MARTA MARINESCU.

HIMU

SI'FDLICIA

VANT.$TEF

Datoriti unificdrii vielii economice, politice ;i culturale a statelor grece$ti, n inglobarea lor in statul lui Alexandru cel Mare, se formeaz[, pebaz'a dialecui atic, limba comund greacd,numitd de greci rorvrl. Lirnba rotvtl s-a bucurat de ared.rispindire; prin ea comunicau intre ele popula{iile din Balcani, Asia Micd, ipi in imensul imperiu al lui Alexandru; in rorvr1 au scris Polibiu, Plutarh, Arn. Lucian etc. perioada medie sau bizantind se intinde din secolul al Vllea e.n. pini in secolul XVlea e.n. Din secolul al XVIJea e.n. pini in zilele noastre se vorbe;te neo)aca sau greaca modernd.

FONETICA
ALFABETUL GREC

fonemele, adici Limba greacl are scriereafonologicl, literele alfabetului noteazia sunetelecare servescla diferenlierea sensurilor intr-un complex sonor dat. Scrierea cu litere, ca semne ale sunetelor, pe care o intilnim azi in mai multe tipuri de alfabete, igi are obirgia in alfabetul grec. Aceastd scriere este rezultatul unor eforturi milenare pe care le-a depus omenirea in drumul ei spre civiliza{ie. Omul pegterilor, nu atit pentru desfitare cit pentru a semnala multiplele prirnejdii care il ameninfau, isi acoperea perelii'locuinlelor, pe care i le oferea natura, cu tot felul de desene.Acele desene,prin care el incerca sI comunice semenilor sdi o anumitd realitate din lumea inconjurdtoare, constituie un fel de preistorie a scrierii, cunoscuti in qtiinf[ sub numele de pictografie. Semnele pictografice redau mai mult sau mai pulin exact aspectul formal al obiectelor care pot fi percepute cu simlurile. Ele nu pot transmite idei decit foarte rudimentare. Din pictografie, dupi un gir lung de epoci, s-a dezvoltat ideografia. ldeogramele noteazd nofiunile, ceea ce inseamnd un pas uria; spre abstractizare.Inventatorii ideogramelor sint egiptenii. De la egipteni. scrierea ideografici a fost luati de popoarele cananeene;ele au redus simlitor semnele si le-au adaptat la notarea consoanelor, creind scrierea silabic6. Dupd o ipotezia,suslinut5 de majoritatea invdlalilor pinl de curind, fenicienii, popor de negustori, au fost cei care au dus scriereadin Asia Micd grecilor insulari, de unde s-a rispindit la toli grecii; de aci, mulli i-au considerat pe fenicieni inventatorii scrierii. Dupi descifrareainscrip{iilor cretane in linearul B din secoleleXV-XIII i.e.n., s-a emis teoria cd atit alfabetul grec cit qi scrierea <fenicianti> s-au dezvoltat din ideogramele egiptene, prin intermediul Cretei. ln mod sigur, grecii au sdvirqit o adevdratl revolufie epigraficl inventind scrierea cu litere. Cel mai vechi alfabet grec poa$i numele de alfabet cadmean1. Urme ale alfabetului cadmean se gdsescin special in insula Thera, deoarece aici au zdbovit fenicienii cel mai mult, dupd cum spune legenda. Din alfabetul cadmean s-au dezvoltat mai multe alfabete locale (vreo treizeci la numdr), care au fost folosite concomitent. Cu tirnpul, alfabetul ionic, cuprinzind
I DupI numele legendzrrului Cadmos,care a venit in Grecia in fruntea fenicienilor.

,t

t74

MARIA

MARINESCU-HIMU

SI

FELICIA

VANT-STEF

.li

LIMBA

ELENA

t75

doulzeci gi patru de semne, a fost adaptat de toate cetdfile grecegti, fiind considerat cel mai potilvit. La Atena, acest alfabet a fost introdus sub arhontatul lui Euclid,

I 1
I

in 403 i.e.n. Iatd descriereaalfabefriui:

