct nici o entitate nu
putea s-si declare proprietatea. Ca rezultat, apartenenta si responsabilitatea care deriv din aceasta a
devenit att de difuz, nct functionarea sistemului informational, n special ntretinerea acestuia. a
fost de multe ori lsat n grija utilizatorilor. Rezultatul s-a concretizat ntr-un rspuns slab la
necesittile individuale ale utilizatorilor si. n acelasi timp. n crearea unui sistem care nu era bine
optimizat pentru a rspunde tuturor cerintelor utilizatorilor din diferite unitti de afaceri.
Din tehnici precum managementul calittii si managementul securittii informatiilor s-a tras
concluzia c responsabilitatea nu poate fi alocat fr autoritatea dat de proprietate. De asemenea, din
reproiectarea proceselor de productie, s-a observat c toate firmele trebuie s abandoneze modelul
vechii structuri ierarhice a organizatiei si s adopte modelul organizrii pe produs, care optimizeaz
procesele de productie.
Ceea ce trebuie nteles, este faptul c strategia sistemului informational trebuie s urmeze
aceeasi linie cu strategia firmei. Este din ce n ce mai clar c, pentru a fi cu adevrat eficient. strategia
sistemului informational trebuie s se potriveasc cu strategia unittilor de afaceri. Totusi, nu este
suficient doar aceast potrivire. Administratorii sistemului informational trebuie s devin parte
integrant a echipei manageriale, astfel nct avantajul competitiv al eventualelor aplicatii ale
tehnologiei informationale s poat influenta strategia unittii de afaceri.
b) Apariia serviciilor publice de informaii. Unele resurse sau aplicatii depsesc unittile de
afaceri sau procesele de productie. n cazul ctorva dintre aceste aplicatii, cum ar fi posta electronic,
accesul la reteaua intern, administrarea retelelor cu arie larg de rspndire si alte astfel defaciliti,
care pot fi clasificate ca utilitti n acelasi sens n care telefonul este o utilitate, apartenenta trebuie s
1
Obiectele reprezint unitti discrete ale sistemelor informationale care contin proceduri si date si care pot fi
refolosite n mai multe aplicatii.
133
se regseasc ntr-o entitate comun. Aceast entitate poate fi reprezentat de sisteme informationale
comune sau telecomunicatii comune.
Mai multe firme au adoptat conceptul de servicii de calcul, conform cruia un echipament de
calcul satisface diversele nevoi de informatizare ale departamentelor unei firme n plus fat de
aplicatiile comune prezentate anterior. Departamentele folosesc, de asemenea, serviciile informationale
pentru a rula aplicatii pentru care nu au suficient capacitate local.
c) Creterea surselor externe de informaii. Sursele externe de informatii pot fi definite ca
incluznd consultant, dezvoltare de aplicatii, ntretinerea si actualizarea aplicatiilor, operatiuni
computerizate, transfer al datelor n retea si administrarea retelelor de comunicatii prin voce (voice
communication network) etc. n majoritatea trilor europene, dificultatea reducerii personalului
(datorat legilor de protectie social), n conditiile n care cererea scade, ncurajeaz utilizarea
substantial a consilierilor si a specialistilor n dezvoltarea/implernentarea de sisteme cu contract de
colaborare. n multe alte tri, lipsa acut de personal specializat si foarte bine pregtit, combinat cu
variatia cerintelor de dezvoltare ale sistemelor de prelucrare, stimuleaz, de asemenea, utilizarea
consilierilor.
Utilizarea surselor externe de informatii determin o tendint de crestere a utilizrii serviciilor
comune. Serviciile comune si utilizarea serviciilor specializate este atractiv pentru c:
se ofer posibilitatea de a furniza servicii cu costuri substantial mai mici dect dac ar fi
utilizate resurse interne;
costul dezvoltrii independente a productivittii este mare pentru o singur firm;
fie serviciile sunt n domenii necompetitive, fie diminuarea costurilor depseste avantajele
competitive ale operatiunilor realizate n cadrul firmei;
distributia extins a accesului la informatii este necesar pentru succesul activittii
participantilor si este dificil sau imposibil de realizat de unul singur.
d) O nou dezvoltare a serviciilor . Rezultatul tendintei de crestere a utilizrii serviciilor
comune const n faptul c din ce n ce mai multe firme sau unitti de afaceri vor cuta s opereze cu
un numr redus de personal angajat cu carte de munc pentru dezvoltarea sistemelor si c adesea se
poate ntmpla ca acestea s nu dispun de mainframe-uri sau de aplicatii proprii.
e) Schimbarea responsabilitilor pentru planificarea i controlul sistemului informaional.
Administratorii retelelor informationale din marile firme sunt obisnuiti s coordoneze planificarea
tactic si strategic a sistemului informational, realizarea bugetului de venituri si cheltuieli si controlul
utilizrii tehnologiei, al dezvoltrii aplicatiilor si al nivelului resurselor disponibile utilizatorilor. Odat
cu descentralizarea unittilor de afaceri, a fost adoptat acelasi model de conducere, ns la nivelul
unittii de afaceri. Totusi, acest model reflect fie o mentalitate de mainframe, fie tendinta
sistemului informational de a copia modelul de organizare al firmei printe. Pe msur ce aceste
modele de organizare se schimb, sistemul informational trebuie s le urmeze.
Atta timp ct sistemul informational este vzut de manageri doar ca un cost de afaceri, va
exista tendinta de a dezvolta birocratie a sistemului informational, accentul punndu-se pe planificarea
detaliat si pe alocarea de resurse, pe acoperirea costurilor de la utilizatori si pe detalierea justificrilor
pentru modificarea aplicatiilor, sau pentru schimbarea acestora. Un astfel de control nu va determina
cresterea valorii sistemului informational si nici nu va justifica realizarea unui sistem informational
mai performant.
Controlul total al costurilor sistemelor informationale rmne n continuare o preocupare, ns,
dac nu pot fi corelate costurile sistemelor informationale cu profitabilitatea, simplul control al
costurilor nu este semnificativ. De fapt. un control strict al costurilor poate fi un factor negativ pentru
succesul afacerii. Cnd costurile sistemelor informationale devin prti controlabile direct la nivelul
fiecrei unitti de afaceri, ele vor varia proportional cu veniturile, dac dispunerea strategic a
sistemului informational variaz n functie de necesitti.
Planificarea si controlul resurselor informationale trebuie realizate de persoane care sunt direct
responsabile de profitabilitatea utilizrii lor.
134
8.8 TENDINE N ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMAIONAL
Ca urmare a descentralizrii firmelor si a dezvoltrii unittilor de productie, organizarea si
coordonarea sistemului informational trebuie la rndul lor schimbate. Pentru aceasta trebuie regndite:
a) dezvoltarea sistemelor;
b) operatiunile computerizate;
c) managementul informational;
d) suportul informational;
e) suportul tehnic;
f) comunicatiile;
g) securitatea informatiilor;
h) standardele si
i) planificarea strategic.
