Spea nr.

1 Prin aciune, reclamantul a cerut desfiinarea contractului de vnzare cumprare privind imobilul nstrinat de el ctre fiica soiei sale din cea de a doua cstorie, artnd c a fost obligat s ncheie acel contract, deoarece cumprtoarea l-a ameninat c nu-i mai acord ntreinere, el avnd o vrst naintat i, totodat, nu i -a fost achitat preul prevzut n contract. Prin aciunea introductiv, reclamantul a invocat dou cauze de ineficacitate a actului juridic ncheiat cu prta, adic lipsirea actului juridic civil de efectele n vederea crora a fost ncheiat, i anume: -neplata preului, o cauz posterioar ncheierii contractului; -nulitatea pentru viciu de consimmnt, cauz contemporan cu ncheierea contractului. Probleme de soluionat: 1. Identificai natura actului juridic concret. (1 punct) Natura actului juridic : contract de vanzare-cumparare a unui imobil, act juridic bilateral, oneros, de dispozitie, cu caracter patrimonial. 2. Identificai subiectele actului juridic. (1 punct) Subiectele actului juridic sunt pe o parte vanzatorul imobilului, in speta de fata si reclamant, iar pe de alta parte cumparatorul, in calitate de parat. 3. Enumerai condiiile prevzute de lege pentru validitate ale actului juridic civil. Analizai aceste condiii prin raportarea comparativ la Codul civil abrogat la 1 octombrie 2011 i Codul civil n vigoare. (2 puncte) Intre Codul civil abrogat la 11 octombrie 2011 si cel inca in vigoare exista anumite reglementari cu caracter de noutate. Pe scurt, conditiile esentiale pentru a contracta sunt: capacitatea de a contracta, consimtamantul partilor, un obiect determinat si licit si o cauza licita si morala 4. Enumerai i analizai comparativ (vechea legislaie i cea n vigoare) viciile de consimamnt (2 puncte). In legatura cu consimtamantul partilor, Noul Cod civil stabileste reguli clare asupra cazurilor de consimtamant viciat, fie el prin dol, violenta sau leziune. Astfel, spre deosebire de vechea reglementare, in care se mentiona expres conditia ca dolul sa fi fost determinant la incheierea contractului (intrucat fara acele masinatiuni, este evident ca cealalta parte nu ar fi contractat), astfel incat eroarea provocata sa fi privit elemente hotaratoare pentru incheierea contractului, in noua reglementare nu mai este instituita aceasta conditie, fiind suficient ca prin atitudinea dolosiva a partii sa fi fost provocata o eroare, chiar daca aceasta nu a fost esentiala. Cu privire la viciul violentei, Noul Cod civil o defineste ca fiind temerea insuflata prin amenintarea cu exercitiul unui drept facuta cu scopul de a obtine avantaje nejustificate (art. 1217). Cu toate acestea avand in vedere ca nu orice amenintare constituie, prin ea insasi, violenta-viciu de

consimtamant, se cere ca aceasta sa reprezinte o incalcare a legii (sa fie ilicita), pentru a atrage nevalabilitatea actului. 5. Evideniai diferenele n ce privete reglementarea viciilor de consimmnt n Codul civil n vigoare . (1 punct) Diferentele in ceea ce priveste reglementarea viciilor de consimtamant in Codul civil in vigoare fata de cel abrogat se refera la introducerea notiunilor de eroare nescuzabila, asumata de calcul si de comunicare sau de transmitere, precum si cea a dolului comis de un tert. Astfel, partea care este victima dolului comis de un tert nu poate cere anularea decat daca cealalta parte a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca dolul la inchierea contractului. 6. Indicai sanciunea conform noului Cod civil pentru fiecare dintre cele dou cauze de ineficacitate invocate de reclamant (1 punct) Cu privire la neplata pretului, Noul Cod Civil impune prin art. 1724 fie executarea silita a obligatiei de plata, fie rezolutiunea vanzarii, precum si daune interese. In ceea ce priveste viciul de consimtamant, Noul Cod civil stabileste ca sanctiune anularea contractului intrucat el nu a fost valabil incheiat. 7. Exist n spe cu violena ca viciu de consimmnt? Care e sancunea n acest caz (conform noului Cod civil)? Argumenta i. (2 puncte) In cazul in care se dovedeste faptul ca parata l-ar fi obligat pe reclamant sa incheie contractul de vanzare prin renuntarea la intretinerea lui, instanta va cere anularea contractului intrucat acesta nu a fost valabil incheiat, conform art. 1216 NCC Spea nr. 2. ncheiere de autentificare nr. XXXX Anul 2011, luna septembrie, ziua 05 n faa mea, ....................................., notar public s-au prezentat: D.D. cetean romn identificat prin C.I. seria G.K. nr. 127089 eliberat la data de 10.12.1995, M.A. cetean romn, identificat prin C.I. seria D.E. nr. 147685, eliberat la data de 03.04.1993, care dup citirea actului au consimit la autentificarea prezentului nscris i au semnat toate exemplarele lui. n temeiul legii se declar autentic prezentul nscris. Notar public, Semnat X Probleme de soluionat: 1. Ce form mbrac acum actul? (1 punct) Actul juridic imbraca forma autentica, scrisa, ad probationem. 2. Care este justificarea formei mai sus relevat? (1 punct) Justificarea unei astfel de forme este data de necesitatea ca acest act sa fie dovedit, intrucat nu ar putea fi dovedit prin niciun alt mijloc de proba.

3.

Enumerai de lege lata cel puin 3 aplicaii ale formei de mai sus i analizai comparativ reglementarea acestora cuprins n vechiul i respectiv noul cod civil. (2 puncte)

Identificai cel puin cte trei acte juridice civile pentru care condiia formei este cerut potrivit Codului civil n vigoare: - ad validitatem; contractul de donatie, promisiunea de donatie, testamentul, revocarea expresa a unui legat sau revocarea expresa la succesiune. - ad probaionem; contractul de societate, contractul de comision, contractul de consignatie, contractul de depozit, contractul de asigurare. - pentru opozabilitatea fa de teri. (3 puncte) 5. Care sunt caracterele juridice ale formei actului juridic civil? Prezenta i comparativ vechea legislaie cu prevederile Codului civil n vigoare. (2 puncte) Caracterele juridice ale formei ad validitatem: este un element esential al actului juridic civil si in lipsa, actul va fi sanctionat cu nulitate absoluta; este incompatibila cu acceptarea tacita; este exclusiva, partile neavand posibilitatea sa adopte o alta modalitate de exteriorizare a vointei lor; Caracterele juridice ale formei ad probationem este obligatorie nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu un alt mijloc de proba reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului Caracterele juridice ale formei pentru opozabilitate fata de terti se justifica ideea de protectie a tertilor este obligatorie si nu facultativa nerespectarea formei atrage sanctiunea inopozabilitatii actului juridic, producand astfel efecte numai intre parti, iar partile nu vor putea invoca in fata tertilor drepturile izvorate din acel act. 4. 6. Care este sanciunea nerespectrii acestei forme, atunci cnd aceasta este impus pentru nsi valabilitatea actului. (1 punct) Sanctiunea nerespectarii formei ad validitatem este cea de nulitate absoluta, caz in care actul nu isi va produce efectele