Motoare termice

Referat Fizica Profesor: Ionel Tunaru Clasa: a X-a H

Motoare Termice Motoarele termice sunt dispozitive care transforma caldura primita in lucru mecanic (motoare termice) ,fie lucrul mecanic in caldura (masini frigorifice). Un motor termic lucreaz pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid. ntruct, conform principiul al doilea al termodinamicii, entropia unui sistem nu poate dect s creasc, doar o parte a cldurii preluate de la sursa de cldur (numit i sursa cald) este transformat n lucru mecanic. Restul de cldur este transferat unui sistem cu temperatura mai mic, numit surs rece.

Tipuri de motoare termice

Motor cu ardere externa , la care sursa de cldur este extern fluidului ce sufer ciclul termodinamic:

motorul cu aburi turbina cu abur

motor Stirling

motor cu ardere interna, la care sursa de cldur este un proces de combustie suferit chiar de fluidul supus ciclului termodinamic:

motorul Otto motorul Diesel motorul Carnot motor racheta statoreactor pulsoreactor

Motorul cu abur este un motor termic cu ardere extern, care transform energia termic a aburului n lucru mecanic. Aburul sub presiune este produs ntr-un generator de abur prin fierbere i se destinde ntr-un agregat cu cilindri, n care expansiunea aburului produce lucru mecanic prin deplasarea liniar a unui piston, micare care de cele mai multe ori

este transformat n micare de rotaie cu ajutorul unui mecanism biel-manivel. Cldura necesar producerii aburului se obine din arderea unui combustibil sau prin fisiune nuclear. Motoarele cu abur au dominat industria i mijloacele de transport din timpul Revoluiei industriale pn n prima parte a secolului al XXlea, fiind utilizate la acionarea locomotivelor , vapoarelor,pompelor, generatoarelor electrice, mainilor din fabrici, utilajelor pentru construcii (excavatoare) i a altor utilaje. A fost nlocuit n majoritatea acestor aplicaii de motorul cu ardere intern i de cel electric.

Turbina cu abur

Elementele componente ale motorului Astfel putem spune c motorul cu ardere intern, cu piston, este un motor termic care, prin evoluia amestecului combustibil, transform energia termic n lucru mecanic. Evoluia amestecului combustibil n motor este realizat cu ajutorul pistonului, care, prin intermediul mecanismului biel-manivel, transform micarea alternativ de translaie n micare de rotaie.

1. bujie (n cazul unui motor diesel locul bujiei este luat de injector) 2. arbore cu came 3. supapa de admisie 4. galerie de admisie 5. chiulas 6. blocul motor 7. arbore cotit 8. biel 9. piston 10.bolt 11. segmenti 12.galerie de evacuare 13.supapa de evacuare 14.arbore cu came

Motorul Otto Nikolaus August Otto (n. 14 iunie 1832, Holzhausen an der Haide, Nassau; d. 26 ianuarie 1891,Kln) este un inventator german, nscut n Nassau. Locuiete n Frana unde este interesat de mainile cu gaz a inginerului francez Etienne Lenoir. Nikolaus August Otto a fost inventatorul german al primului motor cu combustie intern care ardea n mod eficient combustibilul direct ntr-un piston de camer. Dei alte motoarele cu combustie intern fuseser inventate (de exemplu, de ctre Etienne Lenoir), acestea nu s-au bazat pe patru timpi separai. Conceptul de patru timpi este posibil s fi fost deja discutat la data inveniei lui Otto, dar el a fost primul care l-a pus n practic. Ciclul Otto Motorul Otto a fost conceput ca un motor de staionare i n aciunea motorului, timpul este micare n sus sau jos a unui piston ntr-un