Mai mult, managementul sistemului informational va trebui s aib n vedere necesitti
ignorate timp ndelungat, sau necesitti care vor aprea prin implementarea noului model de
management al sistemului informational. Aceste schimbri privesc managementul tehnologic,
managementul informational, managementul calittii.
a) Dezvoltarea sistemelor. Se preconizeaz c dezvoltarea viitoare a sistemelor va fi
descentralizat si transferat n sarcina unittilor de afaceri.
Aproape fiecare optiune organizational, cum ar fi analiza si programarea centralizat, analiza
descentralizat si programarea centralizat, analiza si programarea descentralizat etc., a fost ncercat
la un moment dat de o firm sau alta, fiecare dintre aceste optiuni avnd avantaje si dezavantaje care
au fost explorate n literatur.
Avantajul cel mai important ai dezvoltrii descentralizate a sistemelor este, fr ndoial,
atasamentul acestor unitti fat de organizatia mam. Analistii si programatorii se familiarizeaz cu
personalul, problemele si cerintele utilizatorilor. Dezavantajele cele mai importante constau n
dificultatea introducerii de noi tehnologii si metode, a acumulrii de noi cunostinte de specialitate, a
mentinerii standardelor cu cele de la nivelul firmei, a crerii cadrului necesar personalului angajat de a-
si realiza o carier pe termen lung. Fiecare dintre aceste dezavantaje pot fi atenuate prin planificare,
coordonare si suport tehnic comune.
b) Operaiunile computerizate. Se observ manifestarea a dou tendinte aparent contradictorii -
ctre sistemele distribuite client-server st ctre consolidarea centrelor de date - care sunt n realitate
prti ale aceluiasi fenomen de restrngere. Ratiunea pentru consolidarea centrelor de date, care dispun
de mainframe-uri mari, const n reducerea costurilor si cresterea eficientei. n realitate, multe
oportunitti de consolidare a centrelor de date exist, deoarece activittile care implic noi aplicatii,
reproiectarea aplicatiilor existente si dezvoltarea de software se ndreapt spre medii client-server,
reducnd astfel eforturile suplimentare datorate multiplelor centre de date
c) Managementul informaional. Nevoile utilizatorilor de a avea acces la informatii vor conduce
la crearea de noi functiuni si la introducerea de noi specialisti care s sprijine procesele informationale
din cadrul firmelor.
Din nevoia firmelor de a transfera informatiile importante ntre manageri si specialisti
interesati, au aprut un nou concept si o nou functie: director al managementului informational. La
baza acestei functii stau urmtoarele aspecte:
pentru firmele puternic tehnologizate. cresterea fluxurilor de informatii interne si externe este
prea mare pentru utilizatorii individuali;
de multe ori. cei care lucreaz cu tehnologie au dificultti n accesarea informatiilor,
necunoscnd toate metodele sau toate sursele de obtinere a informatiilor.
Aceast functie trebuie nfiintat la nivelul grupurilor functionale sau al proceselor care necesit
accesul si stocarea de informatii. Printre atributii se numr:
135
definirea pentru furnizorii de sistem informational a cerintelor de regsire si stocare a
informatiilor venite din partea clientilor;
identificarea surselor interne si externe de informatii si luarea msurilor necesare accesrii
informatiilor;
stabilirea standardelor si a procedurilor pentru clasificarea. indexarea si stocarea informatiilor;
clasificarea, indexare si stocarea informatiilor;
nfiintarea unui serviciu de urgent prin care clientii s semnaleze aparitia unor probleme de
ordin tehnic.
d) Suportul informaional oferit utilizatorilor. Multe organizatii cu sisteme organizationale
centralizate au realizat deja importanta utilizrii unui suport informational propriu, iar acum ncearc
s-si asiste utilizatorii prin furnizarea unor servicii hot-line, care s-i ajute pe utilizatori s devin mult
mai eficienti. Realizarea acestui lucru are dou mari avantaje pentru sistemele informationale:
creste satisfactia utilizatorilor, pentru c sistemul informational devine mult mai folositor;
utilizatorii devin mult mai capabili s defineasc cerintele sistemului, pe msur ce nvat mai
multe despre capacittile si constrngerile sistemului informational. Astfel, ei devin utilizatori mult
mai bine pregtiti ai serviciilor oferite de sistemul informational.
e) Suportul tehnic. Suportul tehnic presupune de obicei instalarea si ntretinerea sistemelor de
operare sau a software-ului altor sisteme, rezolvarea problemelor datorate cderilor de sistem,
instruirea si consilierea analistilor de sistem, mbunttirea standardelor, instalarea de noi echipamente
si reconfigurarea echipamentelor, evaluarea noi lor tehnologii sau produse. consilierea tehnic a
conducerii. Suportul tehnic are rol de interpretor ntre vnztorii de echipament si/sau de soft si
utilizatorii acestora.
n noua organizare, rolul suportului tehnic se schimb dramatic, datorit noilor responsabilitti,
nevoii de distributie a unor activitti si centralizrii altora. Noile responsabilitti pot include
coordonarea distributiei softului de baz al calculatoarelor personale n reteaua existent n firm,
pentru a se asigura utilizarea de versiuni compatibile n toat firma. Suportul tehnic poate, de
asemenea, s asigure sprijinul si pregtirea utilizatorilor din diferite departamente.
Suportul tehnic utilizat n viitor ntr-un mediu larg, complex si eterogen poate fi organizat si
regsit n diferite locuri, astfel:
n La nivel de uniti de afaceri, de divizii sau de ntreprinderi:
furnizarea suportului tehnic care s depseasc cunostintele tehnice ale utilizatorilor;
instalarea sau reconfigurarea hardware-ului si a retelelor locale (LAN);
rezolvarea problemelor create de cderea aplicatiilor software;
instruirea personalului care trebuie s acorde consultant tehnic personalului din
departamente;
instalarea si ntretinerea sistemelor de operare sau a software-ului altor sisteme;
consilierea tehnic a conducerii;
coordonarea distributiei softului de baz al calculatoarelor personale.
n La nivel de firm:
coordonarea distributiei softului de baz al calculatoarelor personale;
mbunttirea standardelor sistemelor informationale ale firmei;
evaluarea noilor tehnologii sau produse.
f) Comunicaiile. Tehnologiile de comunicare si mijloacele de comunicare stimulate de
cresterea cererii utilizatorilor vor fi din ce n ce mai performante, pentru a permite clientilor o ct mai
bun conectare. Cererea privind posibilitti suplimentare de comunicare este determinat de cteva
tendinte si asteptri, printre care se numr:
cresterea volumului de informatii schimbate;
utilizare mai mare a transferurilor electronice de date;
cresterea utilizrii video-conferintelor;
folosirea telecomunicatiilor n cadrul muncii.
