You are on page 1of 26

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

AUXILIAR CURRICULAR pentru CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI Profilul tehnic Clasa a XIIa Modulul IV- SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE
Materialul necesar profesorilor-ingineri si elevilor din clasele a XII-a, a fost cules, intocmit si elaborat de: ing.prof. gr.I Georgeta Stanica ing. prof. gr.al II-lea Mihaela Stan de la Colegiul Spiru HaretPloiesti, In colaborare cu Universitatea Politehnica Supelecdin Rennes Franta, Universitatile Politehnice din Bucuresti, Cluj, Timisoara, UPG Ploiesti, ASE Bucuresti, ColegiileTehnice din Bucuresti, Craiova, Tg.Mures, Cluj Napoca, Timisoara, Iasi.

Mediul industrial: Intreprinderea industriala: este o unitate economica si sociala in care se produc bunuri si servicii destinate pietei, in vederea satisfacerii nevoilor clientilor si realizarii de profit. In aceasta lucreaza angajati care desfasoara procese de munaca, folosind un anumit capital. Resursele intreprinderii:- resurse materiale, - resurse financiare, - resurse umane. Rolul intreprinderii industriale, in circuitul economic al unei tari este exercitat prin indeplinirea a doua functii : a) functia de creare a valorii adaugate, b) functia de participare la distribuirea veniturilor.

Tipurile de produse
Un produs este un ansamblu industrial destinat utilizarii. El poate fi: Produs finit-pregatit pentru utilizare si identificabil de catre clientela; el apare in catalogul intreprinderii. Produs semi-finit care intra in componenta unui produs mai complex si care poate fi comercializat si individual ca piesa de schimb. Produsele industriale pot fi realizate in variante (alegerea este obligatorie), cu optiuni (alegerea nu este obligatorie) sau ca accesorii (optiune montata in afara intreprinderii)

Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

Clasificare: -Dupa destinatie: Produse complexe de tip bun de echipament fiind caracterizate prin variaetatea produselor si diversitatea modurilor de obtinere, existand un nomenclator cu numeroase variante, optiuni sau accesorii (ex.automobil). Produse standard de tip bun de larg consum care au o complexitate mai mica si putine variante, pentru produsele mai complexe existand un nomenclator (ex. electro-casnice, incaltaminte). Produse complexe cu valoare adaugata sunt produse cu mare complexitate fabricate ca unicat sau in serie foarte mica si se caracterizeaza printr-un nomenclator care inlantuie activitatile care se succed in cursul realizarii produsului (ex. imobile, avioane, vapoare). Produse elementare sunt produse simple cu putine componente pentru care in general nu exista nomenclator sau daca exista este foarte redus (ex. cuie, lacate etc). -Dupa modul de obtinere (se pune in evidenta numarul de produse finite obtinute in functie de numarul de materii prime sau componente utilizate, cunoscuta sub numele de clasificare VAT propusa de David Blacklock) pot fi : Produse de tip V-obtinute in industriile de tip proces pornind de la un numar restrans de materii prime fabricand o gama mare de produse finite, adesea nomenclatorul nu exista sau este foarte mic (ex.produse din industria chimica, siderurgica,etc) si au structura divergenta Produse de tip A - sunt produse asamblate in mod clasic pornind de la numeroase componente este fabricata o gama mica de produse, intreprinderile au separata fabricatia de componente de asamblarea produselor. Produsul are o structura convergenta , nomenclatorul este important si se constata adesea existenta a numeraose componente pe stoc. Produse de tip T- sunt produse obtinute printr-o asamblare moderna pornind de la componente comune sunt asamblate numeroase produse finite adaptate la o piata competitiva si fluctuanta. Aceste produse au o structura liniara nomanclatorul de produse fiind foarte important. Produse de tip X sunt o derivatie a porduselor de tip T obtinut printr-o combinatie a produselor de tip A si V astfel: se fabrica un numar limitat de produse semi-finite de tip A, apoi prin combinatii ale acestor produse semifinite se fabrica numeroase produse finite de tip V adaptate nevoilor clientilor. Acest tip de fabricatie este caracteristic produselor care au numeroase variante. Nomenclatorul cuprinde componentele ce intra in fabricatia unui produs. Tipurile de produse realizate in intreprinderile industriale: - diverse organe de masini
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

- diverse masini, utilaje - diverse aparature, agregate industriale - diverse materile de constructii - diverse aparatura medicala - diverse medicamente - produse alimentare - produse de imbaracaminte, incaltaminte - produse de uz general si casnic - extractia si productia resurselor primare :carbune,titei,calcar etc. - productia de energie Clasificarea intreprinderilor industriale: A) Tipul de specializare al intreprinderilor : a) specializate - ce determina un grad de interdependenta-cu procese si produse: - de mare complexitate, - de complexitate redusa. b) universale - ce folosesc echipamente universale si personal calificat care se poate adapta la schimbarile impuse de piata, c) mixte - in care functioneaza unitati specializate si universale. B) In functie de gradul de specializare si dupa cantitatea de marfa produsa, unitatile functioneaza producand produse: 1) pe comenzi, 2) in serii: -mici -mijlocii -mari 3) in masa. C) Dupa natura productiei: 1) in regim permanent: -in toate zilele anului, -in toate zilele lucratoare ale anului. 2) in regim sezonier. D)Dupa capacitatea de productie intreprinderile industriale pot fi: - productii mici - productii mijlocii - productii mari.
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

Clasifiarea proceselor de productie dupa modul de executie: Procesele de productie se pot executa: - manual: cand activiatile sunt executate de lucratori, fara ajutorul masinilor sau computerelor. - manual-mecanice: cand activitatile sunt executate partial mecanizat, cu ajutorul masinilor, iar restul de lucratori, manual. - procese de aparatura: cand lucaratorii supravegheaza masinilie si aparatele, le comanda si culeg rezultatele, efectuand aprecieri si interpretari. Utilajele de productie sunt resurse materiale ale intreprinderii, reprezentand o componenta a capitalului fix si reprezinta ansamblul masinilor, instalatiilor, mijloacelor de transport, aparatelor, uneltelor, echipamentelor, accesoriilor destinate procesului de productie. Utilajele de productie se prezinta sub forma de: - masini simple de prelucrare, - masini agregat, - masini semiautomate, - masini automate-roboti industriali. Totalitatea activitatilor desfasurate cu ajutorul mijloacelor de productie si a proceselor naturale, pentru tansformarea organizata a obiectului muncii in produse finite, cu valoare pe piata, se numeste proces de productie. In urma procesului de productie se obtine bunuri materiale, lucrari, servicii solicitate pe piata. Din punct de vedere tehnico-material desfasurarea procesului de productie presupune existenta urmatorilor factori de productie: 1) munca-rol principal prin care angajatii actioneaza asupra obiectelor muncii transformandu-le; 2) natura (factorul natural de productie) ce cuprinde terenurile,resursele naturale ale firmei; 3) capitalul angajat (productiv) ce se concretizeaza in mijloace materiale si elemente de conceptie. Acest capital se prezinta sub doua forme: - capital imobilizat: mijloace fixe, brevete, licente, softuri, proiecte de cercetare, etc. - capital circulant: format din stocuri de materii prime, materiale, combustibili, produse in fabricatie, creante, numite active circulante. 4) capacitatea si abilitatea managerului: de a combina factorii de productie, strategiile economice, politicile de piata, de creativitate si initiativa pentru inovarea productiei si asumarea riscurilor.

Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

Tipuri de productie:
a) Productia individuala, se caracterizeaza prin: - varietate mare de produse - cantitati foarte mici de produse, chiar o bucata - operatiile se repeta foarte rar, chiar deloc (uneori) - nu exista grad de specializare a locului de munca, a sectiilor si unitaii, folosindu-se utilaje universale - obiectele muncii, se deplaseaza de la un loc de productie la altul, in loturi foarte mici - controlul se face pe fiecare reper - productivitate scazuta a muncii - durata ciclului de fabricatie f. mare b)Productia in serie, poate fi: 1) serie mare: - varietate relativ mica de produse - cantitati mari de produs 2) serie mijlocie: - forma intermediara intre seria, mare si mica 3) serie mica: - cantitati relativ mici de produse Productia in serie se carcterizeaza, in general, astfel: - nu are loc o specializare a locului de munca - se folosesc utilaje specializate - obiectul muncii se deplaseaza in loturi mari,medii sau mici - creste numarul de operatii ce trebuie efectuate la un loc de munca - utilajele se amplaseaza dupa caracterul constructiv si tehnologic: grupe de strunguri, de freze etc. - scade durata ciclului de fabricatie - dificultati in normarea muncii si a salarizarii, a controlului tehnic deoarece are loc modificarea sistematica a tehnicilor de producti. c) Productia in masa: se caracterizeaza prin : - varietate (nomenclatura) foarte restransa, - cantitate foarte mare a produselor, - o specializare accentuata a locurilor de munca si a utilajelor, - obiectele muncii se deplaseaza de la un loc de munca la altul bucata cu bucata, - se creaza premisele utilizarii robotilor industriali cu eficienta economica ridicata, - este posibila normarea stiintifica a muncii, - control continuu si autocontrolul fabricatiei, - amplasarea utilajelor in concordanta cu fluxul tehnologic, - ciclul de fabricatie foarte redus.
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

Clasificarea proceselor de productie dupa natura tehnologica: a) procese chimice: bazate pe diferite reactii chimice, electrochimice si termochimice, unele insotite de caldura si lumina si au drept scop obtierea de noi substante b) procese de schimbari a configuratiei sau a formei: desfasurate la cald sau la rece, prin prelucrari mecanice, manual, mecanizat, automatizat sau robotizat. c) procese de asamblare: prin care mai multe repere, subansamble formeaza un ansamblu de piese, o masina, utilaj sau agregat. d) procese de transport: cand materialele prime sau produsele finite, cu ajutorul mijloacelor de transport sunt deplasate in interiorul intreprinderii cu electrocare, macarale, electrostivuitoare, tractoare cu remorci etc. vehicule pe perna e aer, sau in afara firmei sunt transportate pe cale ferata, pe sosele, pe apa, prin aer.

Sisteme de fabricatie
- Ansamblu de forme, tehnici, metode si procede folosite in organizarea cu maxima eficienta a productiei de baza a firmelor productive. Corespunzator celor 3 tipuri de productie (in masa, serie, undividuala) corespund trei sisteme principale de organizarea a productiei de baza: 1) organizarea productiei pe unicate, 2) organizarea productiei pe comenzi, 3) organizarea productie in flux. 1) Organizarea productiei pe unicate are ca elemente caracteristice: - pregatirea fabricatiei - lansarea in productie a produselor bucata cu bucata - repartizarea executarii unei mari varietati de piese - folosirea de masini, utilaje si universale - amplasarea masinilor si utilajelor pe grupe de produse - organizarea verigilor de productie dupa principiul tehnologic. 2) Sistemul de organizare a productiei pe comenzi - pregatirea fabricatiei fiecarei comenzi - lansarea in fabricatie a loturilor pe baza de grafice - alegerea unor utilaje, masini, SDV-uri - repartizarea pe fiecare loc de munca a unui anumit nr. de piese pentru a fi executate - amplasarea utilajelor in sectii pe grupe de acelasi tip (la loturile mici) sau potrivit fluxului tehnologic (la loturile care se repeta) - receptia lotului de piese care face obiectul comenzii. 3) Sistemul de oraganizare a productiei in flux. Este o organizare moderna a productiei in serie mare si in masa cu urmatoarele caracteristici :
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

- descompunerae procesului tehnologic in operatii simple, care au durata egala sau un raport multiplu - stabilirea succesiunii rationale a operatiilor pe anumite locuri de munca - amplasarea in lant a locurilor de munca in concordanta cu fluxul tehnologic sub forma liniei de flux - continuitate in efectuarea operatiilor - fixarea nr de locuri de munca pentru execcutarea fiecarei operatii - deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata sau in loturi mici - folosirea mijloacelor automatizate,mecanizate de transport al produselor intre operatii - fabricarea la linia de flux a unui tip sau a mai multor tipuri de produse apropiate intre ele din punct de vedere tehnologic - formele principale ale organizarii productiei in flux sunt benzile rulante,liniile tehnologice,lini automate, sectiile si uzinele complet automatizate Metode de integrare sistematica a intreprinderii : 1) Sisteme de fabricatie inteligente Este fabricatia asistata de calculator si presupune o retea de calculatoare,roboti mobili, masini automate programabile, senzori, echipamente multimedia, software de inteligenta artificiala,intr-un sistem de fabricatie flexibil,comanda numerica a masinilor unelte, transmisii de date pentru conducerea activitatilor, permitand experimente on-line cu echipamente industriale conectate in retea, supravegherea si comanda de la distanta si prin internet, experimente prin simulare, modelarea si analiza celulelor de fabricatie pe baza de grafuri de reta,conducerea si supravegherea sistemelor de fabricatie 2) Sisteme de fabricatie holonice Se aplica in special la controlul fabricatiei cu roboti multpli si vedere artificiala integrata pentru conditionarea materialelor si se bazeaza pe tehnologii avansate de constrol asistate de calculator, robotica microelectronica, vedere artificiala, dezvolatrea de tehnologii software, care ofera solutii la cerere pentriu intreprinderi industriale si afaceri si un comportament flexibil,adaptiv si structurilor de productie precum si o inspectie automata a proceselor. Are aplicabilitate in industria electromecanica, farmaceutica, alimentara, constructioare de masini, telecomunicatii, servicii postale etc. 3) Sisteme de fabricatie bionice In 1960 a aparut BIONICA=o noua stiinta care se ocupa cu imitarea in tehnica a organelor vietatilor din natura, care, apoi, a fost folosita in domeniul tehnicii moderne. Astfel microsistemele biologice au devenit sursa de inspiratie pentru micro si macrotehnologii. Biometria - este stiinta interdisciplinara care combina ingineria, arhitectura si matematica.
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

