"#

A. Determinism si predictibilitate
Lctcrm|r|smu| si prcJ|ct|||||tatca sunl asecle ale
modului de qndire al sliinlei moderne. Sunem ca un
enomen care sa elrecul esle re/ullalul siqur al unui
ansamblu de cau/e, si ca daca acesle cau/e sunl re/enle,
enomenul se va reela in acelasi el. Aslel, delerminismul
oale i consideral ca un rinciiu al sliinlei, rinciiu care
airma ca acc|cas| cauzc prcJuc acc|cas| crcmcrc.
Allel sus, cau/a esle unclul de lecare al schimbarii.
Acesl rinciiu a osl slalornicil dua ce saac hewlon
(1O421727), F. S. Lalace (17491827) si ceilalli i/icieni
care au urmal (iq. 4.14.2), au aralal ca miscarea unui
obiecl (uncl malerial sau ansamblu de uncle maleriale)
se va elrece la el daca condiliile iniliale sunl aceleasi.
Elemente de
teoria haosului
"
Fulem sune, de la bun inceul, ca acesl cailol va
aela la malurilalea qndirii voaslre. Vom incerca sa
re/enlam si sa descriem enomene e care i/ica lea lasal
mull lim deoarle dar nu din cau/a unei neqlijenle, ci din
cau/a comlexilalii enomenelor si a lisei unor leorii care
sa ermila inleleqerea lor.
Vom merqe mai dearle incercnd nu doar simlu sa
re/enlam ale, ci sa si ,conslruim" noliuni si leorii care
sa ermila inleleqerea acelor enomene care au osl qreu
sau deloc inleliqibile na acum. Esle ca un voiaj inlrun
larm necunoscul, lin de surri/e, in care qndirea
(ralionala) lrebuie sa lule uneori cu ,bunul siml i/ic"
conslruil in decursul conlaclului voslru cu lumea exlerioara,
de la cele mai raqede vrsle, si inlaril de calre ceea ce ali
invalal in scoala sub denumirea de i/ica clasica.
k.1. Belerminismul
n i/ica clasica (resecliv mecanica clasica) se
considera ca daca sunl cunoscule o/ilia si vile/a iniliala
a unui uncl malerial, alunci lraiecloria si deci orice alle
marimi caraclerislice (imulsul, enerqia) vor i bine deler
minale la orice momenl ullerior.
Fig. 4.1. Determinismul modern dezvoltat de ctre .
Newton (a) si P. S. Laplace (b).
a. b.
Fig. 4.2. .Newton in filatelie
bn exemlu simlu esle cel al arurcar|| su| ur ur||
(sau ca/ul arlicular al caderii corurilor la suraala
Famnlului). Mecanica ne urni/ea/a o serie de ormule,
e ba/a leqilor de miscare, care ne ermil sa sunem la
orice momenl ullerior unde se va ala obieclul (unclul
malerial).
Folosim in mod inslincliv acesl rinciiu la oricare din
jocurile care resuun aruncarea unei minqi (de olbal,
volei, lenis, biliard, oice elc.) dar si la allelism sau alle
aclivilali raclice. n loale acesle ca/uri, invalam rin
"$
anlrenamenl si raclica indelunqala sa conlrolam o/ilia
noaslra iniliala, aslel incl sa reroducem miscarea er
ecl de iecare dala, adica sa ie conlrolabila (deci
prcJ|ct||||a).
Lctcrm|r|smu| oale i examinal numai cu reerire la
cau/e i/ice care isi roduc cu necesilale eeclele.
Sre exemlu, ulem incerca sa alicam pr|rc|p|u|
Jctcrm|r|smu|u| la viala noaslra cea de loale /ilele. he
conducem in acliunile noaslre e rinciiul delerminis
mului. acem ceva care sa ie cau/a a unui evenimenl doril,
sau care sa reinlmine un evenimenl nedoril. Sunlem
deslul de convinsi inlro masura deslul de mare ca o serie
de acliuni ale noaslre vor i cau/e ale unor evenimenle
ullerioare. Cenerali/nd aceasla airmalie, am ulea sune
ca inlreaqa noaslra viala oale i delerminala de cau/e mai
mull sau mai ulin cunoscule. Cu alle cuvinle, sunlem
(uneori) convinsi ca ,noi ne acem viala", adica ulem
acliona eicienl aslel incl re/ullalele sa deinda doar de
noi. Sunlem, allel /is, aqenli liberi caabili sa acem
anumile lucruri sau sa ne ablinem de la ele, in unclie doar
de oliunea noaslra. Acesl uncl de vedere esle cel al ideii
de |||cr-ar||tru, rin care acliunile noaslre sunl diclale
doar de voinla noaslra. n oo/ilie cu aceasla, ar i ideea
de Jctcrm|r|sm, rin care noi nu avem acces la loale
osibililalile sau varianlele, deoarece lraim inlro lume in
care nu conlrolam loale cau/ele si rin urmare sunlem
,ccrtrc|at|" de cau/e exlerne.
Acesle asecle sunl de nalura ilosoica iar rasunsul
la aceasla dilema leqala de cl de liberi sunlem sa ne
conlrolam acliunile si cl nu, oale sa ie qreu de reci/al.
Sunlem insa siquri, mai ales dua ce vom ala in ceea ce
urmea/a, ca avem ,norocul" sa lraim inlro lume in care
avem conlrol (arlial) asura acliunilor noaslre si deci nu
sunlem sub inluenla unei prcJcst|rar| absolule, dar nici
sub conlrolul a|sc|ut al liberuluiarbilru. La aceasla
conlribuie inlrun mod exlrem de comlex nalura noaslra
i/ica, chimica si bioloqica, dar si concelele noaslre mo
rale, reliqioase, elice si slruclura sociala in care lraim.
Esle insa deslul de siqur ca enomenele descrilibile
dua leqile nalurii au caracler de inevilabililale absolula,
adica acele enomene care se suun leqilor nalurii re/inla
un delerminism lolal. Vom vedea mai incolo care sunl
limilele aceslei airmalii, limile e care sliinla moderna le
a deslusil in mare arle.
k.Z. FradIrIIbIIIIaIaa
Fe ba/a delerminismului exrimal rin leqile nalurii si
e care oamenii lau deslusil in decursul isloriei, ca urmare
a cercelarii enomenelor nalurale, ulem ace o prcJ|ct|c
a evoluliei ullerioare a unui sislem i/ic (cel mai simlu
iind unclul malerial). Fna in cele din urma aceasla ca
acilale de rediclie esle si rinciala ulililale si valoare a
sliinlei.
Be/vollarea i/icii moderne isi dalorea/a inceulurile
alului ca a inleles ca vcr||carca cxpcr|mcrta|a a
a|rmat|||cr cstc urJamcrta|a. Frinlre recursori ulem
enumera e Calileo Calilei (15O41O42), si R. Bescarles
(159O1O5O), iqura 4.8.
Sa inlram ulin mai in amanunl in roblema delermi
nismului si mai ales a rediclibililalii.
a.
b.
Fig. 4.3. Galileo Galilei (a) si (b) R. Descartes.
Sunlem obisnuili, chiar daca nu ne dam seama inlol
deauna, ca exlicaliile dale de i/ica, sau de alle sliinle, sa
se ba/e/e e mcJc|c ,conslruile" de noi. Cu alle cuvinle,
leoriile noaslre surrind realilalea i/ica doar cu o oarecare
reci/ie, limilala de neqlijarea, de obicei, a unor asecle
considerale neesenliale. n aceasla silualie, cxact|tatca
redicliei esle si ea limilala. Fulem sune ca rczu|tatc|c
prcJ|ct|c| surt doar aprcx|mat|vc. Aroximalia acula la
conslruirea modelelor se va reercula asura aroximaliei
cu care se vor obline re/ullalele redicliei. Solulia enlru
imbunalalirea exaclilalii redicliei consla in imbunalalirea
modelelor cu care lucram. Aceasla se oale obline daca
enomenele sunl mai indelunq si mai alenl sludiale.
0 alla cau/a a reci/iei limilale a redicliilor o consliluie
curcastcrca Jcar cu aprcx|mat|c a ccrJ|t|||cr |r|t|a|c
si resecliv a va|cr||cr mar|m||cr care inlervin in calculele
redicliei.
Baca imbunalalirea modelelor esle o oeralie de lunqa
durala, oblinerea de dale mai recise, mai exacle, esle, in
anumile limile, ceva mai usor de reali/al. Sre exemlu,
ulem ace mai mulle masuralori asura marimilor iniliale,
aslel incl sa reducem sensibil erorile de cunoaslere a
aceslora. Bar si imbunalalirea reci/iei aaralelor de
"%
masura va conduce la o rediclie mai exacla. Sunlem
aslel condusi la o conclu/ie deslul de ireasca, si anume
ca ulem cresle oricl de mull dorim reci/ia roqno/elor.
Bin acale, asa ceva nu se obline inloldeauna. bnul dinlre
exemlele cele mai evidenle esle acela leqal de prcJ|ct|a
vrcm||. Exisla asla/i nenumarale laboraloare si cenlre
meleoroloqice esle lol e Famnl. Cu loale aceslea, re
/icerea vremii se ace cu o aroximalie deslul de buna doar
enlru un inlerval de unadoua /ile in avans, dar devine lol
mai slaba, adica mai ulin recisa, daca ne reerim la o roq
no/a de mai lunqa durala, cum ar i o salamna, o luna, un
an sau cliva ani. 0ri, aceasla rediclie esle vilala enlru
soarla omului si lolusi eorlurile nu sunl incununale de suc
cese e masura. 0are de ce? ala inca una dinlre inlrebarile
la care vom caula sa rasundem in cele ce urmea/a.
Sa luam un exemlu simlu.
6daraa unuI rorp
Caderea corurilor esle sludiala la mecanica de oarle
mull lim, si cu lolii cunoaslem relalia aimoasa a lui Calilei
(iq. 4.4) rivind caderea corurilor.
2
2 v gh = sau
2
2
v
h
g
= (1)
unde v esle vile/a, esle acceleralia qravilalionala iar |
esle inallimea. n cuvinle am sune ca daca dorim ca un
obiecl sa ie aruncal aslel incl sa ajunqa na la inallimea
|, alunci lrebuie sai imrimam o vile/a care se calculea/a
din relalia de mai sus.
Condilia iniliala enlru aceasla roblema va i deci vile/a
iniliala necesara unui obiecl enlru a ajunqe la inallimea |.
Baca v|tcza |r|t|a|a esle mai mica sau mai mare ca aceea
re/ullala din relalia anlerioara, obieclul ie nu va ajunqe,
ie va deasi inallimea |. Sa vedem ce eroare acem in
rivinla redicliei leqale de inallimea la care va ajunqe
obieclul. Baca se resuune ca inallimea la care dorim sa
ajunqa obieclul esle de 12,8O melri (aroximaliv elajul alru
al unei cladiri) esle nevoie sa aruncam obieclul cu vile/a
iniliala de 1O,OO m/s (enlru simliicarea calculelor am
ales enlru valoarea de 1O,OO m/s
2
). Sa resuunem ca
am qresil vile/a iniliala si aruncam cu 15,9 m/s. Fna la ce
inallime va ajunqe obieclul? Calculul direcl ne da 12,O4 m.
Cu alle cuvinle, o eroare de O,1 m/s a condus la o eroare
de 1O cm. Aceasla eroare oale i mica sau mare, dua
cum esle roblema dala. Baca, sre exemlu, mi/a aceslei
aruncari esle ca un om de la elajul al Vlea sa rinda o
unie aruncala de cineva de la sol enlru a se ulea salva,
de exemlu, de la un incendiu, aceasla eroare ii oale i
alala! n alle silualii, aceasla eroare esle neqlijabila. Bar
imorlanla rinciiala esle ca c crcarc r ccrJ|t|||c |r|t|a|c
oale conduce la c crcarc Jc prcJ|ct|c care uneori esle
qrava. Modelul noslru esle deslul de corecl (sunlem la
suraala Famnlului si, sa /icem ca ulem neqlija recarea
si ca obieclul aruncal oale i consideral uncl malerial).
Re/ulla ca, cel ulin enlru exemlul simlu de ala, ulem
sa conlrolam enomenul, caci micsornd imreci/ia in
vile/a iniliala ulem sune ca obieclul va ajunqe cu bine la
elajul al Vlea. Am ulea imaqina o silualie in care rediclia
noaslra sa dea qres, si anume, sa resuunem ca exacl
alunci cnd aruncam aare o ala de vnl ulernica care
delasea/a obieclul sau il duce mai sus (sau mai jos). Su
nem ca o aslel de silualie a osl rcprcJ|ct||||a, adica a
osl o rtamp|arc, dar ca r mcJ rcrma| (condilii iniliale
riquros ixale) asa ceva nu sar i inlmlal. Sunem alunci,
e ba/a exerienlei noaslre de loale /ilele (uneori denumil
|ur s|mt |z|c) ca.
mIrI varIaIII aIa rondIIIIIor InIIIaIa (arorI) rondur Ia
mIrI varIaIII (arorI) aIa pradIrIIaI IInaIa!
Fe aceasla prczumt|c, sau, allel sus, |pctcza, se
ba/ea/a loala i/ica clasica. Fna de curnd aceasla
airmalie nu a osl conleslala sau usa la indoiala. n ullimul
lim (ullimii 4O de ani) sa conslalal ca airmalia de mai
sus nu esle corecla. Fenlru unele dinlre enomenele de
loale /ilele, aceasla lisa de reci/ie a redicliei esle
neqlijabil de mica si eroarea inala esle neimorlanla din
uncl de vedere raclic. Bar asa cum am aminlil, ea devine
suaraloare, sre exemlu, in ca/ul redicliei vremii (roq
no/a meleoroloqica).
Fig. 4.4. Turnul din Pisa, talia, unde se spune c Galileo
Galilei ar fi fcut experimentele privind cderea corpurilor
n cmp gravita|ional (a) si un timbru care evoc pe
marele om de stiin| (b).
a.
b.
"&
Cele disculale mai sus arunca o umbra asura
caacilalii noaslre de rediclie a desasurarii unor
enomene i/ice si ne qenerea/a o insalisaclie leqilima. n
ond, sliinla trc|u|c sa ne urni/e/e rediclii cl mai
riquroase, caci allel nu esle sliinla! Exisla lrei mari uncle
de colilura care au schimbal modul noslru de qndire in
decursul secolului al XXlea. Care sunl?! Fi/ica are alla
ala acum. Sa incercam sa o inleleqem.
delerminismul suera mari schimbari. nceem sa ajunqem
la conclu/ia ca delerminismul in sensul disculal in i/ica
clasica, isi ierde sensul. Lisa de rediclibililale in sens
clasic esle un al care lrebuie accelal cu loala nelacerea
e care neo roduce. Sre exemlu, nu are sens sa ne
unem inlrebarea ,care esle lraiecloria unui eleclron in
alom".
k.8. IImIIaIa pradIrIIbIIIIIII
Fig. 4.5. Aplica|ii ale noilor teorii: radarul (a), telefonia
mobil (b)
a.
b.
Be la inceulul secolului al XXlea, asislam la o
schimbare lrelala a modului in care inlerrelam
enomenele i/ice. Acesle schimbari allerea/a imaqinea
slandard a qndirii noaslre i/ice. Sre exemlu, tccr|a
rc|at|v|tat|| (rcstrarsc) de/vollala de o serie de i/icieni,
si in inal orqani/ala inlro leorie coerenla de A. Einslein,
nea rodus, sre exemlu, o surri/a nelacula, aceea a
disariliei concelelor de saliu si lim absolul.
Cu alle cuvinle, ulem sune ara sa qresim ca iecare
,are limul sau" in unclie de cum se misca (unul ala de
allul), aslel ca in eoca inceulurilor calaloriilor saliale
avem robleme cu modul in care se desasoara evenimen
lele (masurale cu ceasornicele) e Famnl si e navele
cosmice (inlerslelare!). Mai in serios, mai in qluma, con
orm noilor idei, am ulea sa avem robleme cu modul in
care ne dam inllnire inlrun loc si la un momenl dal de
lim, sar ulea sa nu ne qasim la acelasi momenl in locul
slabilil sau sa im la momenlul olrivil dar in locuri dierile!
ncee sa aara o lisa de rediclibililale daca nu slim sa
calculam bine!
n rima jumalale a secolului al XXlea, a aarul o leorie
a enomenelor la scara microscoica. mccar|ca cuart|ca.
Mecanica cuanlica ne arala ca in domeniul alomilor,
nucleelor sau arliculelor, imreci/ia, rediclibililalea si
a.
b.
Consideram asla/i ca mecanica cuanlica, ermile sa
se revada tct cc sc pcatc spurc Jcsprc ur crcmcr
|z|c (adica ne da maximul de inormalie osibil) si ca
revederile ei sunl riquros conirmale de exerimenle.
Mecanica cuanlica descrie enomenele din domeniul
microcosmosului si ne sune ca imrediclibililalea la
acesl nivel nu esle inlmlaloare (ca in exemlul cu ala
de vnl) ci esle inlrinseca enomenelor. hu uleam scaa
de ea nici rin inmullirea numarului de masuralori si nici
rin marirea reci/iei lor! n schimb, ne sune ca redic
libililalea se reali/ea/a la nivel de calcul al sansei ca un
enomen sa se elreaca. Mecanica cuanlica ne oale da
valoarea aceslei sanse sub orma de robabililale. Ca alare
ea ne ermile reali/area redicliilor. Cele mai convin
qaloare arqumenle in acesl sens sunl marea majorilale a
de/vollarilor lehnoloqice moderne de care beneiciem
acum.
Ca exemle ol i radioul si lelevi/iunea, diso/ilivele
semiconducloare si calculaloarele, radarul (iq. 4.5), laserul,
diso/ilivele cu crislale lichide, sislemele de o/ilionare
qlobala (CFS), culoarele cu microunde, voselele, calali
/alorii, medicamenlele, sislemele de diaqno/a cu radialii X,
qama, sau re/onanla maqnelica (iq. 4.O4.7) si lisla oale
sa conlinue inca mull inainle. Realilalea esle ca nici nu ne
dam seama cl de bine sliu a/i i/icienii si oamenii de sliinla
sa se descurce cu ,lisa de rediclibililale clasica".
n ine, aseclele e care le vom descrie e scurl in
cele ce urmea/a vor scoale in evidenla cea de a lreia direclie
Fig. 4.6. Aplica|ii ale noilor teorii: calculatorul modern (a)
si diagnosticul prin rezonan| magnetic nuclear (b).
"'
Fig. 4.7. (a) Radiotelescoape; (b) Satelitul de urmrire
a Soarelui, SOHO.
a sliinlei re/enlului, care da o lovilura ,sub cenlura"
noliunilor clasice de delerminism, rediclibililale si lol ce
re/ulla de aici.
Tol ce re/ulla de aici esle de al o si mai buna cunoas
lere a realilalii, o si mai serioasa caacilale a noaslra de a
descrie enomenele si, in ullima inslanla, de a olosi aceslea
enlru a reali/a roduse, lehnoloqii, acililali enlru viala
de loale /ilele, dar si o mai buna si mai comlela cunoaslere
a realilalii. Aare o ersecliva noua, care oarecum esle
suaraloare, si anume ca imaqinea simla sau cel ulin
considerala de calre noi ca iind simla a nalurii se inlocu
iesle cu una mull mai comlicala si uneori mull mai ulin
amiliara noua, dar siqur mai corecla.
n aceasla noua direclie sunl curinse dierile leorii,
cum sunl. tccr|a |acsu|u|, tccr|a ccmp|cx|tat||, sau
tccr|a s|stcmc|cr J|ram|cc rc||r|arc. Tccr|a racta|||cr,
tccr|a catastrcc|cr, tccr|a pcrcc|at|c|, tccr|a tur|u-
|crtc| s.a.m.d. sunl asecle ale leoriilor mai sus enunlale.
n cele ce urmea/a vom ace cunoslinla cu elemenle
ale aceslor leorii si cu modul in care aar ele in viala noaslra
de loale /ilele.
ncercali sa va qndili si sa rasundeli la urmaloarele
inlrebari.
kIIa provorrI
1. Slim in linii mari cum se ormea/a norii (iq. 4.O),
dar oare de ce au ormele e care le vedem?
Fig. 4.8. Nori cumulus, de vreme frumoas.
Z. Slim ce inseamna un lrasnel, dar de ce are el o orma
in /iq/aq, sau de ce se ramiica?
Fig. 4.9. Trsnet care loveste un copac.
8. Slim cum se misca corurile ceresli in jurul Soarelui
(lanele, comele, asleroi/i) dar ne esle qreu sa areciem
daca vom i lovili sau nu de calre un asleroid, chiar daca il
deislam din lim si ii cunoaslem o/ilia si vile/a la un
momenl dal. Be ce?
4. Slim ce inseamna un culremur, dar ne esle aroae
imosibil sal revedem. Be ce?
6. Slim ce inseamna o roqno/a meleoroloqica si slim
mulle desre almosera Famnlului, dar ne esle aroae
imosibil sa revedem vremea cu reci/ie. Be ce (iq. 4.1O)?
Fig. 4.10. Hart meteorologic a Europei: fronturi.
6. Slim ca rurile curq la vale, coleclea/a raiele si se
varsa in ruri mai mari sau in mari si oceane. Fulem descrie
mulle din comorlamenlele aceslor ruri, cum ar i debilul
si vile/a aei, erodarea malurilor dar nu slim de ce rurile
re/inla meandre (iq. 4.11)?
a.
b.
#
Fig. 4.9. Meandre pe Amazon.
ncercali sa deislali acele elemenle care ne ac diicil
rasunsul la inlrebarile de mai sus.
All lim cl ne vom reeri la modele simle, asemana
loare cu cele descrise in manualele slandard, rediclibi
lilalea esle asiqurala de ulili/area unor leqii i/ice dale. Be
asemenea, exemlele din manuale sunl alese aslel incl
sa oala re/enla re/ullale e care le ulem observa si
deci veriica in realilalea colidiana. Baca insa luam in
considerare cele disculale anlerior, rediclibililalea esle
leqala si de reci/ia cu care dorim sa oblinem rediclia
resecliva.
B. Determinism si impredictibilitate
8.1. 8IsIama ImpradIrIIbIIa
Ceea ce esle imorlanl esle sa nu se conunde aseclele
e care le vom discula in conlinuare cu diicullalile e care
le avem in sludiul unor enomene, diicullali care sunl de
lerminale de comlexilalea enomenelor, sau de lisa unor
modele adecvale, sau de inlervenlia unor aclori
neconlrolabili (alealori) sau de lisa unei leorii malemalice
adecvale. Vom vedea ca crcmcrc|c |act|cc de care ne
vom ocua nu inlra in niciuna din caleqoriile de mai sus.
n acesl sco, sa anali/am o silualie e care o cunoas
lem deja si anume, ccmpcrtarca uru| az (|Jca|) a|at
rtr-c |rc|rta. Leqea qenerala a qa/elor de da urmaloarea
exresie malemalica enlru aramelrii care delermina
slarea qa/ului.
F V = F T.
celelalle ciocniri. n reciienl domnesle aslel un |acs, asa
cum la va/ul Boll/mann. Acesla esle asa numilul |acs
c|as|c, in care nici o vile/a, direclie sau molecula nu esle
rivileqiala. n inlerrelarea lui Boll/mann, prcs|urca esle
re/ullalul ciocnirilor moleculelor cu erelii, si anume, me
dia in lim a varialiei imulsului lranseral de molecule la
ciocnirile cu erelii. Varialia de imuls in unilale de lim
esle o crta, iar daca aceasla esle raorlala la aria erelelui
deinesle resiunea F din ormula de mai sus. Enerqia lolala
cinelica, medie, a miscarii de/ordonale a moleculelor
(dinlrun mol de qa/) esle, din unclul de vedere al lui
Boll/mann, o marime care oale i masurala macroscoic
si a osl denumila tcmpcratura tcrmcJ|ram|ca. Leqea
qenerala a qa/elor, de mai sus, in inlerrelarea lui
Boll/mann, exrima roorlionalilalea dinlre resiune si
lemeralura, ambele iind marimi slalislice mcJ||. Ca alare,
relalia qenerala a qa/elor esle o relalie slalislica inlre valori
medii. Ea exrima aslel un Jctcrm|r|sm stat|st|c si nu
mecanic (clasic), cu loale ca se ba/ea/a e mecanica, adica
e ciocnirile elaslice dinlre molecule (uncliorme) enlru
care leqile de conservare a enerqiei si a imulsului sunl
valabile. Fresuunerea (iole/a) undamenlala a lui
Boll/mann esle aceea ca, in incinla domnesle un |acs
ccmp|ct care deinesle cc|||||ru| tcrmcJ|ram|c. Baca
acesl echilibru nu exisla, alunci nici lemeralura si nici
resiunea nu mai sunl marimi bune (valide) enlru a
descrie slarea qa/ului. Ceea ce esle uimilor aici esle alul
ca |rJ|crcrt cum sc c|ccrcsc mc|ccu|c|c J|r az, rc|at|a
Jc ma| sus ramarc va|a|||a! n realilale, eqalilalea dinlre
membrul din dreala si membrul din slnqa relaliei nu
esle erecla, ci doar r mcJ|c. Adica, ulem avea momenle
Fig. 4.12. Haosul molecular.
Formula qa/elor reda aseclul macroscoic al unor
enomene microscoice. ciocnirile succesive si la
inlmlare ale moleculelor qa/ului din reciienl (iq. 4.1O).
Bin uncl de vedere microscoic, iecare ciocnire esle la
inlmlare, dar in acelasi lim esle indeendenla de
#
in care membrul drel sa ie mai mare sau mai mic ca cel
din dreala. Acesl asecl deinesle o relalie (o leqe)
slalislica (clasica).
Asecle haolice in miscarea a lrei coruri sub inluenla
orlelor qravilalionale se oale vedea in iqura 4.18 si care
a osl oblinula olosind un roqram de calcul al miscarii
corurilor in cm qravilalional. Cele doua coruri masive
A si 5 se considera ca iind ixe (si sunl si uncliorme, in
imaqine sunl desenale mai mari enlru a le ulea vedea
mai usor). bn all obiecl mull mai mic, nolal cu a, inlra in
cmul celor doua coruri. Traiecloria, cu lolul neaslelala
si deci imrevi/ibila, esle rere/enlala in conlinuare.
he ulem imaqina aceasla silualie reali/ala in ca/ul a
lrei coruri reale. Soare, Juiler si un asleroid. Avem ime
dial imaqinea nerediclibililalii asleroi/ilor si deci
Fig. 4.11. Miscarea haotic a trei corpuri
diicullalea de a re/ice lraiecloria lor e lermen lunq, si
mai ales rasunsul la inlrebarea. va inlersecla acesl asler
oid lraiecloria Famnlului? Baca da, cnd anume?
C. Descrierea comportamentului haotic. Spaiul fazelor
6.1. 8paIIuI IataIor
Saliul a/elor esle un mod de a vi/uali/a slarea unui
sislem. Baca dorim sa vi/uali/am tra|cctcr|a miscarii unui
cor, vom scrie ecualiile de miscare (sa /icem enlru o
miscare in lan) e axele cx si e cy si din cele doua ecualii
vom elimina variabila lim. n saliul a/elor vi/uali/am nu
lraiecloria corului (adica deendenla coordonalei x de
coordonala y) ci deendenla imulsului de coordonala. n
i/ica se lucrea/a cu rere/enlarea miscarii in lanul imuls
coordonala din urmalorul moliv. orice miscare mecanica
oale i urmarila si ca o succesiune de modiicari ale
enerqiei cinelice si a enerqiei olenliale. Fe de alla arle,
enerqia cinelica esle delerminala de vile/a (imulsul)
obieclului iar enerqia olenliala de o/ilia obieclului. A
descrie miscarea urmarind enerqia cinelica (imulsul) si
enerqia olenliala (o/ilia) esle convenabil, caci enerqia
lolala se conserva. Aslel, inlro rere/enlare imulso/ilie
se oale urmari mai bine slarea, resecliv enerqia
obieclului. Fenlru clariicare sa luam cleva exemle.
a) 6daraa unuI rorp dasrrIs n spaIIuI IataIor
Relalia care descrie caderea unui cor leaqa spat|u|
descris de cor in cadere de lim. Caderea esle verlicala
si daca luam oriqinea in unclul de la care lasam corul sa
cada vom avea axa cx verlical in jos, iar ecualiile saliului
si ale vile/ei vor i
2
1
2
x gt = si v gt = . (2)
Baca neqlijam recarea, e lol arcursul caderii enerqia
lolala (mecanica) se va conserva, adica vom avea relalia
2
2
p
mgx
m
= (8)
unde p = m

