Federatia rusa cu Asia Centrala 1 dialogul politic 2 cooperarea economica 3 perspectivele relatiilor Subiectul 1) Relatiile dintre rusia si Turkmenistan

Relatiile diplomatice au fost stabilite la 8 aprilie 1992 Exista in jur de 90 de tratatet bilaterale: 1. Protocolul privind stabilirea relatiilor diplomatice 2. Tratatul de prietenie si colaborare din 1.0!.1992 si cel din 2 .0".2002 . #cordul privind comertul liber din 11.11.1992 ". #cordul privind re$larea ca%urilor dublei cetatenii 2 .12.199 10.0 .2003! Acordul privind colaborarea in domeniul ga"elor naturale si cel de colaborare in domeniul securitatii 22.12.200#!Acordul privind largirea colaborarii in domeniul industriei energetice si constructoare de masini Colaborarea interregionala$ &unie 2008 semnarea #cordului de colaborare economico'comerciala( te)nico'stiintifica si culturala dintre Republica Tatarstan si Tur*menistan &n 2010 in #s)abad s'a desc)is Repre%entanta Republicii Tatarstan &n au$ust 2010 a avut loc 1 intilnire ofociala a lui +.,erdimu)amedov si R. -ini)anov &n urma vi%itei ..-atvien*o in #s)abad s'au discutat proiecte de de%voltare a infrastructurii drumurilor si transporturilor cu suportul companiei /.o%rajdeniia0 &n iulie 2011 in cadrul unei noi vi%ite a .. -atvien*o a fost semnat #cordul de colaborare economica(stiintifica si culturala dintre Tur*menistan si 1an*t'Petersbur$ &n 2009 a avut loc vi%ita $ubernatorului #stra)an2#.3il*in 4(in cadrul caraia s'a semnat #cordul privind intensificarea colaborarii dintre #stra)an si Tur*menistan in domeniul comertului cu produse a$ricole( textile (materialelor de cosntructie si crearea a interprinderi comune.&n 2011 presedintele Tur*menistanului a reali%at o vi%ita de raspuns in #stra)an. % Con&licte$ cu ga"e 'n 1## isi incepe activitatea (aras) Communication Tec)nologies* Te+as. 1### inroduce &ormatul ,S 200. sunt luate .1/ actiuni de -TS* si apoi la 100/.

2000!brand!ul -TS!Turkmenistan 2000!2010!-TS acopera #1/ retea internet* tele&onie mobila . 2010 scandalul cu privire la retragerea licentei de la -TS!Turkmenistan. 2010!2012!esecul total al Alt2n As2r!operator national de stat. 3ierdirile de pe urma retragerii licentii au &ost ec)ivalate la suma de 1.. milioane 4S5. Ca"ul a &ost supus investigarii sub Arbitra6 international* in cadru Camerei 'nternationale de Comert de la 7aga 'n pre"ent este in stadiu de cercetare &n 200 in pofida neintrarii in vi$oare a Protocolului de 1tin$ere a #cordului privind Re$lementarea problemelor de dubla cetatenie'' Presedintele republicii a semnat decretul privind Re$lementarea Problemelor ce tin de stin$erea starii dublei cetatenii dintre Tur*menistan si 5ederatia Rusa 'n con&ormitate cu 5ecretul dat * cetatenii ce au pro&itat de Acordul 1##3 privind dubla cetatenie* timp de 2 luni urmau sa &aca alegerea dintre cetatenia celor 2 state. 'n &inal decretul nu a in&luentat Acordul international dintre As)abad si -oscova. Actiunea a dus la o reactie de nedumerire si critica acuta a acesteia din partea 5umei de Stat a FR si a multiplelor 89, din sectorul Apararii 5repturilor 8mului. 5esi in 2003 a &ost semnat 3rotocolul despre lic)idarea dublei cetatenii* acesta nu a intrat in vigoare si respectiv Acordul din 1##3 este in vigoare.

Colaborarea culturala$ 'nitiative venise de la 3resedintei acestor 3 state!5.-edvedev* 9.9a"arbaev si ,.(erdimu)amedov 3e linga vectorul Sportiv* menise sa sublienie"e coe"iuneapolitica a acestor 3 state.