136
n aceste aplicatii, eficienta si costurile sczute sunt adesea rezultatul utilizrii acelorasi retele
pentru combinatii ntre transmisia de date si voce. De fapt, aceast combinatie este foarte important
pentru adoptarea viitoare a tehnologiilor si instrumentelor multimedia.
Deoarece comunicatiile prin voce si transferurile de date sunt foarte importante pentru
utilizatori, este absolut obligatorie centralizarea acestor functii. Numrul participantilor n
telecomunicatii, al retelelor de telecomunicatii si al administratorilor retelelor de telecomunicatii este
foarte mic, iar centralizarea cere ctiva astfel de specialisti. Managementul centralizat al
comunicatiilor permite ncheierea mai multor contracte prin intermediari. Unele firme au descoperit c,
din momentul n care si-au centralizat managementul retelei de comunicatii si au nteles scopul st
utilitatea retelei, s-au aflat ntr-o pozitie mai bun folosind surse externe de administrare a retelelor,
economisind, n acelasi timp, si mai multi bani.
Atunci cnd managementul telecomunicatiilor utilizeaz sursele externe, functiunile
managementului si performantele personalului angajat variaz. Managerii nu se vor mai implica n
planificarea activittii angajatilor, n evaluarea si selectarea echipamentelor si a instrumentelor s.a.
Folosind sursele externe, managerii vor trebui s evalueze furnizorii, s ncheie contracte, s estimeze
cererea viitoare, s stabileasc criteriile de evaluare a performantelor si s monitorizeze performantele
furnizorilor.
g) Securitatea informaiilor. n viitor, att utilizatorii, ct si specialistii n sisteme
informationale vor trebui s-si asume responsabilitateapentru asigurarea securittii informatiilor.
Securitatea informatiilor din cadrul sistemului informational presupune: pstrarea
disponibilittii informatiilor, asigurarea integrittii informatiilor n timpul procesrii, stocrii si
transmiterii acestora, asigurarea confidentialittii informatiilor n cadrul firmei. Datorit cresterii
distribuirii resurselor de prelucrare a informatiilor se nregistreaz o necesitate crescnd de stabilire a
functiilor ce trebuie centralizate, a celor care trebuie dispersate si a celor care nu tin de securitatea
informatiilor.
h) Standardele. Standardele pentru hardware, software si metodele de dezvoltare sunt o
preocupare pentru administratorii sistemelor informatice. Rationamentul standardelor const n faptul
c ele tind s reduc diversitatea rezultatelor.
Astfel, pe de o parte, standardele stabilite corect reduc complexitatea operatiunilor, fac mai
usoar ntretinerea tehnic, reduc numrul de specialisti necesari pentru suportul tehnic, determinnd
reducerea costurilor. Pe de alt parte, standardele stabilite gresit pot paraliza activitatea unei
organizatii printr-o mai mare birocratie.
Noile aplicatii folosesc tehnologii avansate, cum ar fi inteligenta artificial, prelucrarea
imaginilor, determinnd att utilizatorii, ct si coordonatorii sistemelor informationale s caute
alternative printre potentialii furnizori si s creeze sau s adopte noi metode pentru dezvoltarea
aplicatiilor.
Avnd n vedere toti acesti factori, care actioneaz conjugat cu descentralizarea resurselor
sistemelor informationale, nu este surprinztor c standardele au devenit un aspect important de
discutie n majoritatea firmelor.
n firmele cu profil de activitate diversificat, unittile de afaceri consider c standardele firmei
le limiteaz posibilitatea de a rspunde cererii de competitivitate si schimbrilor pietei.
ntr-un nou mediu al managementului sistemelor informationale, responsabilitatea pentru
dezvoltarea, promulgarea si aplicarea standardelor va trebui schimbat radical.
Aceast schimbare va avea n vedere o nou filozofie pentru standardele privind tehnologia
informational ale firmelor, filozofie care poate fi definit ca standarde prin exceptii si ca standarde
impuse de bun voie
Regndirea standardelor necesit restabilirea premiselor pe care acestea se bazeaz. Standardele
sunt folositoare pentru:
asigurarea abilittii de a distribui informatiile ntre membrii unui grup care au cerinte comune
de accesare a informatiilor;
reducerea complexittii (si n cele din urm a costului) asigurrii interconectivittii mai multor
utilizatori care trebuie s comunicentre ei;
137
asigurarea operativittii rspunsurilor fat de nevoile societtii;
asigurarea pertinentei, acuratetei si calittii noilor aplicatii dezvoltate sau achizitionate de
firm.
Dac premisele prezentate sunt adoptate, primul argument n stabilirea standardelor devine
identificarea comunittilor de utilizatori, al doilea devine maximizarea abilittilor unittii de afaceri de
a rspunde la cerintele de schimbare a activittii, iar al treilea devine minimizarea costurilor pe termen
lung. Aceste consideratii arat c pentru diferite unitti de afaceri, procese sau functiuni din cadrul
firmei se cer standarde diferite.
Se poate vedea c standardele pot fi aplicate acelor functiuni, aplicatii sau resurse care fie sunt
suport pentru ntreaga firm vzut ca o comunitate, fie sunt necesare pentru operatiunile unei firme
vzut ca o entitate coerent.
Dup ce au permis adoptarea si dezvoltarea unor sisteme diferite la nivelul unittilor de afaceri,
majoritatea firmelor mari se confrunt cu greutti n standardizarea postei electronice si a transferului
electronic de date. Problema exist datorit faptului c nu se adopt standarde comun att firmei, ct si
unittilor de afaceri.
i) Planificarea strategic. Planificarea strategic a tehnologiei informationale se va realiza n
principal la nivelul unittilor de afaceri. Planificarea strategic a sistemului informational n firmele
mari trebuie s se realizeze la dou niveluri. Cea mai important planificare strategic se realizeaz la
nivelul unittilor de afaceri. La acest nivel, planificarea se realizeaz tinnd seama de cerintele
necesare desfsurrii proceselor de productie relevate de sistemul informational. La nivelul firmei,
planificarea strategic ia o form nou. Dac functiunile firmei, cum ar fi cea contabil, cea financiar,
sau cea juridic, sunt considerate ca alte tipuri de unitti de afaceri, administratorul retelei informatice
este responsabil de planificarea strategic a sistemului informational pentru acestea. Totusi, n
contextul n care sistemul informational sustine planificarea strategic pentru unittile de afaceri si
pentru firm ca ntreg, administratorul retelei informatice poate actiona n moduri diferite.
n noul model, sarcinile administratorului sistemului informatic sunt mai de grab orientate
asupra politicii si strategiei, dect asupra activittilor operationale. Aceasta nseamn c activittile
administratorului sistemului informatic privind planificarea strategic vor fi concretizate n:
planificarea pentru sustinerea functiunilor centralizate ale sistemului informatic;
planificarea politicii globale privind tehnologia informational a firmei;
avizarea planurilor strategice privind sistemul informational al unittilor de afaceri;
influentarea strategiei firmei n vederea achizitionrii unei tehnologii informationale
performante, pentru mentinerea
avantajului competitiv al firmei.