v esle imulsul obieclului, esle acceleralia
qravilaliei iar x esle dislanla arcursa de cor de la
lansarea e verlicala. Ca sa descriem aceasla miscare in
saliul a/elor, vom desena qraicul imuls - dislanla.
Be exemlu, enlru un cor de 1kq, care cade de la 2O m
la suraala Famnlului ( = 1O m/s
2
) acesl qraic esle
re/enlal in iqura 4.14.
Fig. 4.14. Traiectoria n spa|iul fazelor pentru cderea
unui corp.
0
5
10
15
20
0 5 10 15 20
2,0 s
1,8 s
1,6 s
1,4 s
1,2 s
1,0 s
0,5 s
x = 19 m
x = 20 m
x = 21 m
x (metri)
p
(
k
g

m
/
s
)
#
Slarile succesive ale corului care cade sunl arcurse
de la o/ilia iniliala (x = O) la cea inala (x = 19 m, 2O m si
21 m) si vi/uali/ale e curba lraiecloriei in saliul a/elor.
Baca dorim, ulem marca e lraieclorie si unele momenle
de lim (calculale din ecualia de miscare) aslel incl sa
ulem urmari si momenlele slarilor in succesiunea lor (e
qraic sunl lrecule in racliuni de secunda). Se observa ca
arcurqerea lraiecloriei in saliul a/elor se ace rin star|
succcs|vc, din aroae in aroae, ordonale de la slnqa
sre dreala. Aceasla observalie va i imorlanla enlru
anali/a de mai lr/iu. Be asemenea, e qraic sau re/enlal
e lnqa lraiecloria in saliul a/elor a corului care cade
de la 2O m si cea a caderii lui de la 19 m sau 21 m enlru
a ulea comara lraiecloriile in saliul a/elor.
b) srIIaIoruI IInIar sImpIu dasrrIs n spaIIuI IataIor.
0scilalorul esle re/enlal mai jos (iq. 4.15).
Fig. 4.15. Oscilatorul liniar armonic.
Baca ne aminlim de exresiile enerqiei cinelice si
enerqiei olenliale enlru un oscilalor, leqea de conservare
a enerqiei se scrie aslel.
2 2
tot cin pot
const.
2 2
p kx
E E E
m
= + = + = (4)
Baca rescriem aceasla relalie scolnd in evidenla
imulsul si coordonala si imarlim rin enerqia lolala,
oblinem.
2 2
tot tot
1
2 2
p kx
mE E
+ =
,
sau si mai aroae de ce dorim sa vedem.
2 2
tot tot
1
2 (2 / )
p x
mE E k
+ = . (5)
Aceasla relalie care are comlicala esle, de al,
ecualia care descrie o elisa.
2 2
2 2
1
x y
a b
+ =
, (O)
unde x si y sunl cele doua coordonale ale unui uncl e
elisa iar a si | sunl cele doua semiaxe ale elisei (iq.
4.1O).
Baca ne uilam la ecualia elisei si la ecualia oblinula
anlerior enlru oscilalor, vedem ca cele doua au aceeasi
orma malemalica in care ulem sa recunoaslem cele doua
semiaxe a si |.
tot
2E
a
k
=
si
tot
2 b mE = . (7)
Beci, in iecare momenl, un uncl F de e elisa esle
caracleri/al rin doua coordonale, una iind x (chiar
coordonala de o/ilie a obieclului leqal de arc) si alla y
(adica imulsul e carel are acesl obiecl in miscare).
Funclul F, cu acesle coordonale, in qraicul imuls
coordonala se numesle purct |urat|v si ne descrie rin
miscarea lui e elisa slarile e care le arcurqe obieclul
in decursul oscilaliei lui in lim. Aceasla descriere se ace
aslel in spat|u| azc|cr iar elisa se numesle tra|cctcr|c
r spat|u| azc|cr.
Sre deosebire de lraiecloria in saliul a/elor enlru
caderea corurilor, lraiecloria in saliul a/elor enlru
miscarea oscilalorie (neamorli/ala), esle o elisa, resecliv
o curba inchisa. 0 rorielale inleresanla se oale vedea
daca calculam aria aceslei elise. Aria elisei esle dala de
ormula Aria =

a

|, (se observa ca enlru cerc a = | si
ormula se lransorma in relalia cunoscula enlru aria
cercului,

a
2
). Baca inlroducem exresiile enlru a si |
in relalia enlru aria descrisa de lraiecloria elisei in saliul
a/elor oblinem.
tot
Aria 2
m
E
k
=
(8)
Baca ne aminlim ca enlru un oscilalor armonic
recvenla esle dala de relalia.
1
2
k
m
=

(9)
alunci ar|a Jcscr|sa Jc tra|cctcr|a csc||atcru|u| r spat|u|
azc|cr va i.
Fig. 4.16. Miscarea oscilatorie n graficul spa|iu-timp
si n spa|iul fazelor.
Oscila|ia prezentat n coordonatele x - t si traiectoria
n spa|iul fazelor si pentru oscilator.
#!
tot
Aria
E
=

. (1O)
Aceasla relalie remarcabil de simla ne arala o serie de
lucruri care merila observale.
- daca enerqia lolala cresle sau scade, alunci elisa
care descrie miscarea va avea o arie mai mare sau mai
mica, rin creslerea sau descreslerea roorlionala a
semiaxelor,
- daca aria lrebuie sa ramna conslanla, alunci
recvenla de miscare si enerqia lolala ramn roorlionale,
Bin rima observalie ulem inleleqe usor ce se inlmla
daca, sre exemlu, oscilalorul ierde enerqie, adica esle
un csc||atcr amcrt|zat (asa cum sunl loale oscilaloarele
reale care nu sunl inlrelinule). n acesl ca/, orma lraiec
loriei in saliul a/elor va i doar aroximaliv elilica,
Fig. 4.17. Miscarea oscilatorie amortizat n graficul
spa|iu-timp si n spa|iul fazelor.
Oscila|ia prezentat n coordonatele x - t si traiectoria
n spa|iul fazelor si pentru oscilatorul amortizat.
deoarece ierderea de enerqie (conlinua) se va resimli rin
conlinua micsorare a celor doua semiaxe si lraiecloria va
i de qen sirala (iq. 4.17).
6.Z. kIrarIorI
Baca anali/am ulin ullimul re/ullal, observam ca
lraiecloria oscilalorului amorli/al in saliul a/elor arala
ca unclul iquraliv se delasea/a si in inal ajunqe in cenlrul
sislemului de coordonale. Acesl re/ullal esle normal, caci
odala ce oscilalorul ierde enerqie, amliludinea oscilaliilor
scade, la el ca si amliludinea vile/ei obieclului, na ce
obieclul se oresle. Funclul de orire esle x = O si v = O,
adica oriqinea coordonalelor saliului a/elor. Se sune
ca acesl uncl (inal) esle un purct Jc cc|||||ru, sau in
acesl ca/ un purct atractcr. Fenlru acesl ca/ echilibrul se
reali/ea/a alunci cnd unclul iquraliv ajunqe in oriqinea
sislemului de coordonale.
Bescrierea in saliul a/elor a dinamicii evoluliei unui
sislem, asa cum am va/ul na acum, are sa nu aduca
ceva imorlanl in inleleqerea mai rounda a evoluliei unui
sislem. n realilale, daca sislemul esle mai comlical
descrierea in saliul a/elor oale sa evidenlie/e asecle
care allel ar i qreu de observal. Sa anali/am un ca/ relaliv
simlu si usor de inleles calilaliv.
1. 8IsIamuI vnIorvnaI (oi - lui e o insula, sau
rechini si creveli), evolulia sislemului in saliul a/elor
(mcJc|c Jc ccmpct|t|c).
Sa resuunem ca undeva exisla o /ona limilala in care
coexisla doar doua liuri de vieluiloare, rechini si creveli.
Rechinii mannca crevelii. Si iala roblema. care esle
dinamica pcpu|at|c| de rechini si creveli? Frin J|ram|ca
pcpu|at|c| se inleleqe modul in care varia/a in lim numarul
de rechini si numarul de creveli, resuunnd ca si rechinii
si crevelii se inmullesc sau mor normal, cu o rala (numar
de nasleri sau de morli in unilale de lim) care deinde de
condiliile de viala. numarul crevelilor (r
1
) cresle alunci cnd
numarul rechinilor (r
2
) descresle si reciroc. Craicul
(calilaliv) al cvc|ut|c| pcpu|at|||cr celor doua secii esle
dal in iqura 4.18.
Fig. 4.18. Sistemul vntor-vnat.
Cum inlerrelam acesle qraice? n qraicul a, e cele
doua axe sunl use. x - numarul de creveli, y - numarul
de rechini. Valorile dau silualia momenlana rinlrun uncl
in saliul a/elor. Fenlru o oulalie iniliala dala de creveli
si de rechini, lraiecloria in saliul a/elor esle o curba
#"
inchisa ca in ca/ul oscilalorului armonic. cele doua oulalii
cresc sau scad in numar allernaliv. Baca exisla mulli
rechini, se imulinea/a numarul de creveli. Bar in acesl
ca/ rechinii nu mai au ce mnca asa ca numarul lor scade.
Bar ca urmare a aceslei scaderi, numarul de creveli va
cresle s.a.m.d. Fenomenul esle csc||atcr (iqura |), dar
nu armonic (adica nu (iqura c). Bar esle inleresanl de
evidenlial ca in unele condilii ale dinamicii de inleraclie
sinusoidal, resecliv nu are o sinqura recvenla carac
lerislica).
Fenlru alle valori iniliale ale oulaliilor, curbele inchise
se reqasesc, insa ol avea orme sau arii inchise de ele, de
valori dierile dinlre cele doua secii, curba la care se ajunqe
la cc|||||ru (cea care urmea/a lol limul aceeasi lraieclorie
in saliul a/elor) se slabili/ea/a si mai ales ru Jcp|rJc
de valorile iniliale ale oulaliilor, indierenl de oulalia
iniliala, silualia oscilea/a e aceeasi lraieclorie in saliul
a/elor (iqura J). Se sune ca avem de a ace cu un
atractcr. Alraclorul se caracleri/ea/a rinlro crma ||rc
Jc|r|ta a tra|cctcr|c| r spat|u| azc|cr s| carc sc at|rc
|a cc|||||ru indierenl din ce /ona (a saliului a/elor)
ornesle evolulia sislemului. Aceasla comorlare esle
oarle des re/enla in ecosislemele animale, mai ales in
cele relaliv i/olale. Acesl model esle exlrem de ulil enlru
a delermina dinamica oulaliei unclie de condiliile
exislenle si ermile roqno/a evoluliei oulaliilor
idenliicnd aclorii de care aceasla dinamica deinde si
ulnd aslel conlrola sislemul. n islorie, cresleri necon
lrolale ale unor secii in dauna allora, sau a inlervenliei
umane in necunoslinla de cau/a, au rodus de/echilibre
ecoloqice. Acum, qralie aceslor modele, ulem qasi mai
usor si mai siqur modul de a echilibra si insanalosi
ecosislemele rin echilibrarea seciilor conlocuiloare.
n qeneral cnd inlrun sislem exisla cel ulin doua
lendinle conlrarii in comelilie, o aslel de dinamica esle
de aslelal.
Z. bn exemlu din i/ica esle cel al magnaIItrII sI
damagnaIItrII unuI maIarIaI IaromagnaIIr (de exemlu,
olel). bn malerial maqnelic are in conslilulia lui dioli
maqnelici care se ol orienla in cm maqnelic, roducnd
enomenul de maqneli/are. n acelasi lim, aqilalia lermica,
delerminala de lemeralura dierila de /ero K, caula sa
de/orqani/e/e acesl sislem de dioli cu lendinla de
ordonare sub inluenla unui cm maqnelic. Exisla aslel
doua lendinle in comelilie. marct|zarca matcr|a|u|u|,
sub inluenla unui cm maqnelic exlern si Jcmarct|-
zarca lui, dalorala aqilaliei lermice. Bin acesle doua
lendinle re/ulla o slare inlermediara de maqneli/are a
corului. Baca acum creslem sau descreslem inlensilalea
cmului maqnelic exlern, maqneli/area se va modiica.
Curba de varialie in lim a maqneli/arii se numesle cur|a
Jc marct|zarc sau Jcmarct|zarc iar alunci cnd cm
ul maqnelic exlern cresle si descresle eriodic, se obline
o curba inchisa denumila cur|a Jc ||stcrcz|s (iq. 4.19).
Curba de hislere/is esle un exemlu liic de evolulie a
unor rocese in comelilie (ordonarede/ordonare,
consideral ca o lransormare de a/a) si exlica dinamica
de maqneli/are.
Fig. 4.19. Curba de histerez care scoate n eviden|
c magnetizarea si demagnetizarea unui corp feromag-
netic se fac pe drumuri diferite
8. ExparImanI pa raIruIaIor. 6urba IogIsIIr
Baca dinamica de comelilie esle deslul de diicil de
veriical sau relucral cu melode simle (avnd nevoie de
un aaral malemalic de calcul ceva mai evolual), ulem
insa sa exemliicam un aslel de ca/ ulili/nd chiar si un
simlu calculalor de bu/unar.
Sa resuunem un model simlu, ideali/al. e o insula
lraiesc in ace nisle ieuri, care nu au acolo nici un dusman.
Ca alare, all lim cl au ce mnca (iarba) ei lraiesc, se
inmullesc si mor in mod nalural. Bescriem aceasla silualie
rinlro dinamica a numarului de ieuri care exisla e insula
la un momenl dal. Fie acesl numar x. Fenlru a scrie ecualia
care descrie evolulia numarului de ieuri, adica varialia lui
x in lim, va lrebui sa ,conslruim o ecualie" care dua
re/olvare sa ne suna ce se inlmla cu numarul de ieuri.
n acesl sco, sa vedem de cine deinde creslerea sau
descreslerea aceslui numar. Beoarece exisla deslula iarba
e insula, inseamna ca numarul de ieuri care vor aarea
dua o qeneralie (considerala ca unilale de lim) va i
roorlional cu numarul de ieuri exislenli in qeneralia
anlerioara. Vom scrie acesl lucru aslel.
2 1
1
2 1
x x
cx
t t

