SUBSTANE PERICULOASE DE CARE OMUL ABUZEAZ De la consumul excesiv de alcool la ma i!

uana" cocaina sau #e oina" a$u%ul de su$s&an&e nocive e' e%in&a un 'e icol (oa &e ma e 'en& u sana&a&e) Consumul de su$s&an&e periculoase duce de la dependenta la moarte. Cunoasterea riscurilor care sunt implicate in consumul acestor substante poate sa-i ajute pe oameni sa ia decizii mai bune pentru protejarea sanatatii. Iata care sunt posibilele iscu i in caz de abuz ale acestor substante:

Ma i!uana
Marijuana este o substanta halucinogena usoara, facuta din planta Cannabis sativa. Din cauza ca este considerata un drog usor, marijuana este larg raspandita in lume. In Statele nite, unde este ilegala, marijuana este cel mai des consumat drog. Consumul de marijuana stimuleaza sistemul nervos, accelereaza ritmul cardiac si creste tensiunea arteriala. !olosirea acestui drog poate duce la paranoia, probleme de memorie, afectiuni cardiace si dificultati de respiratie. Marijuana contine si substante cancerigene.

Cocaina
Cocaina este un d o* puternic, stimulant pentru organism, care declanseaza senzatia de euforie. "ceasta stare are o durata de apro#imativ o jumatate de ora sau $% de minute. Consumul de cocaina ingusteaza vasele de sange si accelereaza bataile inimii. Multe decese au loc din cauza bolilor cardiovasculare provocate de consumul acestui drog. In unele cazuri, se inregistreaza morti subite.

LSD
&SD este unul dintre cele mai puternice substante halucinogene. Drogul se consuma oral, cu efecte de lunga durata, de la ' la () ore. Consumul de &SD altereaza perceptia procesele psihologice si abilitatile motorii. Drogul provoaca contractia vaselor sanguine, hipertermie, scaderea presiunii sangelui, brahicardie si stari de greata.

O'iacee
In opiacee sunt incluse droguri precum heroina, dar si medicamente precum morfina si codeina. "ceste substante farmaceutice folosite impotriva durerii, precum si drogurile opiacee actioneaza asupra sistemului nervos, provocand o placere asemanatoare cu cea resimtita in organism in timpul se#ului sau in consumul unei mancari. "buzul de opiacee duce la leziuni ale creierului. In cazurile cele mai grave, persoana respectiva intra in coma si, in cele din urma, moare. Din cauza ca #e oina este consumata prin injectii, creste riscul transmiterii hepatitei si virusului *I+.

Alcool

Consumul moderat de alcool nu prezinta niciun pericol in cazul unei persoane sanatoase. ,ste indicat sa fie consumat ma#imum un pahar pe zi. Cantitatea si frecventa difera in functie de se#, varsta, stare de sanatate. "buzul de alcool duce, insa, la afectiuni ale inimii, pancreasului si ficatului. Me&am(e&amina Metamfetamina este o substanta consumata prin injectare sau fumata. "ceasta este un stimulent puternic pentru sistemul nervos si da repede dependenta. Metamfetamina accelereaza bataile inimii, cauzeaza hipertermie, insomnii, an#ietate, halucinatii si probleme dentare. Substantele to#ice continute de acest drog creeaza dependenta si au un efect distructiv asupra organelor interne. In abuzul de metamfetamina, creierul este grav afectat. Citeste mai mult pe: http:--sanatate.acasa.ro-boli-.-substante-periculoase-de-care-oameniiabuzeaza-(./011.html2i#zz)3S45 .6t