^t

t'

i... J lltere I mart

I

I denumirea a.n.in s.. "o.".p. latrne

I

Observafii

Literele r qi u marcheazd ;i semivocalele j (ca in iarnd) gi g (ca in dau), dupd" disparifia celor doud litere: "I (iod) gi F (digamma sau vau). Diftongii sint forma{i dintr-o vocald si o semivocald. Existd diftongi proprii, cind se pronunfd ambele elemente ale diftongului; c,1 (:ai), er(:ei;, or(:ei;, u1 (:ii), ou (: au), eu (: eu), ou (: u, la origine : ou)1 qi diftongi improprii, formali din vocalele lungi Z, I Si crrcu r subscris (in cazul literelor mici): q, r1, q); adscris (in cazul literelor mari): Ar, Hr, Or; in cazul diftongilor improprii, nu se pronun{d decit primul element al diftongului. Consoanele se subimpart in oclusive: labiale guturale dentale

o p

v
6 r n $,0
L

A B f A E

b 8_2
e z

z
H I K M N

; rh
I I

),
p

tn n o p

o p
t

o
II P E T Y X Y fi

r
t
f

u (p ry c)

nh

kh
nc

alpha beta gamma delta e psilon zeta eta theta iota kappa lambda my ny xi o micron pi rho sigma tau y psilon phi khi psi o mega

ci)"tpcr Fiiro 1(rpp(r 66)"to 6 Vrl"6v (iro flro $frro idlta ronno ),ripF6o p0 vS qr d prrp6v ni Pd) oillttt to0 i ryil"6v Ai Xi Vi 6 pb1a

y inainte de guturale (y, K, X, 6) se pronunfd n velar

surde sonore aspirate

C la sfir$itul cuvintelor, o in celelalte cazuri

()

lichide: 1",p nazale: p, v siflantd: o duble: dentald, ( (: 6S sau o.6) guturali, 6 (: rg) labial[, V (: rq)

CLASIFICAREA

SUNETELOR LEGE.A. CONSOANELOR FINALE

Dintre cele doudzeci qi patru de litere ale alfabetului grec, gapte noteazd vocale, gaptesprezece, consoane, Vocalelese deosebesc prin timbru qi cantitate. Din punctul de vedere al timbrului, in greaci existd cinci vocale: a, e, o, i si y (il); din punctul de vedere al cantitdtii, fiecare vocale poate fi lungi sau scurtd. Sunetele a, i, si / nu au semne speciale, dupl cantitate; astfels, 1, D noteazd gi vocalele lungi gi vocalele scurtecorespunzdtoare; suretele e gi o sint redate prin r, o, cind sint scurte, prin 4 gi rl, cind sint lungi. ln felul acesta, pentru cinci vocaie, in greacd existd ;apte titeie. t
t D9 fapt vocaleie scurte gi au doud serii de vocale lungi corespunzitoare: lungi deschise, o 1 gi ro 9i lungi inchise, at gi ou provenite din contrac{ie qi din lungiri compensatorii.

Cuvintele grecegtinu se pot termina decit in vocald, in consoanele v, q, p sau in consoaneleduble y, (. Apar citeva exceptii, dar ele sint numai in scris; in vorbire sint rostite impreuni cu cuvintul urmitor (exemplu ork oi6o (nu gtiD), o0I 6tr <nu ci>, ir rtq X6pog <din tard> etc.
r Dar semneleergiou nu noteazdtotdeaunadiftongi, ci gi vocaleleelung inchis gi o lung inchis, spre deosebirede q gi o care noteaze E gi a deschise. Existi gi diftongi in -u cu primul element lung: du, rlu, ou; ei se intilnesc rar, limba tinde si-i elimine prin scurtarea vocalei.

I 7ti

\1.\lil\

,\\AliiNlSCt;'lltI\U

$l

I : l : l - l ( l l . \ V A N ' f- $ i E F

LIMBA

ELENA

t7i

GREACA PRONUN'TAREA
;i erasnricd. Existir doud feluli do pronuntalrc a limbii elene:reuc'hlinieuui Rostireareuchlinianiriqi trage numelede la savantul umanist gcrman Reuchiin flrt55-1522). Acesta a rirspindit in Germania pronunlarea modernl a elenei, aga cuul a invir{at-oel in ltalia dc la grecii refugiafi in urma caderii Constantinopolului sub turci. Aceastitprorrunfarcare ufmitoarelc particularitati: t. L)'Tl, n, cr;i c; eu;i cu sc pronun{n el'9i a/'inaintc de consoani surdi, or sc citesci; crt se citestcsonol'at sau de vocalS. cortsoanli de rl si nv. inaintc Rostirea erasnricii se datoreazir savantului olandez Erasmus din Rotterdanr cii atcnienii secoluluial V-lea i.e.n. trebuie ( t...167-1536), carc a pornit de la icleea Dnci.i in antichitate s-ar fi rostit ca in greacamoau ctrm scris. a$a sri li pronunlat urme pronun{Iri in inscriplii. Dar asemenea dcrrrii,ar apdrea unels urrne ale acestei Gramaticii greci vechi chiar specificd pronun{area unof,a dintre semnele lipscsc. esteegal cu e i e. u cu !/, apoi cu ii. dar nu cu l. iri disculie,astfel.de pilda. cir 11 1,Iai rnuli decif atit, apol'onia vocalicii l,einol, iitnov, )")ro[7r0n-ar fi avut nici un et qi ot s-at it pt.t.t.tnfat tot i. De fapt, e estefali de q ca o fafd de or, adici 191cjacd. repreziltd varianta lungii a aceluiagi sruret. in afarir de acestea,transcrierea cuvinconcluziesi anume ci in antichitatese pronunta teior grece;tiin latini duce la aceeasi in facultdprincipale atlusede-Erastnus. se scria.Acesteasint argumentele u;".ieste aceastadin urmi. 1 qiie rroastrepronunlareil reconrandatit

