DOINA srxrcu HORIA PAVEN

Caracteristici ale polipropilenei pentru fire i fibre

1. Filarea, aspecte reologice ce depind de structura polimerului

c.z. : 678.74.3

In view of showing the influence of the polypropylene characteristics upon the spinning behaviour. the rheological aspects that depend on them are discussed. The elongational viscosity. as a measure of spinnability is underlined.

Polimer semicristalin. polipropilena forma de mochete, covoare, articole confectii geotextile etc [1,2).

prelucrata in fibre ~i fire, este larg utilizata in industria textila, sub tehnice, fringhii. navoade, produse de uz casnic, tapiterii, filtre,

Industria de fire si fibre de polipropilena s-a dezvoltat In perioada 1975-1986, indeosebi , In Europa de vest, SUA, Japonia, (fig. I). Cunoasterea relatiei dintre structura moleculara ~i proprictatile reologice, in topitura, In faza solida ~i cele de utilizare, pcrmite sinteza tipului adecvat prelucrarii prin filare ~i utilizarii In industria usoara, ca fire ~i fibre [3,4].

Pentru identificarea ale filarii, ce depinde

acestei relatii autorii au analizat, pe baza indicatiilor de literatura, aspecte reologice de caracteristicile structurii moleculare.Acestea sint prezentate In cele ce urmeaza.

(10c()t)

2()O

1975 1986 FlIQm@nt~

1975

1966
SCllrt.

Fibre

Fig. 1 Productia mondiala de filamente ~i fibre de polipropilena, in anul 1986 [2] Ing. DOINA STAICU. dr.fiz. HORlA PAVEN. Centrul de Cercetari pentru Materiale Plastice - Bucuresti.

28

MATERIALE PLASTICE.

30.

Nr. 1 1993

~~~"~~'--~=~.A_-R~.

~~~.".~,~.,.

__

~,ft_~.~,,~~~~_

. ~. '-'-r---' -",

'-i'

. ,-.

_-",,; -ong"o -- i

--(Cazuri (1,(2,(3 I

p,r-- ....... ..:::---, ((owr; (.jh) '>(o+."<o

, lip

,
I I

tv;

tC'1C1

Fig. 2. Reprezcntarea schernatica generalizata a proeesului de filare din topitura [5]; Tc: temperatura de i n itiere a eristalizllrii; Tg: temperatura de tra nz itie sticloasl1; CI: polimer eristalizabil eu Tg T eu Tg <T mediu, cristalizabil mediu; C2: polimer eristalizabil
d up a useare;C3:

Fig. 3 .Caderea de presiune la treeerea topiturii din rezervor in capilara ~i apoi in mediu [10,11]; Po- presiunea in rezervor; I!!.p.: caderea de presiune la intrarea in capilara; I!!.Pc: caderea de presiune la treeerea prin capi lara; I!!.Pe: caderea de presiune la iesirea din capilara; Sp: caderea totala de presiune; D- diametrul rezervorului; d- diametruI capilarei: de- di ametrul extrudatului la iesirea din capi lara; A- eurgere secundara in colturile capilarei; L - lungimea capilarei.
1