Des' e a$u%ul de su$s&an&e si sana&a&e

+ene ali&a&i
Sus "buzul de substante se refera de fapt la consumul e#agerat si dependenta fizica sau-si psihica de anumite substante medicamentoase, alcool, sau narcotice si stupefinate care au efecte daunatoare sanatatii fizice si psihice si care afecteaza individului, uneori iremediabil, si viata sociala si afectiva. Specialistii considera ca e#ista o diferenta intre abuzul si dependenta de substante: abuzul se defineste mai ales prin prisma afectarii vietii sociale a individului si apoi alterarea sanatatii, in timp ce in cazul dependentei pe primul plan sunt simptomele si semnele fizice ale consumului cronic. "buzul de substante poate duce, in timp, si la dependenta. 3rocesul are insa nevoie de un anumit timp deoarece dependenta necesita intai aparitia unei tolerante a organismului la substanta administrata, toleranta care sa duca apoi la instalarea sindromului de sevraj. A$u%ul de su$s&an&e ecunoas&e nume oase cau%e) Cauzele sunt multe si variate, ca si substantele care pot fi implicate in abuz: alcool, tutun, droguri, substante psihedelice, analgezice si multe altele. neori se considera ca societatea este cea care impinge individul catre abuz. 7itmul alert a fiecarei zile, criza de timp, criza financiara, frustarile de la locul de munca si din relatiile personale... viata pare haotica, sufocanta. !iecare are propriile modalitati de a-i face fata, in functie de personalitate, de educatie si de valorile in spiritul carora a fost crescut. Daca recunoastem ca societatea este cea care impinge individul spre consumul e#agerat de substante, trebuie sa recunoastem ca tot societatea este cea care plateste pretul intretinerii, tratarii si reintegrarii acestor indivizi in mediu. Iar acest fapt se reflecta in realitatea de pe strada si din

camerele de garda ale spitalelor. Din ce in ce mai multe prezentari la spitalele de urgenta sunt pentru supradoze de droguri sau medicamente, into#icatii cu alcool si abuz de diverse combinatii de stupefiante, sau pentru consecintele abuzului pe termen lung: cancere de plamani, cancere ale cavitatii bucale, ciroze si carcinoame hepatice, infectii sistemice si boli transmisibile se#ual. "buzul de substante este unul dintre cei mai des citati factori implicati in cresterea infractionalitatii, violentei domestice si agresiunii impotriva copiilor. A$u%ul de su$s&an&e nu im$olnaves&e doa individul ci in& ea*a socie&a&e) In s&a&ele Uni&e se 'a e ca 'es&e ,-. din 'o'ula&ie a$u%ea%a sau es&e de'enden&a de alcool si 'es&e /0. de &u&un) Specialistii au incercat sa gaseasca noi si noi modalitati pentru a face fata indivizilor care aleg acest drum, insa deocamdata rezultatele sunt departe de sperantele tuturor. 3rogramele nationale de combatere a consumului de droguri si de prevenire a fumatului, marirea periodica a pretului alcoolului si tutunului, toate incearca sa descurajeze individul de a utiliza narcotice, si substante periculoase pentru sanatate. 8oate substantele implicate in abuz sunt capabile sa determine o forma sau alta de afectare a cognitiei, a perceptiei, atentiei si controlului fizic. !oarte multe dintre substantele de care se face abuz in prezent sunt implicate in aparitia sindromului de sevraj. "cesta este un efect al intreruperii bruste sau scaderii semnificative a dozei si a administrarii respectivei substante. 3entru ca sevrajul sa apara trebui intai sa se instaleze dependenta de drog. Dependenta apare dupa consumarea uneia sau mai multor substante pe o perioada variabila de timp. Sevrajul evolueaza in diferite stagii. n individ incepe sa simta simptomele sevrajului cu intensitate din ce in ce mai mare, gravitatea atinge apoi un nivel constant care se mentine cateva zile, apoi starea lui incepe sa se amelioreze, iar simptomele dispar. Sind omul de sev a! es&e doa una din com'lica&iile u&ili%a ii c onice de d o*u i) Cea mai 'e iculoasa com'lica&ie a su' ado%elo si a$u%ului de d o*u i es&e moa &ea) Tole an&a es&e un al& e(ec& al a$u%ului de su$s&an&e) ,a consta in necesitatea cresterii progresive a dozei pentru obtinerea acelorasi efecte. In ceea ce priveste preparatele opioide, de e#emplu, daca un consuamtor dezvolta toleranta la un anumit produs, cel mai probabil toleranta se manifesta la toti compusii grupei 9toleranta incrucisata:. In plus, toleranta nu se manifesta chiar la toate efectele opioidelor, ci mai ales la cele euforice, an#iolotice, deci e#act la cele pe care morfinomanii le doresc de la respectivul opioid. ;rganismul individului devine capabil ca in timp sa suporte doze foarte crescute ale substantei implicate in abuz, uneori chiar si de (1 ori mai mari decat la debutul consumului. 8oleranta poate sa para mai repede pentru unele preparate comparativ cu altele, dar, dupa oprirea administrarii, dispare la fel de repede. "cest fapt este important pentru ca duce la decesul morfinomanului obisnuit cu doze foarte crescute, care, din anumite motive sisteaza temporar administrarea drogului si reia apoi consumul. ;rganismul nu mai poate face fata unor doze atat de mari si astfel se instaleaza simptomele supradozarii si chiar moartea. Indivizii abuzeaza de un numar foarte mare de substante. +arietatea lor este si ea incredibila, iar modul de combinare nu inceteaza sa uimeasca medicii. Creativitatea unui morfinoman este fascinanta si autodistructiva, in acelasi timp. Cele mai frecvente substante implicate in abuz sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Cu' ins a &icol

