Pr.

Constantin Coman: IMPARATIA LUMII ACESTEIA SI IMPARATIA CERURILOR

R. Rdulescu: Intrarea Domnului n Ierusalim. Mntuitorul Hristos intr n cetatea sfnt, i lumea Il ovaioneaz, Il primete ca pe un mprat, dei nfiarea Lui era foarte modest, nu aducea nicicum cu somptuozitatea unui alai imperial. i totui, lumea Il ovaioneaz: Osana, elui ce vine ntru numele !omnului, "inecuv#ntat este el ce vine ntru numele !omnului$% Aa Ii strigau mulimile. Hristos nu reacioneaz n nici un fel la osanale care I se a uc. !u recunoatem aici atitu inea "ui o#inuit, e $n acum, e iscreie, e n emn la iscreie. %&iar cn fcea o minune s$ectaculoas, care uimea $e toat lumea, n emna $e toat lumea s nu relateze es$re evenimentul la care fuseser martori. De ce acum Mntuitorul Hristos ng uie mulimii e oameni s'" ntm$ine ca $e un m$rat, s'I a uc osanale( &rintele oman: Sunt mai multe planuri, aici. Planurile sunt suprapuse. Scena este foarte amestecat. Pe e o parte, este primirea triumfal, care a !i rmas cunoscut "n istorie ca Intrarea triumfal a lui Iisus n Ierusalim.

Manifestrile mulimii sunt asemenea celor destinate ntmpinrii unui rege victorios. Iisus nu le refuz, dar le d alt erminie, explicit, dac nu pentru cei de atunci, pentru cei care vor citi mai trziu relatarea. In loc s intre clare pe un cal frumos, cum ar fi fcut un rege victorios i puternic, intr clare pe fiul asinei%, pe un mgru deci, pe fiul celei de su" 'u(%. a i cnd ar spune: Re(e, da, primesc$ !ar nu re(e cum (#ndii voi, ci re(e cum (#ndesc )u i, mai ales, cum (#ndete *atl meu$! La fel, un#erea lui Iisus e ctre Maria, sora lui La$r, cu mir e nar e mare pre%, care prece e intrarea "n Ierusalim, trimite, pe e o parte, la un#erea re#ilor, pe e alt parte M&ntuitorul 'ristos asocia$ un#erea cu moartea Sa, punct&n !i prin aceasta iferen%a ra ical e perspecti(. Cele ou perspecti(e sunt nu numai iferite, ci e(i ent opuse. Mulimea gsise argumente s"i actualizeze la maximum sperana mesianic, gndind ns la acesta n termeni lumeti: un rege pmntesc, care s eli#ereze poporul iudeu din nesfritele captiviti i s ntemeieze domnia acestuia asupra celorlalte neamuri. Iisus le su#erea$ iscret "n%elesul complet iferit al re#alit%ii Sale.

In acela!i timp, tre)uie semnalat !i faptul c nici atitu inea mul%imii nu este foarte unitar. Sf&ntul E(an#*elist Ioan ne spune c mul%imea se a unase foarte mult !i pentru a+l (e ea pe La$r, cel "n(iat in mor%i. ,incolo e aceast ima#ine amestecat, Sf&ntul E(an#*elist in(oc semne e(i ente care trimit la con i%ia re#al a M&ntuitorului 'ristos, care, para o-al, a(ea s fie inau#urat prin moarte. R. Rdulescu: Moartea este semnul unei sl#iciuni lumeti. ) mori i s a*ungi m$rat $rin aceasta este $uin altfel ect se ntm$l n lumea noastr+ &r. oman: $u puin, ci complet altfel% &a polul opus% Mntuitorul 'ristos nu rmne ns n moarte, ci nvie, #iruind moartea. (iruirea morii este semnul celei mai legitime puteri mprteti% )aradoxal este cale #iruinei. (iruie lsndu"se #iruit, ntr"un fel. *l va #irui moartea cu moartea. u moartea pre moarte a clcat$+ ,cesta este semnul mpriei a#solute. Ce este "mpr%ia. Impr%ia "nseamn stp&nire a)solut. M&ntuitorul 'ristos (ine s instale$e, s reinstaure$e, sa rea!e$e "mpr%ia a)solut a lui ,umne$eu "n lume. Iar aceast rea!e$are se reali$ea$ prin )iruirea for%elor care concurau puterea lui ,umne$eu. /or%ele concurente, a (ersare ale "mpr%iei lui ,umne$eu erau for%ele rului, in iferent su) ce form se manifestau: pcat, i oli, ia(oli !i, "n cele in urm, moartea, care este efectul "nclinrii spre ru a omenirii, a op%iunii contrare lui ,umne$eu, pe care o face omul "n mo li)er prin pcat. 'ristos )iruie!te moartea la ni(el cosmolo#ic, a)solut 01 sculn u'" in mori i aezn u'" e'a rea$ta )a ntru cele cereti, mai $resus ect toat Ince$toria i )t$nia i ,uterea i Domnia i ect tot numele ce se numete, nu numai n veacul acesta, ci i n cel viitor, i $e toate le'a su$us su# $icioare "ui 12 3Efes. 4,56+557. 8u este (or)a numai espre )iruin%a propriei mor%i, ci espre )iruin%a mor%ii ca fenomen cosmolo#ic. In moartea lui 'ristos !i "n )iruin%a mor%ii e ctre 'ristos, omenirea intot eauna prime!te arul e-traor inar !i !ansa ca omul "nsu!i s treac prin moarte la (ia%, la o (ia% a e(rat. ,cest lucru este c-eia de #olt a credinei noastre, dar i piatra de sminteal a multora, care i"ar dori, precum contemporanii Mntuitorului 'ristos, un !umnezeu care s le mplineasc dorinele pm#nteti de mrire i stp#nire, care s+i a'ute s+i mplineasc idealurile lumeti, sociale, politice, profesionale, .irecia aceasta este descoperit de ctre Mntuitorul 'ristos a fi o mare amgire. R. Rdulescu: Printe profesor, oamenii nu+!i eau seama e aceast perspecti( pe care a%i e(ocat+o: 'ristos vine, dar vine, de fapt, spre moarte. El !tia. 8ici ucenicii nu !tiau clar care este estinul, care este mersul lucrurilor "n urmtoarele $ile. ,cum oamenii sunt foarte entuziasmai, dar peste cteva zile, pro#a#il aceiai oameni, pentru c ei veneau n pelerina/ la pastele evreiesc n cetatea sfnt, se aeaz mpotriva Mntuitorului 'ristos. 0 s auzim la .eniile din 1ptmna Mare strigtul acela Rsti(nete+L, rsti(nete+L$+ pe care mulimea l"a strigat n sinedriu, n faa procuratorului roman. e se ntmpl cu aceast lume, de ce acum este foarte entuziast, vede n 'ristos pe regele lui Israel, aa cum i spun, iar apoi i rstignete regele2

&r. oman: 8u este #reu s "n%ele#em. Lumea nu s+a sc*im)at prea mult e ou mii e ani, !i nici oamenii. 3irea omeneasc este foarte