(11)
##
Aici (t
2
- t
1
) = , - unilalea de lim (qeneralia), x
1
esle
numarul de ieuri din qeneralia iniliala, x
2
esle numarul de
ieuri din urmaloarea qeneralie, iar c esle o conslanla.
Aceasla ecualie se cilesle asa. creslerea (x
2
- x
1
)
oulaliei in unilalea de lim, , esle roorlionala cu
numarul de ieuri din qeneralia anlerioara. Coeicienlul c
esle o conslanla care indica (descrie) vile/a de creslere a
oulaliei. Baca se rescrie ecualia de mai sus aslel.
2 1 1
x x cx = , sau
2 1 1
x x cx = + . (12)
evolulia se oale calcula si inlerrela simlu.
Relalia ne arala ca la iecare qeneralie oulalia de ieuri
cresle cu canlilale cx
1
. Baca c = O, oulalia ramne
conslanla in lim. Baca c esle > O, oulalia cresle, daca
c esle O, oulalia va descresle. Fenlru exemliicare
vom aleqe x
1
= 1OOO, si c = O.O1. nseamna ca dua rima
qeneralie vom avea o oulalie de x
2
= 1OOO
O,O11OOO1 = 1OOO 1O 1O1O ieuri. n qeneralia
urmaloare vom avea (si vom nola loldeauna, la iecare
doua qeneralii conseculive, qeneralia anlerioara cu x
1
si
qeneralia care aare cu x
2
). x
2
= 1O1O O,O11O1O1 =
1O2O,1. Baca conlinuam calculele vom obline enlru
qeneraliile succesive urmaloarele cire enlru oulalie.
1O8O,8O1, mai dearle 1O4O,OO4O1 s.a.m.d. Fulem sa
acem calculul cu un simlu calculalor de bu/unar. Bua
un lim de calcul vom vedea ca oulalia incee sa creasca
lol mai raid. esle normal caci creslerea se accelerea/a e
masura ce numarul de ieuri cresle s.a.m.d. Balele oblinule
ol i lrecule e un qraic ca cel ce urmea/a (iq. 4.2O).
Fig. 4.20. Evolu|ia exponen|ial a popula|iei
0
0.5x10
5
1.0x10
5
1.5x10
5
20 40 60 80 100
x
0
= 1000
c = 0.04
c = 0.03
c = 0.05
c = 0,01
Generatii
P
o
p
u
la
t
ia