polimer

eu Tg< T medi u, neuseat

i

Curgerca

viscozitatea elongationala

Filarea este un proees de preluerare (fig.2) similar eelui de extrudere, in eadrul caruia, topitura este eontinuu evacuata prin interrnediul vitezei de preluare [6J. La trecerea din rezervor in capilare, prin capilare, apoi in zona de "topitura" ~i cea de "cristalizare" (zone despartite de cea in care se atinge temperatura tranzitiei sticloase (fig.2)), topitura are 0 curgere variabila ca urmare a modificarii cimpului tensiunilor de deformare. Intre zona de intrare 1n capilara ~i eea de iesire se produce 0 cadere de presiune (fig.3) mal mare decit cea corespunzatoare eurgerii stationare, pe lungimea de stabilizare a capilarelor [10,11 J. Curgerea din rezervor In capilara ~i prin capilara este de tip mixt, de forfecare ~i elongationala. La iesirea din capilara tensiunea de forfecare este in mare parte atenuata, actionind in deosebi tensiunea elongationala eu eomponenta radials mal mare decit eea axiala [10, IIJ. in zona de "topitura'' tensiunea normala este aproape constanta in toata sectiunea radiala a filarnentului (fig.4, 5), iar cea de forfecare (fig.4)are in general valoare mal mica.Aceste tensiuni stnt mal mari in straturile exterioare ale filamentului eu aut mal mult eu cit punetul de soliclificare, z, este mal departat de cel de iesire din filiera [7J.
Iensiune [/'IPo] 1.6 oxio~a 8Z=O,160m o z, O.194m lJ. Z = O.224m

1,4

oz=

O,~11I

Z_ punt! d. solidifieo,"

\2

'-'2
O'r.\f~rlo(jolC U I.' l.' I.'

If)

DilllenWne rodiot6

O,6!=::~--7":-~-::-:---:'::---0,2 0.4 0,6 0.8 1,0

!J J

Fig. 4. Profilul tensiunii radiale la filarea din topitura [7] MATERlALEPLASICE + 30 + Nr.l+ 1993

Fig. 5. Profilul tensiunii axiale la filarea din topirura a potipropilenei [7]

29

TlibrG'("1< J
550

~~"
~,
Dio- ".ia~
{MlrlOl 100 ~ ~
/(,(J

.It'-f' "-

lIaI

Fig. 6. Variatia radiala a temperaturii filamentului de polipropilena [7]

-G A
POZITIA 1

II B

-G
A1 POZI TlA 2J.7c"

e81

Fig. 7. Reprezentarea sehematicll. a proccsului de eurgere elongationala [5]

Fig. 8. Tipuri de detorman elongationale [5]; a) uniaxiala; b) biaxiala - viteza de alungire in directia a (=a'/a) este egala eu cea din directia b (=b'/b); c) de forfecare (viteza de alungire tntr-o directie este unitara).

Dupa solidificare, ca urmare a valorilor mal mari a modulului de elasticitate In straturile exterioare reci ale ftIamentului [alii de eeIe din interioruI eald moale (fig.6), atit tensiunea de forfeeare cit ~i eea normals sint mai mari in straturile exterioare ~i scad spre centrul fiIamentului [7]. Cresterea mai accentuata a tensiunilor de deformare In straturile exterioare este eu arit mai evidenta cu cit distanta ptnli Ia punetul in care se produce solidificarea este mai mare. Prin unnare filarea este un proces de eurgere predominant elongational (fig.7), uniaxial (fig.8), deseris de viscozitatea elongationala ( 118; marirne care arata, rezistenta pe care 0 opune un fluid tendintei de distantare a doua particule pe directia de curgere (11 ]. Considerind filabilitatea ca proprietatea tebnologica a unui poJimer de a curge intre melcuI ~i cilindrul de filare, prin capiIareIe filierei, intre role Ie de tragere, de a suporta tensiuni de deformare mari, \a viteze de filarc superioare ~i de a forma filamente continui, ell simetrie cilindrica ~i coordonate de supraf'ata invariabile in timp, vicozilatea elongationala este 0 marime, care evidentiaza aceasta proprietate. Viscozitatea elongationala este 0 rnasura a filabilitatii polimcrilor, deoareee depinde, pe llngli parametrii de proces ( viteza de aJungire, d Vx (fig.9-1l), temperatura (fig.l 0)) ~i de structura moleculara a polimerudt

lui prin constantele de material a, b, q din ecuatia 1. Caracteristicile geometriee ale fiIierei (fig.9,11) nu influenteaza manrnea 11E 6 lE(poise) 2)< 1(1 A

1E(poise)