In fabricatia bionica se pot realiza proteze bionice pentru indiviizi ce au malformatii sau care au suferit accidente sau operatii, dar si autoturisme bionice, arhitectura bionica, (astfel chinezii fascinati de posibilitatea transferului cunostiintelor din domeniul biologiei in tehnologia constructiilor civile, pe baza arhitecturii bionice impreuna cu arhitectii vor realize la Shanghai o constructie a unui oras cu 100.000 locuitori, in 1228 metri, cu 12 cartiere suprapuse, 30 de institutii de invatamant, cultura, magazine, hoteluri, spitale, parcuri, cu o retea de transport de 368 ascensoare. Toata constructia va fi realizata pe baza de beton, cu mii de tevi, conducte din materiale speciale toate realizate pe principiul cresterii arborilor). Similar cu creierul uman s-au realizat retele neuronale artificiale, care pot fi implementate prin mai multe moduri distincte: - simulare soft pe masini secventionale - simulare soft pe masini paralele, cu calculatoare cu mai multe procesoare.

Sisteme de fabricatie inteligente


Folosirea in procesul de fabricatie a automatizarii procesului tehnologic de obtinere a unui produs presupune inlaturarea factorului uman si inlocuirea acestuia cu roboti, sisteme sau subsisteme automate, toate controlate cu ajutorul calculatorului. Avantajele acestor fabruicatii inteligente : 1) reducerea costurilor de fabricatie 2) productiviate ridicata 3) capacitatea de autodiagnosticare in timpul functionarii 4) personal redus de intretinere 5) progresul general al firmei producatoare 6) capacitatea capaciatea de a invinge concutrenta cu piesele noi, competitive. Procesele de automatizare permit controlul absolut si cunoasterea in timp real a tuturor parametrilor procesului de fabricatie. Monitorizarea si controlul asistate de calculator sunt parti importante in vederea automatizarii procesului de fabricatie al unui produs.De exemplu celula flefibila este realizata ca un sistem modular cu urmatoarele functii: - prelucrarea unor repere cilindrice pe un strung cu comanda numerica asistat de calculator - monitorizarea si controlul in timp real a fiecarei componente a celulei - monitorizarea video, de la distanta prin intermediul camerei web. Sistemul automat inteligent cu celula flexibila de fabricatie, este o structura modulara cu urmatoarele functii: 1) fabricarea automata a reperelor cilindrice, ce pot fi prelucrate din 2 tipuri de semifabricate 2) controlul automat al fiecarei componente a celulei flexibile si citirea automana a senzorilor 3) monitorizarea de la distanta a operatiilor si avertizarea in caz de pericol.
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

Problema principala a sistemelor de fabricatie inteligente este legata de adaptibilitatea capacitatilor masinilor la comenzile de productie, masinile cu capacitati limitate creaza gatuiri, blocaje in fabricatie, deci trebuiesc evitate.

Sisteme de fabricatie holonice


Sistemele de conducerea a fabricatiei prin calculatoare presupune conducerea directa de la 2-3 masini la toate masinile din intreprindere. Programmele sunt memorate in calculator, iar modificarea e simpla si rapida. Sistemele de conducere prin calculatoare pot da : - comenzi de prelucrare robotilor industriali - pot pregati fabricatia - pot programa piesele - pot transporta si stoca piesele

SI intrari

1 2 3

iesiri

feed back SI - sistem holonic integrativ 1, 2, 3 - sisteme autonome Deci in interiorul sistemului holonic functioneaza doua sau mai multe sisteme autonome. (adica mai multi holoni se pot integra pe baza unor criterii bine definite pentru a atinge obiectivele bine determinate si formeaza un nou sitem de referirenta respectiv sistemului holonic = care e un sistem deschis, la care se pot atasa sau desprinde sistemele autonome. Intre sistemul holonic integrator si cele doua sisteme autonome exista si diferente reale, iar optmizarea priveste integrarea sistemului holonic, inclusiv a celor autonome. Sistemul holonic de productie este caracterizat de inteligenta artificiala, serveste pentru modelarea si implementarea sistemelor de asamblare in retea cu roboti ce urmaresc produsele, controlul calitatii si toleranta la defectiuni. Deci este un sistem multirobot ce cuprinde: - un nivel de holoni de comanda
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

- 1,2 tipuri de resursa (holon robot de asamblare, format din manipulatoare robot plus un holon senzor pt. urmarirea si verificarea produselor - un sistem de monitorizare a dispozibilitatilor resurselor din sistem cat si a operatiile deja executate - un programator global ce genereaza planuri de asamblare de baza si alternative pt. toate produsele Criterii de evaluare a utilizarii sistemelor de fabricatie 1) economic, 2) de calitate, 3) de competivitate. 1) Evaluarea economica urmareste eficienta fiecarui sistem de fabricatie, comparand costurile reale cu cele standard, se urmareste cifra e afaceri si volumul cheltuierilor, nivelul profitului si al investitiilor. Se intocmeste : - bugetul propriu de cheltuieli - se urmareste abaterile dela bugetul prevazut - se cauta cauzele abaterilor - se iau masuri de corectie a abaterilor si eliminarea cauzelor care le-au produs - conducerea generala a intreprinderii : stabileste strategia si obiectivele organizatiei, din care decurg obiectivele centrului, negocieaza sistemul de recompense si procedurile de control - dotarea tehnica: influenteaza performanta in incadrarea in buget - potentialul uman: e influentat de pregatirea profesionala, varsta, motivarea, capacitatea de munca - situatia economica-financiara: influenteaza marimea fondurilor, succesul in strategia centrelor de responsabilitate. - cultura si comportamentul: influenteaza normele de comportament ale angajatilor masurarea performantelor si stabilirea recompenselor.
Costuri