inconsecvent. *a #alanseaz ntre entuziasme contrare, trecnd uor de la o extrem la alta. ,poi, de o#icei, mulimea este format din ini uuratici, superficiali. 8u (ei (e ea oameni cu personalitate, e o con i%ie social mai profun , a u#&n u+se unei mul%imi spontane, curioase. ,e aceea mulimea poate fi uor entuziasmat ntr"o direcie, iar peste o clip, la fel de uor, poate fi ntors acelai entuziasm n direcie contrar. Insta#ilitatea, nestatornicia sunt caracteristici ale firii umane czute i, din pcate, a celor muli% La fel !i neputina omului de a cuprinde nelesurile adnci ale lucrurilor. Cu acest prile9 se "nt&mpl un#erea M&ntuitorului 'ristos e ctre Maria, sora lui La$r, "n :etania, e(eniment escris e M&ntuitorul 'ristos ca semn al un#erii pre(estitoare mor%ii !i interpretat e e-e#e%i !i ca semn al un#erii "mprte!ti, cum spuneam. Istoria mer#e "nainte. Un lucru este istoria !i altul "n%ele#erea istoriei. In%ele#erea ei !i participarea la ea au fost !i rm&n "n continuare su)iecte contro(ersate. 4nii se entuziasmeaz uuratic i frivol, alii neleg c se ntmpl ceva foarte adnc, discret i foarte mre, care le scap. Primii se entu$iasmea$ u!or !i prea la suprafa% e o ima#ine lumeasc, pe care o confun au cu un mers o)i!nuit al lucrurilor. Un persona9 foarte important, care fcuse fapte minunate, iat (ine "n Ierusalim !i, foarte pro)a)il c (enin "n Ierusalim, (a pune m&na pe putere, (a e(eni re#ele lor !i (a restaura li)ertatea, su(eranitatea poporului iu eu, aflat, la (remea aceea, su) Imperiul Roman. 5. Rdulescu: - $ers$ectiv ime iat a lucrurilor. &r. oman: M&ntuitorul 'ristos, at&t prin #esturile Sale, prin discreia 1a, prin umilina de a intra ca mprat pe un asin, prin un#erea e ctre Maria, anticipa )atimile i moartea 1a, evenimente de o adncime care scap oamenilor. ,celai lucru se ntmpl cu noi. Ast$i Il "nt&mpinm pe 'ristos, a(&n "n%elesul a &nc al lucrurilor, "n%elesul pe care ni+l e-perien%a e(enimentelor care (or sf&r!i cu In(ierea !i a!e$area e+a reapta Tatlui a lui 'ristos cel In(iat. Acum ne este cunoscut e$le#area eni#melor care "n (remea aceea pluteau "n 9urul persoanei M&ntuitorului 'ristos !i a parcursului Su istoric. In ciu a acestui fapt, nu sunt sigur c ma/oritatea dintre noi

suntem ptruni de profunzimea lucrurilor. - tem c ineria, uurtatea firii noastre, lipsa seriozitii ne in tot la suprafaa evenimentelor. R. Rdulescu: ,rinte $rofesor %onstantin %oman, o ultim $ro#lem. !oi acum tim lucrurile, le cunoatem in $ers$ectiva acestor ou mii e ani care au trecut e atunci. Intre tim$ s'a scris atta teologie. Dar, totui, rm#nem captivi acestui imediat, acestei perspective superficiale asupra realitii. - (#ndeam c aceast captivitate se manifest i n atitudinea unor cretini ai zilelor noastre care cer insistent .isericii s fie vizi"il, s fac activiti sociale, s participe la viaa cetii , la rezolvarea $ro#lemelor cu care se confrunt aceasta, ignorn cu voie sau fr e voie ceea ce se ntm$l n .iseric in $ers$ectiva aceea $rofun , nevzut, tainic . &#n la urm, n .iseric mai toate lucrurile sunt nevzute. )ste aceast atitudine asemntoare atitudinii celor care au stri(at cu entuziasm Impratul lui Israel$%, dar apoi au cerut s fie rsti(nit/

&r. oman: A(e%i mult reptate. 1ituaia se repet la nesfrit. 4nii dintre compatrioii notri c-iar vedeau, la un moment dat, n patriar-ul (isericii un salvator prim"ministru al 5omniei. Oamenii nu sunt dispui s ia n calcul o perspectiv mai profund asupra realitii, asupra vieii . Omul se sc*im) foarte #reu. Sunt ni!te constante ale firii umane pe care le "nt&lnim "n toat istoria omeniri. $u este suficient memoria orizontal a lucrurilor pentru ca s ne aezm aa cum se cuvine n via sau n nelegerea profund a lucrurilor. 3aptul de a fi citit n 1fintele 1cripturi, de a fi cunoscut istoria (isericii nu este suficient. Este ne(oie e un emers personal, irect, e raportare la realit%ile umne$eie!ti, e raportare la ,umne$eu Tatl, e raportare la persoana M&ntuitorului 'ristos, la persoana Sf&ntului ,u*. Istoria aceea e-traor inar a pre$en%ei /iului lui ,umne$eu printre oameni nu s+a oprit o at cu "nl%area la cer a M&ntuitorului 'ristos. Mntuitorul fgduiete c va fi cu noi pn la sfritul veacului. 6i noi credem i mrturisim acest lucru, iar cei mai adnci i mai du-ovniceti dintre noi fac experiena prezenei lui 'ristos tocmai n zona aceea pe care dumneavoastr o semnalai: a discreiei, a tcerii, a nevzutului, a tainicului, a sfineniei. ,in acest punct e (e ere, pe e o parte nu este momentul cel mai potri(it s (or)im espre an#a9amentul social al :isericii. Pe e alt parte, "ns, pro(ocarea este cu at&t mai mare. ,e ce. Pentru c ne aflm "n anticamera celui mai important e(eniment care st la

temelia !i a cre in%ei !i a :isericii noastre, In(ierea ,omnului. Am s ( relate$ un episo su#esti( pe care l+am trit "n primii mei ani e preo%ie. ,m fost -irotonit preot exact acum douzeci i cinci de ani, n .uminica 3loriilor. Un (ecin al meu, un foarte cunoscut poet, "ncerca s m console$e in(oc&n contri)u%ia important a :isericii la cultur 3coala in tin a .isericii/0, la (ia%a social 3orfelinate etc7. 1imea nevoia s m consoleze, insinund fundtura n care a putut s a/ung un tnr, care n orice alt domeniu ar fi avut alte anse. In epoca respectiv, de deplin triumf al ateismului materialist tiinific, cretinismul era vzut ca un fenomen epuizat, anacronic i retrograd, iar (iserica o instituie tolerat pn cnd avea s"i dea singur du-ul. Iritat e a)or area lui ar !i "mpins e comple-ele pe care le a(eam la (&rsta aceea, i+am replicat, un pic tios: 0Domnule 1, ac vrei s m consolai cu aceast $ers$ectiv, aflai c mai curn m ofensai+ Raiunea de a fi a .isericii nu este s nvee pe oameni alfa"etul 0aceasta era, de fapt, marea contri"uie a .isericii la culturalizarea rom#nilor1, nici s dea de m#ncare sracilor, ci este s vesteasc Invierea lui 2ristos, s spun lumii c e3ist via dup moarte, i c viaa aceasta venic se o"ine sc4im"#nd n sens invers direcia n care mer(e!. I+am spus !i cu(intele Sf. Apostol Pa(el: !ac 2ristos nu a nviat zadarnic este propovduirea noastr, zadarnic i credina voastr, iar dac nd'duim n 2ristos numai pentru lumea aceasta suntem mai de pl#ns dec#t oamenii$! 34 Cor. 4;,4<,4=7. 1igur c nu excludem activitatea social a (isericii. .ar s avem totui simul proporiilor, s ne pstrm luciditatea minim pentru a face diferena ntre a da cuiva de mncare puin pinic sau a"i oferi ansa vieii venice+. 3 in: )r. onstantin oman, !reptatea lui !umnezeu si dreptatea oamenilor%, E itura :i$antina, :ucuresti, 56467 >>>

/ra#ment intr+o pre ica a 5fantului *eofan 6avoratul in ,uminica /loriilor

?317 1a ne silim, deci, fratilor, a"& purta pe .omnul cu supunerea cea #una si sa mergem su# .ansul lin, pentru ca *l sa se odi-neasca pe noi7 sa ne silim a"& tine pe noi pana cand *l, el purtat de noi, ne va #aga pe noi, cei care Il purtam, in Ierusalimul cel ceresc, ca el ce poarta toate. Sa+L o i*nim pe ,omnul prin esa(arsita supunere fata e El. @e eti cum man$ul asinei, care nu fusese inca in(atat cu

fraiele, mer#e lin su) ,omnul, Care a se$ut atunci pe El pentru prima ataA ,ceasta inc-ipuie acea ascultare si acea #una randuiala de care tre#uie sa facem dovada noi