Se vede de aici ca enlru un coeicienl de creslere de
O,O1, dua 1OO de qeneralii oulalia devine mai mare de
25OO de ieuri, dar enlru un coeicienl de creslere de
numai cinci ori mai mare, c = O,O5, dua 1OO de qeneralii
oulalia ajunqe la 1,5.1O
5
= 15O.OOO. Creslerea esle oarle
raida la coeicienli de creslere mai mari. Ce inseamna un
coeicienl de O,O5? nseamna aarilia de 5 ieuri din 1OOO
iniliali, la o qeneralie. Acesl coeicienl esle in realilale oarle
mic. Ar i normal sa consideram ca in medie aare dua o
qeneralie macar un ieure la doi iniliali, adica un coeicienl
de 5O% (= O,5). n aceasla silualie creslerea oulaliei
esle absolul verliqinoasa. Sunl necesare doar 1O qeneralii
enlru a ajunqe la o oulalie de 15O.OOO de ieuri!
Modul de creslere sludial se numesle cxpcrcrt|a|.
Acesl model esle valabil la orice sislem de oulalii sau
marimi a carui creslere in unilale de lim esle roorlionala
cu oulalia dinlro qeneralie anlerioara. Alunci cnd uneli
banii la banca aveli arle de o aslel de creslere, doar ca la
banca coeicienlul de creslere esle de obicei de ordinul a
8% 8% iar unilalea de lim esle anul! Fuleli sa va calculali
sinquri creslerea deo/ilului bancar in lim dua acelasi
model ca si cel de sus.
Bar ce se inlmla de al cu oulalia noaslra de
ieuri? eurii, la o aslel de creslere exonenliala, vor avea
in curnd o roblema. nu vor mai avea ce sa mannce, se
lermina iarba! Foulalia de ieuri va sueri de oame iar
creslerea se va incelini, adica coeicienlul c va scadea.
Cum se line conl in model de acesl eecl de modiicare a
coeicienlului? Se oale considera ca acesl coeicienl scade
odala cu creslerea oulaliei aslel incl de la o anumila
oulalie maxima (limila) oulalia nu va mai cresle (adica
c devine eqal cu /ero). Baca se line conl de acesl eecl,
ecualia care descrie varialia oulaliei oale i scrisa (dua
unele modiicari malemalice la urmaloarea orma.
X = 4X(1 - X), (18)
unde X esle acum oulalia exrimala sub orma relaliva
la maximum de oulalie osibila (X = 1 esle valoarea
maxima, iar X = arala oulalie nula), iar joaca rolul
coeicienlului de creslere. Ecualia de mai sus se numesle
ccuat|c |c|st|ca si descrie acesl ca/ al canlilalii limilale
a resurselor alimenlare (iarba) ale ieurilor de e insula.
Bin modul in care sa ales variabila X, ea oale sa ia valori
inlre O si 1, iar oale avea orice valoare inlre O si 4.
Coeicienlul se mai numesle paramctru Jc ccrtrc|
deoarece enlru acesl model, el conlrolea/a schimbarea
dinamicii de creslere a oulaliei. Molivul aceslor aleqeri
esle neesenlial enlru a descrie ce se inlmla in acesl
ca/. Saliul a/elor in acesl ca/ se reduce la urmarirea
succesiunii slarilor dua iecare qeneralie. Esle evidenl ca
disculnd de qeneralii, vom avea slari e care le ulem
deini la o qeneralie sau alla si nu vom ulea discula desre
o ,qeneralie" raclionara, cum ar i 2,8 sau 15,O qeneralii!
#$
Frin urmare, e qraicul succesiunii slarilor se vor
rere/enla uncle care rere/inla slarea la acel momenl,
iar liniile care unesc slarile nu au nici o alla inlerrelare
decl de a ne ermile urmarirea mai lesnicioasa a evoluliei
de la o slare la alla.
Baca eecluam calculele dua acelasi model ca cel an
lerior, vom obline enlru modelul loqislic urmaloarea
desasurare de evenimenle descrise in saliul a/elor.
Calculul oale i acul si cu un simlu roqram scris in
BASC.
F0R =1 T0 4O
X=LAMBBA`X`(1X)
FRhT X
hEXT
Fig. 4.21, =. Evolu|ia conform modelului logistic.
n qraicele care urmea/a se vede modul in care varia/a
oulalia de ieuri unclie de lim, enlru dierile valori
ale aramelrului de conlrol.
Fig. 4.21, >. Evolu|ia conform modelului logistic.
Craicele coresund la un aramelru de conlrol care
au valorile l = O,9 (re/inla a scadere conlinua sre /ero,
iq. 4.2O, a), 2,OO (slare slalionara cu erioada 1) (iq.
4.21, |, 8,2O (slare slalionara cu erioada 2), 8,52 (slare
slalionara cu erioada 4, iq. 4.21, J), 4,OO (comorlamenl
haolic, iq. 4.21, c).
Fig. 4.21, ?. Evolu|ia conform modelului logistic.
Fig. 4.21, @. Evolu|ia conform modelului logistic.
Fig. 4.21, A. Evolu|ia conform modelului logistic.
Cele doua labele dau re/ullalele evoluliei sislemului
loqislic enlru lrei valori ale lui .
#%
Frimul label coresunde evoluliei sislemului care leaca
de la valoare iniliala X
O
= O,4 iar al doilea coresunde
evoluliei enlru X
O
= O,85.
Valorile inqrosale scol in evidenla dierenlele de evolulie
inlre cele doua ca/uri. Ceea ce esle evidenl de aceasla
dala esle alul ca enlru = 4, rediclibililalea esle
inexislenla in sensul ca mici varialii ale condiliei iniliale
schimba comlel evolulia ullerioara a sislemului. Sa com
aram acesl re/ullal cu cel oblinul enlru exemlul anali/ei
caderii corurilor. Acolo, mici varialii ale condiliei iniliale
(x = 19, 2O sau 21 m) evidenl modiica evolulia sislemului,
dar aceasla evolulie esle rediclibila si deci ulili/abila
raclic. n ca/ul unui enomen care urmea/a un model de
li loqislic, la aramelrii de conlrol > 8,52 cvc|ut|a
s|stcmu|u| Jcv|rc rcprcJ|ct||||a!
Cleva ronrIutII ImporIanIa se ol exlraqe din acesl
exerimenl (malemalic) simlu.
a) Cu loale ca slarea sislemului esle descrisa de o
ecualie simla si oarle bine deinila (ccuat|a |c|st|ca),
evolulia aceslui sislem oale i prcJ|ct||||a sau |mprcJ|c-
t||||a, Jcp|rzarJ Jc va|carca paramctru|u| Jc ccrtrc|,
enlru valori ale aramelrului de conlrol mai mari decl o
valoare crilica, sislemul se comorla |act|c. Sune ca
avem de a ace cu |acs Jctcrm|r|st. Cuvnlul Jctcrm|r-
|st rovine de la alul ca avem o ecualie malemalica
corecla care descrie sislemul, dar comorlamenlul
sislemului in acesl reqim esle |mprcJ|ct||||a.
b) vc|ut|a s|stcmu|u| cstc cartc putcrr|c Jcpcr-
Jcrta (mai ales in reqiunea coresun/aloare unui ara
melru de conlrol mai mare decl cel crilic) Jc ccrJ|t|a
|r|t|a|a. Aceasla caraclerislica esle uneori denumila ccct
Jc |uturc, descoeril de calre Edward Loren/ (un me
leoroloq care a sludial sislemul almoseric si care a dal un
model simlu de almosera e ba/a caruia a resuus ca
se ol ace roqno/e meleoroloqice mai recise). Eeclul
se mai oale enunla aslel. m|c| var|at|| a|c ccrJ|t|||cr
|r|t|a|c Jatcratc, Jc cxcmp|u, |ata|| Jc ar|p| a uru|
|uturc, urJcva pc |c|, pcatc sa ccrJuca r v||tcr |a
mcJ||car| Jramat|cc a|c star|| vrcm||, r a|ta partc Jc
pc |c|.
Eeclul se mai numesle ccct Jc scrs|||||tatc |a ccr-
J|t|| |r|t|a|c. Baca un asemenea eecl dramalic se oale
roduce chiar si in ca/ul unui sislem simlu, alunci enlru
sisleme mai comlicale acesl eecl lrebuie sa ie cu
siquranla re/enl.
n imaqinea urmaloare (iq. 4.22) se iluslrea/a qraic
evolulia a doua sisleme (a, |) raclic idenlice ce ornesc
din aceleasi condilii iniliale. Bua un lim mai mull sau
mai ulin scurl, evolulia celor doua sisleme se dierenlia/a
in all incl nu se va mai ulea ace nici o rediclie a
evoluliei lor viiloare.
Fig. 4.22. Sensibilitatea la condi|iile ini|iale
Cl de imorlanla esle aceasla observalie oale i
inleleasa din urmalorul exemlu. Se slie asla/i ca evolulia
vielii e o lanela (de exemlu Famnl) esle condilionala
de slabililalea climalica e inlervale de lim oarle mari
(limi qeoloqici sau lanelari). Sa ajuns a/i la conclu/ia
ca Famnlul a ulul i leaqanul vielii deoarece clima a osl
relaliv slabila e o mare inlindere de lim. Sa observal ca
alle lanele nu au beneicial de o aslel silualie. Molivul
enlru care Famnlul a osl in aceasla silualie avorabila a
osl delerminal de alul ca la un momenl dal, la scara
cosmica de lim, Famnlul a calal Luna. Calarea Lunii
a slabili/al axa de rolalie a Famnlului ermilnd o evolulie
lenla, dar slabila a climei, si aslel viala a ulul sa aara,
sa se slabili/e/e, sa evolue/e si sa ajunqa acolo unde esle
acum. Allel miscarea lanelelor in jurul Soarelui ar i osl
deslul de imrediclibila si de haolica aslel incl e lermen
lunq clima nu ar i osl slabila, ar i avul varialii draslice,
asa cum conslalam ca exisla e Mercur, Marle sau Venus,
sre exemlu.
r) Cau/a aceslei sensibililali la condiliile iniliale si care
are ca re/ullal o comorlare imrediclibil a sislemului esle
dala de ratura rc||r|ara a s|stcmu|u| r cauza. Fenlru
orice sislem i/ic neliniar, ne ulem aslela ca in anumile
#&
condilii el sa lreaca inlrun reqim de |acs Jctcrm|r|st aslel
incl evolulia lui ullerioara sa nu mai oala i re/isa.
nsislam asura alului ca nerediclibililalea evoluliei
sislemului nu esle delerminala nici de comlexilalea
sislemului, nici de cunoaslerea imerecla a condiliilor
iniliale, nici de necunoaslerea exacla a leqii de evolulie si
nici din cau/e de calcul malemalic. mrediclibililale esle
de nalura ,orqanica" adica re/ida in nalura lucrurilor sau a
enomenelor insasi.
d) Beoarece majorilalea sislemelor reale sunl neliniare
(si nu ne reerim la modelele liniare olosile enlru sludiul
simliical al enomenului) aspcctc|c Jc |acs Jctcrm|r-
|st surt prczcrtc pcstc tct. Boar aroximaliile simle sunl
liniare si rediclibile. n schimb, unele sisleme re/inla
imrediclibililale chiar pcrtru c cvc|ut|c pc tcrmcr scurt
(cum ar i enomenele meleoroloqice) sau pc ur tcrmcr
|ur (cum sunl cele de nalura cosmica). Re/ulla ca esle
nevoie sa slim na in ce momenl ulem conla e o
rediclibililale accelabila si de la ce momenl nu mai avem
aceasla osibililale. Sludiul dinamicii neliniare a enome
nelor oale sa dea rasuns la aceasla inlrebare. Esle
necesara cunoaslerea recisa a sislemului si luarea in
considerare a acelor asecle care re/inla neliniarilale,
chiar daca aarenl acesle eecle (sau lermeni in ecualiile
sislemului) sunl neqlijabile. Se conslala insa ca ele nu
sunl neqlijabile. Rolul dinamicii neliniare esle sa indice
limilele na la care aroximaliile ol da re/ullale
rediclibile.
6.8. 8IsIama daparIa da arhIIIbru
Fig. 4.23. Fizica leagnului.
Fig. 4.24. Traiectorii n spa|iul fazelor pentru miscarea
leagnului.
Majorilalea sislemelor care ol re/enla enomene
descrise ca |acs Jctcrm|r|st sunl s|stcmc Jcpartc Jc
cc|||||ru.
bn sislem se numesle dearle de echilibru daca se
qasesle inlro slare care, in mod normal, nu oale sa
sub/isle ara o inlervenlie din aara. Be exemlu, un
oscilalor real are nevoie de un sulimenl conlinuu de
enerqie enlru asi menline oscilaliile. Fenlru ca un cor
incal/il, sa ramna in slarea resecliva, lrebuie sa
rimeasca inconlinuu enerqie din exlerior (ca alunci cnd
ierbem mull lim mncarea care necesila o rearare la o
lemeralura conslanla, sau enlru ca un bec sa lumine/e
elc.). Acesle sisleme sunl deci sisleme disialive, adica
sisleme care ierd enerqie (sre exlerior).
Eeclele de neliniarilale se siml cu all mai mull cu cl
aducem sislemul mai dearle de echilibru, deci cu cl
enerqia urni/ala sislemului esle mai mare.
bn exemlu clasic si deslul de simlu esle cel al osci
laliilor unui endul mai comlex. Ce inseamna asla?
Sa anali/am, enlru inceul, o silualie simla la rima
vedere, dar care ridica unele inlrebari serioase daca
examinam silualia mai in amanunl. Esle vorba de exerienla
simla e care am avulo in coilarie, alunci cnd neam
dal in leaqan. 0 schila clariicaloare ne va ajula. Leaqanul
esle, in esenla, un endul in care ne ulem ,da". Bin i/ica
slim ca enlru ca un endul sa se una in miscare, lrebuie
scos din slarea de echilibru (iq. 4.28). Be obicei, alunci
cnd ne suim in el il scoalem din echilibru si aslel ne
balansam. Bar enlru a inlreline balansul, lrebuie sai
urni/am enerqie. n acesl sco slim sa olosim o serie de
miscari, care coresund modiicarii cenlrului de qreulale
si care ermil chiar amliicarea miscarii, aslel in cl cei
mai curajosi se ol da si esle ca. Anali/a i/ica a aceslei
miscari nu esle deloc simla. n orice ca/, esle un exemlu
liic de sislem neliniar! Menlinerea oscilaliilor resuune
in acesl ca/ aducerea sislemului dearle de echilibru. bn
