MISCARI SI ORBITE

Marile descoperiri in astronomie- observa G.P. Kuiper si Barbara Middlehurst in monumentala lucrare The Solar System- s-au realizat in cursul stradaniei de a interpreta miscarile planetelor. Copernic Kepler !e"ton #uler $a%ran%e $aplace Gauss si Poincare pentru a numi doar pe cei mai mari au creat conceptul stiintei moderne a naturii studiind mersul planetelor.& #lementele de baza ale miscarilor si orbitelor rezulta si ele din tabelul sinoptic rteprodus. Cu toate acestea trebuie sa subliniem marea comple'itate a acestor miscari( numai Pamantul are )* miscari studiate+ ca si ,aptul ca in e'plicarea lor mai e'ista inca multe necunoscute. -actorul covarsitor determinant al acestor miscari este Soarele. .lte corpuri ceresti cu mase mai mici isi e'ercita in,luentele mai ales sub ,orma de perturbatii( de pilda perturbarea unor asteroizi si comete de catre planete+. Se a/un%e si la captarea unor mici corpuri ceresti de catre planete cum ar ,i ,recventa captare a corpurilor meteoritice de catre Pamant sau captarea unor asteroizi de catre 0upiter.

referat.clopotel.ro

Satelitii sunt in primul rand determinati in cursa lor de planetele in /urul carora se rotesc ,actorul solar ,iind mult mai redus datorita distantei mai mari. Sensul miscarilor este predominant cel direct adica corespunzator miscarii de revolutie a Pamantului. Sensul retro%rad se intalneste doar la cativa sateliti( ca si la unele comete+. Miscarile se ,ac con,orma cunoscutelor le%i 1epleriene cu abateri care se e'plica prin interventia unor ,actori perturbatori in mare parte cunoscuti. Planetele au orbite eliptice in %eneral apropiate de cercuri( cu o e'centricitate mica+ cu e'ceptia lui Mercur si Pluton avand e'centricitati de peste 2 3. Planurile orbitelor planetelor coincid aproape cu planul elipticii ( al orbitei Pamantului+. 4in nou Mercur si Pluton ,ac e'ceptie5 6 si )6. 7n %eneral insa planetele trebuie cautate pe cer in constelatiile traversate de eliptica adica in cele zodiacale. #'centricitatile si inclinatiile orbitelor ,ata de eliptica cresc la asteroizi- si mai mult la cometele cu perioada scurta. $a cometele cu perioada lun%a orbitele se apropie de ,orma parabolica si inclinatia lor ,at de eliptica pare sa nu asculte de nici o re%ula. Satelitii planetelor se rotesc in /urul planetelor pe orbite apropiate de cercuri de obicei in palnul ecuatorial al planetei. Con,orm le%ilor lui Kepler miscarea corpurilor ceresti pe orbitele de revolutie nu se ,ace cu o viteza uni,orma chiar pentru acelasi corp ceresc. 8iteza parcur%erii orbitei de revolutie de catre o planeta este mai lenta cand distanta ei ,ata de Soare este mai mare ( de

referat.clopotel.ro

e'emplu Mercur5 *6.9 1ms Pluton5*.6* 1ms+. cu alte cuvinte Mercur este de circa )2 ori mai %rabit& decat Pluton. 4ca n-ar e'ista aceasta discrepanta de viteza nici di,erenta dintre duratele de revolutie a planetelor nu ar ,ii asa de mare( anul mercuian:2.3* ani terestri; anul plutonian:3*<.* ani terestri+. 7n ce priveste rotatia planetelor aceasta este mai %reu de determinat decat revolutia datorita atmos,erelor dense care invaluie unele dintre aceste corpuri cerestri. Sunt cazuri ca ecelea ale lui 0upiter si Saturn in care se cunoaste numai durata de rotatie a atmos,erei. 7n ce il priveste pe Pluton imposibilitatea de ase repera telescopic cu certitudine anumite detalii ale supra,etei a impiedicat stabilirea vitezei de rotatie e'plorarea astronautica ,iind probabil sin%ura in stare sa rezolve aceasta eni%ma. 7n ce priveste planeta 8enus abia e'plorarea astronautica a permis stabilitrea unei durate de rotatie de 3*= de zile intr-un sens retro%rad. 4in datele cunoscute rezulta ca spre deosebire de viteza de revolutie viteza rotatiei planetelor nu este in raport cu departarea de Soare. 7n orice caz la trei dntre planetele %i%ante ( 0upiter Saturn si >ranus+ durata roatiei este e'ceptional de scurta. ?bservatorilor atenti ai boltii le sunt cunoscute buclele& pe acre planetele le descriu pe bolta ,ara o le%atura cu ,orma rela a miscarii acestora in spatiul cosmic. .cestia au observat ca prin miscarea relativa a Pamantului ,at de miscarea lui Marte pe orbita Marte pare sa descrie pe cerul terestru o curba sinuoasa caracterizata prin inaintari statiuni si retro%radari. 4aca cele doua planete ar avea perioade e%ale de revolutie ,ireste ca acest lucru nu s-ar mai intampla dar anul terestru este de =@A zile iar cel martian de @<6 zile.

referat.clopotel.ro

Planete in,erioare se interpun uneori intre Soare si Pamant aratandu-ne atunci o ,ata intunecata ca si $una; ele prezinta ca si aceasta ,aze descoperite inca de Galileo Galilei. 4upa cum am aratat ,enomenul descoperit de $everrier al variatiei seculare a orbitei planetei Mercur in ce priveste deplasarea periheliului acesteia in sensul miscarii sale de revolutie ramanea ine'plicabil in lumina mecanicii clasice ne"toniene. Teoria relativitatii a stabilit insa ca orbitele planetare nu sunt elipse ,i'e in planul lor ci elipse care se rotesc lent in acest plan ceea ce duce la deplasarea periheului. Cu alte cuvinte elipsa are ea insasi o miscare secundara lenta de rotatie in sensul miscarii de revolutie. #,ectul respectiv se mani,esta la toate planetele dar mai intens la Mercur cel mai apropiat de Soare unde campul %ravi,ic e mai puternc. 7n acest caz deplasarea e de *= secunde de arc in ,iecare secol- orbita lui Mercur e,ectuand o rotatie completa in = milioane de ani. Bailaire Cuny considera de aceea orbitele planetare drept pseudoelipse curbe deschise care se rotesc in /urul Soarelui&. .u produs unele in%ri/orari proorocirile unor certetatori dupa care o pretinsa aliniere& a planetelor va duce la cresterea activitaii solare si implicit la turburai metereolo%ice si seismice pe Pamant. .ceasta asertiune nu are nimic in comun cu stiinta dealt,el nici macar o asemenea aliniere nu poate duce la e,ectele catastro,ice prezise. Preziceri apocaliptice si absurde au bantuit si in trecut astronomia de pilda in le%atura cu ivirea cometelor ,iind insa intotdeauna in,irmate. -

referat.clopotel.ro