(. <eneralitati ). 8utunul si nicotina 0. "lcoolul $. Marijuana

%. Cocaina /. *eroina .. "mfetaminele '. Drogurile de club 6. Cauzele abuzului de substante (1. Simptomatologie ((. Consultarea unui specialist (). 8ratament (0. 3reventie ($. 3rognostic

Tu&unul si nico&ina
Sus Motivele fumatului sunt variate: placere, ameliorarea vigilentei, invingerea stresului si an#ietatii, combaterea depresiei, inlaturarea senzatiei de foame, controlul greutatii si multe, multe altele. Majoritatea indivizilor incep sa fumeze din adolescenta, media de varsta scazand dramatic in ultimii ani. Deoarece la aceasta varsta tinerii sunt mai influentati mai mult de grupul de prieteni decat de adulti, medici sau psihologici, programele de prevenire a fumatului nu au succesul sperat. 3sihologii au realizat si un profil al fumatorului tanar: este e#trovertit, sociabil, impulsiv, merge la risc de cele mai multe ori si are spirit de aventura. &a inceput, fumatul confera individului incredere in sine si o serie de senzatii placute 9deoarece nicotina actioneaza pe sistemul dopaminergic al organismului:, insa, pe masura ce anii trec si apare abuzul de tutun si ulterior dependenta, aceste senzatii sunt inlocuite de teama de instalare a simptomelor de abstinenta in cazul in care numarul zilnic de tigari nu este respectat. A'a e si &ole an&a" de aceea" (uma&o ii vec#i a!un* la un numa im 'esionan& de 'ac#e&e de &i*a i (uma&e in cu sul unei %ile) 7esponsabila de abuz si dependenta de tigrari este nicotina. "ceasta se concentreaza in frunzele plantei si constituie apro#imativ 0= din greutatea tutunului uscat. ; tigare medie are apro#iamtiv ( mg de nicotina absorbabila. "supra organismului, nicotina are efecte stimulatorii. Dupa ce se absorbe, ajunge rapid in torentul circulator si trece foarte usor bariera hematoencefalica. ;data inhalata, are nevoie de doar ' secunde pentru a patrunde in creier. Sistemul nervos poseda receptori speciali pentru nicotina, denumiti chiar >receptori nicotinici? care sunt raspunzatori de eliberarea substantelor ce determina instalarea efectelor placute ale fumatului: euforie, rela#are, dar care sunt responsabili si de instalarea dependentei de tutun. !umul de tigara contine insa mult mai multe substante cu potential daunator, nu doar nicotina. ,#ista peste /11 de aditivi care pot fi combinati cu tutunul pentru a se obtine in final tigareta. Majoritatea substantelor inhalate din fum sunt periculoase pentru sanatate, si foarte multe au chiar risc carcinogen si pot induce mutatii genetice.

Consumul cronic de tutun duce in final la afectiuni cardiovasculare, creste riscul de aparitie si dezvoltare a aterosclerozei, predispune la aparitia accidentelor vasculare cerebrale si infarctelor miocardice acute, la boala cronica obstructiva de plamani, emfizem pulmonar si cancer bronhopulmonar, de cavitate bucala, de laringe sau de pancreas. !umatul in timpul sarcinii afecteaza foarte grav produsul de conceptie, poate determina aparitia de anomalii congenitale, nastere prematura, greutate mica la nastere si creste de 0 ori riscul de moarte infantila subita. "bstinenta dupa consumul cronic de tutun 9fumat sau mestecat: include simptome generale: an#ietate, foame, crestere in greutate, depresie, tulburari de somn.

