S.C.I.R.I.

G.D.E.S

PROGRAM DE TRAINING TEHNICI DE REDACTARE PENTRU TEXTELE ACADEMICE

Cum se scrie un abstract

Un abstract este o expunere de sine stttoare care prezint pe scurt informaiile eseniale ale unei lucrari ale unui articol sau ale unei cari! prezint obiecti"ele metodele rezultatele si concluziile unei cercetri are un stil foarte scurt #i nerepetiti". Se scrie dupa ce lucrarea a fost terminat. $bstractul in sine este un mini%eseu. Un abstract bun nu trebuie sa depaseasca &'( de cu"inte. Exist doua tipuri distincte de abstract) DESCRIPTIV) are rolul doar de a identifica aria ce urmeaza a fi explorat in lucrare.Se foloseste mai mult in cazul rapoartelor si a mono*rafiilor. Expune scopul elaborarii acelei lucrari sau raport. Se refera numai la or*anizarea lucrarii nu si la continut. $re un rol asemanator cuprinsului unei carti si e util mai ales bibiotecarilor. De cele mai multe ori un eseu de tip descripti" este ca un cuprins al lucrarii.Spre deosebire de citirea unui abstract informati" cel descripti" nu poate substitui citirea articolului. INFORMATIV) rezuma intrea*a lucrare si ofera cititorului o pri"ire de ansamblu asupra elementelor care "or fi discutate in eseu. +u reprezinta mai mult de ,(- din intrea*a lucrare. Desi exista aceasta clasificare cea mai des intalnita practica e de a scrie abstracte informati"e. Un abstract informati" au de obicei urmatorul format) % informatie de plecare .citat biblio*rafic sau alta identificare a unui document/ % reformulare concisa a subiectului incluzand problema initial % 0rezentarea intrebarii la care raspunde lucrarea % Sinteza rezultatelor % prezentarea pe scurt a ideilor principale1 ar*umentelor % 0rezentarea concluziilor sau a recomandaril!or % metodolo*ie .pentru lucrarile experimentale/ si rezultate % concluzii ma2ore e"entual recomandari Limbaj) % % % % % % % 3impul "erbelor trebuie sa fie trecut pentru ca abstractul prezinta o munca finalizata +u se folosesc abre"ieri referine acronime. 4iecare propozitie trebuie sa contina cat mai multa informatie posibil mai ales propozitia%tema care trebuie sa cuprinda ideea principala sau subiectul $bstractul trebuie sa fie inteles si fara text +u trebuie inclusa "reo informatie sau concluzie ce nu apare si in lucrare Sunt de e"itat formulari de tipul) "or fi prezentate1 discutate E indicata folosirea diatezei acti"e si a limba2ului familiar cititorului potential

Marime si format) % 5arimea unui abstract e ,((%&(( cu"inte! % 4ormatul abstractului e un para*raf sin*le space % E bine ca propozitiile sa fie lucrate separat si apoi puse in le*atura
,

S.C.I.R.I.

G.D.E.S

PROGRAM DE TRAINING TEHNICI DE REDACTARE PENTRU TEXTELE ACADEMICE

Rezumate de analizat )

$bstract ) $rticolul abordeaza exemplul el"eian recent al procesului prin care intrarii femeile au fost incluse in institutiile *u"ernamentale. $rticolul sustine ca acest proces a fost intarziat printr%un complex de impre2urari sociopolitice care include presiuni federale si ezitari sc6imbari demo*rafice si ale culturii politice precum si problema inlocuirii a ceea ce era considerat un drept al femeilor la amenintarea institutiilor patriar6ale. Cazul ilustreaza succesul acti"ismului politic de tip conser"ator si astfel problematizeaza asumptia ca sc6imbarea poate fi realizata numai prin transformari sociale radicale.

$bstract ) $rticolul examineaz posibilele forme de rezisten in abordarea problematicii de *en care pot aprea 7n sistemele de 7n"m8nt postcomuniste. $rticolul analizeaza pe rand) lipsa suportului institutional curriculum%ul de tip conser"ator precum si perspecti"a cadrelor didactice asupra problematicii de *en. $rticolul analizeaz c8te"a prioriti pentru 7mbuntirea educaiei ci"ice) specializarea cadrelor didactice crearea pentru ele"i a posibilitilor de practicare a exerciiului democratic precum #i crearea suportului instituional. Concluzia este ca in Romania introducerea elementelor de *en in educatie trebuie sa inceapa cu formarea unui cadru institutional si cu pre*atirea cadrelor didactice.

$bstract) In timpul colonizarii $l*eriei "lul #i odata cu acesta femeile au de"enit simbolul rezistenei dar #i al dorinei de subordonare din partea 4ranei. $rticolul analizeaz semnificaia "lului Islamic #i sc6imbarea sa in timpul Rzboiului de Independen dintr%un simbol reli*ios #i tradiional intr%unul politic. $rticolul se concentreaza asupra simbolisticii reli*ioase si a celei traditionale a "lului. 0entru semnificatiile reli*ioase sunt citate fra*mente din Coran care include simbolistica sacra a "lului. 0entru semnificatiile traditionale sunt citate si comparate fra*mente din texte laice care normeaza si impun practica "lului. $rticolul contrazice ideea c femeile al*eriene au fost apolitice. Departe de a fi o absen femeile al*erine s%au implicat in cucerirea Independenei din ,9':.

&