A T=l80C o T= 200'C

~l
5 4

3
2'Kt? O,OS0.1 0.2 ',0'---' YE(see1)

~~~ __ ~ __ ~ __ ~~~~~
0,05 0,1 .0.2 0,3 0,4

Y1(sec)

-I

Fig. 9. Variatia viscozitatii elongationale eu viteza de alungire pentru filiere eu diferite valori ale rapoartelor DID (Dr- diametrul rezervorului : D- diametrul capilarei; ex - unghiul de intrare in capilara ) [25);
(0) DID=4; (~) DID = 8; UD=I;

'1'

1,0

Fig. 10. Variatia viscozitatii elongationale eu viteza de alungire la difcrite vaJori ale temperaturii topiturii; [25]
(8) 1800C; (0) 2000C; (UD= I,

ex =1800C.

ex =600C.

DjD=4)

30

MATERlALEPLASTJCE. 30.

Nr.l +1993

I
~""-,-," __ '_ ~.1

~o"' ..Z.(.

~" ...

'.

~~_~.~

,tot

"o.@

t-;

.... ,

'-ow"

10 I lfl), 0 i Vit.ft.:41,6 i 66,8 i

ilE(POilf)
2.10-

15,",85,1,; 101",3;
I Allie .', vito ~: 23,4,36,0, ~7,9; 64,9', ~3,3; I ell/O4 i vil .e t.:23,8; 44,8 " 56,3; 72,2; 98,6 i

JI--"--~_"--'-'-~-YElse,' I 1 ucs
0,1 0,2 1,0 0,03

Fig. 11. Influenta raportului UD (L- lungimea capilarei; D- diametrul capilarei) asupra valorii viscozitatii elongationale; vit.et-i- vtteza de etirare [m/s] [25].

Fig.12. Reprezentarea scnematica a viscozttatii elongationale in functie de viteza de alungire [26].

Tabelul 1
Valori ale viscozitatii elongationale in functie de constantele de material a, b, q [9). Caz .I II III a b

TjE 3TjO
(2)

o
o
~J <1 3 3

n Ob. dVx err

b d Vx 110"C1T ~

(3)
(4)

o o
0

>1 >1 <1

rv

3TjOb. 3Tj 0

(5)

(6)

In functie de valorile constantelor de material a, b, q (ec.l , fig.12) dependente de polimerul fileaza, viscoz.itatea extensionala poate avea una din expresiile din tabelul 1 [9,15,16, 17J.
TJE=TlO[a+b (

care se (1)

daYX

)q]

Cazul I defineste lichidele newtoniene incompresibile, II, topiturile eu viseozitatea elongationata proportionala eu viteza de aIungire, iar III pe eele eu valori mal marl decit viscozitatea Trouton. Desi ecuatia pentru cazul Iveste identica, la prima vedere, eu eea pentru cazul II, ecuatia defineste topiturile pentru care viscozitatea elongationala descreste cu viteza de alungire, In cazul V se situeaza topiturile eu viscozitatc elongationala mal mica decit cea specifica fluidelor newtoniene. Pentru curgerea neizoterma dependenta viscozitatii elongationale de structura polimerului ~i variabilelc de proces se exprima prin ecuatii le (2.;..9) [17 J.

q-l

1lE= 3a . e~/T[kl +k2 ( ~)

(2) (3) (4) (5)

(6)

a ='Tlo(1}'

eFJRT

~=FJR E= Ef+Ee;

kl = aCTo); a (1) = aCTo). eEefR (liT k2 - liTo)

(7)
(8)

= ~ro)
= b(To) . e Ee/R(l/yNr.l 1993 lITo) 30.

b(1) MATERlALE PLASTICE.

(9)
31

.L

Viscozit. eioOg.

L Ipoise I
1~

'-----~----~~-_otungire 10'

Vitpzo d. 100

d;"ISf' )

dv-f

Fig. 13. Dependenta viscozitatii elongationale de viteza de alungire pentru unii polimeri filabili, in conditii izotenne de filare [9]. unde:

E - energia de activare a curgerii

aetivare a curgerii Daca 11E elongationale;

vlscoase;Er

energia de activare

a curgerii

de forfccare.E,

- energia de

To - temperatura de referinta,
filabilitatca polimerului este redusa, filarnentul se rupe ductil, ell

scade eu viteza de alungire,

gituitura, iar daca aceasta dependenta este crescatoare filarea este corespunzatoare, ruperea este coeziva, cu gituitura [14.15.18]. Polipropilena este un polimer pentru care viscozitatea elongationaia scade cu viteza de alungire (fig.13)[9]. Fenomene de curgere determinate de caracterul elastic aI topitur ii de polipropilcnii