Alcoolul
Sus Desi impresia generala este ca alcoolul are un efect stimulator al functiilor nervoase, mecanismul lui este e#act invers: alcoolul deprima creierul. &a doze mici el actioneaza in special pe centrii inhibitori, apare starea de dezinhibitie, cand individul actioneaza contrar caracterului obisnuit iar cei din jur parca nu il mai recunosc. &a doze mai mari, alcoolul inhiba centrii e#citatori, iar respectiva persoana se confrunta cu afectarea gandirii rationale, este incapabila sa isi controleze actiunile, isi pierde echilibrul si tonusul. "stfel, se poate afirma ca alcoolul este un drog psihoactiv cu efect deprimant. El 'oa&e de&e mina a'a i&ia de'enden&ei" s&a e cunoscu&a su$ numele de alcoolism) "buzul pe termen scurt 9consumarea unor cantitati foarte crescute: duce la into#icatie, deshidratare si coma alcoolica. "buzul pe termen lung determina modificarea metabolismului si functiilor hepatice si nervoase si determina aparitia alcoolismului. @umeroase studii au demonstrat faptul ca absorbtia alcoolului este mai redusa daca acesta se consuma dupa masa, iar rata de metabolizare si eliminare din sange este si ea influentata pozitiv de prezenta alimentelor in stomac. Consumul de alcool pe termen lung sau pe termen scurt, dar in cantitati semnificative, influenteaza negativ starea de sanatate a individului. Aces&a a!un*e sa se con( un&e cu1 2 A(ec&iuni *as& oin&es&inale1ciroza, ulcer peptic, gastrita, pancreatita si carcinoame hepatice, pancreatice, gastriceA 2 A(ec&iuni ca diovascula e1 hipertensiune si cardiomiopatie alcoolicaA 2 A(ec&iuni neu olo*ice1 neuropatie alcoolica periferica, encefalopatie BernicCe, psihoze, modificari structurale cerebrale care pot duce la dementaA 2 A(ec&iuni imunolo*ice1 suprimarea imunitatii mediate celularA 2 A(ec&iuni endoc ine1 scaderea concentratiei detestosteron si cresterea concentratiei de estrogeni 9in cazul barbatilor:, atrofie testiculara, ginecomastieA 2 A(ec&iuni 'si#ia& ice1 depresie sau sindroame an#ioase. "bstinenta de la alcool duce la aparitia iritabilitatii, an#ietatii, diaforezei, anore#iei, hipertensiunii arteriale, aritmiilor cardiace, tahicardiei, hipertemiei, tremorului si convulsiilor, confuziei, precum si a halucinatiilor. Sindromul de sevraj in cazul alcoolului difera foarte mult de alte substante abuzate deoarece el poate fi chiar fatal. In forma sa cea mai severa, cand alcoolism este combinat cu un sindrom cronic de malnutritie, abuzul de alcool poate ameninta chiar si viata individului deoarece abstinenta se manifesta ca delirium tremens. In cadrul acestuia sunt prezente toate simptomele intalnite in abstinenta

obsinuita, insa starea de sanatate se decompenseaza mult mai usor, iar intensitatea fenomenelor, pe fondul privarii cronice de nutrienti, este mult mai crescuta. "buzul de alcool este cea mai frecventa cauza de aparitie a insuficientei hepatice in forte multe tari. In plus, soferii care beau inainte de a se urca la volan sunt un pericol pentru toti cei angajati in trafic, pietoni si conducatori auto, deopotriva. Majoritatea accidentelor fatale sunt cauzate de soferi beti.