Xcritic

x (produse/an) 10

Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

zona profitului zona pierderilor Xcritic=corespunde punctului de echilibru cand veniturile=cheltuielile(R=C)=volumul critic al productiei. El caracterizeaza marimea firmei. Profitul P=R-C daca R-C<0 =>firma inregistreaza pierderi

R-C >0 =>firma inregistreaza profit Deci afacerea: cu X (volumul de marfuri) =>profit, firma rentabila 2) Calitatea Calitatea activitatii intreprinderii industriale, al sistemelor de fabricatie este determinata de : -calitatea proiectarii produselor -calitatea executiei produselor -nivelul de dotare tehnica si tehnologiile de fabricatie utilizata -nivelul de calificare a fortei de munca -calitatea materialelor prime folosite Se pot pune in evidenta 5 orientari principale privnd calitatea produselor : 1)orientarea spre perfectiune 2)orientarea spre produs(calitatea fiind ansamblul caracteristicilor de calitate ale produsui) 3)orientarea spre procesul de productie (adica produsul e de calitate cand corespunde sp[ecificatiilor) 4)orientarea spre costuri(cand pretul este acceotabil) 5)orientarea spre utilizator(corespunde cerintelor cumparatorului) Cerintele cumparatorului se refera la: -protectia vietii si sanatatii -protectia mediului -aspecte estetice placute -conservarea energiei -risc redus de exploatare al produselor -valorificarea resurselor naturale Toate aceste cerinte sunt prevazute in legi, regulamente, coduri, reguli, etc.
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

11

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

Competivitatea criteriului de evaluare al fabricatiei


Daca sistemul de fabricatie e economic si de calitate =>obtinerea de produse competitive pe piata, care fac fata concurentei, se innoiesc mereu, satisfac cumparatorii. Astfel productia in masa asigura: -costuri reduse de productie -asigura conditii de automatizare a proceselor de productie, folosirea robotilor industriali. -deplasarea rapida a obiectelor muncii in linie dreapta si individuala a fiecarui exemplar de produs -ciclul de productie e minim -se asigura ritmicitatea si continuitatea sectiilor auxiliare -control tehnic facil, continu -o buna normare a muncii Fabricatia in masa este cea mai eficienta. Componente ale sistemului de fabricatie I) concurenta II) sincronizarea III) partajarea resurselor IV) interactiuni intre componente I)Concurenta economica pe piata Sistemul concurential=totalitatea relatiilor dintre agentii economici aflati in copetitie pe piata,in functie de interesele lor Concurenta=rivalitatea dintre diferinti ofertanti pentru a castiga clienti pe piata Concurenta poate fi: a)concurenta perfecta=este ipotetica cand nici un producator sau consumator nu are puterea de a influenta preturile de pe piata.Concurenta perfecta trebuie sa indeplinesca 6 parametrii: 1)atomicitatea=cand pe piata exista foarte multi producatori mici si consumatori,neinsemnati,incat actiunile lor NU au impact asupra cantitatii de produse sau a pretului de vanzare ale celorlalti 2)omogenitate=cand bunurile si serviciile sunt perfecte 3)informatii complete=firmele si consumatorii cunosc preturile fixate de toate firmele 4)acces egal la tehnologie=toate firmele au acces la tehnologiile noi de productie 5)mobilitate=informatiile,resursele sunt mobile 6)intrare libera=orice firma intra s iese e pe piata dupa bunul plac Rezultatele concurentei perfecte: -eficienta productiva=cand bunurile au pretul foarte redus, de vanzare, firma NU mai poate produce mai ieftin
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

12

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

-eficienta alocativa=cand pretul este egal cu costurile marginale ,produsul e vandut la cel mai mic pret posibil b)concurenta imperfecta=cand conditiile concurentei perfecte nu sunt satisfacute Forme de concurenta imperfecta: 1)monopol=un singur vanzator al unui produs si mai multi cumparatori 2)oligopolul=numar redus de vanzatori,cu forta economica mare cu diferite cantitati de produse diferentiate 3)monopson=un singur cumparator al unui produs 4)oligopson=un numar restrans de cumparatori al unui bun economic/produs Concurenta monopolista=multi vanzatori de bunuri diferite c)concurenta neloiala=cand activitatea comerciantului se realizeaza prin folosirea de procedee nelegale,contrare uzantelor comerciale:acte,acte contra legilor in vigoare,contraventii sau delicte civile:cu reclame inexacte,frauda fiscala,mentiuni false pe produse,conflicte intentionat create intre marcile produselor, furtul de clientela, oferte de premii si cadouri suplimentare cumparatorilor ce depinde exclusiv de o tragere la sorti Legea 11, a concurentei neloiale, articolul 4, = procedeu neonest: exemplu va ofera gratuit o firma un sampon daca va coafati gratuit la adresa, intotdeauna este corect ca un premiu sa fie accesorul produsului platit. d)concurenta de tip BERTRAND numita si duopolul se caracterizeaza: -exista doua firme care produc marfuri neomogene -firmele nu coopereaza -au acelasi cost marginal -costul marginal este crescut -cererea lineara -firmele concureaza si stabilesc simultan preturile -ambele firme au comporatment strategic -ambele firme ofera calitatea ceruta a produselor -isi pot modfica acntitatea de produse dar pretul,este adesea imposibil de modificat, adica firmele care practica preturi NEGOCIABILE Pret marginal=stabilit pentru acoperirea cererii pe piata, exprima cat de mult se modifica costurile, poate avea valoare negativa, este prima derivata a functiei costurilor. Costul marginal exprima cat de mult modifica costurile cand productia de bunuri creste in general cu o unitate infinitezimala. Intersecteaza costurile medii (pct. A) intotdeauna, in zona de minim a (CM).

Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

13

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

Costuri (C) pret

Costuri marginale (C) Costuri medii (CM)

A
0 (in ordonata se trece pretul, iar in abscisa se trece cantitatea) cantitatea

II) Sincronizarea-componenta a sistemului de fabricatie Liniile de flux continuu cu tact impus reprezentate sub aspectul ritmicitatii e forma superioara de organizare a fabricatiei in flux.Organizarea unor astfel de linii este posibila daca duratele operatiilor tehologice sunt egale sau multiple tactului de lucru stabilit. Cand se indeplineste aceasta cerinta se cheama ca operatia tehnologica se sincronizeaza. Criterii de analiza ale sistemelor de fabricatie 1) evaluarea riscului 2) ergonomie 3) rezultatele activitatii 4) atributiile loculuide munca 5) tipuri de echipamente 6) tehnologii de fabricatie 1) Evaluarea riscului Reprezinta procesul in urma caruia se stabileste caracterul tolerabil al riscului pe baza analizei riscului si in acelasi timp tinand cont atat de factorii socio-economici cat si de aspectele de mediu R i s c u l de fabricatie determinat de imprejurarile ce survin pe parcursul executarii contractului si care pot schimba la modul negativ parametrii contractuali atat de producator cat si de beneficiar si furnizor:
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

14

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

-survenirea unor dificultati majore de aprovizionare cu materii prima,materiale, combustibili, energie, necesare fabricatiei marfurilor -cresterea costurilor de fabricatie,a contractelor, in asa masura incat depaseste net posibilitatile financiare ale producatorului -schimbarea in rau a situatiei patrimoniale a beneficiarului,care isi poate pierde capacitatea de a putea plati pretul marfurilor comandate la producator -defectarea masinilor, utilajelor in perioade de garantie a lor sau infestarea computerelor cu virusi incat afecteaza softurile de proiectare si fabricatie -aparitia unor cataclisme naturale(uragane,vant puternic,ploi torentiale,inundatii, cutremure, alunecari de teren),care sa afecteze activitatea de productie -nivelul scazut de calificare si insuficienta instruire a lucratorilor care exploateaza masinile, utilajele, instalatiile din dotarea fabricii, ce pot duce la defectari ale utilajelor -riscul scumpirii creditelor bancare -riscul nelivrarii a materialelor prime de catre furnizor -riscul anularii unor licente de fabricatie din cauza neachitarii lor integrale sau la termen -riscul imbolnavirilor profesionale -riscul blocajelor economico-financiare -inexistenta unui service, calificat, al utilajelor

Evitarea riscurilor de fabricatie:


1)dispozitivele utilajele,instalatiile trebuie sa fie proiectate,montate incat sa nu compromita sanatatea lucratorilor,calitatea utilajelor sau a produselor,sa se pastreze calitatea produselor si dupa transportul acestora sau depozitarea lor 2)intocmirea contractelor cu specificarea clara a clauzelor 3)utilizarea de masini-utilaje performante de buna calitate 4)materii prime de buna calitate 5)angajatii bine pregatiti profesional 6)asigurarea utilajelor si a marfurilor in caz de calamitati naturale sau accidente 7)transportul si depozitarea corecta a materiilor prime si a materilalelor,a marfurilor evitandu-se degradarea lor in acest timp 8)protectia mediului inconjurator 9)asigurarea conditiilor de protectie a muncii 10)inscriptionarea si etichetarea utilajelor, materiilor prime, marfurilor.

Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

15

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

Schema de risc a blocajului economico financiar:


aparitia bolilor profesionale

rscuri de fabricatie nstruirea insuficienta a lucratorilor

produse toxice de fabricatie utilaje de caliatete indoielnica valutare

riscuri economice

riscuri politicoadministartive

riscuri naturale

clauza de forta majora revizuire pretului blocaj financiar nevalutare

calificare profesionala redusa defectarea utilajelor intarzieri de livrare scaderea calitatii produselor

pierderi pt. exportatori/ importatori

intarzieri de indexarea plata a beneficiarilor normelor

pierderea pietelor

intarzieri la plata a: -furnizorilor -salariilor -facturilor de energie, apa,combustibil etc. - obligatii bugetare

2) Ergonomia-criteriu de analiza a sistemului de fabricatie Esenta managementului contemporan o constituie RELATIILE cu OAMENI,cu fiecare individ in parte.Una din cele mai importante functii ale unui manager este sa asigure si sa coordoneze resursele umane ale organizatiei. Termenul de ergonomie vine din limba greaca: ergos=munca; nomos=lege, norma. La inceput ergonomia circula in sensul de: - stiinta muncii, - psihologia muncii, - psihologie inginereasca, - munca mecanica. Ergonomia=stiinta complexa,interdisciplinara, ce sintetizeaza anumite principii ale unor stiinte ca: economie, medicina, tehnica, psihologia muncii, sociologia muncii avand ca obiect de studiu organizarea activitatilor umane in procesul muncii prin optimizarea relatiei in sistemul OM-MASINA-MEDIU avand drept scop cresterea eficientei economice, motivatia si rezultatele muncii, concomitent cu mentinerea starii de sanatate a lucratorilor si favorizarea dezvoltarii personalitatii acestora. Adica stiinta organizarii activitatilor in munca cu maxima eficienta si minim de efort fizic. Optimizarea relatiei OM-MASINA-MEDIU impune urmatoarele cerinte:
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

16

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

a)orientarea si selectia riguroasa a factorului uman b)reorientarea profesionala c)proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane d)crearea unei ambiante la locul de munca care sa asigure securitate si confort. e)repartizarea rationala a sarcinilor f)economia energetica a organismului uman,o economie cat mai mare de miscari care devin obositoare: 1)pe suprafata de lucru sa se mentina numai materialele strict necesare pentru ziua respectiva de munca 2)sa existe un loc definit si permanent pentru toate materialele 3)materialele sa fie amplasate cat mai aproape de utilizare 4)sa se asigure fiecarui lucrator un scaun de un anumit tip ergonomic 5)sistemul de iluminare sa fie corespunzator 6)temperatura optima de lucru g)echipamentele, utilajele sa fie astfel proiectate incat sa se asigure economia de miscari: 1) masinile sa fie degajate de orice activitate,care ar putea fi efectuata mai avantajos de un alt instrument sau echipament de lucru 2) obiectele de lucru si materialele sa fie perpozitionate ori de cate ori este nevoie si posibil 3) inaltimea mesei masinilor sa fie reglabila iar manetele la indemana lucratorilor, operatorilor 4) sa aiba zgomot cat mai redus in functionare, cu putine vibratii, oscilatii.

Concluzie
Principiile economiei de miscari in munca sunt: 1. Miscarile mainilor bratelor trebuie sa fie simetrice, simultane si continue 2. Miscarile lucratorului trebuie sa fie cat mai usoare 3. Succesiunea logica a miscarilor 4. Uneltele si materialele trebuie sa aib un loc fix.