8.9 MBUNIREA ADMINISTRRII SISTEMELOR INFORMAIONALE
Viitorii si actualii administratori ai sistemelor informatice, care intentioneaz s supravietuiasc
schimbrilor de modele, trebuie s se dezbare de conceptiile nvechite. Puterea noilor administratori ai
sistemelor informatice va veni din cunostintele tehnice si economice si din abilitatea de a le combina si
de a influenta directiile strategice ale firmei si ale unittilor de afaceri.
Firmele care, n mod curent, se confrunt cu problema centralizare versus descentralizare,
trebuie s realizeze c tehnologizarea puternic si autorizarea pe termen lung a utilizatorilor finali sunt
mai puternice dect orice dorint de control a managementului sistemului informational.
Managerii trebuie s fie constienti de realitatea procesului de descentralizare, care a invadat
toate organizatiile. Totusi, nu numai tehnologia conduce organizarea sistemelor informationale ctre
descentralizare, ci si utilizatorii sistemelor informationale, care se strduiesc s gseasc cele mai bune
ci de satisfacere a cerintelor privind suportul informational si al proceselor de productie.
n viitor, managementul sistemului informational va evolua att la nivelul ntregii firme, ct si
la nivelul utilizatorului final al proceselor de afaceri si al unittilor de afaceri. Avnd n vedere aceste
138
evolutii, administratorii sistemelor informatice vor trebui s se concentreze asupra urmtoarelor
obiective principale:
cresterea abilittii firmei de a cstiga avantaj competitiv din tehnologia informational;
maximizarea eficientei utilizrii resurselor rare;
asigurarea capacittii sistemului de a evita ntreruperile si de a reveni n urma acestora;
asigurarea capacittii sistemului de a comunica efectiv informatiile.
Functiile si responsabilittile administratorului sistemului informatic n ceea ce priveste
atingerea acestor obiective includ:
participarea la conturarea si dezvoltarea strategiei firmei;
conducerea sistemului informational pe baza principiilor managementului calittii;
coordonarea dezvoltrii si promulgrii standardelor privind tehnologia informational la
nivelul firmei;
asigurarea unor ci de dezvoltare a carierei personalului din sistemul informational;
stabilirea si coordonarea cercetrii si dezvoltrii privind tehnologia informational a firmei;
sprijinirea managementului IT;
supravegherea securittii informatiilor la nivelul firmei;
supravegherea proceselor informationale ale firmei;
urmrirea minimizrii riscurilor de ordin tehnic si economic.
Noii administratori de retea vor trebui s urmreasc realizarea unui management al calittii n
sistemele informationale. Managementul calittii este des asociat att cu standardele, ct si cu
securitatea informatiilor.
Tehnicile managementului calittii au fost aplicate cu succes n multe firme nu numai n ceea ce
priveste cresterea calittii produselor obtinute, ci si n ceea ce priveste modalitatea n care acestea sunt
livrate clientilor externi si interni. n aceste conditii, sistemele informationale sunt nevoite s adopte
aceste tehnici, att n sectorul productiei, ct si n cel al serviciilor, pentru operatiunile informationale
si cele de comunicare si pentru dezvoltarea si mentinerea aplicatiilor.
Implementarea si coordonarea tehnicilor managementului calittii vor necesita dezvoltarea unor
proceduri, a unor metode de nvtare si de monitorizare a rezultatelor. Aceasta va cere ca furnizorii si
consumatorii de servicii s lucreze mpreun, pentru a-si delimita clar rolurile si responsabilittile,
astfel nct obiectivele s fie atinse n mod constant.
Managementul calittii presupune ca serviciile sistemului informational s se caracterizeze prin
relevant, oportunitate si acuratete. Din perspectiv operational, aceasta nseamn c trebuie stabilite
dinainte criteriile de apreciere a serviciilor si procedurile de raportare a rezultatelor. Din perspectiva
dezvoltrii sistemelor, se cere n plus ca utilizatorii s fie pregtiti pentru a juca un rol important n
planificarea strategic a sistemelor informationale, n definirea cerintelor aplicatiilor, n restructurarea
proceselor de productie etc.
Managementul calittii va trebui adoptat ncepnd cu conducerea organizatiei, ns va fi nevoie
ca acest management s fie implementat pn la nivelurile direct productive.
Managementul aplicaiilor informatice (SLM
1
). Complexitatea gestionrii aplicatiilor
informatice si avantajele reutilizrii software-urilor i va forta pe administratorii sistemelor informatice
s inventarieze soft-urile ntr-o nou manier.
Alt functie aliniat la standarde este gestionarea aplicatiilor informatice, care contine trei
elemente:
posibilitatea ca aplicatiile informatice dezvoltate de un proprietar s poat fi utilizate si de alti
proprietari; de exemplu, un sistem de control al stocurilor de materiale creat de o unitate de afaceri
poate corespunde, cu mici modificri, sau asa cum este, cerintelor altei unitti de afaceri; coordonarea
printr-o functie a managementului aplicatiilor informatice este necesar pentru a se cunoaste gradul de
disponibilitate al unei aplicatii si capacitatea de reutilizare a acesteia;
asigurarea versiunilor controlului celor mai populare pachete de aplicatii soft; managementul
aplicatiilor informatice poate coordona achizitionarea celor mai populare pachete de aplicatii soft,
1
Software License Management
139
pentru a obtine cel mai bun pret; n plus, pe lng facilittile telecomunicatiilor, SLM poate distribui
noi versiuni de software pentru a asigura ntretinerea compatibilittii acestora si utilizarea celor mai
recente versiuni aprobate;
deoarece utilizarea programrii orientate pe obiect cstig teren, trebuie anticipat c utilizatorii
finali, ca si analistii si programatorii, vor reutiliza obiectele pentru a reduce durata si costurile necesare
dezvoltrii aplicatiilor. Obiectele, care trebuie s fie standard n ntreaga firm, vor fi coordonate si
controlate la nivelul acesteia.
Managementul aplicatiilor informatice poate fi stabilit att la nivelul firmei, ct si la nivelul
unittilor de afaceri, n functie de mrimea unittilor de afaceri si de nevoile lor.
Managementul tehnologiei. Mediul concurential i va determina pe manageri s constientizeze
faptul c managementul tehnologiei este important att pentru sistemul informational, ct si pentru
productie. Ca urmare, coordonatorii sistemelor informationale sunt presati s ajute la ndeplinirea
acelorasi obiective prin eficient, reducerea costurilor si responsabilitate.