Pe Ilnga viscozitate, topitura de polipropilena prezinta un caraeter elastic, proprietate legata de memoria elastica, modificarea diametrului extrudatului la iesirea din capilara ~i instabilitatea eurgerii.

Memoria elestici este rezultatul

impiedicatii manifestarii exclusiva a componentei elastice a topiturii de catre cea viscoasa ~i consta in aceea ca, la aceeasi solicitare exterioara, raspunsul materialului la timpul t este diferit de eel de la timpul precedent [11].

Modificarea diametrului extrudatuJui 1aiesuee din capilarJ poate consta, in functie de va!oarea raportului de etirare (raportul dintre viteza de iesire a topiturii din capilare ~i cea de preluare), in cresterea sau micsorarea acestuia. Diametrul extrudatului se micsoreaza atunci cind acest raport are valori mici [10].
Cauza fenomenului mentionat, intllnit de altfel in arice proccs de extrudere, este schimbarea profilului tensiunilor de deformare la iesirea din capilara, Un element de fluid dreptunghiular (forma 1, fig.14) care curge, full alunecare, 1a perete sub actiunea tensiunilor de forfecare clin capilare va lua In consecinta forma unui paralelogram iar altul, din centrul capilarei, unde tensiunea elongationala este predominanta, se va alungi. Datorita componentei elastice fiecare element de eurgere inmagazineaza 0 parte din energia de deformare, bine defiuita de gradientul de viteza al deformarii, La iesirea din capilara tensiunile de deformare sint in mare parte atenuate, iar elementele de curgere deformate i~i reiau forma initiall! pentru care poseda memoria (fig.l4), eliberind energia de deformare inmagazinata [10, 11,15]. Din tabelul 2 rezulta ca cele doua tipuri de deformari marimca gonflarii extrudatului, sint comparabile[ 19]. (de forfecare ~i elongationala), care determina

Instabilicacea cutgeiii
Cind deformatia elastica nu mai paate fi cornpensata de frecarea viscoasa, curgerea devine instabila ~i apar numeroase abateri de la stare a stauonara de filare existenta atunci cind filarnentul are simetrie ~i coordonate de suprafata invariabile in timp In orice punct al spatiului (fig. IS) [6, 13].Acesta constituie un mare dezavantaj finite. 32 aut pentru proeesul de filare cit ~i pentru eel ulterior, de prelucrare al filarnentelor In prod use

MATERlALEPLASTICE+

30+ Nr.t+1993

f
~"""""."~~.,.E~" ".",.,.,.,.....,..".~,..,...".,....,,' ~~""'",.............,. """"""""","""",.'"'*~'L" ~"'.,....,.,..,..,.'""""" ..~"~

Tn I
I
'0

-~

--0" .:..... "'~"'~O=""_"'_""_""""O~_.t._"0---0--

';;' s

17~

t"pittlro P4lretefe dvui

.

_._2]_. -00-- m--

L;"','"

de "n1'11

Fig. 14. Modificarea diametrului extrudatului la iesirea din capilara duzei [19]

Fig.I5. Variatia ariei sectiunii ~i vitezei filarnentului Intr-o Iinie de filare din topitura, idealizata, de stare stationara [3]. Db - diarnetrul duzei; Db - diarnetrul filarnentului Ia iesirea din d uza: Dg - diarnetrul filarnentului solid; Qin - debit.

Tabelul 2
DEPENDENTA MODIFICARll DV\METRULUI EXTRUDATULUI DE TIPUL CURGERlI LA IE~IREA DIN CAPILARA Ps N/rn2 1,6. . 106 4.7 8, I 1,3 0,72 0,4 0,1 0,2 0,24 0,34 0,55 1,4 1,5 1.4 1,4 1,4 1,7 1,8 1.8 1,9 2,0 Pe
N/rn2

Tip duza (Con-cilindru )

Q