oul,-1,4p-6qv; dac[ a doua consoani este r, F, V, p, ambele consoane trec in silaba a doua: 6n)"ov == 6-nxov, rs0vdor : r-Ovd-or. La Homer, oclusiva cu sonantasint heterosilabice: 6n-1,ov, ts0-vd-ot. cuvintele compuse cu prepozitie se despart in elementele componente: &v-tytuo,6rc-1,einal.

PUNCTUATIA
I

lt-rgreaci existtipu'ctql (.) ii virgula (,), cu aceeagi valoareca in lirnba romdnd Spie deosebire de semnele de-punctualie din romdni, ingreacdmai existd:.,,r sus ('), careechivaleazd..cu doud punctesau cu punctlivirguli ai"ro-anaid;; *ai punct si virguli_(;), care in greacrestesemnul.intre6drii,;iuportroiJ(,j, cxist?i care inlocuiegte o vocaldsuprimati la sfirgitul cuvintului,prin aga-nurnita eliziun6

ACCENTTIL V

SPIRITILE

Cuvintele cale iucep cu vocalii, diftong sau p primesc pe inilialS un setnil. numit spirit. Spiritelesint de doud feluri : spirit aspru (') cu valoarede h, 9i spirit lin('), care nd se pronunli. Literele mici poartd spiritul deasupra (6); literele mari, in u 1i p, initiale, primesc stinga ('O); diltongii, pc al doilea eletnent (o[). SLrnetele totdeauna spirit aspru (1, p). Exenrple: tiv0pc'xog (<om)). oiroq, <;asi>. iinvoq 'A0qvd ((son.!n)). prltc'tp. .Cuvintelecrriniliala <zei1a Atena>.'E),itrq ,.rElada> ..retor", c.tL c. ln interior. getn! v o c a i i c i , i n c o n r p u s.e p i c r d s p i r i t u l : e i v u t , d a r n c p a i ' " r . r nata p poaltr:rspirit pp.

in greacd, cuvintele poartd accent muzical sau tonic, constind din ridicarea tonului silabei pe care se afld. Numai ultimele trei silabe poartii accent. Existd. trei feluri de accent: ascu{it ('), care poate sta pe ultimele trei iilabe, indiferent de can_ tilaje, (:{erple.: dvOprrrnoq,90.oq, ciya06g); grav ('), .urc rle n*mai pe ultima sitaba si inlocu^iegte accentul cind nu urrneazi'nici un semn de punctualie .ascufit (exernp[: -riyoOoq riv0prrlnog); circumflex (-), care std numai pe ultirnele doud silabc,totdeauna cu vocale lungi'sau diftongi,(exemple: odlpo, Aopeio6, 'A0nvd). Pentru fixarea accentului unui cuvint, se 1ilie seainl de caniitatea ultimei sitaU6. Dacd ultima silabd are lungd, poate nu stq accent ascu,;it pe antepenultima, .v.ocald ni.ci circttmflex pe penultima.Dacdultima silabd are vocald truin, penult'ima,lungi 'ri ,c'<:enrucrtd, occentul va fi circumfe.r (legeapenultimei lungi accentuate). Exemple: Sdrpov,dar Srilpou<dar> civ0pronoq,dar crvOprbnou (om)). Cuvintele flexibile isi modificd accentul astfel: -- acccntul ascutit de pe antepenultimatrece pe penultirna dacd ultirna silabd sc lr.rngeqtc: ${r},u.oou,dar $o},croo.Iq (mare)) Sirorcr, dar 8rraiotv <drepti> accentul asculit devine circumflex dacd, stind pe p e n u l t i r n al u n g d , ultima, sr: scufte azii : no),itqg, dar nol"ira <cetti{ean> lcirpc. dar 16pcr <tard>
1:r-l21ll