Multe firme au dedicat ani de zile dezvoltrii si implementrii unor sisteme de prelucrare a
datelor cu ajutorul mainframe-urilor, investind sute de milioane de dolari n tehnic de calcul si n
biblioteci uriase de aplicatii informatice. Sistemele bazate pe mainframe-uri vor avea o important
major nc multi ani de acum ncolo. Noile tehnologii sunt atractive pentru administratorii sistemelor
informatice, pentru c asigur la un pret mai redus performante mai ridicate, modele de dezvoltare a
aplicatiilor mai rapide. capacitti specializate ale aplicatiilor, flexibilitate crescut n proiectare etc. n
plus, eforturile multor firme de a-si restructura procesele de productie au ca rezultat cresterea
interesului pentru noile tehnologii informationale.
Cerintele economice au determinat adoptarea noilor tehnologii informationale, ns, n multe
cazuri, departamentele informationale sunt insuficient pregtite pentru a putea realiza n ntregime
obiectivul de a introduce noile tehnologii n firm.
Personalul din departamentul informatic trebuie s nvete cum s introduc cu succes n firm
noile tehnologii informationale si cum s restructureze avantajos procesele de afaceri, prin utilizarea
tehnologiilor informationale avansate.
140
Capitolul 9
APLICAII FOLOSITE N ADMINISTRAREA AFACERILOR
9.1 UTILIZAREA CODULUI DE BARE
Aplicarea unui sistem unitar de evident a distributiei mrfurilor, cu avantajele pe care acesta l
aduce, implic asigurarea unor conditii minime specifice, de la productie pn la consumatorul final.
Factorii de care depinde succesul introducerii sistemului de evident prin utilizarea codului de
bare sunt, legati si de gradul de dezvoltare, de dotare si de utilizare a verigilor care compun circuitul
distributiei mrfurilor:
1. n domeniul produciei bunurilor de consum, asigurarea utilajelor necesare portionrii,
ambalrii, mpachetrii si/sau paletizrii.
2. n domeniul transportului, asigurarea unui transport specializat, pe categorii de produse, care s
permit miscarea rapid a mrfurilor, nsotite de documentele necesare.
3. n domeniul distribuiei:
nivelul de dezvoltare a reelei comerciale de gros i de detail, care s permit stocarea si
etalarea corespunztoare a mrfurilor, precum si introducerea sistemelor electronice de
evident a lor si de ncasare a contravalorii mrfurilor la casele de marcat din magazine;
gradul de dotare a magazinelor i a depozitelor de gros sau de tranzit, cu echipamente
electronice care s permit citirea informatiilor cuprinse pe un cod de bare, preluarea si
stocarea lor, precum si obtinerea unor date necesare n procesul informational pentru
management societtii comerciale.
4. n domeniul schimbului electronic de informaii, dotarea cu echipamente electronice de
citire, stocare, prelucrare si prezentare a tuturor informatiilor privitoare la mrfuri.
9.1.1 Utilizarea codului de bare n domeniul produciei
Avnd n vedere c, n majoritatea cazurilor, codul de bare este inscriptionat pe ambalajul
mrfii (sau pe eticheta acestuia), problemele care apar sunt mai mult de natur optional a conducerii
societtii (de a introduce si utiliza codul de bare). O dat depsit acest impediment, dup ce respectiva
societate comercial a devenit membru EAN Romnia si i s-a alocat un cod, ea poate s treac la
tiprirea pe ambalajele produselor sale sau pe etichete a codului de bare corespunztor produselor pe
care le fabric.
9.1.2 Utilizarea codului de bare n transportul de mrfuri
Asigurarea unui transport de mrfuri specializat pe categorii de produse (si mijloace de transport
utilizate) permite ca mrfurile s ajung n cel mai scurt timp (si n cele mai bune conditii) la destinatie.
141
Dup cum este cunoscut, managementul n lantul de aprovizionare si concentreaz efortul ctre
scderea imobilizrilor n stocuri si asigurarea termenelor de livrare. Asigurarea numerotrii cu cod de
bare a articolelor (unitti de consum) si a unittilor de expeditie creeaz premizele ndeplinirii obiectivelor
evidentiate mai sus. Ele presupun ns un flux de informatii mai bine controlat att n cadrul societtilor sau
al organizatiilor cu caracter asociativ (patronate), ct si n relatiile dintre ele, n cadrul distributiei
mrfurilor. Fluxurile informationale pot fi eficientizate prin identificarea mrfurilor aflate n lantul
distributiei.
n prezent, cnd tot mai multe societti comerciale din productia si distributia mrfurilor si-au
rezolvat problema identificrii produselor prin numerotarea articolelor, se poate vorbi si de posibilitatea
introducerii si utilizrii unui sistem de etichetare coerent tehnologic si din punct de vedere conceptual.
Afilierea acestor societti comerciale la EAN Romnia, posibilitatea de a utiliza un sistem de
simbolizare standardizat n lantul de aprovizionare de la productor la transportator, distribuitor si
detailist, ofer avantajul de a urmri marfa pe tot parcursul ei. De exemplu, n practica international se
utilizeaz un standard pentru identificarea unic a containerelor de transport, cunoscut sub denumirea de
"Serial Shipping Container Code (SSCC).
142
9.1.3 Utilizarea codului de bare n domeniul distribuiei
Distributia propriu-zis, presupune miscarea fizic a mrfurilor de la productor pn la
consumatorul final, aceasta constnd n cel putin dou posibilitti:
transportul mrfurilor de la productor la un centru de distributie de gros;
transportul mrfurilor de la productor sau de la distribuitorul de gros, direct la magazine.
Acest proces al distributiei este ngreunat (dac nu chiar de neconceput), fr utilizarea codului de
bare. Numerotarea articolelor prin utilizarea codului de bare ofer o serie de avantaje:
a. n comerul de gros:
cunoasterea instantanee a ofertei de mrfuri (structur, cantitate, pret,);
posibilittile de livrare oferite;
rapiditatea, ritmicitatea si promptitudinea cu care sunt aprovizionati beneficiarii (magazinele cu
amnuntul);
mbunttirea gestiunii depozitului;
posibilitatea efecturii unor marcaje suplimentare, care ofer si alte informatii cu privire la produsele
comercializate:
data fabricatiei si data pn la care poate fi consumat produsul; numrul lotului fabricat;
numrul de bucti ce compun unitatea de consum, expeditie sau de transport;
Aceste informatii sunt nscrise de productor pe o etichet ce se aplic pe paleta cu care
produsul pleac.
Datele continute pe etichetele EAN (Tabelul nr. 8.1) sunt
1
:
informatii despre unitate (identificarea unittii, a articolului, informatii suplimentare despre fabricatie si
termenul de valabilitate a produsului);
informatii despre transport (numrul de consignatie, informatii despre traseu, informatii n text clar);
informatii privitoare la client (contine date specifice clientului si/sau comenzii).
1
Standard profesional 5/1997 "Eticheta EAN".