in viat a noastra. 1a pazim dogmele, sa plinim poruncile, sa ne sfintim si sa ne sc*im)am la fata prin Tainele si prin ru#aciunile :isericii, fara nici o cugetare desarta si samavolnica, cu simplitatea copiilor ce &"au intampinat pe .omnul cu laude. Ce am facut in toata (remea acestui post, altfel spus ce fac cei care postesc, se spo(e esc si se impartasesc. In reapta lucrul pentru care au a(ut nefericirea sa se lipseasca e ,omnul, pe Care Il poarta. ,omnul S+a at 9os e pe ei. Ei se pleaca iarasi cu smerenie su) 9u#ul Lui si Il primesc asupra lor si in ei. Iata o noua intorsatura a #an urilor espre insemnatatea $ilei e asta$iA Sfanta :iserica, a unan u+ne acum upa lucrarile curatitoare, in reptatoare si sfintitoare pe care le+a sa(arsit asupra noastra, (rea sa ne arate pe toti purtatori e 'ristos si purtatori e ,umne$eu. Asa sa ne si aratam, si sa facem o(a a ca suntem #ata, cu toata osar ia inimii, sa ne aratam astfel intotdeauna, nu ca iudeii, care acum striga: Osana, iar dupa doua zile: Rasti(neste+L, rasti(neste+ L$ 8u spre a (a osan i spun acestea, ci spre a (a face sa (a pa$iti. Pentru ca toti a(em e infruntat o sume enie e ispite. @or trece cate(a $ile, (or (eni $ile luminate. um sa facem sa ne purtam, in asa fel incat .omnul sa nu 1e dea /os de pe noi, neputand sa sada pe noi ti-nit din pricina neoranduielii stapanite de porniri a simtamintelor, cuvintelor si faptelor noastre2 Ca sa nu se intample asa ce(a, ni se aminteste de nestatornicia iudeilor si de acum inainte ni se infatiseaza intregul ta#lou al patimirilor .omnului, pentru ca atat printr"una, cat si prin cealalta, sa fim adusi la 4otararea tare ca moartea de a+I fi credinciosi pentru totdeauna in toate. Can ne apropiem e Sfanta Impartasanie, cata frica si e(la(ie, iar upa impartasire B cata )ucurie si (eselieA Insa puterea nu sta in simtire, ci in taria (ointei. Iudeii, care &"au intampinat pe .omnul cu atata simtire, oare erau nesinceri, oare nu aveau cu adevarat simtamintele pe care le aratau2 5i totusi, L+au rasti(nit pe !omnul. 0are nu se intampla si la noi ca atunci cand Il primim pe .omnul prin 1fintele 8aine sa facem dovada de multe simtaminte, iar cand se racesc simtamintele sa sla#im si sa nu facem fata nici macar celor dintai ispite2 )e venirea simtamintelor nu poti pune temei: tre#uie sa formam si sa pastram taria -otararii. Ce+i rept, (iata crestineasca, placuta lui ,umne$eu, este cu preca ere o viata a inimii. Si .omnul cere ca inima sa ia parte in toate. 8e rogi2 5oaga"te cu inima. .ai milostenie2 .a cu durere in inima. )ostesti2 )osteste cu dorinta sa te /ertfesti .omnului. 5capararile simtamintelor nu

sunt insa totuna cu simtamantul statornic si nesc-im#at fata de .omnul si cu inima daruita &ui pe de"a"ntregul. Tocmai asta cere ,omnul atunci can spune: 2iule, a'Mi inima ta+ Si I+o am, si, stri#an acum: -sana, #ine este cuvantat %el ce vine, sa ne punem in inima o asemenea ran uiala, incat in ea sa iasa marturie Celui Preainalt: ?vrem sa imparateasca asupra noastra, si vor ramane pururea credinciosi acestei Imparatii%. Asa ar, fratilor, fie ca ne oprim cu #an ul asupra insemnatatii pra$nicului in sine, fie ca o facem asupra le#aturii intre el si ceea ce ii premer#e si ii urmea$a , din toate partile auzim o singura lectie: fii credincios pana la moarte%. ,eci sa+I raspun em ,omnului: !7om fi si vom ramane toti, indemnandu+ne unul pe altul%. Sa fie aceasta stalpare (ie, ce o rasleste in pamantul inimii si acolo infloreste, pe care sa o si a ucem acum prinos in cinstea ,omnului, Care intra sar)atoreste in Ierusalim ca sa patimeasca si sa moara e )una(oie pentru noi. AminA2 3 in: 1fantul 8eofan 9avoratul, &redici%, E itura Sop*ia, :ucuresti, 566=7

7ezi si:

M*.I8,8I* &, .4MI$I , I$M4&8I5II ),I$I&05: &entru ce Il cautam pe !umnezeu/

C317

&a fel ca Mantuitorul 'ristos, marii (atrani au resimtit mereu o singuratate si o suferinta coplesitoare 0a se vedea si ceea ce marturisea uviosul &aisie1 pentru ca, in ciu a aparentelor entu$iasmante la care se opreau ceilalti, ei a(eau viziunea adevarului launtric al lucrurilor, stiau cat de sla# si de superficial este omul in credinta lui si ca nu se pot increde in el, oricate rauri de popor le"ar trece pragul zi si noapte, oricate fluvii de evlavie formala s"ar revarsa spre ei. Cam toti u*o(nicii in ultimele #eneratii s+au plans si se plan# ca multi ii cauta, si mai multi le cinstesc numele, ii venereaza c-iar, dar putini ii inteleg, iar din putinii care"i inteleg in du-ul lor, si mai putini ii si asculta si ii urmeaza cu sinceritate intru 'ristos. ,e ce se intampla aceasta. ,in moti(ul e$(aluit e Insusi ,umne$eu+Omul: A evarat, a evarat zic voua: -a cautati nu pentru ca ati vazut minuni, ci pentru ca ati mancat din paini si v+ati saturat. Lucrati nu pentru mancarea cea pieritoare, ci pentru mancarea ce ramane spre viata vesnica si $e care o va a voua 2iul -mului, caci $e 3l "'a $ecetluit Dumnezeu'4atal. 0mul asadar cauta numai !painea+, adica numai cele pamantesti, vrea sa"si rezolve cat mai #ine pro#lemele din aceasta lume, sa ai)a succes si confort in aceasta (iata, sa scape e neca$uri, e ne reptati, e constran#eri si pri(atiuni. ,e aceea au at )u$na multimile la Iisus, fiin ca, asa cum intele#em in acelasi capitol e la Ioan, voiau sa+L sileasca sa le fie lor re(e, acel rege terestru care sa le rezolve !pro#lema painii+ si care sa"i si eli#ereze de su# /ugul romanilor. 'ristos fu#ea e ei si e sla(a lor, ascun$an u+Se in munti si ei nu+L intele#eau e ce e asa ?sal)atic2D le+a pre icat saracia si plansul, le+a )ine(estit fericirea celor smeriti si )lan$i, iar ei tot pentru placerea si intaietatea in aceasta lume aler#auD le+a propo(a uit lor porunca iu)irii si le+a fa#a uit Le#ea cea noua, a ,u*ului, ar ei tot nu stiau 5ai carui Du&6 sunt, pana acolo incat si ucenicii Sai scoteau sa)ia sau (oiau sa se po#oare foc in cer peste (ra9masiD a intrat in Ierusalim calare pe man$ul asinei si iarasi n+au inteles nimic, )a c*iar, in cate(a $ile, L+au si at sa fie rasti#nit , preferandu"l pe zelotul (ara#a: care, vezi #ine, macar facea ceva concret pentru neamul lor, luptand cu stapanitorii romani% Tocmai e aceea, in contrast, ,nti-rist va fi cautat, cerut cu insistenta si va fi pana la capat adorat de mase: pentru ca le (a fi lor ?re#ele2 (isat, re#ele caruia sa+i pre ea toata li)ertatea, ar care, sa le asi#ure in sc*im), painea si circul mult orite1 Acela (a fi re#ele care va savarsi !minunea+ pe care 'ristos a refuzat"o: de a preface pietrele in paini$ 1i din viata !religioasa+, precum arata adesea si uviosul 1erap-im 5ose, omul firesc doreste sa ia, cu precadere, partea cea mai facila si mai exterioara , iar 'ristos, aca se poate, sa i se faca lui, slu#a, sponsor si c*e$as al unei fericiri pamantesti. Sau, intr+un c*ip mai su)til, sa faca din .umnezeu un nume de fala si un prile/ de autosatisfacere a eului si a (ointei lor e le#itimare a propriilor patimi, a esea foarte ascunse si propriilor oc*i.