DESPAR'TIREA iN SII,ABE O consoani intre doui vocale trece in silaba a cioua: yuy"l se desparte in si'labc: y u - 1 { . D o u i r c o n s o a n ei n t c r v o c a i i c e s e c i e s p a r t in doul: ou}")'tlPbrlv:
'A0frvar I lalir, <Je *v tfl cum sc citegte accl:r1i text in celc dcuir variantc: Ai 'Atrtrcil 'eiorv. exenrplu, 'fo in citirea ije cioru cu)ro n6rpa ioriv dv ne8irl naploLrcouprfvrl xr!rc}"c.0. t e r . r c h l i n i a n d : . . 1 - l { :A t h i n e e n t i A t t i l ( i i s i n . T o d e a s t i a f t o p e t r a e s t i n e n p e d i o p e r i i c u m e n i " , ln citirea erasmicir: .,ilai Athenai en te Attil<e eisin.'fo de astii auto petra estin cn pedio perioicumcnc kiiclo".

t78

MARTA,MARINdscU-Htrrru $l FELIcIA VANT-STEF

LIMBA

ELENA

179

- accentul ascufit devine circumflex daci sti pe ultima lungi, oblice: ryu1f1, dpr VDXflg <suflet> dl.qOf1g, dar d).r10o09 <<adevdrat> regol,{, dar reqc},flq (cap>

la cazurile

c) dacd accentul cuvintului anterior este ascufit pe penultima silabd, encliticul bisilabic primegte un accent pe finald: gi)"og ioti <este prieten< <pil,or ttv6q <nigte prieteni> N o t i r. Cind se intilnegte un proclitic cu un enclitic, procliticul primegte un accent ascu{it: rbq gi re devin i6ore <inciD oi gi te devin oUre <nici> 6 si 5e devin 66e (acestaD oi gi 6c devin oi6e <accstia> I gi 6e devin ii6e (aceasta)) oi Si 6e devin o16e (acesteaD Deci in cazul intilnirii unui proclitic cu un enclitic nu se aplici legeapenultimei lungi accentuate.

- accentul circumflex devine asculit daci std pe penultima silab6, iar ultima se lungegte: 6drpov dar 8rbpou <<dar> K0po6 dar K0pou <<CYrus> - accentul circumflex devine ascufit dacd std pe penultima, iar cuvintul se lunge;te cu o silabi in Plus: odrpc, dar o6Potog (corp)) npdypa, dar nPaYPutog <lucru> { CUVINTE ATONE

In greacd existd cuvinte neaccentuatesau atone, care se sprijind fie pe accentul cuvintuiui urmdtor, qi, in acest' caz, Se numesc proclitice, fie pe accentul cuvintului precedent, in care caz se numesc enclitice. Proclitice sint zece la numdr: adverbul de negalie: o0 (o0r, o01) conjuncliile: 6q : ca, ei : dacd p r e p o z i l i i l e :8 v : i n , l a , e i q : i n , l a ' d r ( d O : articolul: 6, f1, oi, oi,

FENOMENE FONETICE

din

Enclitice sint unele forme ale pronumelui personal: pou' pot' pt' ooD' oot' os; pronumele indefinit 'clq, Il,,6ineva, ceva"; indicativul prezent al verbului ((cumva)' 9i particulele: eipi <sinil ;i qrlpi ((spun);-adverbeleindefinite ca nE(DCr yt, $ev, Kt, Tt, fiep, Tot etc, Encliticele se comportd fatd de cuvintul accentuat pe care se sprijind in felul urmitor: a) dacd"accentul cuvintului anterior se afld pe silaba finald, accentul grav devine ascuiit, iar encliticul nu primeqte accent: bun>> dyc06q 6otr <<este np{ oe <<tecinstegte)) b) dacd,accentul cuvintului anterior este ascu{it pe antepenultima qi circumflex pe penultima, cuvintul accentuat mai primegte un accent asculit pe finald: dv0pr,lr6q r1q (un om oarecare> odpri tl (un corp oarecare)

In cursul vorbirii au loc o serie de modificiri ale sunetelor, pricinuite in cea mai mare parte de contactul cu sunetele invecinate. Existd insd qi unele schimbdri necondilionate de pozifia sunetului intr-un complex sonor dat, ca de pildl alternanlele vocalice. Cele mai importante fenomene fonetice din limba eleni sint: alternanlele vocalice, scurtlrile 9i lungirile de vocale, rezolvarea hiatului, rnodificdrile consonantice in coatact sau la distan{6. Si le cercetdm pe rind.

r. ALTERNANTELE VOCALICE

Sint schimbdri calitative si cantitative ale vocalei dintr-un morfem.2 Cel mai des se intilneqte alternanfa vocalei din rdddcind gi din silaba predesinenliald.3 Variantele alternanlei se cheamdgrade apofonice: vocala e reprezintigradul n&mal, vocala o constituie gradul flexionar, iir lipsa vocalelor e qt o se Cheami gradul
r Fiecare capitol de giamatici va aduce gi ultele observa{ii privitoare la particularitS{ile , oe accentuare soecifice. 2 Morfenrui este parte o constitutivda cuvintului: ridlcind, afix gi desinen{6. " sltaba care precede desinenta.