Relatiile &ederatiei ruse cu ka"a)stanul :a"a)stanul nu este un actor!vedet; al politicii interna<ionale* a&l=ndu!se >pe acolo* undeva> prin Centrul Asiei* dar este o <ar; mare ?i bogat; @n re"erve de petrol. 'nteresul geopolitic pentru :a"a)stan a crescut* @n ultimii "ece ani* &iind <ara cu a doua re"erv; de petrol ca m;rime din regiune* dupa Rusia. Ans; resursele :a"a)stanului nu se opresc la petrol. An ultimii ani* statul a devenit cel mai mare e+portator mondial de uraniu* dep;?ind Canada* &iind ?i un e+portator de crom* aur* &ier ?i c)iar diamante. 5atorit; multitudinii de re"erve naturale* :a"a)stanul este o <ar; @n plin; e+pansiune economic;* av=nd o cre?tere economic; medie anual; de 10/ @n ultima perioad;* de la 2 *1 miliarde de dolari la aproape 1 3 de miliarde de dolari @n ultimii dou;"eci de ani.

5in cei 10 milioane de cet;<eni ai <;rii* 03/ sunt ka"a)i* iar 23*B/ Cdup; alte surse peste 2./) sunt etnicii ru?i* concentra<i @n partea de nord a <;rii. Rusia a sus<inut politic regimul* de alt&el prorus al :a"a)stanului* &iind actorul c)eie al stabilit;<ii etnice a statului. An trecut* nu a e"itat s; spri6ine mi?c;ri ale separati?ilor ru?i @n nordul <;rii. De-a lungul anilor relaiile kazah-ruse reprezint modelul cel mai eficient de cooperare bilateral din fosta Uniune Sovietic. Rusia a avut ntotdeauna o poziie prioritar n politica extern a azahstanului! iar pentru partea rus! azahstanul este partenerul cel mai de ncredere n "S#. Relaiile ruso!ka"a)e au devenit un model atractiv nu numai pentru ;rile din CS'* dar* de asemenea* un bun e+emplu de cum se de"volta rela iile bilaterale dintre ;rile din secolul al DD'!lea. Relatii diplomatice si politice 5edera6ia Rus7 recunoa6te independen8a 9a%a*)stanului :n anul 1991. ;n 1992 au fost stabilite rela8iile diplomatice 6i desc)ise repre%entan8ele diplomatice. ;n momentul de fa87 ba%a juridic7 a rela8iilor ruso'*a%a)e o constituie circa 1!0 de tratate. Einia principal; a oric;rei relaii pe termen lung bilaterale este previ"ibilitate i avanta6ului reciproc. Absena unor di&erene reale politice la moment i pentru viitorul apropiat. Stabilitate ?i progres. Ambele ;ri au dorin<a pentru soluionarea problemelor @n 8rientul -i6lociu* A&ganistan* 'rak* precum i la o soluionare politic; i diplomatic; a situa iei din 'ran. 'nteraciunea bilateral; i cooperarea @ntre :a"a)stan i Rusia se ba"ea"; pe un plan de doi ani de aciuni comune. 2< mai 1992 ' Tratatul de prietenie( cooperare i asisten7 reciproc7. 28 martie 199" ' #cord de cooperare militar7. 1998 ' =eclaraia de prietenie venic7 i alian7 200< ' Tratatul de frontier7 5e la @nceputul anului 2000 p=n; @n pre"ent preedinii s!au @ntalnit de mai bine de 20 de ori la nivel bilateral i @n cadrul asocia iilor de integrare. Ceea ce este deosebit remarcabil * reuniunilor la nivel @nalt ruso!ka"a)e de &iecare dat; primesc coninutul material sub &orm; de proiecte speci&ice. :a"a)stan i Rusia sunt active @n proiecte de integrare create @n spaiul post! sovietic. 5atorit; parteneriatului strategic au &ost capabili s; se adapte"e rapid la globali"are i s; reali"e"e progrese economice semni&icative. Tandemul :a"a)stan i Rusia ! Flocomotiva de integrareF