/oarte putini Il cauta pe ,umne$eu pentru )l Insusi, orin cu sinceritate si umilinta numai sa+L asculte si sa+I slu9easca, sa se pocaiasca e rautati, sa+si sc*im)e (iata in temelii, sa omoare in ei omul cel (ec*i al patimilor, ar si mai mult, si mai #reu: sa se lepede de ei insisi, de pre/udecatile, de visele, de am#itiile, de gandirea si de voia lor% In locul aplecarii prioritare catre 5omul cel tainic al inimii6 si al ane(oioasei si in elun#ii lupte cu u*urile care ne (ra9masesc inlauntrul nostru, multi ne aruncam cu usurinta si ne irosim ener#iile e7clusiv inspre lucrari e-terioare, in cautarea fe#rila a satisfactiilor si a succeselor !du-ovnicesti+, a rezultatelor palpa#ile si imediate. Cum spuneam si alta ata, prime9 iile care ecur# e aici nu sunt mici, ele putan mer#e pana la e-punerea la cele mai #rosolane inselari ia(olesti si pana la construirea unui dumnezeu% propriu si unei )van(4elii usoare%, dupa c4ipul si asemanarea noastra. Printr+un astfel e proces ia nastere si ceea ce se c*eama ideolo(izarea% credintei, transformarea ortodo3iei in ortodoxism, adica in ceva in/ugat la cele ale lumii acesteia care se termina cu mormantul. Asa ce(a se intampla atunci can .umnezeu si toate cele sfinte sunt dez+du4ovnicite, de+vitalizate, de+personalizate si folosite numai ca referinte a"stracte intemeietoare, atunci can ,umne$eu, :iserica, Sfintii sau u*o(nicii e(in numai niste 5efigii6 cultivate ritualistic, niste 5mituri6 legitimante, niste 5etic&ete6 sau 5insigne6 sacre pe care ni le lipim e frunte sau ni le a#atam in pieipt ca sa 3ne7 ama#im ca ?avem #inecuvantarea2 Lor si ca sa ne putem afirma, su) acoperirea lor, propriile a#en e, omenesti. 317 ine este .umnezeu pentru noi, de fapt2 Aceasta este intre)area pe care ne+o pro(oaca o astfel e E(an#*elie. 317 'ristos a inmultit painile, ca sa ne in(ete sa ravnim dincolo de !paine+, dincolo de orizontul acestei lumi, ca sa intele#em reli#ia incolo e i eolo#ie, ca a e(arata (iata in ,u*, ca sa+L #ustam REAL si sa (e em ca *l este )ainea ;ietii, Care ne (a a si noua (iata (esnica in )elsu#. 'ristos ne+a in(atat sa+L iu)im nu prin (or)e mari, ci ascultan u+i si implinin u+I Cu(antulD ne+a in(atat sa+L urmam pe El in ,u* si+n A e(ar, ca acolo unde este )l, sa fim si noi$ Iar daca 'ristos pe ruce a fost rastignit, sa nu ne inc-ipuim ca putem sa fugim, prin mi/loace omenesti, de aceeasi ruce , sa nu cautam sa ne a(atam cu orice pret si cu isperare e aceasta (iata si e aceasta lume, ca si cum aici ar fi intre#ul nostru sens. Sa ne amintim ca ? cine va voi sa'si sca$e viata, o va $ier e6 si ca 5!u este sluga mai mare ecat )ta$anul ei6.

Sf. Luca al Crimeei B Litera omoar, iar du4ul d via

?Acum pr$nuim unul intre cele mai mari e(enimente in (ia%a pm&nteasc a ,omnului nostru Iisus 'ristos: intrarea Lui sr)toreasc "n Ierusalim. En $ilele acelea, cetatea era plin cu oameni (eni%i e pretutin eni la marea sr)toare a Pa!tilor. Ea

rsuna e $(onurile pri(itoare la Marele Proroc !i /ctor e minuni in 8a$aret, Ce tocmai s(&r!ise cea mai mare intre nenumratele Sale minuni B "n(ierea lui La$r, care $cuse patru $ile "n morm&nt, !i a!tepta sosirea Lui, !i se pre#tea s "l "nt&mpine sr)tore!te. 'ristos Se ferise "ntot eauna e cinstiri, poruncin u+le racilor pe care "i scotea s nu ea e !tire c El este /iul lui ,umne$eu, iar celor (in eca%i s nu po(esteasc espre minunea (in ecrii lor. ,cum ns venise vremea s descopere oamenilor vrednicia 1a de Mesia i intrarea n Ierusalim avea drept scop tocmai lucrul acesta: s vesteasc tuturor c a venit Mesia. Totu!i, El n+a (enit ca s Se fac "mprat pm&ntesc ori s a!e$e poporul israelit mai presus e toate celelalte popoare, e!i tocmai aceasta era a!teptarea iu eilor. Impria lui 'ristos nu este din aceast lume, i slava &ui nu putea s ai# nimic n comun cu strlucirea de parad a mprailor pmnteti. El Se arat "n Ierusalim cu o "nf%i!are srccioas !i smerit: fr cai !i care mre%e, fr nici o strlucire e-terioar. ,ar orice sla( pm&nteasc este nimicnic !i se risipe!te ca fumul. Este, totu!i, o alt sla(, nemsurat mai "nalt: slava vite'etii smerenii, a #lndeii, a virtuii B fiin c aceste mari caliti du-ovniceti sunt nemsurat mai nalte dect toate atri#utele exterioare ale puterii i stpnirii. 8m$ria lui Hristos nu este in aceast lume !i sla(a Lui tre)uia s fie e alt fel B mai presus e lume, umne$eiasc. Fi El a o)&n it aceast sla( prin smerita Sa intrare "n Ierusalim. 6edea pe asin inndu"i capul nu ridicat cu semeie, ci adnc plecat, i nrournd sfinii 1i o#ra/i cu ruri de lacrimi. *l 1"a descoperit poporului israelit ca Mesia smerit i ptimitor, linitit i #lnd, Care trestia frnt nu o va z ro#i i fetila ce fumeg nu o va stinge 3Is. <5, G7. )entru ce plngea2 Aflm in propriile Lui cu(inte: Ierusalime, Ierusalime+ Dac ai fi cunoscut i tu n ziua aceasta cele ce sunt s$re $acea ta+ Dar acum ascunse sunt e oc&ii ti 9"c. :;, <:'<=0. 0, dac ai fi priceput c *u sunt Mesia, are a venit s te mntuiasc, c *u sunt mpratul tu " nu pm#ntesc, ci ceresc$ ,omnul !tia ce (a tre)ui s "n ure poporul, care a(ea s se lepe e e El. Ftia c (or (eni o!tile romane !i (or "mpresura Ierusalimul, c "l (or supune #ro$(iilor e ne escris ale ase iului, c cetatea (a fi nimicit, "nc&t nu (a mai rm&ne in el piatr peste piatr, !i c templul (a suferi aceea!i soart. O, ac Ierusalimul ar fi !tiut c slu9e!te m&ntuirii luiA Se "nt&mpl ca omul s mear# pe o cale #re!it, iar milosti(irea lui ,umne$eu s "l opreasc printr+un cutremur a us e nenorocire sau )oal, prin care "i spune: !ac ai fi cunoscut i tu n ziua aceasta cele ce sunt spre pacea ta$ u fiecare dintre noi se nt#mpl c !omnul st la ua inimii noastre i "ate ncetior, atept#nd s I se desc4id i s I se dea drumul nuntru, "ate ca un srac la ua noastr.