r80

A1ARIA MARTNESCU.HIMU

SI

FELICIA

VANT.STEF

LIMBA

ELENA

l8l

zero. Dacd' vocalele care alterneazl au cantitatea lung5, gradul apofonic respectiv se cheamd lungit sau gradul plin lung. Exemple de alternanle: }"sin-o/l,s-l,ow-u I't -Xw-ov nei 9-opar/n-ror$u/d-nr0-6p11 v ln acesteexernple,alternanla este e io/ zero; acestaeste cazul cel mai obiqnuit. Alte exeinple: ri-$r1-pr/ $rrr-po;/ ti-9a-pev 6i-6opri 5[-6o-pev sau 6aiprov/ 3ui;rov-oq rorpr1v/ notp6v-og

Scurtarea in hiat O vocald lungd inainte de vocald devine scurtd. ln timp ce aceastd schimbare foneticl constituie o lege in latin5, in greacd ea apare doar dialectal. Pentru ci cel mai des se intilneqtein dialectul ionic, ea se mai numegteEi scurtare ionicd. Iati citeva exemple:

I ,l

i
I

Hdt. vfeq, fafa de atic vfleq <cor[biii>, <*ilspoorov <al pergilor>; Hdt. ltepo6tov < {'ftrepotlcov <via!5> ion. (6q, fa{i de atic (tr.rt1 dc atic iiproog <al eroului>. Hom. fipoo;, faliat Lungirea pentru a se evita mai mult de trei silabe scurte consecutiv Fdrd a fi o lege care si cuprindd toate cuvintele, existd in greacd tendin{a de a evita mai mult de trei silabe scurte consecutiv. De aceea, in anumite cuvinte, una dintre silabele scurte igi lungesc vocala. Acest fapt se constatd cu regularitate .lacomparalia adjectivelor cu tema in -o1. sup. oorpcb-totoq; De exemplu, adj. oog6q <inlelepD are comp. oo<ptb-tepoq, adj. 6e(r6q <de dreapta) are comp. 6e[tciltepog, sup. 6e(rril-toto6. adj. ve6q <tindr> are comp. verb-repoq, sup. verb-tctog. Lungirea compensatorie Este lungirea unei vocale scurte drept compensa{ie pentru cdderea uneia din cele doud consoane care urmeazd (cu exceplia geminatelor2).Vocalele i ;i ; se lung e s ci n r g i n ; d > a . g i r l ; o > o D ; t > s t . Iatd citeva exemple: <peqtil>; D. pl. *novt-ot>ndot <tttAc. pl. *oi-vq>hom. 6i6 <ob>; *r100-vg>i1$ug turor>; aor. *e-<pnv-ou>6tpqva <am aritat>; particip. aor. pas. *l.u-$evt-q>Iu$etq <dezlegab>;particip. aor.a. *Tvovt-qs; yvofg <cunoscind>; Ac. pl. l,6yovq>1,6youg <cuvinte> etc.

ln acesteexernpleapare alternan{a q/ al e; at o; q le. ln flexiunea nurrrelui cel mai des alterneazi vocala lungl cu scurta corespunzatoare. Alternanlele vocalice au rol morfologic; ele creeazd distinc{ii intre temele temporale la verb, intre cazuri, la nume; de aci ele constituie asa-numitaflexiune internL, care inso{egteflexiunea <<externd>>, adicd flexiunea cu a-iuic,ruldesinenlelor. Dlgi bine reprezentate. alternan{ele vocalice nu mai constituie in greaci. o categorie productivd; numai unele cuvinte vechi, mogtenite din indo-europeani mai comportd apofonie vocalicd.

#
fi
1l

2. SCURTART !;I LUNGIRI DE VOCALE Am vdzut cii vocalele pot sd fie lungi sau scurte. Cantitatea unei vocale se modifici insi in anumite conditii bine cleGrminate.

Scurtarea unei yocalc potririt cu legen lui Osthoff O vocald lungir. urmatl de o sonantd(tr, p, p, v, *i gi *g)plus o oclusivi s a up t u s - o . - ,d e v i n e v o c a i i s c u r t d corespnnzdtoare. Astfel,de exemolu:
>F

Metatezz cantititii Este schimbarea cantitilii intre doud vocale invecinate. Astfel, de exemplu, fa{d de forma homericd Boor},floq <al regeluil>,dialectul atic prezintd o formd
1 r.. comparafia adjectivului, p. 216, 2 Geminatele sint doui consoane identice in contact; reducerealor la una singuri nu provoacd lungire compensatorie. 3 Dintr-un grup de trei consoane, prin asimilare (ca aici -vt-q>vo-q) gi reducerea geminatei, se ajunge la un grup de doui consoane vq din care una v cade gi lungeqte compensatlv vocala prccedentf,.

t,veuvrarq vuUg ,vd.^ig <corabie> > veuvidrg <tinerilor> ; jJdYq, Bou6 <bou>; *l.oyr,rtgi ),6yorq <<iuvintelor> Au-un-vr-oq> ),u-96-vr-og<al celui dezlegat>; Tvco-vr-r> yv6-vr-r <<celui care cunoagte>etc.