Comertul si cooperarea economica$ Rusia este cel mai mare partener comercial din azahstan! volumul comerului bilateral este de $%& din totalul comerului exterior al Republicii azahstan '( din %% de regiuni din Rusia au relaii comerciale cu azahstan. )n anul *++% cifra de afaceri a fost de $,!, miliarde de dolari SU-! sa nregistrat o cretere de **& fa de *++'. De o importan deosebit n dezvoltarea cooperrii kazah-ruse sunt relaiile economice existente ntre zonele de frontier! unde exist mai mult de ..$++ de asociaii mixte! printre cele mai ma/ore fiind i 012345674589! 015:657;89! <2=>585?;@ABCD :58E@F:6 B2 ?23F G42@HI ; 156>2B2D6:5J5 K;3F@AB5J5 32=5K2...L )n sectorul energetic azahstan i Rusia coopereaz n domeniul de transport a hidrocarburilor kazahe pe pieele mondiale! prin conducte le din Rusia! moderniznd n comun producia de petrol i gaze. azahstanul i Rusia sunt principalii acionari ai "onsortiului conductei "aspice. azahstanul este al treilea Mdup Rusia i NorvegiaO cel mai mare exportator de petrol pe piaa Uniunii Puropene din mulimea de ri - care nu sunt membre ale QRP". 8dat; cu creterea produciei i v@n";rilor de ga"e a :a"a)stanului sa intensi&icat cooperarea @n procesul de prelucrare ga"elor din Rusia i @n utili"area in&rastructurii de transport rusesc pentru e+port. 8 reali"are notabil; @n acest domeniu a &ost acordul dintre :a"a)stan i partea rus; @n privina proces;rii ga"elor din :arac)aganak @n Rusia. An acest sens la 3 octombrie 2000* @n 4ralsk sa semnat un acord interguvernamental privind cooperarea @n crearea unei entit; i de a&aceri @n ra&in;ria din 8renburg. 4n element important al parteneriatului energetic @ntre cele dou; ;ri este tran"itul turkmen Ci u"bec) de ga"e naturale @n Rusia i apoi pe pieele europene. Cooperarea culturala$ Rusia i 9a%a)stan( ca state multietnice i multiconfesionale au multe s7 :mp7rt7easc7 :n ceea ce privete experiena istoric7 a coexisten ei interetnice( toleran7 i :mbo$7irea cultural7 reciproc7. #ici( desi$ur( p7rile nu nea$7 c7 exist7 probleme :n acest domeniu( dar eforturile de unele mass'media exa$erea%7 aspectul lor. ;n 200!( sa semnat un pro$ram inter$uvernamental privind cooperarea :n domeniul umanitar care vi%ea%7 punerea :n aplicare a ac iunilor specifice :n domeniul educaiei( artei( culturii( mass'media( sport i turism( s7n7tate( activit7i pentru tineret( etc 1au creat condiii pentru a asi$ura drepturi e$ale cet7enilor celor dou7 state( de%voltarea culturii poporului( precum i p7strarea i de%voltarea identit7 ii naionale( reali%area de nevoi spirituale i reli$ioase i educaie :n limba matern7.

;ntr'un mod re$ulat au loc tururi :ntre ec)ipele de creaie( concursuri i festivaluri internaionale comune( conferine privind de%voltarea culturii i artelor( sport. 1'a format o serie de centre culturale i or$ani%aii publice. 5ondarea >niversit7ii Ruso'9a%a)stane din Petropavlos* are ca principal7 activitate sc)imbul de studeni i experiene. An multe regiuni din Rusia e+ist; diaspore ka"a)e. Cea mai mare e din regiunea Altai. An multe regiuni din Rusia sunt create condiii pentru ka"a)i* aa ca manuale* literatur;* dicionare i video cu istoria i cultura din :a"a)stan. Ea r=ndul s;u* Rusia a &ost de asemenea concentrat; pe pre"ena lingvistic; i cultural; pe teritoriul Republicii :a"a)stan. An regiunile din Rusia si :a"a)stan lucrea"; diverse organi"a ii comunitare* autonomii naional!culturale a celor dou; popoare. 3robleme legate de baikonur$ 9a%a)stanul a limitat lansarea de rac)ete purt7toare Proton'- efectuate de Rusia 6i a permis numai 12 lans7ri din 1!. 'ndustria spatiala rusa ar putea G&i a&ectata de pierderi &inanciare importanteH. Rusia &iind nevoita sa isi ramburse"e clientii pentru lansarile anulate. Rusia a ree+aminat de6a acordul cu :a"a)stanul privind @nc)irierea cosmodromului. 9oul acord este valabil p=n; @n anul 20.0 ?i Astana prime?te anual din partea Rusiei 11. milioane de dolari. :@rg@stan este o ara montana situat; pe valea Tian S)an de 9ord. 'storia :@rg@stanului datea"; 22 de secole. An 2003 :@rg@stan a s;rb;torot 2200 de ani de la @n&iinare. An valea Fergana* @n oraul istoric 8 putem se observ; reminiscene din drumul m;t;sii. An acea perioad; &iind punctul de leg;tur; dintre partea de nord i de sud a drumului m;t;sii. An pre"ent :@rg@stanul este punctul de leg;tur; dintre Iuropa i Asia. Republica :@rg@stan J stat situat n partea de nord-est a Asiei Centrale. Se @ntinde printre 3amiro!Alta2i @n sud!vest i Tian S)an @n nord!vest. Kecinii!:a"ac)stan* Ta6ikistan* 4"bekistan i C)ina. Liua independenei$ 31 august 1##1 Eimba$ k@rg)i"; Cde stat)* rus; Co&icial;) 3reedintele$ Atamba2ev Alma"bek S)ars)enovic) Colaborare stiinti&ica*enegetica*educationala*culturala*in domeniul sanatatii*mediului.militara. 3ribleme$datoriei Relatiile &ederatiei ruse cu u"bekistanul