143
Tabelul nr. 91 Informatii EAN
UCC/EAN 128
Furnizorul 35012345 Denumirea mrfii 123456789 4
EAN Nr. 5012345678900 Cantitatea 96
Termen de valabilitate 31.12.97 Lotul Nr. 4512XA
Destinatarul Locul de livrare
Societatea de consultant Furnizorul
Greutate Greutate neta
(kg) bruta (kg)
Nu
mr
100 120 22
Produsul nr. 1-501011-59
Cantitatea 150 Pcs Descrierea produsului
Furnizorul 990031 Numr lot marf.
Furnizorul P 501
Data producerii
D050307
Comanda
008113701
Numrul de serie al lotului demarf
265918121
Lotul/Modelul/Seria 10019038
b. n comerul de detail:
diminuarea costurilor de marcaj;
accelerarea trecerii cumprtorilor pe la casele de marcat;
afisarea imediat, pe un ecran, a denumirii articolului;
imprimarea pe bon a numrului de articole, a pretului unitar si a valorii totale;
Procesul de aprovizionare a unittilor comerciale presupune tinerea unei evidente stricte a
stocului de produse existent, a rulajului care are loc, pe categorii de produse si chiar pe produse, pentru
a actiona cu promptitudine la eventualele rupturi de stoc sau supraaglomerri cu marf.
Totodat, informatiile ntre partenerii lantului de distributie trebuie s circule cu rapiditate,
astfel nct s se poat actiona, ntr-un sens sau altul, (de suplimentare sau de refuz de marf) si s se
obtin date n timp real privind vnzrile, stocurile s.a.
Informatiile comerciale obtinute sunt necesare oricrui tip de magazin, indiferent de mrime sau
profil: cash & carry, supermarket, magazine mijlocii sau mici, librrii si chiar buticuri, dotate cu
echipamente adecvate specificului unittii n cauz.
Pornind de la gradul lor de specializare si/sau de despecializare (care este n functie de mrimea
unittii - exprimat n mp ce revine unei unitti), se pot puncta cteva concluzii privind echiparea
unittilor comerciale cu tehnic de calcul capabil s citeasc codurile de bare si de aici, s asigure toate
celelalte avantaje.
144
Actuala retea comercial de gros si de detail din Romnia permite introducerea si utilizarea
echipamentelor necesare aplicrii codului de bare si citirii lui, precum si prelucrrii, pe aceast baz, a
unui volum mare de informatii la nivelul societtilor comerciale.
9.1.4 Utilizarea codului de bare n domeniul schi mbului el ectronic de informaii
1
Distributia mrfurilor genereaz si prelucreaz un volum foarte mare de informatii, al cror
suport de prezentare este hrtia. Avem n vedere comenzile emise, facturile care nsotesc marfa,
cataloagele de produse existente n magazin si/sau cele oferite clientilor, rapoartele de vnzri pe baza
crora se iau deciziile principale la nivelul conducerii societtilor.
Pornind de la faptul c informatiile pot precede, nsoti sau urma fluxul fizic al mrfurilor,
schimbul electronic de informatii (EDI) ofer cel mai eficient mijloc de adaptare la noile conditii.
n relatiile stabilite ntre dou societti comerciale, chiar dac acestea sunt dotate cu
calculatoare performante, aplicatiile necesare fiecreia dintre ele au la baz copierea unor date de pe
documente pe suport de hrtie, pentru obtinerea unor situatii, si aceasta, fie c este vorba de datele
primare de pe documentele comerciale si oferirea de rezultate finale unui partener, fie c apoi
partenerul, o dat ce a primit prin post rezultatele, le reintroduce n calculator, n vederea unei noi
aplicatii care-l intereseaz. Procesul este lent, costisitor si nefiabil. De aceea, a fost nevoie de
conceperea unui nou sistem pentru transmiterea automat a datelor comerciale de la un calculator la
altul, sistem cunoscut sub numele de EDI.
n cadrul acestui sistem s-au creat o serie de standarde de comunicare EDI (ntre care si
EANCOM), standarde n care datele pot fi comunicate rapid, eficient si precis, indiferent de hardware-
ul intern al utilizatorului si software-ul echipamentului.
Implementarea cu succes a EDI ofer beneficii majore pentru ntreprinderi si partenerii si
comerciali:
reducerea costurilor legate de eliminarea hrtiei pentru imprimante si pentru comunicarea
situatiilor finale, diminuarea personalului antrenat n procesul de facturare si evident si redistribuirea lui
la alte activitti productive;
creterea vitezei de comunicare a datelor informative, precum si a documentelor de nsotire a
mrfurilor, permitnd un rspuns mai rapid, practic o legtur instantanee;
precizie superioar: EDI elimin erorile inevitabile ce rezult din introducerea manual a datelor;
mai buna gestiune a logisticii i o productivitate mai mare: EDI permite ntreprinderilor s
conduc mai bine si s controleze productia, aprovizionarea si necesittile de livrare; EDI este o
component-cheie a fabricatiei "la timp" (just-in-time) si a rspunsurilor rapide pe legtura client-furnizor,
rezultnd o reducere semnificativ a nivelurilor stocurilor;
9.2 SISTEMUL QM
2
- SISTEM AUTOMAT DE ANALIZ A DATELOR
1
EDI sau Electronic Data Inter-change =Schimb Electronic de Date)
2
Ratiu-Suciu C. - Modelarea i simularea proceselor economice, Ed. Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1997,
pag. 266.
145
QM
1
a fost realizat n SUA
2
si ruleaz sub MS-DOS sau Windows. Este un software
specializat pentru rezolvarea a 17 clase de modele economico-matematice, cele mai des ntlnite n
domeniul economic fiind un instrument valoros pentru fundamentarea deciziilor manageriale si de
marketing.
9.2.1. Prezentarea general a pachetului QM
Pachetul de programe QM se instaleaz pe calculator folosind chitul su de pe un floppy-disc
prin procedura de Copy/Paste, eventual sub Windows Explorer. Se recomand utilizarea unui
director distinct, de regul avnd numele de folder/QM.
Sistemul QM permite culegerea si memorarea datelor n fisiere, selectia modelelor de analiz
economico-matematic specifice proceselor si fenomenelor cercetate, obtinerea rezultatelor si solutiilor
la problemele formalizate, analiza si interpretarea acestor rezultate, salvarea si/sau imprimarea datelor
din fereastra de iesire.
n Lansarea n execuie. Sistemul QM se lanseaz n executie prin:
Dublu clic pe iconul QM de pe Desktop;
Dublu clic pe numele programului QM.com din folderul QM;
Selectie Start->Run->C:\QM\QM.com.
n Modulele QM. Meniul principal QM (fig. 9.1) contine modulele pachetului de programe QM si
anume (tab. 9.2).
Figura nr. 9.1 Modulele principale ale sistemului QM
Selectarea unui modul se face:
prin deplasarea pe ecran a semnului " cu ajutorul tastelor de cursor pn n dreptul
modulului dorit si apoi <Enter>, sau
se aps tasta cu litera atasat modulului ales.