182

MARIA

MARINESCU.HIMU

SI

FULICIA

VANT-STEF

LIMBA

ELENA

183

c.u me.tatezd,.Bcoil,6rrrE, d_eci schimbat intre ele cantitatea -oragului<, _vocalele q $i o gi-au devenind e gi ol. Alte exemple: hom. 16l,11o9 >>a atic n6l,ecrrq, ion. l,noi (popor), atic l,edtE.etc.

Crasa Este contracfia silabei finale a unui cuvint cu silaba inigiald a altui cuvint, in hiat. Regulile de contopire a vocalelor, in crasd, sint in general aceleagica in cazul contrac{iei; dar r se subscrienumai dacd s-a gdsit in al doilea cuvint (roi eira ) r{ra) qi dispare dacd s-a aflat numai in primul (roi 6dv> x&v). Rezultatul contracliei poartd deasupra un semn ('), numit coronis. Iatd citeva exemple: o dvqp> dvrlp <birbatub> rd 6vopo> roflvopa <numele> rcai 6ni>xdni <qi pe>, roi 6>1riit <9b>(plus articolul) tq dl.l.o>r&l"l,o <celelalte) etc.

3. REZOLVAREA HIATTILUI

Hiatul constl din intilnirea a doud vocale. Deoarece atit in interiorul cuvintului cit ;i intre cuvinte pronun{area a doud sau mai multe vocale consecutive este greoaie, limba a gisit mai multe posibilitnli de a evita hiatul. Rezolvarea hiatului in greacd este de mai m.ulte feluri: prin diftongare qi contracfie, in interiorul tului, prin -v eufonic, eliziunegi crasd,intre doud cuvinte. ";;i*

Sinereza Este evitarea hiatului .prin diftongare; cele doud vocale aflate in hiat se rostesc impreund, intr-o singurd silabd. Astfel, de exemplu: la optativ *tr-,9e-r-p-sv>tr-$ei-pev(am pune)); *6r_6o_r_pev> 6r_6oT_pev <am da>; *Bootl,e-r> Buorl"el <regelui>> etc.

.i {
i4

,I {
Eliziunea Este cdderea vocalei finale in fala unei vocale iniliale. Dac[ aceastd.iniliald poartd spirit aspru, oclusivele care ajung in contact cu spiritul aspru, in urma eliziunii, aspird corespunzdtor. Exemple de eliziune: d)"},d 6yrb devine &1.)"' dlrb <<dareu> rcrrd arjtdv devine ror' o0t6v <dup5 el> oiire dv devine offt'dv <nicb> our< 6otr 6n<rlqlo0rcdo$'drcoq <e cu neputin!5 sb. Dupd cum reiese gi din exemple, locul vocalei elidate se marcheazd printr-un apostrof. Prepozifiile, deveirite prefixe ale verbelor, elid vocala finald in hiat, in afard de nepi, np6 si dp<pi. t

,.1

Contractia Este contopirea a doud vocale in hiat din interiorul aceluiagi cuvint, avind ca rezultat o vocal5 lungd. Constatdm urmitoare-le r"g"ri g"""turi a" vocalele de acelagitimbru gi inchidere se contrag in vofala "o"iru"ii", iunle qi in_ timbrul chiderea e l e m e n t e l oc ro m p o n e n r ( ea d i c di + i > i ; i + z > o ; a ",, * u=>a; o 1o ) ou_1: ru lung inchis); + u-.?er (:e lung inchis);q rt ! n,o, + o,>o,.O + " se diftongheazd., vocal5 scurtd plus r sau u o 'ocald lungd il subscrie pe r.r -d, ln dialectul atic, 6 este mai puternic in contraclie decit i qi decft e; inainte de r ieseinvingdtor-asupra lui ri, dar cind se afld r dupd este invins de i 'A'r1voa>

Astfel:

exemplef aelua or"iF At;;;-?",, vo's <minte>; l^11u^ "t*u?^ 'Epp6oq rpi).er <iubeste>; > ,Eppflg <izeul Herm.rr;-iipo-r>ripa f_1i^1, <cin_ steste) etc.
contracliei va purta accentul circumflex, daci a fost --,-lt'ulr1r-ul accentuatd prtma vocald (rruo-rrl>r,rp6), accent ascufit, dacd a fort u"""nirratd a doua vocald (trpo-6ror ) truutor);i n9 va purta accent, dacr nici una din vocalere con_ trase nu au fost accentuate ("it o_;;;adl.
r Pentru amdnunte, vezi fiecare categorie gramaticali care comporti contractii.