3) Rezultatele activitatii:
Metodele de evaluare a rezultatelor obtinute de angajati compara performanta curenta cu o serie de criterii prestabilite. Criteriile de evaluare a rezultatelor: -caracteristicile personale (aptitudinile) -competente(cunostinte necesare exercitarii atributiilor postului) -caracteristici profesionale: vigilenta, autocontrol, interes pentru resursele alocate postului -preocuparea pentru interesul general al agentului economic -capacitatea e inovare -calitatea lucrarilor prestate
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

17

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

-modul de realizare a sarcinilor de lucru -respectul privind instructiunile primite -capacitatea de asimilare si de apriciere Evaluarea performantei unui salariat are loc la nivelul postului de munca pe care il ocupa. Postul de munca=ansamblul sarcinilor, responsabilitatilor, care revin prin exercitatre, in mod permanent unei persoane din firma Autoritatea=este o componenta a postului care exprima limitele in cadrul carora titularul postului are dreptul de a actiona pentru atingerea unui anumit obiectiv Autoritatea formala este stabilita prin acte interne ale intreprinderii sau decizii ale conducerii acesteia Autoritatea profesionala exprima nivelul de pregatire si experienta de care dispune o persoana si prin care ii sunt recunoscute meritele si contributia personala la atingerea obiectivelor. Responsabilitatea=componenta postului de munca care reprezinta obligatia titularului postului de a indeplini obiectivele si sarcinile care-i revin. Evaluarea performantei=apreciere a gradului de implicare in munca si este utilizata in angajarea si promovarea personalului,antrenarea si stimularea angajatilor. Evaluarea rezultatelor activitatii angajatilor se realizeaza pe baza criteriilor: 1)aprecieri individuale sau colective 2)aprecieri sistematice cu evaluari complexe 3)aprecieri periodice cerute de anumite intreprinderi 4)aprecieri cantitative sau calitative 5)aprecieri formale sau informale. Avantaje: -ofera o imagine clara asupra principiului responsabilitatii -permite participarea acestora la stabilirea propiilor obiective pe termen scurt -ofera informatii relevante pentru evaluarea propiilor prestatii Aceste avantaje permit recompensarea echitabila a personalului, imbunatatirea relatiei sef-subaltern, sporirea motivatiei angajatilor, identificarea nevoilor individuale de pregatire a personalului. Fisa de apreciere a salariatului este un instrument de evaluare a rezultatelor obtinute. Elementele principale ale fisei de apreciere sunt: 1) elemente referitore la aprecierea performantei:cunostinte referitoare la munca prestata, calitatea muncii, volumul muncii, calitatile personale, respect fata de norme si munca 2) elemente referitoare la orientarea salariatului:respectarea termenelor, orientarea asupra calitatii,cantitatii si eficientei 3) elemente referitoare la potentialul salariatului: capacitatea de conducere, potentialul de promovare si integrarea in sistem.
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

18

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7

Criteriul de apreciere

Nr. punctelor de apreciere acordat 3 3 1 1 3 2 2

Coeficientul de importanta 0.3 0.2 0.1 0,2 0,1 0,05 0,05 1,0*

Punctajul asociat criteriului de apreciere 0,9 0,6 0,1 0,2 0,3 0,1 0,1 2,3

Cunostinte practice Sociabilitate Ordine Disciplina Capacitate de observare Emotivitate Curiozitate Punctaj TOTAL * intotdeauna total = 1,0

Aprecierea activitatii industriale: - credibilitate pe piata ca urmare a fabricarii produselor de calitate - invingerea concurentei - dezvoltarea firmei si modernizaea ei permanenta - salarii atractive - profit in crestere - impulsionare economica

4) Atributiile locului de munca


Drept criteriu de analiza a sistemelor de fabricatie Atributiile locului de munca difera de la un loc de munca la altul, de la o firma la alta in functie de: - dotarea tehnica a intreprinderii - nivelul de pregatire profesional - profesia angajatilor - tipul de productie - profilul si obiectul de activitate al firmei (productie, comert, prestari servicii) - numar de salariati si de schimburi de lucru - nivelul ierarhic al angajatilor Atributiunile de serviciu, se exprima in numarul de lucrari posibile de executat individual (grup potrivit rezultatelor obtinute din aplicarea metodelor de studiu a timpului de munca). Astfel pentru lucrarile de intretinere, de birou, de conducere a activitatii in atelier, sectie, firma,etc.se intocmeste o fisa a postului, ce contine:
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

19

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

Fisa postului I) Denumirea postului a)POSTUL - postul - compartimentul din structura organizatorica: serviciu, birou, sectie, laborator, atelier etc. b) RELATII IERARHICE - este subordonat: - are in subordine: c) RELATII FUNCTIONALE - interne - externe d) DENUMIREA LUCRARILOR DE EXECUTARE e) RESPONSABILITATI ..... f) LIMITE DE COMPETENTA ........ (procesul de decizie) II) Cerintele postului a) STUDII NECESARE - pregatire de baza - specializare,perfectionare,studii si diplome,in alte domenii b) EXPERIENTA(stagiu in ani) - in activitatea profesionala - in activitati de conducere c) CALITATI PROFESIONALE (aptitudini) Data intocmirii.. Semnatura angajat

Fisa postului este un document forte imporatnt pentru: -angajat -departamentul de resurse mane -pentru managerul de resurse umane cat si pentru managerul general,dar si organizatia de sindicat din firma Fisa postului stabileste: -responsabilitatile angajatului pe un anumit post, functie -precizeaza cunostintele,aptitudinile necesare ocuparii postului respectiv -este o baza concreta pentru stabilirea nivelului de salarizare -trebuie sa asigure conformitatile cu legislatia in vigoare Fisa postului-este realizata de specialisti din departamentul de resurse umane si ea NU CONSTITUE un element facultativ de angajare, ci OBLIGATORIU, este o anexa la contractul individual de munca.
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

20

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

Este util a se stabili periodicitatea revizuirii fisei postului, o data sau de doua ori pe an cand firma e in reorganizare.