cilindru. Utilizat mai trziu, ntr-o form adaptat, ca un motor de automobil, sunt implicai patru timpi sus-jos: 1. Admisie descendent - crbune, gaz i aer intr n camera pistonului 2. Compresie adiabatic n sens ascendent pistonul comprim amestecul 3. Ardere i destindere adiabatic descendent arde amestecul de combustibile cu scnteie electric 4. Evacuarea ascendent degaj gaze de eapament din camera pistonului. Otto l-a vndut doar ca pe un motor staionar. Motorul Diesel Motorul diesel este un motor cu ardere intern n care combustibilul se aprinde datorit temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, i nu prin utilizarea unui

dispozitiv auxiliar, aa cum ar fi bujia n cazul motorului cu aprindere prin scnteie. Motorul lucreaz pe baza ciclului Diesel.

Numele motorului a fost dat dup inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soiei sale, Martha Diesel, care n 1895 l sftuiete cu: Nenn ihn doch einfach Dieselmotor! (numete-l pur i simplu motor Diesel!),[1] uurnd astfel lui Diesel cutarea dup denumirea motorului, pe care l-a inventat n 1892 i l-a patentat pe 23 februarie 1893. Intenia lui Diesel a fost ca motorul su s utilizeze o gam larg de combustibili, inclusiv praful de crbune. Diesel i-a prezentat invenia funcionnd n 1900 la Expoziia Universal (World's Fair) avnd drept combustibil ulei de alune.

Functionare motorului Diesel

Comprimarea unui gaz conduce la creterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda prin care se aprinde combustibilul n motoarele diesel. Aerul este aspirat n cilindri i este comprimat de ctre piston pn la un raport de 25:1, mai ridicat dect cel al motoarelor cu aprindere prin scnteie. Spre sfritul cursei de comprimare motorina (combustibilul) este pulverizat n camera de ardere cu ajutorul unui injector. Motorina se aprinde la contactul cu aerul deja nclzit prin comprimare pn la o temperatura de circa 700-900 C. Arderea combustibilului duce la creterea temperaturii i presiunii, care acioneaz pistonul. n continuare, ca la motoarele obinuite, biela transmite fora pistonului ctre arborele cotit, transformnd micarea liniar n micare de rotaie. Aspirarea aerului n cilindri se face prin intermediul supapelor, dispuse la capul cilindrilor. Pentru mrirea puterii, majoritatea motoarelor diesel moderne sunt supraalimentate cu scopul de a mri cantitatea de aer introdus n cilindri. Folosirea unui rcitor intermediar pentru aerul introdus n cilindri crete densitatea aerului i conduce la un randament mai bun. n timpul iernii, cnd afar este frig, motoarele diesel pornesc mai greu deoarece masa metalic masiv a blocului motor {format din cilindri i chiulas) absoarbe o mare parte din cldura produs prin comprimare, reducnd temperatura i mpiedicnd aprinderea. Unele motoare diesel folosesc

dispozitive electrice de nclzire, de exemplu bujii cu incandescen, ajutnd la aprinderea motorinei la pornirea motorului diesel. Alte motoare folosesc rezistene electrice dispuse n galeria de admisie, pentru a nclzi aerul. Sunt folosite i rezistene electrice montate n blocul motor, tot pentru a uura pornirea i a micora uzura. Motorina are un grad mare de vscozitate, mai ales la temperaturi sczute, ducnd la formarea de cristale n combustibil, n special n filtre, mpiedicnd astfel alimentarea corect a motorului. Montarea de mici dispozitive electrice care s nclzeasc motorina, mai ales n zona rezervorului i a filtrelor a rezolvat aceast problem. De asemenea, sistemul de injecie al multor motoare trimite napoi n rezervor motorina deja nclzit, care nu a fost injectat, prevenind astfel cristalizarea combustibilului din rezervor. n prezent, folosirea aditivilor moderni a rezolvat i aceast problem.