&vu-ypdrgo peto-Bdl.l"cr nepr-Bol,l.ro npo-po),l"ro

<inregistrez>, dar impf. (arunc in altd parte), dar impf. ((arunc in jur>, dar impf. ((arunc inainte>>, dar impf.

dv-6ypogov; pet-68o1,1.ov; nepr-6Bol.l.ov; npo$pol.l,ovr.

Uneori, mai rar, se elideazd iniliala vocalicd a cuvintului urmltor, in loc de finala cuvintului precedent. In acest caz eliziunea este inversd. Astfel de exemplu: td ttft inrlropeiv <a nu da inapoi> ) ro pr1 "ntlropeiv.
I Aspira{ia articolului a trecut asupra ini{ialei, transformindu-l pe x in 1; r nu se subscrio fiind in primul cuvint, cr* o :.' ro. 2 ln forma nporipol"l,ov s-a petrecut contractia celor dou6 vocale in hiat(o*e > ou);. deoarece npd gi prii,Irrr sint doui cuuinte distincte, contracfia poartd coronis, fiind considerati crasd.

I84

A1ARIA MARINESCU.HIMU

SI

FELICIA

VANT.STEF

Ll,\1ll;\ EI.EN.\

li

Evitarea hiatului prin -v eufonic Hiatul se mai poate evita prin adiugarea consoanei -v la sfirsitul clrvintului terminat in vocali. Deoarece acest -v elimind hiatutr gi deci servegte la imbundtd{irea pronun!6rii, el se cheamd eufonic (pentru faptul cd se pune la sfir;it de cuvint, el se mai numegte -v 6<pe),ruottr6v). <acestia sint oameni>, Astfel, de pild5: o16e eioiv ffvOptonor <au dezlegat oameni>, l.el,6raorv dv0p6nouq (nu se poate gresi>>, o0r 6otrv dpoprdverv oi riv0pornor<oamenii au procurat rri. inrtrl8ero. doreud.rcsorv cele necesare>.

ropa[ <corb>, ypaOg <babd>, Ba,or],e0g Exemple: 76vog <neam>>-, <rege>, o.ib6 g),6y <vinb etc. puor).eO <(o, rege)), yp*U <o, britrinor <pudoare>>, :ct{}oi (.(r. c0r-'}\'ingere< etc. Oclusiye Ei nazale inainte de -o-.

4. MODIFICAR,I CONSONANTICE ln cadrul consoanelor au loc de asemeneao selie de modificiri pricinuite de pozigia consoanei intr-un complex sonor. Dintre consoanelecare sint cel mai pufin stabile in greacd 9i care produc multe modificdri in contact cu alte sunete sint j gi -F. siflanta o si semivocalele Comportarea lui o J gi F In pozilie inifiali urnate de vocal5, 61--, Jin unele cuvinte in cursul evolu{iei limbii. qi Fcad lasind spirit aspru,pierdut

Astfel, de exemplu: *otorrlpr (v. lat. sisto) ) <lotr1pr> ((a aleza)>, *jrjrlpr>lqpr (a arunca)); Ffroq>Eroq <an>. in pozilieintervocalicd,o,,Igi Fcad,ldsindvocalele in hiat; dupl ciderea lui -ogi 7'-, vocalele rdmase in hiat se pot contrage, gi in dialectul atic ele se contrag intotdeauna; dupd clderea lui -f'nu se contrag decit vocalele al ciror reztltat este er. (<al neamuluil>; yevouq Exemple: *yeveq-oq>y6veog> *ruer$oj-o6>ner96og>ner$o0g <al regeluil>; *Boorl,qF-oq>Boorl,floq>Boor),6c06 <al regeluil> ; *Boorl"r1F-r> <regelui>; Booll,fl-r> poorl,ei In pozitie finald, -q se menline dupd orice sunet, "I gi ,F se glsesc doar dupi vocald, formind diftong cu vocala precedentde.
1 Consoanao - se mentine in pozi{ie iniliali 9i in interior de cuvint daci se sprijini pe o oclusivi sau pe un alt o. Astfel: orotoq ,,agezat",iorqpr ,,a ageza" etc. 2 Consoana 4dup5 o vocald qi inainte de o consoani, devine al doilea element al diftongului, - la fel-ca in pozitie finald. Interconsonantic ;i final dupi consoan5,j Si F devin vocalele r-gi uAstfel:* poorl,nF-g >-9sorl6; *poorl.4F> paorl.e$; *iXQF-g> i1Qriq; *i10F > iX06; *n6l,j-g ) n6ltg; *nolj > nol,r.