5) Tipuri de echipamente
- despre criterii de analiza a sistemelor de fabricatie Sistemul de fabricatie este cu atat mai modernizat cu cat este mai dotat cu echipamente de ultima generatie. Dupa modul de actionare tipurile de echipamente pot fi: 1)mecanice 2)hidraulice 3)pneumatice 4)automatizate partial complet Dupa destinatia lor,echipamentele pot fi: -pentru industrie -pentru agricultura -pentru transporturi -pentru telecomunicatii -pentru armata -pentru comert -pentru extractie subetrana si submarina Echpamentee si utilajele pentru industrie: pentru industria:-constructoare de masini,utilaje -cimentului -energetica -textila -chimica, utilaj chimic, schimbatoare de caldura, recipiente, fitinguri -ventile, robineti, filtre -prelucrarea metalelor -motoarelor si vehiculelor -masini agricole si utilaje de prelucrare -a produselor agroalimentare -constructiilor si instalatiilor -utilajelor de extarctie -usoara(alimentara, textila, pielariei) -tiparului si tipariturilor -medicala-aparatura si instrumente -echipamente de incalzire, racire industriala -bunurilor de larg consum
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

21

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

-echipamente pentru ambalare,impachetare -masinilor de ridicat si transportat. pentru industria: -militara si armament -echipamente de curatat si de protectie -echipamntelor de comanda -echipamentelor de control -echipamentelor de foraj si hidraulice -echipamentelor de sudura -echipamentelor de automatizari si electronica: de calcul birotica, comunicatii, radio, senzori si traductoare, elementele de comanda, de semnalizare, sisteme de alarma, de testare, masurare, comutatoare, sisteme de automatizare si operare softwere, inregistratoare digitale, comutatoare, ISDN pentru centrale si ATM magistrale, roboti industriali;

6) Tehnologii de fabricatie-drept criteriu de analiza a sistemelor de fabricatie


Tehnologiile avansate de fabricatie pentru ramurile economiei nationale,trebuie sa fie adaptate tipurilor de echipamente moderne utilizate si constitue un element de apreciere a sistemelor de fabricatie. Astfel corespunzator industriei cimentului (produs bine cotat pe piata externa)unde se foloseste astfel de echipamente,se utilizeaza o tehnologie robotizata de mare capacitate, ce implica profesionalism si are ca rezultat o caliatate ridicata a produselor. Doua tehnologii concura, de exemplu, pe piata producerii de pavaj: 1) turnarea in forme de plastic 2) turnarea prin vibroprocesare In aceste tehnologii betonul utilizat este preparat in mixere controlate electronic,cu respectarea stricta a retetei de preparare.Umiditatea este controlata cu ajutorul senzorilor specializati.Dupa presare si compactare betonul este depozitat in mod automat in camera de uscare.Fluxul de productie este direct automatizat,costurile sunt scazute,dimensiunea finala si calitatea fiecarui produs se pasteaza in mod constatnt. In industria calculatoarelor, a semiconductoarelor necesare in IT, compania INTELa introdus noua tehnologie la 65 mm, switch-uri care pornesc si opresc functionarea unui tranzistor care masoara 35 mm aproximativ cu 30% mai mici decat cele utilizate in tehnologia anterioara de fabricatie stabileste numarul de tranzistori, care incape pe un singur CIP, oferind companiei premisa de a livra pe piata viitoarele procesoare multi-care pentru a proiecta alte caracteristici inovatoare pentru produsele viitoare, inclusiv capacitatea de virtualizare si securitate. Noua tehnologie de fabricatie pe 65 de mm include si cateva caracteristici unice, care cresc nivelul de performanta si acela de a scadea nivelul de energie in timp. Aceasta tehnologie stabileste firma INTEL pe pozitia de lider in industria de specialitate in ideea ce priveste reducerea consumului de energie. Tehnologia de fabricatie pe 65 mm a fost livrata pe piata inca
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

22

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

din 2005, in dispozitivele semiconductoare realizate prin aceasta tehnologie au fost produse la unitatea de dezvoltare a companiei Oregon, SUA, numit D1D. Implementarea tehnicilor virtuale in generarea si eficientizarea tehnologica din sectorul industrial presupune tehnologii integrale pentru aplicatii industriale urmarind integrarea cunostintelor si tehnologiilor noi, a nanomaterialelor si proceselor de productie in aplicatii sectoriale si intersectoriale. Se elaboreaza un sistem software complex cu generare automata a tehnologiilor pentru tipuri de piese in functie de seria de fabricatie cum sunt: Catia, Pro-Engineering, Solid works. Pe baza acestor tehnologii se pot stabilii costurile, iar prin analiza valorii si a ingineriei concurente se poate defini drumul critic de eficienta economica si optimizarea tehnologica a fabricatiei, de elaborare a unor sisteme de fabricatie cu indici de performanta ridicati,cu simularea situatiilor din exploatare si functionare. Astfel se pot analiza caracteristicile productiei dupa simulare. Pe baza tehnicilor virtuale se realizeaza banci de data care sa cuprinda: tehnologii, regimuri de aschiere, scule, costuri specifice fiecarei faze in parte, generarea automata de tehnologii de fabricatie pentru diferite procese specifice fabricatiei industriale de produse, ce vor fi modelate in sisteme coputerizate, 3D, prin elaborarea de soft special, care sa tina seama de diversii factori: caracteristici neconventionale, acoperiri de suprafete , asamblare, incercare, ambalare, depozitare, caracteristici tehnologice ale utilajelor, seria de fabricatie, potentialul tehnologic al producatorului. Astfel ISIS=este un sistem complex de tip ERP (Enterprise Resource Planning) care are capacitatea de a asigura informatizarea tuturor activitatilor unei firme. Analiza sistemelor de fabricatie: a)Fenomene stocastice -defectarea si repararea masinilor -variatia tipurilor de prelucrare b)tehnici de simularea a functionarii sistemului c)metode analitice de descriere a fenomenelor a) FENOMENE STOCASTICE Sistemele de fabricatie actuale prezinta un grad ridicat de complexitate,datorita numeroaselor intersectii dintre componentele acestora cum sunt: - concurenta - sincronizarea - partajarea resurselor Ca urmare a acestor interactiuni, atunci cand este introdus in fabricatie un nou produs, care trebuie realizat urgent, in sistem apar conflicte intre componente, blocari ale acestora incertitudini de functionare a sistemului. O problema majora in analiza sistemelor de fabricatie consta in descrierea fenomenelor stocastice care sunt:
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