1
Pachetul de programe Quantitative Analysis for Management
2
Realizatorii pachetului de programe QM sunt: Sang M. Lee , Universitatea Nebraska -Lincoln, si J ung P. Shin,
Universitatea de stat - Mississippi.
146
Tabelul nr. 9.2 Prezentarea modulelor QM
Simbol
asociat n
meniul QM
Denumire modul Suport decisional pentru:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
Esc
Linear Programming
All Integer Programming
Zero One Programming
Goal Programming
Transportation
Assignement
Break-Even Analysis
Decision Theory
Network Models
CPM/PERT
Inventory Models
Queuing Theory
Dynamic Programming
Simulation
Forecasting
Markov Analysis
GameTheory
Exit to Dos
Programare liniar
Programare liniar n numere ntregi
Programare cu variabile dihotomice (0; 1)
Programare liniar cu mai multe functii
obiectiv
Probleme de transport
Probleme de afectare
Model de analiz a planului de rentabilitate
Teoria deciziei
Modele de retea
Modele de alocare si nivelare a resurselor
Modele de stocuri
Teoria firelor de asteptare
Programarea dinamic
Modele de simulare
Modele de previziuni
Analiz pe baza lanturilor Markov
Teoria jocurilor
Terminare sesiune de lucru
Unele module din meniul principal sunt urmate de submeniuri care sunt afisate dup selectarea
modulului principal (tab.9.3.).
Tabelul nr. 9.3 Prezentarea submodulelor QM cu meniurile aferente
Simbol asociat n
meniul QM
Denumire modul Simbol i Suport decizional pentru:
H
I
J
K
Decision Theory
A. Decision Makingunder Risk
B. Decision Making under Uncertainty
C. Decision Tree
D. Bayes' Decision Rule
Network Models
A. Shortest Route
B. Minimum Spanning Tree
C. MaximumFlow
CPM/PERT
A. PERT
B. CPM
C. CPM with Crashing
Inventory Models
A. ABCAnalysis
B. EOQ
C. Economic Lot Size
Teoria Deciziei
A. Decizii n conditii de risc
B. Decizii n conditii de incertitudine
C. Decizii arborescente
D. Decizii pe baza teoriei lui Bayes
Modele de retea
A. Drumuri minime
B. Drumuri de arborescent minim
C. Flux maxim
Analiza drumului critic
A. Alocarea si nivelarea resurselor (PERT)
B. Metoda drumului critic (CPM)
C. CPM cu costuri minime
Modele de stocuri
A. Metoda de analiz ABC
B. Model EOQ de comand optim cu costuri minime
de stocare
C. Model ELS de productie n loturi economice
D. Model EOQ cu lips de stoc
147
L
M
N
O
D. Planned Shortage
E. Quantity Discount
Queueing Theory
A. M/M/1: Standard
Single Server
B. M/M/S: Multiple
Server
C. M/D/1: Constant Server
D. M/M/1: Limited Population
Dynamic Programming
A. Network
B. Non-Network
Simulation
A. Monte Carlo Simulation
B. Inventory Simulation
Forecasting
A. Simple&Weighted Moving Average
B. Exponential Smoothing
C. LeastSquares Method
D. Simple Regression
E. Multiple Regression
E. Model EOQ cu discount pentru comenzi mari
Teoria firelor de asteptare
A. M/M/1: Model cu o statie
B.MM/ S: Model cu statii multiple
C. M/D/1: Model cu o statie, servirea urmnd o
repartitie Erlang
D. M/M/1: Model cu o statie cu sosiri dintr-o populatie
finit
Programarea dinamic
A. Drumuri de lungime/cost minim(stagecoach)
B. Flux optim de ncrcare (knapsack)
Simulare
A. Simulare numeric Monte Carlo
B. Simularea stocurilor
Previziuni
A. Media mobil simpl si ponderat
B. Nivelarea exponential
C. Metoda celor mai mici ptrate (MCMMP)
D. Regresia simpl
E. Regresia multipl
n Prezentarea ferestrelor principale
Dup selectarea unui model (din meniul principal sau dintr-un meniu secundar) este afisat
ecranul de lucru initial, format n general din trei ferestre. Deasupra lor, n prima linie a ecranului este
afisat numele modulului care este n executie, iar primele dou ferestre sunt initial libere.
Pentru toate modulele QM, fereastra de comenzi este pozitionat n partea inferioar a primului
ecran de lucru si contine comenzi care pot fi lansate folosind tasta subliniat (tab. 9.4).
n timpul executiei comenzilor Help, New, Edit sau Run n fereastra inferioar vor fi afisate
tastele functionale care pot fi utilizate pentru deplasarea pe ecran sau pentru efectuarea unor
modificri (Backspace, Del, F7, F8, F9, F10, , , , , PgUp, PgDn, Home, End). Modulul de
utilizare a acestora poate fi consultat apsnd litera H care va lansa comanda Help.
Tabelul nr. 9.4 Comenzile de lucru ale sistemului QM
Tasta Comanda Descrierea comenzii
H Help Afisarea unor informatii despre modulul de lucrucurent (scopul, dimensiunile problemei care
poate fi rezolvat, continutul datelor de intrare);
148
N New Introducerea datelor de intrare specifice fiecrui modul curent;
L Load ncrcarea de pe disc n memoria intern a datelor de intrare. Datele sunt stocate ntr-un
fisier cu extensia specific modulului;
S Save Salvarea ntr-un fisier pe disc a datelor de intrare n vederea reutilizrii lor prin comanda
Load";
E Edit Editarea datelor de pe ecran;
R Run Executia programului si obtinerea solutiei problemei pentru care s-au introdus datele;
P Print Editarea la imprimant si/sau pe disc a datelor de intrare si a rezultatelor obtinute;
I Install Specificarea directorului n care se afl sau se vor depune fisierele de date. n lips, se
consider directorul n care se afl pachetul QM;
D Directory Afisarea fisierelor din directorul de lucru care au extensia corespunztoare modulului n
curs de executie;
Esc Exit Iesirea din sesiunea de lucru curent
n alte situatii, n fereastra inferioar sunt afisate mesaje de eroare sau cereri de introducere a unor
informatii: domeniul de variatie al unor parametrii de intrare, numele fisierului care se va salva, numele
fisierului care se ncarc etc.
n fereastra de titlu ce se deschide n partea superioar a ecranului se preiau informatii privind titlul
problemei ce urmeaz a fi rezolvat, numrul variabilelor si valorile parametrilor de intrare.
Fereastra de date corespunde ferestrei de mijloc si contine macheta de preluare a datelor de
intrare n functie de modulul curent apelat si parametrii de setare inclusi n prima fereastr.
Asupra informatiilor din primele dou ferestre se pot executa comenzile Help, New si Run din
fereastra de comenzi.