rn3/s 0,4. .10-8 6,4

Po N/rn2 0,0. .106 0,1 0,4 0,0 0,0 0,0

B
Bs 1,3

P B 1.3 1,7 1.7 1,8 1.9 2,0 N/rn2 1.7. .106 5.2 9.1 1.2 1,1 1.1 PO-

Be
1,3

N/rn2 1,6 . .106 4,9 8,7 1.54 1,06 0,93

0,0

48.0 2 3 4 6,4 6,4 6,4

Q - debitul ; Ps - cl1dere de presiune datorata forfecarii; Pe- cadere de presiune datorata curgerii elongationale: cll.dere de presiune datorata curgerii din rezervor In duza; Bs - raport de dilatare datorat forfecarii:
Be- raport de dilatare datorat tensiunilor normale: B - raport de dilatare datorat forfecarii ~i datorat tensiunilor

nonnale;

1-4 diferite tipuri de duze,

Factorii de structura moleculara, conditiile de filare ~i de geometrie ai fiJierei, care deterrnina instabilitatea eurgerii, sint reflectati de numarul lui Weissenberg, care din punet de vedere fizic ex prima cantitatea de energie reologlca recuperabila [11,6,20]. Valorile critice ale numarului lui Weissernberg depind de tipul polimerului care se fileaza. Aces! fenomen de instabilitate se manifesta initial prin aspectul mat al suprafetei extrudatului urmat de fluctuatia masiva, distorsionarea ~i in final chiar ruperea extrudatului [4,6,11,13,19-24]. Astfel instabilitatea curgerii la filare este consecinta ruperii in topltura ~i variatiei pulsatorii a diametrului extrudatului.

Ruperea fa topiturli, la intrare este controlata in special de valoarea vitezei de forfecare la trecerea din rezervor tn capilara [6, 11].

MA TERlALE PLASTICE+ 30 + Nr.1 1993

33

Ic)

Fig. 16. Modelul curgerii de intrare, Ia viteze de forfecare in capilare crescatoare, pentru polipropilena, la T= I80aC [20]; (a)Y=2.1 s-l; (b)y=22,1 5-1; (c)"'1=45,1 5-1; (d)y-=2365-1

De cxemplu, aspectul neted.Iucios al extrudatului de polipropilena izotactica ( p =0, 9g/em3, T

1800 C)

se pastreaza atit timp cit viteza de forfeeare la intrarea tn capilara este mai mica de 2.5 s-l. Cind y este 2.5 s-1 aeesta devine rugos. Extrudatul incepe sl1oseileze clod viteza de forfecare este 45 s-1 ~i sl1formeze turbioane, care deterrnina 0 suprareta elicoidala eu pas crescator, dad'! viteza de forfecare creste. La valori foarte mari forma distorsionata a extrudatului se accentueaza, iar neregularitatile mai pronuntate provoaca ruperea extrudatu1ui (fig. 14) [20].
Varialia pulsetotie a diametrului fllamentului consta in produeerea unui filament cu diametrul neuniform ~i apare, spre deosebire de fractura, numai in conditiile de etirare a filamentului (fig. 17. 18).

Pe llng~ caracteristicile strueturii moleculare, variatia pulsatorie a diametrului filamentului mai depinde de conditiile de fiJare (temperatura (fig.17), viteza de racire a filamentului), neomogcnitatea topiturii (generata de nerealizarea echilibrului tennie) ~i geometria duzei [22,25,26]. Experienta practica acumulata arata, ca aut memoria elastica cit ~i modificarea diametrului extrudatului la iesirea din eapilare clt si instabilitatea curgerii sint mult diminuate, chiar eliminate daca, pentru ftlare se toloseste un tip de polipropilena a carei structura moleculara asigura topiturii proprietati viscoelastice in terrnedi are. Daca topitura are viscoelasticitate neglijabila filarea nu se poate efeetua, iar daca este prea inalta apare instabilitatea eurgerii chiar la valori moderate ale debitelor.

1f1

0)

Nr. pulso!ii / min

I."
',H

100
__ ~ _