A!a ar, poporul slta %in&n "n m&ini ramuri e finic, stri#&n : -sana ntru cei e sus+ .ine este cuvntat %el %e vine ntru numele Domnului+, a!tern&n u+!i *ainele su) copitele asinului. Copii stri#au, "nl%&n lau lui ,umne$eu. Este limpe e c fiecare, ($&n cele ce se petreceau, tre)uia s+!i aminteasc e spusele prorocului Ha*aria: .ucur'te foarte, fiica )ionului, veselete'te, fiica Ierusalimului, cci iat, m$ratul tu vine la tine re$t i #iruitor, smerit i clare $e asin, $e fiul celei e su# *ug 9>a&. ;, ;0. Fi totu!i, crturarii, fariseii i ar-iereii, care tiau aceast prorocie , sufereau i crteau, iar "n cele in urm, nemaiputnd r#da, I+au $is ,omnului: ?%eart'i, 4u nu auzi ce zic(6 Iisus le+a rspuns: Au nicio at n'ai citit c ? in gura $runcilor i a celor ce sug i'ai $regtit lau 6( !ac vor tcea acetia, pietrele vor stri(a 3Mt. 54, 4ID Lc. 4=, G=+<67. .e ce"& urau pe .omnul Iisus2 .e ce &"au rstignit2 Am spus e9a: fiindc l socoteau clctor al legii lui Moise, sau, mai )ine $is, al literei legii. Le#ea lui Moise era pentru ei a e(rul in iscuta)il, a)solut !i sf&nt, ns pur e3terior, fiin c erau strini de du4ul ei, "nc*in&n u+se literei, !i oricine "nclca litera era "n oc*ii lor cel mai mare nele#iuit. Ei erau nemul%umi%i e faptul c ,omnul Iisus 'ristos (in eca )olna(i "n $i e s&m)t. e pervertire a inimii omeneti% En loc s+L prosl(easc plini e cutremur pe ,umne$eu, Care face asemenea minuni, ei se umpleau e rutate cruntA Ei nu "n%ele#eau c ,omnul n+a (enit ca s o strice, ci ca s+o "mplineasc, a ic s o es(&r!easc, nu "n%ele#eau c El este ,omnul s&m)etei. Ei nu "n%ele#eau c "n(%tura Lui nu numai c nu calc le#ea lui Moise, ci o "nal% nemsurat. 8u i+a mi!cat nici minunea cu totul neo)i!nuit a "n(ierii lui La$r cel mort e patru $ile. ,espre ei a pre$is marele proroc Isaia: )'a ngroat inima $o$orului acestuia, i cu urec&ile sale greu au auzit i oc&ii si i'a nc&is, ca nu cumva s va cu oc&ii i cu urec&ile s au i cu inima s neleag, i s se ntoarc, i s'i vin ec $e ei 9Is. @, :A0. Asupra lor s+au "mplinit cu(intele apostolului Pa(el: litera uci e, iar u&ul face viu 9= %or. B, @0. @r9ma!ii lui 'ristos au pierit, fiin c au fost slu9itori ai literei care uci e, "n timp ce pe noi ne+a "n(re nicit s fim slu9itori ai Le#m&ntului celui 8ou, nu ai literei, ci ai ,u*ului 3i)i em7. ,eci, s lum aminte cu s&r#uin% la acest lucru. Amin.2 3Sf. Luca al Crimeei B "a $ortile ,ostului Mare C ,re ici la 4rio , E itura :iserica Orto o-, :ucure!ti, 566<7

>>>

Sfantul I#natie :riancianino(: &rima predica n !uminica 8loriilor 9 .espre intrarea .omnului in Ierusalim
?.ucura'te foarte, fiica )ionului, $ro$ova uieste, fiica Ierusalimului: iata, m$aratul tau vine la tine re$t si nsusi mntuitor, #ln si calare $e asin si $e mnz tnar2 3Ha*. =, =7. ,umne$eiescul Proroc a pre(estit mai )ine e patru sute e ani "nainte acea "nt&mplare pe care noi o pomenim si o pra$nuim asta$i. ,omnul nostru Iisus 'ristos, termin&n u+si propo(a uirea pe pam&nt, a intrat sar)atoreste "n "mparateasca cetate a Ierusalimului, "n cetatea "nc*inarii la ,umne$eul Cel a e(arat, "n cetatea care era a lui ,umne$eu mai mult ec&t orice cetate. ,omnul a sa(&rsit aceasta intrare ca "mparat si )iruitor, pentru a "ncununa slu9irea sa cu ne(ointa *otar&toare: calcarea mortii prin moarte, "n epartarea )lestemului e la neamul omenesc prin luarea acestui )lestem asupra Sa. El a sa(&rsit intrarea "n cetatea "mparateasca pe ?mnzul asinei6 3Ioan 45, 4;7, ?$e care nimeni in oameni nicio ata n'a sezut6, ca sa napoieze omenirii vrednicia mparateasca pierduta de stramosul nostru, sa i"o napoieze prin suirea pe cruce 3Luca 4=, G67.

$em#lnzitul mnz s"a m#lnzit su# minunatul alaret. Pe m&n$, Apostolii si+au pus *aineleD multimea e popor care iesise "n "nt&mpinarea ,omnului si+L "nsotea stri#a, salt&n e )ucurie: ?-sana 2iului lui Davi , #ine este cuvntat cel ce vine ntru numele Domnului+6 3Matei 54, =D Luca 4=, G J 7. ,upa (oia ,omnului a fost (estit ca "mparat "n numele ,omnului, nu la "nt&mplare, nu upa stiinta si (oia omeneascaA Acelasi popor, upa patru $ile, stri#a espre Cel pe care asta$i L+a numit "mparat: !Rasti(neste+L, rasti(neste+L pe )l: nu avem mparat, fara numai pe ezarul% 3Luca 5G, 54D In.4=, 4;7. %e sa nsemne intrarea Domnului n Ierusalim $e mnz nem#lnzit e asina( Acest fapt are, potri(it t&lcuirii Sfintilor Parinti, un "nteles a &nc, prorocesc. ,toatevazatorul nostru .omn vazuse de/a venirea apostaziei de pe urma, de acum nestramutate, a iudeilor. El a pre(estit aceasta aposta$ie "nca in (remea c&n a fost ata israilitenilor Le#ea "n Sinai B a pre(estit+o prin #ura e ,umne$eu insuflatului Le#iuitor. 5Dresit'au6, #raieste Moise, ca espre un lucru e9a sa(&rsit, espre pacatul pe care a(eau sa+l sa(&rseasca iu eii "mpotri(a ,umne$eu+Omului, 5nu sunt ai "ui fiii cei cu $ri&ana: neam n aratnic si razvratit, au acestea Domnului ras$latiti( !eam ce si'a $ier ut sfatul este, si nu este ntru nsii stiinta, n'au gn it sa nteleaga. Din via )o omei este via lor, si vita lor in Domora6. ,impotri(a: 5Eeseliti'va, ceruri, m$reuna cu 3l6 B cu /iul lui ,umne$eu +5si sa se nc&ine "ui toti ngerii lui Dumnezeu: veseliti'va, neamuri, cu $o$orul "ui, si sa se ntareasca "ui toti fiii lui Dumnezeu6 3,eut. G5, ;, 5J, G5, <G7. Intrarea n Ierusalim pe asin nenvatat la calarit este o repetare a prorociei lui Moise < repetare nu prin cuvinte, ci prin sim#oluri. Moise a prevestit ca neamurile se vor veseli de .omnul, iar iudeii vor fi lepadati: aici, asinul nem#lnzit, !pe care nimeni din oameni niciodata n+a sezut%, i nc-ipuie pe pagni. 'ainele ,postolilor sunt nvatatura lui 'ristos, cea predanisita de ei neamurilor, si S+a ase$at u*o(niceste pe neamuri ,omnul, fac&n u+Se ,umne$eul lor. *l i"a adus n Ierusalim: n snul (isericii 1ale, "n (esnica, nefacuta e m&na cetate a lui ,umne$eu, "n cetatea m&ntuirii si fericirii. Iu eii lepa ati erau e fata. Ei (esteau cu #ura: 5m$aratul lui Israil6, iar "n sufletul, "n Sine riul lor, *otar&sera e9a uci erea M&ntuitorului. 5Mnzul asinei6 mai "nseamna si altce(a. ,ceste cuvinte arata spre fiecare om mnat de pofte do#itocesti, lipsit de li#ertatea sa du-ovniceasca, legat de mpatimire si de o#isnuinta vietii trupesti. En(atatura lui 'ristos esface asinul e iesle, a ica e "mplinirea (oii pacatoase si trupesti. ,upa aceea, Apostolii a uc asinul la 'ristos, "si pun pe asin *ainele: pe el Se asa$a ,omnul si sa(&rseste pe el intrarea "n Ierusalim.