In principiu, un motor termic este un sistem termodinamic care evolueaza ciclic,transformnd caldura in lucru mecanic, in baza principiului al II-lea al termodinamicii. Exista multe tipuri de motoare termice: motoare ce functioneaza cu benzina la automobile si autobuze, cu motorina la camioane, cu abur la locomotivele vechi etc.Toate au acelasi principiu general de functionare. Caldura absorbita de sistem provine din arderea unui combustibil. O parte din aceasta energie este transformata in lucru mecanic

utilizabil pentru deplasarea vehiculului sau in alte operatii. Motoarele termice realizeaza un dublu transfer de energie termica.Primeste caldura de la o sursa de caldura aflata la o temperatura inalta (de exemplu combustibilul care arde) numita sursa calda, cu care se afla in contact termic. O parte din caldura absorbita (Qabs >0) de la sursa calda este convertita in lucru mecanic util (L > 0), iar o alta parte este cedata in mod necesar (Qced < 0) unui alt corp(sistem) din mediu, aflat la o temperatura mai coborta,numit sursa rece. Aceasta se afla de asemenea in contact termic cu motorul si poate fi, de exemplu, sistemul sau de racire, care preia o parte din energia termica pentru ca motorul sa poata lucra.

Legile de baza ale functionalitatii masinilor termice Masinile termice au la baza lor de functionare principiile I si II ale termodinamicii. Principiul I stabileste legatura dintre cantitatea de caldura produsa si energia mecanica absorbita sau invers. Intre o cantitate de caldura Q si lucru mecanic L din care a provenit vom avea relatia de echivalenta:

L=f*Q unde f este numit echivalentul mecanic al caloriei. Principiul I al termodinamicii se enunta astfel: Intrun sistem perfect izolat, suma energiilor de orice fel pe care le contine ramane constanta. Bazandu-ne pe aceasta afirmatie pentru a deduce ca daca dam un corp o cantiate de calduraDQ peste cea pe care o avea initial, aceasta energie suplimentara poate sa aibe urmatoarele manifestari: 1. sa oblige corpul sa execute un lucru mecanic L exterior 2. sa ridice temperatura corpului 3. sa modifice structura interna a corpului In concluzie, din caldura DQ data corpului o parte se va transforma in DL care se manifesta ca lucru mecanic exterior, o parte DU se absoarbe si produce o variatie a energiei interne. Expunerea matematica este urmatoarea: DQ = DU + DL

Principiul I stabileste numai cantitativ cat lucru mecanic se poate obtine dintr-o cantitate de caldura. Principiul al II-lea este si calitativ, deoarece se ocupa de calitatea energiilor, adica de posibilitatea unei transformari a lor in lucru mecanic util si arata ca aceasta transformare nu este integral posibila pentru caldura. Acest principiu a fost descoperit de Carnot in 1824 si se enunta astfel: Toate masinile termice care functioneaza intre aceleasi limite de temperatura au acelasirandament maxim, adica acelasi coeficient economic ideal. Coeficientul economic ideal se mai numeste si randament si are urmatoarea expresie matematica: h = 1 - T2/T1 sau h = DT / T1

unde: T1 este sursa calda, T2 este sursa rece iar DT este diferenta intre cele doua.

Randamentul unei masini termice este cu atat mai mare cu cat diferenta de temperatura dintre sursa calda si sursa rece este mai mare. De aceea masinila cu abur moderne folosesc supraincalzirea aburului de la intrare si condensarea lui la iesire. Principiul al II-lea al termodinamicii ne arata ca pentru ca o masina termica sa poata functiona este absolut nevoie de doua surse de caldura. Prin urmare, in orice masina termica avem un rezervor de caldura, la temperatura mai inalta, care o cedeaza unui organ de transformare. Acesta retine si transforma o parte din ea si transmite restul spre exterior, la temperatura mai joasa. In aceasta masina, caldura trece in mod natural de la temperaturile mai ridicate la cele mai joase. Masinile termice reale pot fi studiate pe baza ciclului Carnot. Pentru o masina termica organul de transformare a caldurii in lucru mecanic este in speta cilindrul si