Ma i!uana
Sus Marijuana, canabis, DiarbaD sunt denumiri diferite pentru acelasi compus. Marijuana se obtine din planta numita cannabis. Marijuana difera de hasis, desi au aceeasi origine: marijuana se refera la frunze si flori, in timp ce hasisul este forma rasinoasa de drog, mai consistenta si mai concentrata. Compusul chimic activ din canabis este un canabinoid cu actiune psiho si fiziostimulanta, dar care este raspunzator si de into#icatie. Cantitatea minima de canabinoid care poate determina efecte psihedelice si somatice este de (1 micrograme per Cilogram corp. Marijuana este cel mai folosit drog ilegal in Statele nite. Marijuana este un drog care se fumeaza si care dupa inhalare este raspunzator de fenomene somatice si psihice. Stimulare psihica indusa de marijuana difera de la un utilizator la altul si pot fi atat pozitive cat si negative. Cele mai frecvente efecte descrise sunt euforie, rela#are, stare generala de bine, cresterea libidoului si a senzualitatii. Drogul poate insa sa determina si agitatie, insomnii, an#ietate, paranoia, depersonalizare. 7eactiile somatice ale consumului de marijuana includ cel mai adesea #erostomie, congestie conjunctivala, rela#are musculara si scaderea presiunii intraoculare. !umul de marijuana este un iritant mult mai puternic pentru plamani si arborele bronsic si contine mult mai multe substante periculoase si carcinogeni decat tutunul obisnuit. Consumul frecvent de marijuana poate determina utilizatorul sa evolueze catre droguri mai puternice dar si mai periculoase, cum ar fi cocaina sau heroina. 7iscul de consumarea a heronei este de (1$ ori mai mare in cazul indivizilor care au fumat cel putin o tigara de marijuana, comparativ cu cel al persoanelor care nu au intrat in contact cu marjuana sau hasis.

Cocaina
Sus Cocaina este un drog ce poate fi fumat, inhalat, prizat sau injectat. Drogul se obtine din frunzele de Coca, cultivate in "merica de Sud. 3osesia, cultivarea si distributia acestuia sunt complet interzise, insa cocaina ramane unul dintre cele mai folosite droguri. Cocaina este unul dintre cele mai adictive droguri, cu care consumatorii si-au inceput adictia sau la care au trecut dupa ce au fumat mai mult timp marijuana iar efectele acestea au devenit nesatisfacatoare. In&ensi&a&ea e(ec&elo d o*ului de'ind de calea de aminis& a e" do%a si 'u i&a&e si va ia%a de la 3- de minu&e 'ana la ca&eva o e) Cocaina actioneaza ca un stimulator al sistemului nervos central, de aceea efectele administrarii sale pe termen scurt includ: cresterea vigilentei si starii de alerta, euforie, hipertensiune arteriala, cresterea libidoului si amplificarea placerii se#uale. 7eactiile adverse sunt insa mult mai importante si numeroase: prurit generalizat, tahicardie, aritmii, halucinatii, idei paranoide.

Daca isi adminsitreaza o cantitatea foarte crescuta, utilizatorul poate muri deoarece to#icitatea cocainei se manifesta prin aparitia convulsiilor si deprimarii cardiorespiratorii de origine centrala. "cestea pot fi urmate de insuficienta respiratorie, accident vascular cerebral, hemoragie intracraniana si insuficienta cardiaca. Sevrajul se manifesta prin depresie foarte intensa, ahedonie, astenie, scaderea tonusului msucular. Consumul acut si cronic sunt implicate in afectarea functiei cardiace, respiratorii, hepatice si cerebrale. Consumata pe o perioada lunga cocaina creste semnificativ riscul de aparitie al accidentelor vasculare cerebrale, hipersomiei sau insomniei, letargiei, hempotiziei, dispneei, astmului bronsic, bru#ismului, bolilor autoimune de tipul lupusului eritematos sitemic, vasculitelor, perforarii de sept nazal.