23

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

- defectarea si repararea masinilor - variatia timpilor de prelucrare. In acest scop pot fi utilizate tehnici de simulare a functionarii sistemului sau metode analitice de analiza. Simularea unui sistem de fabricatie consta in utilizarea unui program de calculator specializat, care pe baza unui model al sistemului de fabricatie realizeaza o variatie a parametrilor ce intervin in model, obtinandu-se astfel o imagine asupra comportarii sistemului in situatii diverse. Simularea este o metoda prin inductie (studiul unor metode particulare in scopul obtinerii unei concluzii cat mai generale posibil). Dezavantajul simularii este ca nu permite obtinerea unor rezultate exacte si necesita timp indelungat. Metodele analitice de analiza a unui sistem de fabricatie sunt metode deductive,ce permit obtinerea rapida a solutiei problemei de conducere a sistemului de fabricatie printr-un rationament pe baza de algoritm. Activitatile de intretinere si reparatii ale masinilor au rolul sa previna, sa puna diagnostice, sa remedieze operativ, eficace si eficient orice defectiune. Masinile, in procesul de productie, se pot defecta ca urmare a: -utilizarii lor timp indelungat -exploatarea necorespunzatoare,irationala -slaba calitate a pieselor componente(fiabilitate redusa) -slaba mentenanta a masinilor -lipsa intretinerii corespunzatoare -fortarea masinii in functionare peste parametrii programati Defectiunile ce apar pot fi clasificate astfel: a)dupa caracterul defectiunii: -definitive -temporare b)dupa legatura cu alte defectiuni: -primare -secundare c)dupa posibilitatile de detectare: -evidente -ascunse d)dupa modul de aparitie: -intamplatoare(aleatoare) -asteptate(determinate) Tipurile de intretinere si reparatie a utilajelor sunt: 1)inspectiile in cadrul regimului de functionare(ex:curatirea,gresarea etc.) 2)inspectii periodice 3)revizii cu scop preventiv
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

24

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

4)reparatii cu scopul remedierii defectiunilor: -periodice -capitale. Un anumit grad de fiabilitatea a masinilor se refera la timpul mediu de functionare fara defectiuni. O fiabilitate ridicata se poate obtine si prin pervederea unor sisteme corespunzatoare de supraveghere si diagnosticare a defectelor, cum sunt sistemele de senzori pentru detectarea defectarii sculelor la masinile unelte, si cele pentru urmarirea masurarii uzurii sculei in timplu prelucrarii. Alti senzori amplasati in deferite locuri pe masina-unealta vor furniza informatii privind functionarea acesteia si interventie rapida, automata pentru inlaturarea defectelor. Ca urmare se reduc timpii de prelucrare pe masinile unelte: =>productivitatea ridicata, =>livrare la tremen a produselor de calitate la furnizori, =>cresterea credibilitatii pe piata a firmei productive. b) TEHNICI DE SIMULARE Prin simulare cu ajutorul calculatorului se pot analiza si testa componente si circuite atat analogice cat si digitale,fara sa fie necesara realizarea lor experimentala. Dezvoltarea tehnicilor de simulare si proiectare asistata de calculator este rezultatul cresterii complexitatii sistemelor electronice si al necesitatii reducerii ciclurilor de cercetare-proiectare-punere in fabricatie ale noilor sisteme. Simularea se situeaza intre teorie si practica si permite utilizatorului sa inteleaga rapid functionarea unor circuite,masini,instalatii si sa gaseasca rapid o solutie optima. Programele de simulare cuprind,in principiu 4 etape: -introducerea datelor -formularea sistemelor de ecuatii -rezolvarea sistemelor de ecuatii -furnizarea rezultatelor Simularea numerica presupune elaborarea unor modele de calcul,iar experientele asupra acestor modele se fac cu ajutorul calculatorului. Modelul matematic ce descrie starea sistemului are in componenta: -variabile de intrare-cu valori cunoscute -variabile de iesire-cu valori ce rezulta -relatii functionale: identitati, ecuatii, inecuatii, care definesc legaturile intre elementele de intrare si cele de iesire -caracteristice operative-ipoteze care se fac asupra variabilelor de intrare si a relatiilor functionale. Realizarea unui model complex de simulare privind organizarea procesului de productie de un anumit tip,intr-o firma cu un obiect de activitate,productia industriala este necesara in obtinerea de informatii privind: 1) elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu, lung asupra indicatorilor tehnico-economici
Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

25

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

2) conducerea fondului de productie real spre starea normala in conditiile modificarii experimentale a cadrului de organizare(teluri economice sau de gospodarire) si a modulului de reglementare a productiei, in scopul stabilirii celor mai bune solutii: 3) controlul solutiilor aplicate anterior privind conducerea fondului de productie 4) influenta variatiei in timp a unor factori asupra marimii si structurii fondului de productie.

c) Metode analitice de descriere a fenomenelor


Sunt metode deductive ce permit obtinerea rapida de solutii in conducerea fabricatiei, prin rationament bazat pe algoritm. Algoritmul=o succesiune finita si bine precizata de operatii aritmetice, logice prin care se determina solutia problemei. Algoritmul=sistem de reguli, care aplicat unei clase de probleme de acelasi tip conduce de la conditiile initiale la solutie cu ajutorul unor operatii succesive,unic determinate. Rezolvarea rapida a unor probleme de productie se bazeaza pecele 3 caracteristici ale algoritmului: -generalitatea(calitatea unui algoritm de a furniza o strategie generala de rezolvare a unei categorii de probleme, pentru date initiale arbritare) -finitudinea((proprietatea unui algoritm de a obtine informatia finala, dupa un numar finit de transformari intermediare ale informatiei initiale) -unicitatea(este data e faptul ca regulile algoritmului determina in mod unic toate operatiile intermediare care transforma intrarile in iesiri). Din punct de vedere al formei operatiilor care transforma datele initiale in finale algoritmii segventiali sunt: -algoritmi liniari=formati dintr-o inlantuire segventiala a operatiilor -algoritmi ramificati=ce au in componenta lor structuri de decizie, care sunt urmate de anumite instructiuni -algoritmi ciclici=care presupun existenta unor structuri repetitive(cicluri). Pentru aprecierea calitatii unui algoritm numeric se pot aminti: -numarul de operatii -memoria ocupata -siguranta in functionare Numarul operatiilor algebrice in functie de dimensiunea problemei de rezolvat.Siguranta in functionarea este data de capacitatea de a semnala situatiile in care rezultatul unei probleme de fabricatie slab conditionate poate fi afectat in mod esential de erori. Intrucat de cele mai multe ori datele de intrare nu mai sunt necesare la terminaea algoritmului, spatiul de memorie ocupat de ele poate fi utilizat pe parcursul executiei algoritmului pentru a memora rezultatele partiale si finale.

Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti

26

You might also like