Asta "nseamna: dupa ce paraseste viata pacatoasa, omul este adus la *vang-elie si m#racat, ca n niste -aine apostolesti, n cea mai amanuntita si mai su#tire cunoastere a lui 'ristos si a poruncilor &ui. ,tunci 1e asaza pe el .omnul, aratndu"i"1e du-ovniceste si salasluind du-ovniceste n el, precum a )ine(oit a fa#a ui: ?%ela ce are $oruncile Mele si le $azeste $e ele, acela este cel ce Ma iu#este: si cel ce Ma iu#este, iu#it va fi e 4atal Meu. De Ma iu#este cineva, a grait 3l, cuvntul Meu va $aziF si 3u l voi iu#i $e el, si Ma voi arata luiF si 4atal Meu l va iu#i $e el, si la el vom veni, si locas la nsul vom face6 3Ioan 4<, 54, 5G7. ;enirea .omnului este nsotita de pacea mai presus de cuv#nt si de ntele(ere, de pacea 4arica, vrednica de .atatorul ei, are este .omnul. ,ceasta pace nu sufera asemuire cu linistea fireasca a omului cazut, care poate simti liniste si multumire si n urma desfatarii trupesti, care poate socoti drept liniste c-iar nesimtirea sa, nsasi moartea sa vesnica. ,omnul Se asa$a pe "nsusirile firesti ale omului care s+a supus Lui, care si+a "nsusit "n(atatura Lui cea atotsf&nta, si "l a uce, se$&n pe el, "n cetatea u*o(niceasca a lui ,umne$eu, "n cetatea pacii, "n Ierusalimul al carui $i itor este ,umne$eu, nu omul. Sufletul care "l poarta pe ,omnul este *iritisit e Sf&ntul ,u*. ,cesta i da #ucurie du-ovniceasca, nestricacioasa, vesnica. ?.ucura'te, si #ucura'te foarte, fiica )ionului6, fiica a Sfintei :iserici: fiin ca nu esti a altcui(a, ec&t numai a lui ,umne$eu. ?,ro$ova uieste, fiica Ierusalimului+ Iata, m$aratul tau vine la tine re$t si nsusi mntuitor, #ln si calare $e asin si $e mnz tnar?. 8u, simtind n tine pacea -arica a lui 'ristos si facndu"te fiica a acestei paci, te"ai nnoit cu tinerete du-ovniceasca si cunosti din cercare mparatia lui 'ristos. En tine sunt e acum potolite patimile prin puterea *arica a Calaretului care te c&rmuieste: "nsusirile tale cele firesti nu pot sa calce le#ile firii lor, nu pot sa treaca si sa se prefaca "n patimi fara fr&uA Lu&n e la ,omnul toate #&n urile, toate simtamintele, toata lucrarea ta, tu poti si esti "n atorata sa s$ui numele Domnului fratilor tai, n mi*locul #isericii sa'" lauzi $e Domnul 3Ps. 54, 5<7. Tu, fiin nascuta e Sf&ntul ,u* si fiica a ,u*ului, esti "n stare sa (e$i um)letul *aric al "mparatului tau, esti "n stare sa (e$i reptatea "mparatului tau. El este 5#ln si smerit cu inima2 3Matei 44, 5=7, si 5va ndrepta pe cei "l#nzi la 'udecata, nvata+va pe cei "l#nzi caile 5ale% 3Ps. 5<, 467. !umnezeul nostru este !u4, ,u* neasemuit cu nici un u* $i it, la fel cum "n toate celelalte pri(inte se eose)este nesf&rsit e toate fapturile: sfintele u*uri $i ite sunt scaunele si carele Lui. *l sade si um#la pe -eruvimi7 *l sade si um#la pe acele fericite suflete omenesti care I"au supus &ui si I+au adus Lui ca ardere de tot nsusirile lor firesti. Pe aceste suflete

um)la "mparatul intr&n "n sf&nta cetate a lui ,umne$eu si a uc&n "n ea sufletele sfinte. ?-sana ntru cei e sus+ .ine este cuvntat cel ce vine, m$aratul lui Israil?. Amin. >>>

Sfantul I#natie :riancianino(: ; doua predica n !uminica 8loriilor 9 .espre salasluirea lui .umnezeu in noi
?Gi icati, ca$etenii, $ortile voastre, si va ri icati $ortile cele vesnice, si va intra m$aratul slavei ?3Ps. 5G, K7 Acest lucru este le#iuit si (estit e Sf&ntul ,u* prin #ura Prorocului e ,umne$eu insuflat. Iu)iti fratiA .umnezeu arata atotsfnta 1a #unavointa de a locui n noi. Este eose)it e cu(iincios lucru a (esti (oia Marelui nostru ,umne$eu la acest pra$nic e fata, "n care pomenim intrarea ,omnului "n cetatea Ierusalimului, "n cetatea pacii, "n cetatea a e(aratei slu9iri a lui ,umne$eu: Ierusalimul nc-ipuie sufletul evlavios. 5Gi icati, ca$etenii, $ortile voastre, si va ri icati, $orti vesnice, si va intra m$aratul slavei.6 Cu(&ntul ,u*ului tre)uie "nteles si t&lcuit u*o(niceste, a $is Sf&ntul Apostol 3I Cor. 5, 4<7. Sa c*emam e Sus *arul umne$eiesc si sa cercetam "n ,omnul c*emarea ,omnului catre noi: 5Gi icati, ca$etenii, $ortile voastre, si va ri icati, $orti vesnice, si va intra m$aratul slavei6. Cine sunt ?)oierii2 carora le (or)este aici cu(&ntul lui ,umne$eu.

Sufletul si trupul omului, toate puterile lui, (iata lui sunt stap&nite si r&n uite e catre minte. Mintea este stapnul, mparatul, preotul, capetenia n aceasta mica lume care e omul. ,omnul nostru Iisus 'ristos este A e(arul umne$eiesc. ,at fiin ca A e(arul este primit numai prin minte, cu(&ntul lui ,umne$eu, c*em&n u+i pe oameni sa Il primeasca pe M&ntuitorul, (or)este temeiului, u*ului, mintii lor, $ic&n : 5Gi icati, ca$etenii, $ortile voastre6. =n ndreptarea mintii spre ,devar, n petrecerea mintii n 1fntul ,devar < 'ristos, se cuprinde miezul mntuirii noastre. Ce $orti spune porunca sa fie ri icate pentru a face cu putinta intrarea Imparatului Sla(ei "n cetatea e ,umne$eu $i ita, "n om. ,ceste porti sunt pacatul: 5$acatele voastre6, spune Prorocul, fac 5 es$artire ntre voi si Dumnezeu, si $entru $acatele voastre a ntors Domnul fata e catre voi6 3Is. ;=, 57. )ortile sunt numite !vesnice+: pacatul, de care ne"am molipsit din radacina noastra, n proto"parinti, este nesfrsit. M&ntuitorul i+a pus capat: ar si acum pacatul e nesf&rsit si (esnic "n cei ce nu Il recunosc pe M&ntuitorul sau, recunosc&n u+L cu #ura, se leapa a e El cu (iata. 5Gi icati, ca$etenii, $ortile voastre, si va ri icati, $orti vesnice.6 ,ar ce "nseamna "n umne$eiasca poftire si porunca spusa: 5ri icati6. ,e o)icei, portile se esc*i , iar aici este le#iuita ri icarea lor. C*iar asaA )entru aceste porti < pentru pacat < s"a aratat a fi nendestulator cuvntul !desc-ideti+, si a tre#uit sa fie ntre#uintat cuvntul !pacat+: portile pacatului tre"uie ridicate, ndepartate, nimicite cu desav#rsire. 5,ocainta $entru $acate?, a $is un mare Parinte, ?sta n a'si $rice$e omul $acatul sau, a se cai e el si a nu'l mai savrsi6. .oar n sufletul care va lepada pacatul cu 4otar#re, care se va curati n c-ip multumitor prin pocainta, doar n acela va intra Imparatul slavei%. Sf&ntul ,u*, poruncin sa fie ri icate portile, porunceste si portilor sa se ri ice: 5ri icati'va, $orti vesnice6. Asta "nseamna ca pentru parasirea pacatului si a vietii pacatoase este neaparata nevoie de propria voie si stradanie a omuluiD "nsa, iertarea pacatelor, slo)o$irea e silnicia eprin erilor pacatoase, curatirea e "nsusirile pacatoase, ce s+au "mpropriat firii ca$ute, se sa(&rseste prin lucrarea Atotsf&ntului si Atotputernicului ,u* al lui ,umne$eu. 5Gi icati'va, $orti vesnice+6 nd se vor ridica portile cele vesnice, va intra+ n suflet Imparatul slavei.%