4e oina
Sus "larmant, consumul de heroina inregistreaza o continua crestere semnalata la nivel mondial. De e#emplu, in Statele nite, un studiu efectuat in (66' indica faptul ca ).$ milioane de americani erau dependenti de heroina. Consumatorii tineri erau in procent de peste '.=, comparativ cu /)= in (66). *eroina este un opioid semisintetic si este de departe cel mai utilizat drog al acestei clase foarte largi. 8ot droguri opioide sunt si metadona, morfina, codeina, o#icodona. "dministrarea frecventa si regulata a heroinei duce la instalarea dependentei fizice si psihice si a tolerantei la drog. De exem'lu" un #e oinoman ca e a ince'u& a$u%ul cu 5 m* de #e oina" 'oa&e sa a!un*a in &im' la 5 * ame6/7 de o e) *eroina este folosita ca drog pentru efectele sale de rela#are, de inducere a unor stari euforice. "dministrarea ei se caracterizeaza printr-un rush ce apare pe masura ce drogul este metabolizat si transformat in morfina. "dministrata intravenos, heroina, ca si orice alt opioid va determina instalarea rapida si intensa a simptomelor. *eroina are si alte cai de administrare, pe langa injectare: prizare, inhalare de vapori dupa ce este incalzita, sau fumata intr-o tigare. ,fectele into#icatiei sunt: ameteala, bradipnee, cresterea senzatiilor placute, modificarea perceptiei stimulilor negativi. Sevrajul este sugerat de greata, varsaturi, crampe abdominale foarte intense, diaree, confuzie, mialgii si dureri generalizate in tot corpul, diaforeza, hipotensiune arteriala. 8oate aceste simptome apar la cateva ore de la oprirea administrarii drogului in cazul unui morfinoman cronic. Supradoza de heroina poate determina moartea individului deoarece drogul influenteaza activitatea respiratorie, deprimand-o pana la abolire. 7iscurile dependentei de heroina sunt multiple si pot fi si de natura infectioasa deoarece utilizatorii folosesc adesea seringi in comun, ace murdare si infectate si pot dezvolta boli grave, transmisibile: *I+-SID", hepatita, endocardita, tetanos, botulism.

Am(e&aminele
Sus

"mfetaminele sunt droguri psihostimulatorii care reduc oboseala si apetitul si cresc vigilenta si atentia. "mfetaminele sunt legate din punct de vedere chimic de metamfetamine si de#troamfetamine, droguri capabile sa creasca nivelul unor neurotransmitatori cerebrali de tipul noradrenalinei, dopaminei si serotoninei, inducand o stare de euforie. "cestea sunt droguri cu un mare potential de declansare a dependentei ce se pot administra pe cale injectabila, inhalatorie sau digestiva. "dministrarea metamfetaminelor determina stari euforice, an#ietate, cresterea libidoului, cresterea capacitatii de concentratie si atentie, cresterea energiei de care pare sa dispuna organismul, a sociabilitatii, a agresivitatii si poate determina comportamente obsesiv compulsive, idei paranoide si halucinatii. ,fectele somatice asociate consumului de metamfetamine sunt: anore#ie, hiperactivitate, pupile dilatate, agitatie motorie, tahicardie, sau bradicardie, hipertensiune, tahipnee, distructia dintilor si leziuni cardiace importante. Sevrajul se manifesta prin hipersomnolenta, comportament alimentar modificat 9apetit crescut:, crampe abdominale, depresie si an#ietate, insotite de nevoia psihica si dorinta de administrare in continuare a drogului.

D o*u ile de clu$

Sus DDrog de clubD sau Ddrog recreationalD este un termen generic care cuprinde, de fapt, mai multe substante psihostimalatorii. @umele lor vine de la faptul ca initial erau foarte populare in randul tinerilor care frecventau cluburile de muzica tehno-house, rave si care le considerau complet nevinovate, lipsite de efecte adverse, incapabile de a determina dependenta, si... chiar sanatoaseE 7ealitatea este insa diferita. "stfel de droguri nu induc doar euforie ci actioneaza intr-un mod mult mai comple# asupra organismului si chiar faciliteaza anumite agresiuni si violuri. Cele mai 'o'ula e d o*u i de clu$ sun&1 ,) Ecs&as8 ,ste un halucinogen stimulator utilizat pentru imbunatatirea starii de dispozitie si cresterea energiei pentru a face fata unor petreceri rave cat mai lungi. "dministrarea lui pe termen lung scade insa capacitatea creierului de a-si regla ritmul nictemeral, pragul durerii, capacitatea de memorie si emotiile. Cele mai frecvente reactii adverse ale acestui drog sunt reprezentate de: midriaza, tahicardie, hipertensiune arteriala, nistagmus, bru#ism, deshidratare, hipertermie. /) +4B 9*ama #id oxi$u&i a&: ,ste un alt drog de club care este administrat din aceleasi motive ca si ecstasF: imbunatateste e#perienta, amelioreaza tonusul psihic, induce o stare euforica. Dozele mici se pare ca actioneaza ca un afrodiziac, la doze mai crescute fiind psihostimulator. Drogul se foloseste mai ales in forma lichida, combinat cu alcool. Intensitatea efectelor depinde proportional de doza, insa se poate ajunge chiar la coma si moarte. <*5 a fost si inca mai este administrat in combinatii cu alte droguri, si alcool, fapt ce ii creste semnificativ gradul de periculozitate. <*5 este folosit si pentru alte scopuri decat pentru inducerea efectelor afrodiziace sau euforice. 3us in bauturi, poate seda victima care devine vulnerabila si e#pusa agresiunilor de natura se#uala. Din acest motiv <*5 este un asa numit Ddate-rape drugD 9drog ce faciliteaza violul:. Drogul este destul de ieftin comparativ cu altele, acesta fiind si motivul pentru care se gaseste in foarte multe cluburi si circula foarte mult printre tineri. 3) Ro#8'nol