coil cu exerienla oale conlrola erecl aceasla miscare.
Cum o descriem?
n qraicul de mai sus (iq. 4.24) se oale recunoasle
descrierea oscilaliilor in saliul a/elor, e elisele desenale.
#'
Cele doua variabile ale qraicului sunl unqhiul si varialia
in unilale de lim a aceslui unqhi. bnqhiul joaca rol de
coordonala de o/ilie, iar varialia lui in lim joaca rol de
imuls (qenerali/al). Esle necesar sa ulili/am variabila
unqhi deoarece oscilaliile sunl mari si deci nu ulem
aroxima miscarea cu aceea a unui oscilalor liniar. n
qraicul de mai sus elisele descriu oscilalia leaqanului
enlru amliludini relalivi mici (curbele 1 si ?). Bar daca
coilul din leaqan doresle sasi aca un balans mai mare el
se oale da esle ca (curbele 3 si 4). n acesl ca/, unqhiul
oale sa aiba valori mai mari decl 8OO
O
si deci qraicul
lrebuie sa ermila descrierea aceslui ca/. Be aceea el are
e axa ori/onlala valoarea unqhiului care oale sa creasca
indeinil, esle 8OO
O
. 0scilalia din jurul unclului A, esle
aceea obisnuila la un endul. 0scilalia din jurul unclului
5, coresunde oscilaliei in jurul verlicalei, dua ce coilul
sa rolil odala in jurul unclului de rolalie. Fo/ilia verlical,
cu caul in jos a osl alinsa in unclul 0. Traiecloriile 3 si 4
din saliul a/elor indica aceasla silualie in care se ol
ace un numar mare de roliri, care sa duca la creslerea
conlinua a unqhiului de rolalie. Ca/ul acesla se oale inllni
alunci cnd la un concurs qimnaslul reali/ea/a la bara ixa
mulle rolalii, iqura denumila in limbaj sorliv ,qiqanlica".
Ce ulem sa sunem desre evolulia aceslui sislem, rivind
lraiecloria lui in saliul a/elor? n rimul rnd, observam
ca doar in unclul 0 (si loale cele echivalenle), varialia
unqhiulara esle nula. Fenlru un endul in miscare, aceslea
sunl sinqurele uncle de reaus. Furctc|c A si 0 ol i de
rcpaus doar daca endulul nu se misca de loc (nu are enerqie
cinelica). Furctc|c A si 5 sunl uncle de cc|||||ru sta||| si
rere/inla inalul sislemului lasal sa evolue/e liber (sa
disie/e loala enerqia). Funclul 0 esle un purct Jc cc|||||ru
|rsta|||, caci endulul alal in aceasla o/ilie se va
de/echilibra la cea mai mica erlurbalie si se va duce sonlan
sre A sau 5. Acesl uncl se numesle purct Jc sa. Funclele
A si 0 se numesc ccrtrc sau purctc |xc. Traiecloria 3 care
lrece rin unclul 0 se numesle scparatr|cc, caci seara
/onele in care oscilalia esle limilala de /onele in care oscilalia
esle nelimilala (unqhiul oale sa creasca indeinil).
Toale aceslea au osl necesare enlru a ulea descrie
in saliul a/elor o miscare mai comlexa. Sa re/enlam
un aslel de ca/.
FanduIuI dubIu
bn exemlu clasic si deslul de simlu esle cel al
oscilaliilor unui endul mai comlex (ormal, de exemlu,
din asocierea a mai mullor endule simle ca, de exemlu,
in iqura 4.25).
Fig. 4.25. Trei variante de pendule multiple.
n iqura 4.2O se re/inla un endul dublu, in doua
o/ilii dierile de miscare.
Fig. 4.26. Pendulul dublu n dou momente de oscila|ie.
Surri/a cea mare esle alul ca acesl sislem, ceva
mai comlical decl cel al unui endul simlu, oseda o
miscare care se incadrea/a in asa numilul |acs Jctcr-
m|r|st. Miscarea esle haolica deoarece nu ulem
revedea o/iliile succesive ale celor doua endule,
unqhiurile q
1
si q
2
ulnd sa varie/e comlel haolic in
lim. La doua reluari succesive ale oscilaliilor (e iqura
4.27, evoluliile a si |), desasurarea evenimenlelor va
dieri. Sunlem in ca/ul haosului delerminisl.
Fig. 4.26. magine a haosului determinist.
kIrarIorI sIranII
Am va/ul ca evolulia oricarui sislem dinamic se oale
descrie in saliul a/elor daca avem selul de ecualii care
$
descrie sislemul. Bua ce oamenii de sliinla au descoeril
rorielalile curioase ale unor sisleme dinamice descrise
rin ecualii simle (cum ar i curba loqislica) au de/vollal
o direclie noua in malemalica si in i/ica si anume
cxpcr|mcrtu| pc ca|cu|atcr. Exerimenlul e calculalor
nu esle un simlu calcul, sau o simla modelare sau
vi/uali/are a unui enomen. Esle allceva. Esle ca un el de
,realilale virluala", in sensul ca oli sali conslruiesli un
sislem i/ic dua cum doresli, dnd doar sislemul de ecualii
de lecare.
Baca acesl sislem coresunde sau nu cu un sislem
i/ic, ramne de va/ul. Esle un exerimenl de liul ,sa
vedem ce se inlmla daca...". Sludiem sislemul in
saliul a/elor calculalorul ace loale calculele, iar noi
incercam sa inlerrelam re/ullalele. Sau acul nenumarale
aslel de exerimenle. Fenlru majorilalea sau descoeril
si enomen i/ice care ol i exlicale cu ajulorul lor.
bn exemlu din mullele exislenle esle asa numilul
s|stcm |crcr, dua numele celui care la sludial. n iqura
4.24 esle re/enlal sislemul henon ca sislem de ecualii
de li ileraliv (ca si curba loqislica) recum si o orliune
din evolulia din saliul a/elor a sislemului.
Bin mulle exerimenle sau lras o serie de ronrIutII,
comune enlru nenumarale ca/uri. Cleva dinlre ceslea
sunl urmaloarele.
a) Sislemul henon arcurqe slarile din saliul a/elor
e curbe de orma indicala in iqura 4.28, indierenl de
valorile iniliale ale variabilelor x si y.
Fig. 4.28. Traiectorii n spa|iul fazelor pentru sistemul
Hnon.
Falul ca loale slarile sislemului se qasesc e acele
curbe, arala ca ele sunl sinqurele lraieclorii slabile ale
sislemului. Sislemul nu oale sa se qaseasca decl in
coleclia de slari din iqura. humim acesle lraieclorii
atractcr| strar|| si vom vedea de ce sunl ,slranii".
b) Baca insa incercam sa urmarim tcmpcra| succe
siunea de slari vom avea o mare surri/a. Ceea ce se
inlmla uleli vedea in iqura 4.29, unde e lraieclorie
au osl indicale unclele (slarile) in succesiunea lor. Se
observa lisa oricarei ordini in aceasla succesiune. Sa
ne aminlim de lraiecloria elilica in saliul a/elor a
oscilalorului armonic. Acolo ulem qasi loldeauna
succesiunea de momenle care sunl ordonale, unul dua
allul, aslel incl ulem sa deinim un scrs Jc mcrs
(evolulie) e lraiecloria din saliul a/elor. Avem, cu alle
cuvinle, prcJ|ct|||||tatc. Acesl lucru nu se inlmla cu
lraiecloria mullor sislem dinamice reale. Succesiunea
slarilor esle lolal a|catcarc, dar mullimea slarilor va i
mereu aceeasi, indierenl de condiliile iniliale. Acesl qen
de comorlare a condus la lermenul de strar|u si esle
caraclerislic mullor sisleme dinamice neliniare si mai ales
unor sisleme Jcpartc Jc cc|||||ru.
Fig. 4.29. Traiectorie n spa|iul fazelor pentru un sistem
de tip Hnon, n care sunt prezentate succesiuni ale
strilor, numerotate n ordine cresctoare.
Tol ceea ce am disculal na acum esle valabil enlru
sislemele care sunl dearle de echilibru. Be obicei, chiar
daca sislemul esle neliniar, daca el esle oarle aroae
de echilibru, eeclele neliniarilalii nu se vad si de mulle
ori consideram ca sunl sisleme ,cuminli". n realilale nu
esle asa. Esle doar re/ullalul alului ca sunl aroae de
echilibru. Am ulea sune ca noi lraim inlro lume i/ica
in care enerqiile imlicale sunl relaliv mici, iar eeclele
neliniarilalilor nu se vad. Cum merqem la enerqii mai mari
cum ele ince sa se vada, iar enomenele caala alla
comorlare, uneori lolal neaslelala. Am ulea sune,
rin analoqie, ca la el cum in leoria relalivilalii aar
enomene neaslelale cnd ne aroiem de vile/a luminii,
si aici aar enomene neaslelale alunci cnd enerqia
cresle.
$
Schimbarea de slare de la rurgaraa IamInar Ia raa
IurbuIanI esle un all exemlu de sislem haolic. |umu|
Jc t|ara (iq. 4.8O a) sau cele doua jeluri ale unei qalaxii
(iq. 4.8O |) rere/inla exemle inleresanle.
kIIa provorrI
Fig. 4.30. Fumul de la o |igar (a) si jeturile galaxiei
3C449 (b).
a.
b.
Fenomenul oale i inleles calilaliv aslel. Fumul de
liqara se urca dalorila densilalii mai mici a aerului cald.
Fe masura ce urca, vile/a lui cresle. 0urcrca cstc
|am|rara in sensul obisnuil olosil la curqerea unor luide.
La un momenl dal, brusc, jelul (,uiorul") de um incee
sa curqa de/ordonal. Face rolocoale, vrlejuri si incee
sa se diserse/e in saliu. Se sune ca lrece inlro
curcrc tur|u|crta. Ce anume a delerminal ca miscarea
laminara sa se lransorme in una lurbulenla? Cau/ele sunl
mull mai rounde si, asa cum se schimba slarea de
aqreqare (la loire, vaori/are, solidiicare elc.) la el se
schimba si aici slarea de miscare (adica caraclerul ei).
de la laminar lrece la lurbulenl. Esle un exemlu liic e
carel vedem uneori si la ruri. Slarea lurbulenla nu esle,
de al, chiar haolica, asa cum are la rima vedere.
Vrlejurile resuun m|scarca cccrJcrata, cccrcrta,
a miliarde de molecule, adica esle exlrem de bine
orqani/ala. Esle un all el de miscare ordonala, dar nu ca
aceea din miscarea mecanica, dar nici all de de/ordonala
ca a moleculelor dinlrun qa/! Aceasla lransormare (care
ace arle dinlro caleqorie larqa de lransormari numile
de crJ|rc-JczcrJ|rc) oale i inleleasa doar in cadrul
leoriei haosului.
Caraclerul ur|vcrsa| al enomenelor |acsu|u| Jctcr-
m|r|st oale i va/ul e slruclura jelurilor observale la
unele qalaxii din saliul cosmic (iqura 4.8Ob), lolal
asemanaloare ca orma cu cea a umului de liqara (iqura
4.8Oa).
bn exemlu rumos esle cel al maandraIor pa IIuvII
re/enlal la inceulul cailolului (iq. 4.4 Meandre e
Ama/on).
Acesle meandre nu sunl delerminale de accidenle de
leren si nu sunl inlmlaloare. Ca si in ca/ul umului sau
a jelurilor re/enlale, si aici aarilia meandrelor esle
rcccsara din moliv de dinamica haolica.
Sa acem un exerimenl simlu. Fe o laca de slicla
bine curalala si ulin inclinala, se lasa sa curqa
conlinuu un irisor de aa. Firisorul va curqe in josul
lacii de slicla si ne aslelam sa mearqa direcl in jos.
hu esle inloldeauna asa. Baca micsoram mull inclina
rea lacii de slicla si daca iricelul de aa esle in adevar
oarle slab, vom observa ca lraiecloria lui va incee sa
seruiasca! bn exemlu simlu de lran/ilie de la
miscarea delerminisla (rediclibila) la una nere
diclibila. hu slim recis nici cnd si nici cum se va
duce iricelul de aa!
Fig. 4.31. Dou traiectorii ale unei bile de biliard pe o
mas special.
8. 8ansIbIIIIaIaa Ia rondIIIIIa InIIIaIa. axampIu pa
masa da bIIIard
$
Mesele de biliard ol i de dierile orme. bnele ol i
drelunqhiulare cum sunl cele clasice, allele ol i ovale,
allele ol avea unul sau mai mulle obslacole in cenlru.
Sa luam ca exemlu masa din iqura 4.81 care are in
cenlru un obiecl cilindric, ase/al verlical. Se conslala
raclic si se demonslrea/a malemalic ca doua loviri
raclic idenlice (a,b), din acelasi uncl, duc dua un lim
la lraieclorii lolal dierile. Cu alle cuvinle, cr|cat Jc m|ca
ar | J|crcrta dinlre cele doua loviri, dua un lim
dierenlele vor cresle aslel incl lraiecloria inala nu oale
i re/isa. Esle un exemlu simlu de scrs|||||tatc |a
ccrJ|t|| |r|t|a|c.
D. EIamanIa da gaomaIrIa IrarIaI - o InrursIuna n Iumaa IormaIor
bn raclal esle un obiecl qeomelric care esle nerequlal
sau disconlinuu la orice scara lam rivi si care esle
,raclural" inlrun mod seciic. 0bieclul raclal oale i
desacul in arli care sunl iecare s|m||arc cu obieclul oriqi
nal. bn raclal are o ininilale de delalii, care se re/inla
inlro succesiune care se reela.
Cu loale ca obiecle raclale au osl descoerile inca de
la srsilul secolului al XXlea (1872 K. weierslrass, 19O4
helqe von Koch) ele au osl recunoscule abia in 1975 ca
rere/enlnd un domeniu nou in malemalica de calre B.
Mandelbrol care lea denumil racta||. Mandelbrol a
invenlal cuvnlul ,racta|", care deriva din lalinescul
,ractus", derival la rndul sau din verbul ,rarcrc" (a
sarqe, a ace bucali, a /drobi in raqmenle nerequlale).
6ccmctr|a racta|a cstc astc| acca ramura a matcma-
t|c|| carc stuJ|aza prcpr|ctat||c racta|||cr. Sa conslal
ca nenumarale enomene ol i descrise olosind aceasla
qeomelrie iar raclalii siau qasil alicalii in sliinla, leh
noloqie, economie, arla, calculaloare si mulle alle domenii.
hoi ii vom sludia in conlexlul i/icii.