,orita si (eselitoare a fost pentru Ierusalim intrarea "n el a Rascumparatorului, M&ntuitorului, ,omnului si ,umne$eului nostru Iisus 'ristos, intrare pe care o pra$nuim acum. Iu#iti frati% $oi toti putem sa ne nvrednicim de aceasta fericire att de mare daca o vom dori si vom nazui din toata inima noastra spre do#ndirea ei. 1a ntoarcem spatele pacatului, pentru care 1e ntoarce de la noi .omnul7 sa ntoarcem spatele pacatului prin pocainta adevarata si lucratoare% Prin #&n urile, simtamintele inimii, cu(intele, faptele noastre sa se arate poruncile lui 'ristos, "n care ne e pre anisita cea mai esa(&rsita a)atere e la rau si facerea neratacita, placuta lui ,umne$eu, a )inelui. )rin acest fel de purtare ne facem casa, #iserica, cetate vrednica de 'ristos. ?De Ma iu#este cineva6, a #rait El, 5cuvntul Meu va $aziF si 4atal Meu l va iu#i $e el, si la el vom veni, si locas la d#nsul vom face% 3Ioan 4<, 5G7. 5Gi icati, ca$etenii, $ortile voastre, si va ri icati, $orti vesnice, si va intra m$aratul slavei.2 Amin. 3,in: 1fantul Ignatie (riancianinov, !&redici!, E itura Sop*ia, 566J7 >preluare e la @oscreasna >>>

Pre ica Parintelui Cleopa la Intrarea "n Ierusalim

!espre mplinirea proorociilor pentru 2ristos i despre or"irea spiritual Fi Iisus, #sin un asin t"nr, a !e$ut pe el, precum este scris: !u te teme, fiica )ionului+ Iat 8m$ratul tu vine, ezn $e mnzul asinei 3Ioan 45, 4<+4;7 Iu)i%i cre incio!i, ,ac citim "n Sf"nta !i umne$eiasca Scriptur a @ec*iului !i 8oului Testament aflm c toate proorociile care au fost spuse espre M"ntuitorul nostru Iisus 'ristos, Care la plinirea (remii a (enit la neamul omenesc, s+au "mplinit cu mare uimire la (remea lor. A!a (e em c sfin%ii prooroci, prin escoperire e la Sf"ntul ,u*, au artat cu mii e ani "nainte c M"ntuitorul nostru Iisus 'ristos Se (a na!te up trup in smna femeii 3/acere G, 4;7D c Se (a na!te in smna lui Avraam 3/acere 55, 4K+4J7D c (a fi in neamul lui Davi u$ tru$ 3Isaia =, I7. La fel !i pentru $iua acestui mare !i prealuminat pra$nic al Intrrii ,omnului "n Ierusalim, (e em "mplinin u+se proorocia Sf"ntului Prooroc Ha*aria, care a $is: .ucur' te foarte, fiica )ionului, veselete'te fiica Ierusalimului, c iat 8m$ratul tu vine la tine, re$t i #iruitor, smerit i clare $e mnzul asinei 3Ha*aria =, =7. ,ar, fra%ii mei, ce sim)oli$ea$ m"n$ul asinei espre care a proorocit Ha*aria at"t e artat, iar ,omnul !e$"n pe el a "mplinit proorocia. Mnzul asinei, ca orice mnz, este sl#atic i anevoie de m#lnzit, iar ca un asin este necurat7 pentru aceea nici nu era primit ntre cele ce se aduceau lui .umnezeu dup lege, ci se sc-im#a. $ecurate erau toate neamurile pmntului pentru necredina lor i sl#atice i cu anevoie de m#lnzit, pentru c erau lipsite de legile lui .umnezeu. Fe erea lui Iisus 'ristos pe m"n$ul asinei "nsemna suspinarea neamurilor ctre ElD !i (e$i c Apostolii au a us la Iisus m"n$ul asinei, precum $ice umne$eiescul Luca, !i arunc"n u+!i *ainele pe el au pus pe Iisus easupra. 'ainele a!ternute pe 9os erau semne !i "nc*ipuiri artate cum c Apostolii, "ntin$"n propo( uirea E(an#*eliei la neamuri, le+ au a us !i le+au supus lui 'ristos, Care le+a umplut e arurile Lui cele umne$eie!ti. Apoi $ice umne$eiasca E(an#*elie: Acestea nu le'au neles ucenicii "ui la nce$ut, ar cn )'a $reaslvit Iisus, atunci i'au a us aminte c acestea erau scrise $entru 3l i c I le'au fcut "ui 3Ioan 45, 4I7. Poporul care era in :etania "mpreun cu cei in Ierusalim, au$in c M"ntuitorul a fcut acea mare !i preasl(it minune, a "n(ierii lui La$r, mort e patru $ile, numai prin stri#area: Lazre, vino afar$, a ie!it "naintea ,omnului cu mare e(la(ie !i mirare !i L+a "nt"mpinat cu st"lpri !i cu ramuri. .ar oare tot cu aceast evlavie i credin l"au primit pe Mntuitorul ar-iereii, fariseii i crturarii2 $u. ,cetia erau plini de zavistie i de ur mpotriva Mntuitorului i, auzind despre preaslvita minune cu

nvierea lui &azr, nu numai c nu au crezut, ci s"au i gr#it s ia toate msurile pentru a ucide pe Iisus. Cci a un"n sine riul, $iceau: %e facem, $entru c -mul acesta face multe minuni( Dac'" lsm aa toi vor cre e n 3l i vor veni romanii i ne vor lua i ara i neamul 9Ioan 44, <K+<J7. ;edei, fraii mei, ct or#ire i rutate era n mintea i inima crturarilor, ar-iereilor i a fariseilor mpotriva lui Iisus2 C"t eose)ire era "ntre popor !i "ntre con uctorii lor suflete!tiA Poporul cu at"ta e(la(ie !i cinste "l primea pe M"ntuitorul. Enc !i mul%i in iu eii care (eniser la Maria !i care ($user ce a fcut Iisus, au cre$ut "n El 3Ioan 44, <;7. Iar ar-iereii i fariseii, or#ii de ur, de rutate i necredin, nu numai c nu au crezut n *l, ci n gra# pregteau i planul de a"& omor. C"t reptate a(ea M"ntuitorul c"n "i mustra pe ace!ti crturari !i farisei !i le $icea: !e#uni i or#i+ 3Matei 5G, 4K7. t or#ire sufleteasc i ct ur i zavistie era n mintea i n inima acestor conductori spirituali ai poporului lui Israel% =n loc s cread n preaslvita minune a nvierii lui &azr i s"& laude pe Iisus 'ristos, auzi ce zic: e facem pentru c Omul acesta face multe minuni/ 3Ioan 44, <K7. ,uzi ne#unie, auzi or#ire din zavistie i ur% ,espre aceast or)ire !i "mpietrire a fariseilor, a ar*iereilor !i crturarilor a proorocit marele prooroc Isaia, $ic"n : % s'a nvrtoat inima $o$orului acestuia i cu urec&ile sale greu a auzit i oc&ii si i'a nc&is, ca nu cumva s va cu oc&ii i cu urec&ile s au , i cu inima s neleag i s se ntoarc i s'l vin ece 3Isaia I, 467. Iu)i%i cre incio!i, Cau$ele "mpietririi !i or)irii suflete!ti a ar*iereilor !i fariseilor erau ura i zavistia, pe care le a(eau "mpotri(a M"ntuitorului. ,e aceea cutau felurite pricini spre a+L pier e. Astfel am socotit s (or)im c"te ce(a espre )lestemata pricin a $a(istiei, nu cu cu(intele noastre, ci cu ale Sfin%ilor Prin%i. Asculta%i ce $ice 5fntul 7asile cel -are espre $a(istie: ?:un este ,umne$eu !i e )ine ttor celor (re nici. Ru este numai ia(olul !i i$(o itor a tot felul e rut%i !i precum la cel )un lipse!te $a(istia, a!a la ia(ol e-ist $a(istia. 1 ne pzim, frailor, de patima zavistiei ca s nu ne facem prtai lucrurilor diavolului i potrivnicului i s ne aflm osndii ntru aceeai osnd cu el. dac cel ce se mndrete, cade n osnda diavolului, cum zavistnicul va scpa de munca cea gtit diavolului2 C nici o patim mai pier$toare ec"t $a(istia nu rm"ne "n inimile oamenilor, care preapu%in m"*ne!te pe cei e afar, ar este cea "nt"i !i mai aproape rutate la cel ce o are. ci precum rugina roade n fier, aa zavistia mnnc n sufletul celui ce o are. )recum viperele mnnc pntecele celor ce le poart ca s se nasc, aa i zavistia are putere a mnca sufletul celui ce o are. Pentru c $a(istia este m"*nire pentru )inele