,ste o substanta cu actiune hipnotica si sedativa, an#iolotica si rela#anta. 7ohFpnol este mai cunoscut ca un drog ce faciliteaza violul deoarece induce amnezie anterograda. ,ste usor de administrat 9solutie injectabila sau tablete ce pot fi strecurate in bautura victimei:, are efecte de scurta durata si dispare rapid din organism. Drogate cu rohFpnol, victimele nu isi amintesc nimic din tot ce se intampla cat sunt sub influenta acestei substante. 3e langa amnezie anterograda rohFpnolul determina si modificari ale tensiunii arteriale, crampe abdominale, confuzie si ameteli. 7) Getamina ,ste o substanta anestezica ce poate fi administrata pe cale orala sau injectabila. ,a poate influenta memoria si atentia, iar la doze crescute determina amnezie, paranoia, halucinatii si dispnee. "buzul cronic de Cetamina afecteaza foarte grav ficatul, determina tulburari motorii si respiratorii, precum si aparitia si intretinerea unor idei delirante si a halucinatiilor. 0) LSD ,ste un drog a carui popularitate a atins cote ma#ime in anii (6/1, insa care acum se pare ca incepe sa recastige teren in fata altor droguri recreationale. ,ste un drog psihedelic semisintetic ce determina e#periente unice comparativ cu alte droguri: perceptia distorsionata a spatiului cu formarea unor imaginii foarte colorate cu caracter confluent, fluid, care transporta individul intro lume ireala. &SD poate determina de fapt doua tipuri de e#periente: cele pozitive si cele negative. Daca individul traieste o e#perienta negativa, aceasta este adesea comparata cu un film de groaza ce nu se mai termina. tilizatorul este atacat din toate partile de cel mai negre temeri, se afla intr-un vis din care nu mai poate iesi. De multe ori astfel de e#periente s-au incheiat cu sinucideri ca urmare a intensitatii trairilor. 3e termen lung, consumatorul de &SD, chiar si cel ocazional, care nu avenit in contact cu drogul decat o data, poate retrai in mod spontan acele e#eriente. !lashbacC-ul apare oricand, oriunde si poate fi pozitiv sau negativ. "ccidentele la care sunt predispusi consumatorii de &SD sunt, din acest motiv, foarte numeroase. 3e langa flashbacC-uri, pot sa apara si halucinatii, idei paranoide, delir, tulburari ale dispozitiei. 5) PCP sau ' a(ul in*e ilo ;an*el dus&; ,ste un anestezic foarte puternic folosit in medicina veterinara. ,fectele sale le mimeaza pe cele ale Cetaminei, insa la o intensitatea mai mare. "nalgezia indusa de 3C3 este atat de puternica incat individul isi poate rupe chiar si mana si nu simte absolut nimic. "desea, consumatorii combina 3C3 cu marijuana sau tutunul obisnuit, pentru o potentarea a efectelor.