.1. hoIIunaa da dImansIuna
Fig. 4.32. Pictur egiptean (aprox. 1400 .Hr.) n care
se prezint opera|ia de msurare a terenului.
Fig. 4.33. Pantera.
Cuvnlul ,qeomelrie" rovine din limba qreaca de la
6c = Famnl si mctrc = a masura. Ceomelria esle o arle
a malemalicii care se ocua cu relaliile saliale dinlre iquri
si a osl inlrodusa de calre Thales. holiunea cenlrala a
qeomelriei esle ccrrucrta. n qeomelria de/vollala de
calre Euclid, se sune ca doua iquri sunl conqruenle daca
ele sunl leqale inlre ele rin relalii de relexie, rolalie sau
lranslalie. Exisla mai mulle liuri de qeomelrii, unele care
diera rin saliul in care sunl deinile. qeomelria lana
sau euclidiana, qeomelria e o sera elc., sau rin modul
in care se deinesc lransormarile qeomelrice.
Masurarea lerenurilor (suraelelor de amnl) a osl
una dinlre rimele aclivilali umane care au cerul masuralori
de reci/ie. Sre exemlu, civili/alia eqileana sa ba/al
e erlililalea vaii hilului, e inundarea eriodica (rimavara)
a malurilor lui. Be aici a aarul necesilalea de a reimarli
lerenul inlre oameni, dua inundalia care evidenl slerqea
orice urma de ronliere inlre lerenuri. n acesl sco,
eqilenii aveau un cor de slujbasi care masurau si arendau
lerenurile in iecare an. Fenlru aceasla oloseau ,rnqhia
cu noduri", care avea lunqimea de 12 unilali (arli) si cu
care se ulea conslrui un lriunqhi drelunqhic, de laluri 8,
4 si 5, adica lriunqhiul lui Filaqora. Cu o aslel de rnqhie
se ol nola e leren unqhiurile drele, resecliv se ol
lrasa, la orice scara, arcele drelunqhiulare de leren.
Comararea si ,lransormarea" qeomelrica a lerenurilor a
osl aslel bine de/vollala in anlichilale (iq. 4.82).
5|m||ar|tatca esle un concel exlrem de imorlanl in
qeomelrie. Concelul de similarilale ulili/al in malemalica
$!
Fig. 4.34 ,Transformri geometrice suferite de pantera
anterioar.
esle mai recis decl acela ulili/al in vorbirea curenla. Sre
exemlu, in iqura 4.88, aveli un desen al unei anlere.
Fuleli sa recunoasleli anlera similara cu ea, dinlre cele
alru re/enlale in iqura 4.84?
Care esle similara cu rima? Evidenl ca ali qhicil. Bar
oare cum ali ralional? Aduceliva aminle din malemalica
si exlicali molivele enlru care doua lriunqhiuri sunl
asemenea (iq. 4.85) si alicali ralionamenlul la roblema
cu anlerele.
Fig. 4.35. Triunghiuri asemenea.
Ce inseamna J|mcrs|urc ccmctr|ca (concel
inlrodus de calre Euclid) si relalia cu rumaru| Jc raJc Jc
|||crtatc ale unui sislem?
heam obisnuil ca in viala de loale /ilele sa aroximam
ormele care aar in nalura rin noliuni qeomelrice
abslracle, cum ar i. uncle, linii, cercuri, lane. Aceasla
aliludine esle un uncl cenlral al qeomelriei lui Euclid,
exrimala in lucrarea lui denumila |cmcrtc|c (iq. 4.8O).
Aceasla carle rere/inla de mai mull de doua mii de ani nu
numai urJamcrtc|c ccmctr|c| dar si un exemlu de
tccr|c ax|cmat|ca. se leaca de la axiome alese ca iind
evidenle si se deduc de aici loale consecinlele loqice,
corecle. Toale iqurile qeomelrice sunl asadar mullimi de
uncle care sunl mai mull sau mai ulin coneclale inlre
ele. Frinlre aseclele undamenlale inlroduse de calre
Euclid a osl si noliunea de J|mcrs|urc. Frin deinilie,
Euclid a alribuil dimensiunea /ero unui uncl, dimensiunea
1 unei curbe, dimensiunea 2 unei suraele si dimensiunea
8 unui cor. Be aici, se oale sune ca o curba esle o
succesiune (densa) de uncle ,use ca la ca", ca o
suraala esle comusa din curbe use una lnqa alla, iar
un cor esle o suraunere de suraele use una esle
alla. n loale ca/urile, saliul resecliv (1, 2 sau 8dimen
sional) esle comlel umlul, adica nu ramn locuri ,qoale".
Esle un mod inluiliv de a inleleqe structur||c ccmctr|cc.
Fulem comlela aceasla imaqine cu ideea (de/vollala
ullerior) ca daca incercam sa slabilim o/ilia unui uncl
e o dreala avem nevoie de un rumar (cccrJcrata). Acesl
numar va indica J|starta pc cur|a de la un uncl de e
curba, lual ca oriqine, na la unclul consideral. Baca
insa dorim sa slabilim o/ilia unui uncl in lan, avem
nevoie de doua numere, iar daca dorim sa slabilim o/ilia
unui uncl in saliu sunl necesare lrei uncle. Sunem ca
disculam desre un spat|u ur|J|mcrs|cra| (cur|a),
||J|mcrs|cra| (supraata) sau tr|J|mcrs|cra| (ccrpu|).
Sunem, rinlre allele, ca noi lraim inlrun saliu lridi
mensional, caci ne ulem misca e lrei direclii
indeendenle. inainle sau inaoi, la dreala sau la slnqa,
in sus sau in jos.
Baca aleqem sa rere/enlam saliul rinlrun sislem
de axe (de exemlu reclanqular carle/ian), cele lrei
numere de care avem nevoie enlru a slabili o/ilia unui
uncl in acesl saliu se numesc cccrJcratc ale unclului.
Cu ajulorul coordonalelor se oale descrie usor lraiecloria
unui obiecl in saliul i/ic.
Fig. 4.29. Desen care imagineaz portretul lui Euclid
alturi de imagini ale operei lui, cartea Elementele n
edi|ii ceva mai noi.
$"
.Z. IImIIaIa gaomaIrIaI aurIIdIana
Fenlru a inleleqe diicullalea inlminala in deinirea
inluiliva a J|mcrs|ur|| sa luam urmalorul exemlu. Sa
consideram un qhem de soara cu diamelrul de 1O cm,
avnd irul de 1 mm qrosime. Be la 1O m dislanla, qhemul
esle asimilabil cu un uncl (dimensiunea sa eecliva esle
O), observal mai de aroae, de la 1O cm, de exemlu,
qhemul esle rere/enlal rinlro bila lridimensionala. Fe
masura ce ne aroiem, dimensiunea eecliva a qhemului
se schimba. la o dislanla de 1O mm, acesla esle erceul
ca un ansamblu de ire, ulnd i idenliical cu o linie
(dimensiunea sa eecliva esle 1), la o dislanla de O,1 mm
irul esle erceul ca un obiecl cilindric si lolul devine lri
dimensional. La scara microscoica, qhemul se reduce la
o serie inila de alomi uncliormi si redevine O dimen
sional! Beci, dimensiunea eecliva a unui obiecl oarecare
nu are o valoare ixa. Ea deinde de condiliile de observare.
nda InIarvIna gaomaIrIa n IItIr?
n qeneral, in i/ica se iqnora orma obieclului, reducndu
l ie la un uncl malerial, ie la o linie ara qrosime, ie la o
suraala ara qrosime s.a.m.d. Bua cum sunea, de exem
lu, Bescarles, orma esle ,aarenla exlerioara a corurilor".
Exisla nenumarale robleme de i/ica in care elemenlele
qeomelrice sunl necesare enlru a calcula lunqimi, arii sau
volume, cum esle in ca/ul marimilor. densilale, re/islenla
eleclrica a unui conduclor, caacilale a unui condensalor,
mersul ra/elor de lumina rinlro lenlila sau risma, exresia
malemalica a lraiecloriei unui obiecl in miscare, orma
suraelei de unda elc. n mulle ca/uri qeomelria inlervine
round, esenlial, dar uneori enlru o re/olvare mai simla
ulem sa nu o luam in considerare. Aslel, roblema se
simliica in mod coresun/alor. Exisla mulle ca/uri care
scol in evidenla alul ca uneori, in incercarea de descriere
a unui enomen, rin simliicarea lui ,scaa" locmai esenla
enomenului. Fe de alla arle, luarea in considerare a silualiei
reale comlica enorm roblema. Bar daca dorim ca i/ica sa
exlice enomenele |um|| rca|c va lrebui sa nu neqlijam unele
asecle si sa nu simliicam lucrurile. Ca un rim exemlu,
sa consideram un cor real care esle marqinil de o suraala
reala, care cu siquranla nu esle erecl lana. 0are ulem
neqlija alul ca una dinlre elele unui cor nu esle erecl
lana? bneori da, alleori nu. Be exemlu, alunci cnd avem
o oqlinda, daca ea esle deslul de lana, imaqinea in ea va i
deslul de clara, daca nu, aceasla imaqine va i neclara si
dislorsionala. Be ce lrebuie sa sludiem si suraele care nu
sunl ,erecl" lane? Fenlru ca ele sunl, de al, suraelele
corurilor reale. Acesle suraele care nu sunl erecl lane,
se numesc rucasc (iq. 4.87). bnde inlervine alul ca o
suraala esle ruqoasa? ala cleva exemle. la curqerea
luidelor rin levi (re/islenla la inainlare si enomenele de
cadere de resiune de la u/ina de aa na la locuinla
noaslra), la recarea de alunecare a corurilor (de la rnele
masinilor la laqarele care lrebuie sa ie cl mai erecle, de
la reali/area sculelor de laial na la hrlia de smirqhel, la
conlaclele eleclrice de la inlrerualoare elc. Sa luam ca
exemlu conlaclul eleclric. bn conlacl eleclric lrebuie sa
aiba o re/islenla eleclrica cl mai mica enlru ca allel se
incal/esle si se slrica. n acesl sco, suraala de conlacl
lrebuie sa ie deslul de mare, la el si orla cu care sunl
slrnse cele doua suraele melalice in conlacl. Bar daca
suraala nu esle erecl lana, conlaclul esle rosl. n iqura
4.87 se arala (exaqeral) un roil de suraala reala (ruqoasa).
Fig. 4.30. Elementele unei suprafe|e rugoase.
Baca acem conlacl inlre doua aslel de suraele esle
limede ca aria reala de conlacl esle oarle mica (iq. 4.88).
Cum calculam re/islenla eleclrica a unui aslel de con
lacl? Fulem modela deslul de bine suraala de conlacl
ca in iqura 4.88 (cu a si | au osl nolale cele doua suraele
ale conlaclului). Modelul scoale in evidenla ca numai in
anumile uncle cele doua suraele sunl realmenle in con
lacl. Cum calculam re/islenla? Vom vedea ca un model
raclal oale conduce la re/ullale bune.
Fig. 4.38. Model de contact electric care eviden|iaz
contacte n puncte discrete.
$#
.Z. aomaIrIa IrarIaI
Formele sludiale in qeomelria raclala sunl caracleri/ale
rinlro comlexilale inlrinseca, de o nereqularilale
undamenlala, care se maniesla la loale scarile de
observalie.
Fenlru a inleleqe mai bine ce inseamna un racta| sa
luam ca exemlu o iqura euclidiana elemenlara, cercul de
ra/a F, deinil simlu, ca locul qeomelric al luluror
unclelor eqal dearlale de cenlru. Sa calculam lunqimea
cercului aroximndul rin erimelrul unui oliqon requlal
de lalura L, inscris in cerc. Lunqimea cercului va i
aroximala (rin lisa), cu o valoare deendenla chiar de
numarul lalurilor oliqonului |(L).
F(L) - |(L)L
0 aroximare mai buna se ace daca L scade, adica
daca coarda se aroie din ce in ce mai mull de arcul
subinlins. Fenlru o serie de oliqoane inscrise in cercul de
masural, cu laluri din ce in ce mai mici, ulem scrie ca.
L
1
> L
2
> L
8
> . > L
n
Si oblinem sirul de aroximari.
F
1
(L
1
) F
2
(L
2
) F
8
(L
8
) . F
n
(L
n
)
Se sune ca obieclul anali/al esle masurabil, si deci
are sens sa disculam desre valoarea erimelrului, doar
daca ||m|ta s|ru|u| Jc ma| sus cx|sta, cstc |r|ta s| J|cr|ta
Jc 0. n acesl ca/, limila esle chiar valoarea cunoscula.
F = 2F (F iind erimelrul cercului). Anali/a ne sune
deci ca enlru a minimi/a eroarea, lrebuie olosila o scara
cl mai mica (oliqon de lalura cl mai mica) (iq. 4.89).
Fig. 4.32. Aproximarea unui cerc cu poligoane regulate
nscrise (sau circumscrise), de latur h. Pentru cazul
poligoanelor regulate lungimea tinde ctre 2R. Pentru
curbe fractale (perimetrul |rmurilor insulelor) tinde spre
infinit!
Bar, se conslala ca nu orice obiecl masural ,se lasa
suus masurarii". Lewis Richardson a eeclual la inceulul
secolului al XXlea masuralori ale erimelrului coaslelor
unei insule (iq. 4.4O). Surri/a mare a lui Richardson a
conslal in observalia ca aroximarile din ce in ce mai bune
ale erimelrului, acililale de harli din ce in ce mai delailale,
nu au ormal un sir converqenl sre o limila inila,
conlra/icnd raclic insasi iole/a de ba/a a masurabililalii.
lunqimea masurala a coaslelor a re/ullal a i cu all mai
mare cu cl unilalea de masura era mai mica. Conclu/ia a
osl ca erimelrul liniei rnle a coaslelor insulei reale (nu
una ideali/ala, rolunjila si aroximala ie cu un cerc ie cu
o elisa, ie cu o alla orma qeomelrica cuc||J|ara) nu
oale i delerminal.
Fig. 4.40. Harta |rmurilor unei insule si dependen|a
perimetrului de lungimea unit|ii de msur.
n ca/ul masuralorilor unor coruri reale, e lnqa
valoarea numerica qasila lrebuie seciicala si scara ulili/ala
la masuraloare. Richardson a rous o ormula emirica
enlru calcularea erimelrului insulei, aralnd ca exisla
inloldeauna doua conslanle si L, aslel incl numarul de
laluri ale oliqonului care aroximea/a insula sa ie.
|(L) = L
-L
=
D
L