~~~L-~~

dill

U+

~~

80
bJ

60 40 20
5 10

:;:i
~w

~~~~~4-~~--

/' "'1--:c(O:-I,D-:':"cl>-:.D-:' O-:--:-fP~I:-:'.P-="O~I;-:,D-'i'is fr

~,.
Dot' :

//
20 30 50 'WXJ 200

~F-hH,.-I+-Mr--:1'--

'It/vo

. Fig, 17. Variatia pulsatorie a diametrului .. filamentului de polipropilena, la 0 distanta datll-de ". Iiliera [6]; (a) VLNO == 23,2; (b) 39.3; (c) 83,5; VL - viteza de preluare a filamentului: Vo - viteza de iesire din duza; d(t) - valoarea diametrului filamentului la timpul t; valoarea medie a diametrului filamentului. 34

Fig. 18. Variatia pulsapei diametrului filamentului in functie de viteza de etirare la diferite ternperaturi ale topiturii [25]; (1TI) T=180oC; (,i) T=200oC; (0) T=220oC; Geometria duzei LID= 1; DrlD=8; Viteza de forfecare 'Y=380 5-1. (Dr- diametrul rezervorului; D - diametrul capilarei MATERlALE PLASTICE. 30 Nr.l 1993

ci'.:

Tc:~

Fig. 19. Evolutia orientarii in zona de topitura ~i consecintelecristalizarii in acestazona [5]; Tc - temperaturainipaUide cristalizare; U - orientarea segmentelornecristalizate;0 - orientareatotala, Orienta rea ~i crlstalizarea la mare La trecerea prin capilarele filierei ~i apoi in linia de filare, macromoleculele polimerului sint orientate in directia curgerii. Desfacerea ghemurilor macromoleculare ~i extensia lanturilor tn directia tensiunii de deformare este completa, dad timpul de actlune al tensiunilor de deformare la viteza , la care se desfasoara procesul, este mai mare decit timpul de relaxare al macromoleculelor [34]. Oricntarea se produce tndeosebi tn zona de "topitura" (fig19). 0 parte, cea indus~ la intrarea In capitare se relaxeaza la trecerea prin acestea, iar cea corespunzatoarea trecerii prin capilare se pierde la iesirea din acestea. Pe linga caracteristicile structurii moleculare, orientarea in zona de "topitura" mai este lnfluentata de pararnetrii prezentati 1n tabelul 3. Dupa trecerea din zona de "topitura" in cea de cristalizare timpii de relaxare ai macromoleculelor devin foarte mari, macromoleculele nu se mai pot relaxa ~i favorizeaza astfel tnceperea procesului de cristalizare. Cristalizarea consta In formarca dintr-un nurnar relativ critic de segmente orientate tn aceeasi directie a unui numar redus de nuclee stabile, la care se adauga segmente noi de Ian], pina cind procesul de crestere al cristalelor.dintr-un motiv sau altul , se incneie [9,10,12,27,28]. In unna cristalizarii rezulta 0 structura de tip compozit alcatuita din regiuni cristaline si arnorfe. Cristalizarea este practic totala doar atunci cind polimerul este rnentinut un timp infinit la 0 temperatura cuprinsa intre Tg ~i Tt [5]. Formarea nucleelor stabile intr-o directie este determinata de existents intr-un volum mic, 'a unui numar critic de segmente Tabelul 3
FACTORlI CARE GUVERNEAZA ORlENTAREA ZONA DE TOPITURA [5J. iN y

Pararnetrulcare creste Viteza de rasucire Masa moleculara Temperatura de.filare Viteza de racire - Apa de racire - Viteza aerului de racire Debitul Marimea capilarelor filierei