Cau%ele a$u%ului de su$s&an&e

Sus !olosirea, initial ocazionala, si ulterior, abuzul de diverse substante, cum ar fi alcoolul, tutunul sau chiar drogurile, poate sa debuteze din copilarie sau adolescenta. Specialistii considera ca e#ista si cativa factori de risc care influenteaza sansele ca individul sa abuzeze de substantele respective. Aces&ia includ1 - Mediu familial precar in care copilul este sub influenta parintilor cu vicii: fumat, consum de alcool sau droguriA - @eglijarea copilului de catre parintiA - &ipsa atasamentului, a afectiunii si a grijii constante fata de copilA - 8ipul personalitatii adolescentuluiA - Comportament agresiv fata de alti copiiA - 8endinte autodistructiveA - 3erformante scolare slabeA

- Interactiune minima cu alti copii sau tineri de varsta luiA - "partenenta la un grup de prieteni cu comportamnet deviantA - 3erceptia modificata asupra dorgurilor, alcoolului si tutunului ca fiind benefice si asigurandu-i o popularitate crescuta.

Sim'&oma&olo*ie
Sus 3rietenii si membrii familiei pot fi printre primii care observa ca ceva este in neregula cu o persoana ce poate consuma abuziv anumite substante. Cu cat semnele si simptomele sunt recunoscute mai repede, cu atat se poate interveni mai rapid si pacientul poate fi integrat intr-un program de recuperare cat mai eficient. Semne de ala ma sun& u ma&oa ele1 - 7enuntarea la diverse activitati ce promovau starea de sanantate si de bine general: frecventarea unui grup de prieteni stabil si de incredere, practicarea diverselor sporturiA - !ormarea unui grup nou de prieteniA - @ote si activitate scolara slabaA - "gresibilitate e#cesiva si fara o cauza decelabilaA - IritabilitateA - 3ierderea capacitatii de memorieA - Disparitia banilor si a obiectelor de valoare din casaA - Stare deprimata, de rau fizic si psihic, chiar ganduri suicidaleA - "doptarea unei atitudini egoiste si egocentristeA - !olosirea brusca a odorizantelor de cameraA - Consumarea unor cantitati din ce in ce mai mari de alcool si cat mai frecventA - ,vitarea familiei si prietenilorA - "paritie frecventa a mahmurelilorA - !recventarea barurilor si discotecilorA - Concentrarea e#clusiva asupra alcoolului, obtinerii de bani pentru a-l cumparaA - Influentarea altor membrii ai grupului sa consume anumite substanteA - "paritia unor episoade de amnezieA - "doptarea unor comportamente periculoase, inclusiv de natura se#ualaA - Conducerea unui autovehicul sub influenta alcooluluiA - ,#matricularea de la scoala pe motiv disciplinar, consum de alcool sau droguriA - 3robleme frecvente cu legeaA - Modificarea starii de sanatate: pierdere in greutate, tulburari de somn, de concentratie, transpiratii profuze, pupile dilatate, conjunctive rosii, ochi injectatiA
- Purtarea de haine cu maneci lungi sau pantaloni lungi in sezonul cald.

,#emple de droguri utilizate: tutunul, antidepresivele, narcoticele si inhalantele. Stadiile abuzului de substante sunt: (. ,#perimentarea H Debutul se realizeaza sub presiunea colegilor, aparand schimbari comportamentale minore. "dolescentul se lupta intre euforia determinata de drog si sentimentul vinovatiei.

). "meliorarea stresului H tilizarea se face mai des si chiar si atunci cand adolescentul este singur. Isi face rezerve de droguri si prieteniile se grupeaza pe criteriul consumului de droguri. 0. "buz regulat - "dolescentul se implica in comunitatea celor ce practica consumul de droguri. 8oti prietenii se drogheaza. 3roblemele comportamentale sunt cronice, putand include chiar probleme cu legea. "par depresia cauzata de lipsa de droguri si nevoia de bani mai multi pentru a-si intretine obiceiul. $. Dependenta H Drogul este folosit pentru a preveni depresia. "dolescentul poate parasi scoala si creeaza probleme in familia sa. "par modificari fizice: pierderea in greutate, oboseala, tuse cronica. Cresterea ingrijoratoare a numarului de consumatori de droguri impune crearea unui registru national pentru a se cunoaste dimensiunile acestui fenomen si, de asemenea, se impune crearea unei retele nationale de tratare specializata a dependentilor.