, (15)
(unde L rere/inla lunqimea lalurii oliqonului, sau a unilalii
de masurare.
Alunci, lunqimea liniei oliqonale va i dala de.
F(L) = L|(L)
F(L) = LL
-L
= L
1 - L
(1O)
Mandelbrol a qasil o semniicalie qeomelrica enlru
conslanlele si L care inlervin in ormula emirica de
mai sus, si anume. rere/inla lunqimea coaslei masurale
iar L esle dimensiunea ei raclala.
Silualia se re/inla la el alunci cnd sludiem, de
exemlu, ce suraala inlerna are lamnul (adica suraala
de conlacl a lamnului cu aerul. Baca se ac masuraloarea
si calculul resecliv, ajunqem la conclu/ia uimiloare ca
$$
aria lamnului noslru esle ceva mai mare decl a unui
leren de lenis. Bin nou, avem dea ace cu un mod de
,imachelare" a unei suraele care inlro /ona mica
curinde o arie enorma, al seciic unei slrucluri raclale.
Aslel de ca/uri se inllnesc recvenl in realilale si cu
siquranla nu ol i lralale rin i/ica obisnuila.
n qeomelrie, sensul noliunii de J|mcrs|urc esle leqal
de modul in care sunl descrise rorielalile de similarilale
si de scalare (lransormare de scala) ale unei orme
qeomelrice. bn seqmenl de line oale i consideral ca
iind de exemlu ormal din doua coii similare ale lui,
iecare scalal cu 1/2. bn alral oale i consideral ca iind
ormal din alru coii ale lui (alralele), iecare scalal cu
1 (lunqimea lalurii). bn cub oale i consideral ca iind
ormal din ol coii ale lui (cubulele), iecare scalal cu 1
(lunqimea lalurii). Sa scriem mai exacl aceasla rorielale
de scalare si care ne oale lamuri mai exacl noliunea de
dimensiune.
Baca dividem un seqmenl de linie de lunqime 1 in |
arli similare, iecare de lunqime micsorala de k ori (ac-
tcr Jc sca|a), alunci lunqimea seqmenlului va avea
rorielalea ca
| k = 1,
adica seqmenlul esle comus din | arli similare, iecare
arle iind scalala cu aclorul k=1/|. Baca acem aceeasi
oeralie la un alral de arie unilale, divi/nd lalura cu
aclorul k, vom obline relalia
| k
2
= 1,
adica suraala de arie unilale esle comusa din | arli
(aulo)similare scalale cu aclorul k=1/|
1/2
. blili/nd
aceeasi loqica, vom obline enlru un cub de volum unilale
o relalie asemanaloare.
| k
8
= 1,
adica cubul de volum unilale esle ormal din | arli
(aulo)similare scalale cu aclorul k=1/|
1/8
.
Examinnd cele lrei relalii, observam ca exonenlul
lui k esle in iecare ca/ o masura a dimensiunii de
(similarilale), L
s
(unde rin indicele s am seciical
dimensiunea de similarilale), a obieclului qeomelric, aslel
incl ulem scrie in qeneral ca.
| k
Ls
= 1.
Baca loqarilmam aceasla exresie obline o ormula
enlru delerminarea dimensiunii.
=
ln( )
ln(1/ )
s
N
D
k
. (17)
Fenlru obieclele din qeomelria euclidiana aceasla
dimensiune esle un numar inlreq, O, 1, 2 sau 8.
ExampIu da rurb IrarIaI
Curba lui Von Koch a osl imaqinala in 19O4 de
malemalicianul suede/ helqe Von Koch, consliluinduse
inlrun rumos exemlu de curba conlinua raclala.
Cenerarea sa imlica aleqerea unui |r|t|atcr (dreala), a
unei |c| de conslruclie si a unui prcccs de ileralie (se
mai numesle si recursiv, care se reela la nesrsil).
Aceasla oeralie diclala de leqea aleasa, se alica asura
iecarei arli re/ullale din oeralia iniliala (iq. 4.42).
Fig. 4.41. Propriet|ile de scalare ale obiectelor
geometriei euclidiene.
Concrel, in acesl ca/, leqea imune ca dreala sa ie
divi/ala in k = 8 arli eqale, sa ie inlalurala arlea cenlrala
si in locul ei sa se una un lriunqhi echilaleral ara ba/a.
Aoi, inlervine rocesul reversiv care resuune alicarea
leqii e iecare seqmenl de dreala re/ullal. n acesl ca/,
cele 4 seqmenle devin, iecare in arle, un "nou" inilialor,
suorlul a 4 ,imaqini" micsorale si ase/ale dua aceeasi
requla, si asa mai dearle.