Efectul asupra ,.,

sau

yt TIt TIt,yt yt yi yt yt

MATERLA..LEPLASTICE+ 30.

Nr.l 1993

35

Ii
!

I !
r 7 ,

6 5

I
I

~
3
2 ~. 0
I
I

I I
f

I
I
I I I

:
I
I

IMargine

. : Oistonto de 10 Morgl/\~ cenlrul fibrei

L 1,0

',50

0,5

1,0

(})

Fig. 20. Birefrigenta masurata pe filamente, cu sectiuni cu grosimea de 1ci~ din PE (0) ~i IPP(L\), filate din topitura [32]

orientate In aceeasi directie [5]. Se produce astfel, asa-nurnita cristalizare sub actiunea tensiunii mecanice, utilizata de prelucratori pentru rcalizarea structurii morfologice, care asigura produsului finit proprietatile de utilizare dorite [23,34-36]. Faza cristalina coniine cristale primare, dispuse paralcl eu axa filamentului ~i eristalc secundare, perpendiculare pe axa acestuia. Cristalele prim are se forrneaza din segmentele orientate pe directia axei fibrei ~i din cele invecinate cu aces tea, care au un unghi de orientare (unghiul format de inclinatia segmentului cu directia axei fibrei) rnic. Incorporarea lor In populatia de cristale primare va genera 0 torta, care va dispune segmentele In leg~Hur11 cu cele cu unghi de inclinatie fat11de directia de filare, mic, pe directie perpendiculara pe axa filamentului. Din aceste segmente se dezvolta populatia de cristale secundare ale filamentului. Cristalele primare sint mai mari, mai ordonate ~i predomina In zona centrala a filamentului unde 90% lanturi sint paralele cu axa [5, 10,29,30]. Variatia radiala a temperaturii filamentului deterrnina formare a unei structuri cristaline de tipul "skincore", cu procent mai ridicat de faza cristalina in interiorul cald -"core"- ~i mai redus In zona exterioara, rece, -"skin"-, intre ele cu 0 zonaintermediara (fig.20) [31]. Cresterea tensiunii de deformare, Indeosebi, prin etirare, va deterrnina lunecarea interlamelara a lanturilor macromoleculare, rotirea cristalelor In directia axei filamentului, iar la valori ~i mai mari dispunerea lamelelor in unit11li rnicrofibrilare, orientate in directia axei fibrei. Conduzii 1. Caracteristicile structurii moleculare ale polipropilenei influenteaza, alaturi de alp parametri (conditiile de filare ~i caracteristicile geometrice ale filierei), comportarea la filare prin : - marimea ~i modul de variatie al viscozitatii elongationale: - marimea proprietatilor de elasticitate a topiturii, care controleaza modificarea diametrului filamentului la iesirea din capilare ~i instabilitatea curgerii (memoria elastica, rupere in topitura, variatia pulsatorie a diametrului filamentului); - caracteristicile proceselor de orientare ~i cristalizare; 2. Pentru a comportare corespunzatoare la filare este necesar sl1 se sintetizeze un tip de polipropilena a carei structura rnoleculara asigura topiturii proprietati viscoelastice optime. Bibliografie