Populai 145.537.200 26.851.195 e loc. loc Suprafa 17,075,200 447,400 km km PIB 2.145,764 52,21 miliarde $ miliarde$ Resurse Petrol, gaze'ur, naturale naturale, c#r(une i, metale irecent c!ere"tea, de"co&erite, care a"igur#z#c#minte 80$ dinuria e de totalul &etrol i e%&orturilor. gaze naturale )nc# &u*in +olo"ite.
Stabilirea relaiilor diplomaticeC20 martie 1##2). Semnarea Tratatului bilateral de prietenie i cooperare C30 mai 1##2). Consult;rile permanente @ntre cei doi poli @n amterie de politic; e+tern;. Tendine de apro&undare permanent; a relaiilor economiceCga"* p;cur;). Cooperare @n domeniul militar i securit;ii regionale'Cproblema A&ganistanului). Relaie ec)ivalent convenabil;* paritate. 5ialog constructiv al partenerilor. G3olitica este cea mai concentrat; &orm; a economieiH. 'nterese naionale.

(a"a Eegal; $ Acordul privind relaiile comerciale din 13 noiembrie 1##2.

Acordul privind parteneriatul strategic din 10 iunie 200 . Tratatul cu privire la relaiile aliate din 1 noiembrie 200.. Acordul privind 3rincipiile de impo"ite indirecte @n comerul reciproc care a intrat @n vigoare la data de 1 martie 2003. 3rogramul de cooperare economic; 2001!2012.

2010 comerul bilateral crete cu 3 *. / &a; de 200# J 3* miliarde 4S5. I+porturile din Rusia au crescut cu 11*./* la 1*# miliarde de 4S5 i importuri din 4"bekistan au crescut cu 13/* la 1*0 miliarde de 4S5 @n 2011* ci&ra de a&aceri comerciale tinde s; creasc; cu 30! 0/ &a; de anul precedent. 2012 se @nregistea"; o cretere de 0 / ! . miliarde 4S5. An 4"bekistan* e+ist; 1 3 @ntreprinderi cu capital rusesc* din care 3.3 au &ost create de!a lungul ultimilor trei ani. 'nvestiiile ruseti @n construirea capitalul acestora a dep;it 1 miliard 4S5. An ar; sunt acreditate 132 &irme i companii din Rusia. An Rusia au &ost @n&iinate 3#. @ntreprinderi de locuitorii Republicii 4"bekistan. Ce e+port; Federaia Rus; @n 4"bekistan $ -ainiM I+ipamente i Ke)iculeM 3roduse din mentalM Eemn* produse din celulo";* )=rtieM 3roduse te+tile. Rusia Jeste cel mai mare importator de maini u"beci. Ce e+port; 4"bekistan @n Federaia Rus;$ AutomobileM ServiciiM Fructe*legumeM 3roduse te+tileM 3roduse c)imice. 4"bekistan este cel mai mare &urni"or de bumbac pentru @ntreprinderile ruse ti te+tile. Relatiile rusiei cu a"erbai6anul A"erbaid6an a &ost parte a 'mperiului Rus i ane+at; @n 4niunea Sovietic; @n 1#20. 5up; destr;marea 4RSS* relaiile dintre cele dou; ;ri au @nceput s; se apropie din cau"a politicii e+terne al lui A2a" -utallibovCprimul presedinte a A"erbaid6anului). 8data cu venirea la putere al lui Abul&a" Ilc)ibe2 * relatiile dinte aceste 2 state se deteriorea"a semni&icativ. Atunci c=nd 7e2dar Ali2ev a venit la putere @n 1##3* el a stabilit relaii mai calde cu Rusia. Rusia are o ambasad7 :n ,a*u ( iar #%erbaidjan are o ambasad7 la -oscova ?i consulat $eneral la 1an*t Petersbur$. Exist7 mai mult de jum7tate de milion de a%eri :n Rusia.