aproapelui, e aceea nicio at sc"r)ele !i "ntristrile nu lipsesc e la omul $a(istnic. A ro it %arina aproapelui su, este "n estulat casa lui cu toate cele necesare (ie%ii. :ucurii e la )r)atul acela nu lipsesc. Toate acestea s"nt *ran )olii !i sporesc suferin%ele celui $a(istnic. Pentru aceasta cu nimic nu se eose)e!te e omul #ol care e to%i se rne!te. Este cine(a (itea$. Este sntos. Acestea rnesc pe cel $a(istnic. Altul este mai frumos la fa%. Alt ran a $a(istnicului. Cutare "ntrece mult arurile suflete!ti !i pentru "n%elepciunea !i puterea cu(intelor este ($ut !i r"(nit. Altul este )o#at, multe aruri celor sraci !i se lau e cei ce o)"n esc e la el faceri e )ine. Acestea toate s"nt )ti !i rni care ptrun "n inima celui $a(istnic. 6i ce este mai ru la patima aceasta este c nici a o spune nu poate. i caut cu privirea n /os i este posomort i se tul#ur, crtete, i se pgu#ete de rul acesta i amintindu"i"se de patima sa, se ruineaz s"i arate necazul, c este zavistnic i amrt i se c-inuie de #untile prietenului i de veselia fratelui i nu poate suferi #untile i ndestularea aproapelui. ,eci ne(oin a+!i spune patima, %ine )oala "ntru a "nc care roa e !i mn"nc cele inluntru ale lui. :a nici octor al )olii acesteia, nici (reo octorie (in ectoare nu poate afla, mcar c s"nt pline Scripturile e leacuri pentru ea12 3Sf. @asile cel Mare, 'e-aimeron, 4=JJ, p. 44K7. S au$im !i pe 5fntul Ioan <ur de ;ur (or)in espre $a(istie.

?$u este alt pcat mai ru care desparte pe om de .umnezeu i de ceilali oameni ca zavistia, adic pizma. Aceast )oal rea este mai cumplit ec"t iu)irea e ar#int. Pentru c iu)itorul e ar#int atunci se )ucur c"n o)"n e!te )aniiD iar in(i iosul !i $a(istnicul atunci se )ucur c"n altul ptime!te !i p#u)e!te !i "!i pier e munca lui !i socote!te c"!ti# prime9 iile !i pa#u)ele altora. ,eci care alt patim este mai rea ec"t aceasta. C rut%ile lui nu le cercetea$, iar e )inele altora se tope!te pe sine !i se lipse!te e rai. 8ici "n lumea aceasta $a(istnicul nu are nici un )ine. Cci "n ce c*ip cariul mn"nc lemnul !i molia roa e l"na, a!a !i pi$ma roa e cu totul sufletul !i oasele omului $a(istnic !i pi$ma!, cci aceste patimi s"nt mai rele ec"t fiarele, care pentru *ran, sau in fire se pornesc spre m"nie. Iar oamenii $a(istnici !i pi$ma!i, c"n le face cine(a )ine, ca !i c"n le+ar face o str"m)tate, asemenea emonilor, s"nt nemilosti(i !i amari (r9ma!i. Ha(istnicii !i pi$ma!ii fu# e a unarea !i (or)irea cea fireasc !i nici m"ntuirea lor nu o oresc. Pentru c pi$ma nu !tie a cinsti ceea ce este e folos. Unii ca ace!tia pururea se afl plini e tul)urri !i e m"*nire !i sufletele lor mer# la ia . C nu este alt pcat mai ru ec"t pi$ma !i $a(istia2.

>vezi si: ),9*18*"8I I$IM, .* I$;I.I*%?

Iu)i%i cre incio!i, ,stzi este .uminica 3loriilor cnd Mntuitorul nostru Iisus 'ristos intr ca un mprat n Ierusalim, spre a se da de #un voie la c-inuri i la moarte pentru noi

pctoii. A%i au$it "n Sf"nta E(an#*elie cu c"t )ucurie El "nso%ea mul%imea !i cu c"t ur !i $a(istie El pri(eau crturarii !i ar*iereii iu eilor. ,stzi se nc-eie )ostul Mare i ncepe 1ptmna Mare a 1fintelor i mntuitoarelor patimi. Cei care a%i fost mai silitori cre c p"n acum (+a%i spo(e it !i "mprt!it cu Trupul !i S"n#ele ,omnului. are nc nu v"ai curit de pcate prin spovedanie i 1fnta =mprtaanie, mai avei numai cteva zile pn la 1fintele )ati. $u mai amnai, ci alergai la preot, c nu putem s ne #ucurm de =nvierea .omnului necurii i plini de pcate. $u v lsai pe ultimele zile c sptmna aceasta preoii snt foarte ocupai. 3raii mei, din seara aceasta ncep deniile, cu patimile lui 'ristos. 1nt cele mai frumoase i mictoare slu/#e i cntri de peste an. ;enii sear de sear ct mai muli la sfnta #iseric. um putem noi s dormim sau s lipsim de la #iseric cnd 'ristos priveg-eaz i se roag pentru toat lumea2 um putem noi s rdem i s "em cnd 8iul lui !umnezeu este dat n minile 4ulitorilor i uci(ailor necredincioi/ um putem noi s mncm acum cnd .omnul vieii, postete i suspin pentru noi2 um s lipsim de la #iseric acum, cnd 'ristos este trdat de propriul su ucenic i este vndut iudeilor ca s fie /udecat i rstignit2 1 mergem sptmna aceasta dup Iisus 'ristos, pe drumul rucii, care pentru noi este drumul vieii, al iertrii i al mntuirii. 3r acest drum nimeni dintre oameni nu se poate mntui. Iat ast$i 'ristos intr triumfal "n Ierusalim "nso%it e mul%ime e oameni cu ramuri e finic "n m"ini. 1"& ntmpinm i noi pe 'ristos cu stlpri de fapte #une. 'ristos #lesteam smoc-inul fr roade care se usuc. 1 ne temem i noi, c sntem ca nite pomi fr roade pe pmnt, lipsii de multe #unti du-ovniceti. 'ristos primete pe femeia pctoas s"I spele picioarele. 1 ne apropiem i noi de .omnul i cu lacrimi de pocin s"I udm picioarele i s I le srutm. 'ristos este vndut de Iuda la iudei pe @A de argini. 1 ne fereasc .umnezeu s"& trdm i noi pe .omnul pentru #ani, pentru cinste sau din fric. 'ristos spal picioarele ucenicilor la Cina cea e Tain, ca s ne "n(e%e smerenia pe to%i. 'ristos M"ntuitorul nostru s("r!e!te prima Sf"nt Litur#*ie la Cina cea e Tain, "ntemeia$ eci 9ertfa litur#ic !i "mprt!e!te pe ucenici, "nainte e patima Sa. S pre%uim toat (ia%a )iserica, s mer#em re#ulat la Sf"nta Litur#*ie !i s ne apropiem cu e(la(ie !i pre#tire e Sf"nta Emprt!anie, mai ales la marile pra$nice !i sr)tori cre!tine. $umai Iuda, vnztorul, cnd s"a mprtit a intrat satana n el%, cci a primit cu nevrednicie 8rupul i 1ngele .omnului. ,a vor ptimi toi cei ce se mprtesc cu necredin i cu pcate mari pe suflet. ;ai de cei ce zac n pcate grele i nici mcar n sfintele posturi nu se pociesc i nu se mpac cu Mntuitorul.

Iat, ;inerea Mare% 3iul lui .umnezeu este rstignit ntre doi tl-ari, pentru mntuirea noastr. 1 mergem cu sfintele femei mironosie s plngem pe Iisus 'ristos i mai ales s ne plngem pcatele noastre lng rucea &ui. 'ristos "!i u*ul !i apoi este pus "n morm"nt. S "n#enunc*em cu mare cre in% la Morm"ntul ,omnului, s+L tm"iem, s ne ru#m !i s ne cerem iertare, s ne "mpcm unii cu al%ii !i "n noaptea sf"nt a Sfintelor Pa!ti s a!teptm clipa e tain a En(ierii ,omnului !i a "n(ierii noastre. ,e (om face a!a, ne (om )ucura cu to%ii e lumina "n(ierii M"ntuitorului !i (om putea c"nta c"ntarea "n#ereasc e )iruin% asupra mor%ii !i a ia ului. Amin2. 3sursa7