I. HUDEE,P, Plasty 3, 1982, p.51 2. WATARU,M. s.a, Polym.Eng. and Sci., 20, nr.17; 1980, p.1166 3.xxx Polipropilena, Ed. Himia, Moscova, 1982 4. KENNETH, C, Society of Plastics Engineering; the 33th, Annual Technological Conference 5. ABHIRAMAN A.S, Journal of Applied POlymer Science, 33, 1987, p.809 6. CHANG, DAE HAN, s.a, Journal of Applied POlymer Science, 16, 1987, p.3307 7. BEa, W.P., s.a., Journal of Applied Polymer Science, 35, 1988, p.2259 36 MATERlALE PLASTICE 30. Nr.\ .1993

'')J'

8. WHITE, J.L, Journal of Applied Polymer Science, 8, 1964, p.2339 9. DE VRIES, AJ. s.a, Journal of Applied Polymer Science, 7, 1963, p.315 10. JINESCU V.V, Proprietatile fizice ~i termodinamica materialelor plastice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1979. 11. TUDOSE R, .Z, Reologia comopusilor macromoleculari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982 12. GA VIS, J., s.a, Journal of Applied Polymer Science, 11, 1967, p.251 13. FREEMAN H,.1, Journal of Applied Polymer Science, 8, 1964, p.2389 14. WHITE, J.L , Journal of Applied Polymer Science; Applied Polymer Symposium 33, 1978, p.31 15. DEALY, J.H, Polym.Eng.and Scince, 11, nr.6, 1971, p.433 16. YOSBIAKI , J. ,Journal of Applied Polymer Science, 22, 1978, p.1061 17. IANECHITZ H. Rheology and POlymer Processing, Elsevier Applied Scince Pulishers Ltd., Anglia, 1982 18. ZIABICKI, A. , Kolloid, Z, 199, 1964, p.9 19. TOUGSOK, S., Journal of Applied Polymer Scince, 37, 1989, p. 1159 20. BALLENGER, T, Journal of Applied POlymer Scince, 15, 1971, p. 1949 21. COGSWELL, F.N, Polym. Eng.and Science, 12,nr.l, 1972, p.2683 22. JIV AN, C. , Journal of Applied Polymer Scince, 37, 1989, p.2683 23. TORDELLA, P; Journal of Applied Polymer Science, 7, 1963, p.1963 24. SPRUIELL, J., Polymer Engineering and Scince, 15, nr.9, 1975, p.660 25. GHANG, DAE HAN, Journal of Applied Polymer Science, 20, 1976, p.1555 26. BERGONZONI, A. .Polymer Engineering and Science, nr.I, 1966, p.45 27. FUNG, P.Y.F Polymer Engineering and Scince, 13, nr,4, 1973, p.295 28. SPRIELLI, J.E, Polymer Engineering and Science, 15, nr.9, 1975, p.660 29. FUNG, P.Y.E, Polymer Engineering and Science, 13, nr.4, 1973, p.295 30. COGSWELL, F.U , Rheologica Acta, 8, nr.2, 1969, p.187 31. PROTIGNON J.P, Journal of Applied Polymer Science, 34, 1987, p.l 32. VILAS, G., Journal of Applied Polymer Science, 21, 1977, p.2135 33. BALLENGER, T.F, Journal of Applied Polymer Science, 15, 1971. PP, 1949 34. TUAN, Q.N. Guyen , Journal of Non- Newtonian Fluid Mechanics, 30, 1988. p.125 lntrat in redactie 21 XI 1990

FACULT ATEA DE INGINERIE CHIMICA DIN INSTITUTUL POLITEHNIC IA~I ORGANlZEAZA

AL V-LEA SIMPOZION DE lNGINERIA PROCESELOR Piatra Neamt, 24-26 septembrle 1993

CHIMICE

Tematica sirnpozionului este: 1. Probleme generale de inginerie a proceselor chimice ; 2. Ingineria proceselor chimice anorganice; 3. Ingineria proceselor cnirnice organice ~i biochimice.

Rezumatele tn dublu exemplar vor fi trimise ptill!.la data de 10 aprilie 1993 pe adresa: Institutu1 Politehnic Iasi, Facultatea de inginerie chirnica, Splai Bahlui or. 71. RO-6600 Iasi

In accnpa domnului

profesor C. Calistro

MA TERlALE PLASTlCE+

30 + Nr.1 +1993