 Relaiile dintre cele dou7 7ri r7m@n prietenose ?i apropiate( dar totusi exist7 si de%acorduri numeroase( cum ar fi :n conflictul din Aa$orno' 9araba) ( Bsetia de 1ud( conflictul din #b)a%ia i statutul juridic al -7rii Caspice #%erii sunt cei care de multe ori se confrunt7 cu discriminarea :n Rusia din cau%a Caucasop)obia comun7 dup7 R7%boaiele din Cecenia . Da 2! februarie 200 ( la ,a*u( Rusia i #%erbaidjan au semnat un acord inter$uvernamental privind cooperarea te)nico'militar7( precum i la data de " decembrie 200E( p7rile au semnat un acord inter$uvernamental privind protecia reciproc7 a drepturilor de proprietate intelectual7. Pe 8 iunie 200!( la summit'ul +'8 de la Feili$endamm ( pre6edintele rus( .ladimir Putin( a f7cut o propunere de a utili%a radarul Gabala ca o parte a sistemului de ap7rare antirac)et7 fata de 1>#. Cooperarea transfrontalier7 r7m@ne o component7 important7 a rela8iilor Rusia' #%erbaidjan( 8in@nd cont de situa8ia $eneral7 din Cauca% i obiectivele comune ale luptei :mpotriva terorismului interna8ional. #cordul :ntre -inisterul de &nterne rus i -inisterul de &nterne din #%erbaidjan privind cooperarea de afaceri interne :n %onele de frontier7 a intrat :n vi$oare :n 2001. -emorandumul a relaiilor reciproce :n lupta :mpotriva terorismului 2februarie 20004 . -emorandum de cooperare :ntre -inisterul de &nterne rus i -inisterul de &nterne din domeniul de conservare a m7rfurilor :n tran%it 2iulie 2008 4. Cooperare comercial; i economic; @ntre Rusia i A"erbaid6an este @n cre tere. An 2001* ci&ra de a&aceri a sc)imburilor comerciale dintre cele dou; ;ri a crescut anual cu 9( H i a constituit 2"0. 00.000 de dolari* e+porturile au crescut cu "2(EH p=n; la 199.110.000. de dolari* importurile au crescut cu 2<("H pana la "11." milioane de dolari. An ciuda s&=ritul livr;rilor de ga"e ruseti c;tre A"erbaid6an la 1 ianuarie 200B* comerul a p;strat o tendin; po"itiv;* iar structura sa a evoluat spre o pondere tot mai mare a m;r&urilor. Cooperare culturala$ ;n decembrie 200E( cele dou7 7ri au adoptat un pro$ram de cooperare interstatal7 :n domeniul umanitar pentru anii 200!'2009. &n 200< a fost I#nul #%erbaidjanI :n Rusia i :n 200E a fost I#nul RusieiI( :n #%erbaidjan( intre cele dou7 7ri a avut loc 110 evenimente culturale speciale :n timpul acestor doi ani.

 ;n 2008( a fost stabilit la ,a*u( o sucursal7 de la >niversitatea de 1tat din -oscova a. ;n universit7ile din #%erbaidjan peste 1< de mii de studenii isi fac studiile :n limba rus7. ;n #%erbaidjan( exist7 peste <0 de %iare de limb7 rus7 i 10 a$enii de tiri ruse. &ATERE1EDE R>1&E& ;A #JER,#&=3#A Rusia se vede pe sine ca protector Iunic i si$ur0in Cauca%. 5actorul psi)olo$ic al istoriei a :ncurajat'o speculand ca republicile ar c7uta :ntotdeauna relaii str@nse cu 9remlin. #%erbaidjan nu este doar o %ona strate$ic ci si o %on7 tampon :ntre rivali istorice ale -oscovei( Turcia i &ran( dar i pentru statia Gabala Radar ( cea mai mare din fosta >niune 1ovietic7( precum i complexul s7u industrial extreme de puternic si Rusia( ramane totusi a fi o tara cu aspiraii puternice de a deveni unul dintre principalii producatori de $a%e din lume( va%ut o concurrenta sub ima$inea #%erbaidjanului Politica extern7 a ,a*u fa7 de -oscova are( :n $eneral( o idee mai $enerala si anume #%erbaidjan trebuie s7 coopere%e cu -oscova pentru a construi relatii de prietenie din necesitate( insa 9remlinul nu este mereu atat de predispus favorabil. ,a*u a sperat c7 Rusia ar putea ajuta #%erbaidjanul sa reintre in teritoriile pierdute de la conflictul din Aa$orno'9araba). 'Cauca%ul este considerat /marul discordie /dintre Kas)in$ton i -oscova. '#%erbaidjan( ca o dovad7 de influen87 :n %ona Cauca%ului. '&nteresul 1># fa87 de sectorul ener$etic al #%erbaidjanului.