pistonul care primeste o cantitate de vapori sau de gaz, la o presiune, un volum si o temperatura date si o destinde la presiunea si temperatura din exterior. Pentru o masina cu vapori si pistoane, asa-zise alternative, gasim experimental urmatoarea curba parcursa in timpul unei miscari de dus si intros a pistonului;

in aceasta diagrama distingem doua faze: 1. In prima faza este parcursa portiunea de curba intre A si B. In timpul acesteia, vaporii se destind, cedeaza din caldura lor interna, misca pistonul si executa un lucru mecanic, proportional cu aria suprafetei A-B-B'-A'.

2. In faza a doua, masina absoarbe lucru mecanic din energia cinetica pentru a comprima vaporii ramasi in cilindru sau sa lupte impotriva celor care vin din cazan. Ciclul se inchide si lucrul mecanic absorbit este proportional cu dublul ariei suprafetei hasurate. Rezultatul final duce la un lucru mecanic util, deoarece faza a doua necesita mai putina energie decat s-a degajat in prima. Motorul cu ardere interna Un amestec de aer si de vapori de benzina sau de alti combustibili lichizi explodeaza atunci cand vine in contact cu o flacara iar forta de expansiune a gazelor formate prin ardere poate deveni forta motoare (lucru mecanic). Pe acest principiu se bazeaza diverse tipuri de motoare cu explozie. Motorul termic cu explozie Intr-un cilindru patrunde un piston, a carui coada este de obicei articulata pentru a genera miscare circulara:

Supapa S comunica cu un rezervor de benzina numit carburator, in care un curent de aer trece prin benzina si se incarca cu vapori. Supapa S' comunica cu exteriorul. Cele doua supape sunt actionate de un dispozitiv care le misca potrivit la intervale de timp bine stabilite si care se numeste ax cu came. Principiul de functionare este urmatorul: Timpul I: Absorbtia. Presupunem pistonul in capatul de jos al cilindrului. Supapa S, numita supapa de admisie, este deschisa iar supapa S', numita supapa de evacuare, este inchisa. Cand pistonul se trage in cilindru, aspira amestecul exploziv de aer si benzina din carburator. Timpul II: Compresia. Supapa de admisie se inchide si pistonul care intra in cilindru comprima continutul.

Timpul III: Aprinderea (ignitia). Pistonul a ajuns in capatul de sus al cilindrului. In acest moment, o scanteie electrica se produce in punctul B (bujie) si aprinde amestecul, facandu-l sa impinga pistonul in jos datorita cresterii bruste a volumului amestecului ce tocmai a explodat. Timpul IV: Evacuarea. Pistonul a ajuns in capatul de jos al cilindrului. Supapa de evacuare S' se deschide iar pistonul, in virtutea impulsului capatat, se intoarce si evacueaza gazele de ardere prin S'.

In incheiere Exista si alternative la motoarele termice (de exemplu motorul electric ce functioneaza pe baza de curent electric care este transformat in camp magnetic) si care prezinta si resurse practic inepuizabile, dar datorita costurilor carburantilor si posibilitatilor de a-i inmagazina, motoarele termice au ramas mult timp cele mai des intalnite.

Cele mai clare exemple de motoare termice sunt motorul cu ardere interna pentru ca este si cel care se foloseste la automobile si motorul cu aburi folosit la locomotive in zone neelectrificate. In zona noastra exista chiar Termocentrala Mintia care produce curent electric bazandu-se pe principiul motoarelor termice. Vaporii de apa sunt incalziti pana la temperaturi ce depasesc 100C si apoi sunt eliberati cu presiune pe paletele unei turbine generatoare, producand lucru mecanic prin rotirea acesteia.

Au colaborat: Cojocaru Alexandra Cojocaru Andreea Croitoru Catalina Mindu Andreea Tamas Anamaria Zamfirescu Andreea Luiza