=



0
ln ( )
lim
1
ln
k
N k
D
k
(18)
Baca se reela acesl roces, se obline o linie
oliqonala inchisa cu laluri de lunqime din ce in ce mai
Fig. 4.42. Generarea curbei Koch prin itera|ie.
$%
mica. Se observa ca dua iecare ileralie lunqimea curbei
cresle. La limila, aceasla linde la

.
Curba Koch nu esle recliicabila (adica nu oale i
aroximala cu sir inil de seqmenle), dar suraala
delimilala de ea are arie inila. Conslruclia esle erecl
requlala si, dua iecare lrecere de la un nivel la allul,
numarul de unqhiuri cresle. Be asemenea, numarul de
laluri ale liniei oliqonale si lunqimea lolala a curbei cresle,
dar lunqimile lalurilor se micsorea/a si loale aceslea inlr
un raorl de aulosimilarilale.
Sa evaluam dimensiunea sa raclala olosind ormula
anlerioara.

+
= = = =



0
ln ( ) ln(3 4 ) (ln3 ln4)
lim lim lim
1
ln3 ln3
ln
3
n
n
k n n
N k n
D
n


+ = +


ln3 ln4 1 ln4
lim lim
ln3 ln3 ln3
n n
n
n n n
(19)
D =
ln4
ln3
= 1,26185 (20)
Baca oeralia aceasla se duce la ininil se obline o curba
Koch care are o serie de rorielali inleresanle.
- are lunqime ininila,
- esle rnla in loale unclele ei,
- iecare arle a curbei seamana cu inlrequl.
Curba oblinula dua o ininilale de ileralii esle un
exemlu liic de curba denumila racta|a. Se sune ca
loale curbele oblinule in ileraliile succesive sunl cur|c
prc-racta|c, doar la limila curba rnla oblinula esle cu
adevaral raclala.
0 meloda raclica de evaluare a unilalii rorii (m
J
)
unei slrucluri raclale esle cunoscula sub denumirea de
,|cx ccurt|r", adica "numararea culiilor".
Sa resuunem ca avem o curba dala desenala inlrun
lan. Fulem sa aleqem dimensiunea maxima a obieclului
(curbei) si sa conslruim un alral care conline obieclul de
anali/al. Lunqimea lalurii aceslui alral oale i considerala
unilalea de masura. marlim aceasla unilale in 2 arli
eqale, se oblin, la scara
1
2
, 4 domenii din care doar (r
1
)
sunl ocuale de slruclura anali/ala. marlim din nou
iecare alral in alru arli eqale (scara
1
4
) si se oblin 1O
domenii, din care (r
2
) sunl ocuale de arli ale obieclului
de anali/al. Frocedam asemanalor, na la limila re/oluliei
de care disunem. Se oblin deci doua siruri.
- unul enlru scari.
1
2
,
1
4
,
1
8
,
1
16
, ..
- si unul enlru numarul de domenii ocuale raorlal
la numarul lolal de domenii, deendenl de scara.
3 1 2 4
, , , ,
4 16 64 256
n n n n
.
Se considera un uncl M care are coordonalele M
(scara, numarul caraclerislic delerminal la acea scara). Be
exemlu, M
1
1
1
2
1
,
2
n
n

, M
2
2
1
4
1
,
4
n
n

, elc. si se
rere/inla inlrun sislem orloqonal lan, de coordonale
loqarilmice. Bimensiunea raclala a obieclului va i numeric
eqala cu anla drelei lrasala de unclele M
1
, M
2
, ., M
r
.
0dala qasila valoarea lui L, se oale idenliica obieclul, ca
iind raclal sau nu. Baca L esle oarle aroae de 1 sau 2,
alunci obieclul anali/al esle de li euclidian. Baca L are
valoare inlermediara, raclionara, alunci acel obiecl esle
raclal, caracleri/al de valoarea delerminala.
Aceasla meloda esle usor de alical cu ajulorul
calculalorului, care ace ca reci/ia sa creasca oarle mull.
bn exemlu de masurare a lui L cu aceasla meloda esle
re/enlal mai jos (iq. 4.48).
Fig. 4.43. Metoda box counting aplicat la curba Koch.
Fraclalii ol i inlelesi ca iind mullimi seciale de uncle
(din anumile salii melrice), care se dierenlia/a de alle
$&
Fig. 4.44. Graficul log-log care permite determinarea
dimensiunii fractale prin calcularea pantei dreptei
ob|inute.
mullimi de uncle rin alul ca dimensiunea lor esle
raclionara, adica au dimensiunea neinlreaqa.
Bimensiunea raclala esle un numar care cuanliica
qradul de nereqularilale si de raqmenlare a unei slrucluri
qeomelrice sau a unui obiecl din nalura.
1. Belerminali dimensiunea raclala enlru o
run/a de eriqa, sau o alla run/a (iq. 4.45).
Aulosimilarilalea run/ei de eriqa se oale vedea rin
exislenla unor relici in minialura a run/ei e iecare
ramurica. Coiali imaqinea run/ei, (daca qasili una in
nalura o uleli coia ulili/nd o masina de coial de li
Xerox, la care uleli obline o coie marila, ceea ce
avanlajea/a masuraloarea), si ulili/ali meloda |cx
ccurt|r.
Fig. 4.39. Frunza de ferig este un exemplu natural,
perfect pentru no|iunea de autosimilaritate.
Z. maqini cu vosele si iquri oblinule la indoire.
Luali o coala de hrlie A4 si uneli e cenlrul ei
ulina vosea de ulei sau evenlual acuarela. Aoi indoili
hrlia in doua, aasali cele doua arli in conlacl si aoi
de/liilile. Veli obline o iqura simelrica cu un conlur
nerequlal. Exersali meloda box counlinq e aceasla
iqura dua ce voseaua sa uscal (iq. 4.4O).
Figura 4.46. Obiect fractal ob|inut prin procedeul descris.
8. Relalia diamelru - masa enlru hrlia
molololila.
Falul ca un raclal are rorielali qeomelrice deosebile
se oale vedea si din urmalorul exerimenl. Se iau doua
coli de hrlie de ormal AO. bna dinlre coli se laie ca in
iqura 4.47, |
Figura 4.47 Una dintre colile A0 se las neatins iar
cealalt se decupeaz ca n figur.
Frin decuare se oblin coli lol mai mici care au mase
in raorlul ariilor lor, adica O4, 82, 1O, 8, .elc. unilali. Se
molololesc loale arlile oblinule, inclusiv coala AO. Se oblin
o serie de bile din coli molololile. hu va ie rica sa le
slrnqeli cl uleli de lare! Veli obline un sir de bile lol
mai mici, ca in iqura 4.48.
Masurali diamelrul aceslor bile si scrielil inlrun label
in care lreceli si aria colii din care a osl reali/ala bila. Sa
observam ca aceasla arie esle roorlionala cu masa
hrliei, caci densilalea hrliei esle conslanla iar qrosimea
$'
ei la el. Balele enlru doua liuri de hrlie exerimenlala
de noi (alba si maro) sunl dale ca exemlu in labelul 1.
Fig. 4.48. maginea bilelor de hrtie mototolit.
TabeIuI 1. Datele pentru experimente cu dou tipuri de
hrtie de densit|i diferite.
Fig. 4.49. Graficul log(mas) - log(diametru) pentru
ghemotoacele din hrtie alb.
Alcaluili un qraic in care sa lreceli valorile loq(masa)
unclie de loq(diamelru). Veli obline o linie dreala ca in
iqura 4.49.
Masuralorile indica, sre exemlu, enlru hrlia alba o
anla de 1,21 ceea ce coresunde la o dimensiune raclala
de 2.21.
8InIata rapIIoIuIuI
Lctcrm|r|smu| esle o qndire ilosoica care airma ca
loale acliunile (inclusiv cele umane) sunl redelerminale de
evenimenle anlerioare, aslel incl liberul arbilru esle o ilu/ie.
|acsu| Jctcrm|r|st exrima enomenul de comorlare
nerediclibila care aare in sisleme quvernale de leqi slricl
delerminisle. Aseclul esenlial care caracleri/ea/a
s|stcmc|c |act|cc esle ccmpcrtarca rc||r|ara care ace
ca modiicari mici in condiliile iniliale ale unui exerimenl
(sau ale unei silualii din lumea reala) sa oala avea
consecinle exlrem de imorlanle. Cu alle cuvinle, in acesle
ca/uri, erorile, delerminale de imreci/iile in cunoaslerea
condiliilor iniliale, cresc raid in lim, aslel incl, de la un
momenl dal incolo nu mai sunlem in slare sa revedem
comorlarea viiloare a sislemului.
nlrun s|stcm rc|act|c (adica in unul ||r|ar) erorile
sunl, de asemenea, re/enle, si ele se cumulea/a in lim,
dar ramn re/onabil de mici (limilale) aslel incl ulem
ace o rediclie mai mull sau mai ulin exacla.
Aceasla silualie nu aare ca urmare a incaacilalii
noaslre de a eeclua masuralori cu o reci/ie oricl de
buna. Acesl asecl era cunoscul si de calre qndilorii din
Crecia Anlica. Ei au de/vollal ideea ca un seqmenl de
dreala conline un numar ininil de uncle. Ca alare, a
deini o o/ilie e dreala (adica coordonala ei, cum
sunem noi a/i), resuune a ace o aroximalie la valoarea
reala, caci ar lrebui sa cunoaslem acel numar cu o reci/ie
dala rinlrun numar ininil de /ecimale. Aslel incl, qrecii
anlici au descoeril ca enlru acesla ol ulili/a raclia! Ei
considerau ca orice numar /ecimal oale i scris recis
rinlro raclie. Bin acale (enlru ei) aceasla ilu/ie sa
lovil de alul ca exisla numere care ru pct | scr|sc ca c
ract|c, acesle numere se numesc |rat|cra|c. Ca alare,
cu loala bunavoinla si inqenio/ilalea, noi nu ulem r
pr|rc|p|u sa cunoaslem decl aroximaliv o/ilia (unui
uncl e un seqmenl de dreala). Re/ulla ca roblema
prcJ|ct|||||tat|| se oale alica doar la s|stcmc ||r|arc la
%
care imreci/ia (rinciiala) asura condiliilor iniliale nu
aeclea/a caacilalea noaslra de rediclie e lermen lunq.
Conclu/ia esle aceea ca nalura in sine nu esle de al
delerminisla, cel ulin nu in sensul clasic al cuvnlului. n
leoria lui hewlon, nalura a osl imaqinala ca un Lr|vcrs
ccascrr|c, carc mcrc pcrcct.
Lctcrm|r|smu| s| prcJ|ct|||||tatca ne asiqura ca in
anumile condilii ulem revedea si sune exacle evolulia
in lim a unui sislem i/ic.
5|stcmc |mprcJ|ct||||c. Se conslala ca in nalura si
in lehnica exisla sisleme a caror evolulie in lim esle
delerminisla dar imrediclibila. Acesle exemle arala
limilele rediclibililalii asa cum am inleleso in i/ica de
na acum. Limilele rediclibililalii sunl arlial leqale de
alul ca ulili/am mcJc|c care sunl evidenl imerecle si
limilalive. Am examinal de asemenea o serie de silualii
in care sunl indelinile ccrJ|t|||c Jc apar|t|c a ccmpcr-
tamcrtu|u| |act|c. Aceasla silualie se observa mai ales
la sisleme alale dearle de echilibru, iar haosul care se
observa are all caracler ca de exemlu haosul molecular,
care exrima comorlarea alealoare a moleculelor inlr
un qa/.
Fenlru a inleleqe aceasla noua silualie, comorlamen
lului unui sislem i/ic se descriere ulili/nd un nou con
cel spat|u| azc|cr. Bescrierea comorlamenlului unui
sislem i/ic ulili/nd tra|cctcr|a purctu|u| |urat|v in
saliul a/elor ne da un sulimenl de inleleqere a comor
lamenlului sislemului.
Atractcru| descris in saliul a/elor, caracleri/ea/a
ccmpcrtamcrtu|u| sta||| sau |rsta||| al unui sislem i/ic.
Bar diicullalile noaslre in a descrie enomenele dina
mice nu se oresc aici. Sau rodus modiicari in inleleqe
rea noaslra asura qeomelriei saliului in care lraim. Be
la saliul curb al relalivilalii qenerale la qeomelria raclala.
||ur| autcs|m||arc, sunl curbe lane sau saliale,
sau suraele care conslau din arli similare cu inlrequl
(Faul Fierre Levy - 1988), ele au rorielali care nu ol
i descrise rin qeomelria euclidiana.
Esle imorlanl sa se slie ca asla/i exisla mulle deinilii
enlru noliunea de dimensiune, ca un obiecl oale i
aulosimilar in mai mulle moduri (relaliv la dierile liuri
de lransormari) si ca nu orice raclal oale i deinil
recursiv (rin ileralii).
Tesle