Figura nr 9.2 Ferestre de lucru QM
n Etapele ce trebuie parcurse pentru rezolvarea unei probleme
Formularea modelului matematic si stabilirea datelor de intrare;
Lansarea n executie a programului QM;
Selectarea din meniul principal a modului adecvat pentru rezolvarea problemei;
Introducerea datelor de intrare (comanda New) sau ncrcarea lor de pe disc (comanda Load);
Editarea datelor pentru corectie sau modificare (comanda Edit);
Ferestre
de titlu
Ferestre
de date
Ferestre
de comenzi
149
Lansarea n executie (comanda Run);
Analiza si interpretarea rezultatelor. Dup analiza rezultatelor se revine n lista comenzilor din
fereastra de jos a ecranului de lucru cu tasta Esc. Se pot modifica unele date de intrare relund procesul
de la etapa de editare;
Salvarea rezultatelor sau imprimarea lor.
n Ieirea din QM. Terminarea normal a sesiunii de lucru cu QM se obtine apsnd tasta Esc de
cte ori este necesar pentru a se ajunge n sistemul Windows.
9.2.2. Studiu de caz - utilizarea QM
Pe o piat oarecare sunt prezentate, la un moment dat, trei produse concurente - notate cu A, B si C,
n ordinea aparitiei lor pe piat.
Se urmreste previziunea cotelor pe care le vor detine n cadrul pietei dup o perioad de 10 luni
utiliznd modelul probabilistic bazat pe teoria lanturilor Markov.
S presupunem c la momentul analizei considerat momentul O, cota de piat a fiecreia dintre
cele 3 produse - A, B si C - n totalul pietei era de 60%, 30% si respectiv 10%. Sondaje anterioare au
stabilit un coeficient de fidelitate constant pe lun, si anume de 0,70 la produsul A, 0,80 la produsul B si
0,90 la produsul C. Cei 30% de cumprtori care n intervalul considerat prsesc produsul A se ndreapt n
proportie de 12% ctre produsul B, si de 18% spre produsul C; de la produsul B 10% se ndreapt spre
produsul A si 10% spre produsul C; n sfrsit, cei 10% care prsesc produsul C se orienteaz n proportie
de 5% spre produsul A si de 5% spre produsul B.
Figura nr. 9.3. Fereastra de preluare a datelor de intrare
Datele de intrare sunt prezentate n figura nr. 8.3
Fereastra rezultatelor de iesire este redat n figura nr. 8.4.
150
Figura nr. 9.4. Fereastra rezultatelor de iesire
Se constat c dup cele 10 luni cotele de piat ale produselor A si C se modific semnificativ
datorit fidelittii mai mari a cumprtorilor prodului C fat de produsul A. Astfel cota de piat a
produsului A scade de la 60% la 18% iar cota de piat a produsului C creste de la 10% la 57%.
Produsul B are o scdere a cotei de piat nesemnificativ de la 30% la 25%.
151
152
BIBLIOGRAFIE
1. Bit V., Marinescu V., Pescaru V., Sisteme informatice n economie, Editura Tehnic,
Bucuresti 1991
2. Boaden R., Lockett G., Information Technology, Informantion Systems and Information
Management: Definition and Development, in Information System, vol. I, nr. 1, 1991
3. Bush J., Frahman A., Communication in a Network Organization, in Organizational
Dinamics, nr. 3, 1990
4. Dampsey J., Koff W., Increasing I.S. Productivity: A Holistic Approach, in, Information
Strategy: The Executives Journal, nr. 4, 1995
5. Edward L., Database Marketing, The Ultimate Marketing Tool, McGraw-Hill Inc, 1998
6. English L., Turning Information Management into an Effective Business Enabler, in
Information Strategy: The Executives Journal, nr. 1, 1996
7. Feldman T., An Introduction to Digital Media, Prentice Hall, New Jersey, 1997
8. Gheorghe Orzan, Sisteme informatice de marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 2001
9. Greenberg S., Computer Support Cooperative Work and Groupware, Academic Press, 1991
10. Gronski Sndel, Sisteme informatice n comer, Editura Expert
11. Ionescu Gh.Gh., Cazan E, Negrut A.L., Modelarea i optimizarea deciziilor manageriale,
Ed. Dacis, Cluj-Napoca, 1999
12. J aakola H., Tehunen H, Latvala L., Information Technology and Changes in Industry, in
Information Systems, vol. I, nr. 1, 1991
13. J ih W. J., Owings P., From In Search of Excellence to Business Process Reengineering:
The Role of Information Technology, in Information Strategy: The Executives J ournal, nr.
1, 1995
14. Mastenbroeck., Information Management, Organization Design and Organizational
Theory, in European Management J ournal, nr. 1, 1990
15. Nicolescu O, Nicolescu L., Managementul modern al organizaiei, Ed. Tribuna Economic,
Bucuresti, 2001
16. Nicolescu O. (coord.), - Ghidul managerului eficient, vol. I II, Editura Tehnic, Bucuresti,
1993-1994
17. Nicolescu O., Management comparat, Editura Economic, Bucuresti, 1998
18. Nicolescu O., Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Economic,
Bucuresti, 2001
19. Nicolescu O., Verboncu I., Management, Editura Economic, 1999
20. Oprea D., Airinei D., Fotache M., Sisteme informaionale pentru afaceri, Ed. Polirom, Iasi,
2002
21. Oprea D., Analiza i proiectarea sistemelor informaionale economice, Ed. Polirom,
Iasi,1999
22. Pollatis Y., Grantt J., Information Resources and Corporate Strategy Development, in
Information Strategy: The Executives Journal, nr. 2, 1996
23. Radu I., Informatic managerial, Editura ALMI, Bucuresti, 2000
24. Radu I., Urscescu M., Ionit F., Informatic pentru managementul firmei, Ed. Tribuna
Ecopnomic, Bucuresti, 2001
25. Radu I., Urscescu M., Vldeanu D., Cioc M., Burlacu S., Informatic i management, o cale
spre performan, Editura Universitar, Bucuresti, 2005
153
26. Ratiu-Suciu C., Modelarea i simularea proceselor economice, Ed. Didactic si Pedagogic,
Bucuresti, 1999
27. Reck R., Reck V., The Role of Information Systems Strategy in Making Market Leaders
in Information Strategy: The Executives Journal, nr. 2, 1996
28. Schein E., The Role of CEO in The Management of Change: The Case of Information
Technology, in the Kochan, Useem M. Transforming Organizations, Oxford University
Press, Oxford, 1992
29. Stanciu V., Sisteme informatice de Gestiune, Ed.CISON, Bucuresti, 2000
30. Velicanu M., Bodea C., Lungu I., Ionit C., Sisteme de gestiune a bazelor de date, Ed.
Petrion, Bucuresti, 1999
31. Verboncu I., Manageri i management, Editura Economic, Bucuresti, 2000
32. Verboncu I., Tabloul de bord, Editura Tehnic, Bucuresti, 2001
33. Willson D., Diagonal Communication Links Within Organization, in The Journal of
Business Communications, vol. 29, nr. 2, 1992