-o- se ciovede$te ln combinalie cr,roclusive.si in pozilit .c'"rnazal9, siflanta tare, menfinindu-se.ln general si oclusivelese mentin inainte de -o-, cu exceptir 'st oclusivelor dentale, care sint asimilate total de -o-, iar geminata (-oo.-i reduce apoi; de aci, mai simplu, spunem cd dentalele inainte de -o- cad. La fe dentalS-v- cadeinainte de o. Cddereaoclu. ca oclusiveledentale, si sonantanazald. sivelordentaleinainte de o nu provoaci lungirea comJlensatorie a vocaleiprecedente - Oclusivele labiale plus siflanta o creeazdconsoana dubld> ry: *ApuB-g> -ApuV <arab>; *g)"eB-or>q),erpi j'rru<p <vinelon>; *Bl"en-oro> <voi vedea> B)"ey<o osrot> $tnyeror <isi va iumorminta>. - Oclusivele guturale plus -o- formeazii consoana dubld (: itcy-oco>tir.(r <voi aseza>; 'Fyuvarr-or>yuvor(i <femeilor>; *rpt1-e> $pi[ <par>. - oclusiveie dentale urmate de -o- se asirnileazdtotal cu o, apoi cei doi oo se reduc la unul. Astfel, de exernplu:*lcrprt-q> *Xupro-g> 7,oprg <gra!ie>; i.oreuc6ool> r:rceuriooor> oreudoo <r.oi pregdti>; *ner$-oco> xneioool> neiocrl; <voi c o nv i n g e r > . - Grupul derrtalic -vr- cade inainte de -o-, cu lungire compensatorie a vo:l s t , o > o u , d > c , U > 0 . c a l e i p r e c e d e n t er Astfel, <le' exernplu: 'tluu9e-vt-q > l-u0e[q <<dezlegat>>, 'FLeovt-or > l.6ouor <leilor>, 'ryryuvr-;> <uria9>>, Tiyuq 'r6srrcv[-vr--(>8crrcvuq <ardtind>. - Nazala dentalir -v cade inainte de sigma cu gi fdrd compensalie. De exemplu: 6otpc,tv,8aipovog <divinitate>la D. pl. *6oipov-or> Doipoor; norpr1v, norpfvog <pdstor>, D. pl. 'rnor;r6v-or>. norp6or; darl,6yoq,-ouAc.pl. ','l,oyo-vE > i"6youq. Oclusive, lichide ;i nazale urmate de j Oclusiveleurmate de j suferd urmdtoarele transformdri: Oclusivele labiaie plusT dau grupul nr. Astfel, de exemplu: *rcpug-jol> Kpu?xro <a ascunde>; 'Fxl.en-jco > r<l,6nrol <a fura> ; +B)"up-jrrl> <<a vdtdma> etc. Bl.drrco Oclusivele guturale si dentale surde gi aspirate plusT au ca rezvltat ooftr. De e;remplu: *gu},arc-jo> gul"dooro/<pul,d,rr<rr <<apazl>>; +topaX-jrrl> topnoo<rl/toputr<o <atulburu; *iper-jor > ip6oo<rl/ip6rrrrr <a visli>; *rcopu$-jco> (apunecasca). ropr.'oocrr/roputtrrr

I
l

LIMBA

ELENA

186

q-I'L'"'^JYJ"I MARIA \4ARINESCU-HIMU

in consoa' sonore urmate de j se transformi Oclusivele guturale ;i dentale na dubli (. <a rdpi>; *dpnol-jo> &Pru(to Astfel: (a socoti(; *vopr6-j<o> voP[(co <a pregiti<. *oreua6-jo >oreud(rrr de j suferl fenomenul precedate-d" o' ^:' ' $i urmate Lichidele p 9i nazalele v metatezei,lalinversariicelordouiconsoaneincontact:-pt-'vt->-1p-'-tv-' Iati citeva exemPle: <a curdfi>>; *rco$op-jco> roQc(ptrl <soartd>; *uep-iar poipo <a distruge>: *ioglo"-iu,,'90eip<rr : <exPerien{6> -{ffirp-iA r' btanetPa <leoaicd>; -i"ou-fi, ).6orvs <braf indoit>; -ay*oi-ja, tiyrorva <a intinde>. *"jy-16ri reivrtl zd tolal pe j' avind ca rezultat l'tr' Lichida 1,,urmatd de j, asimilea dYl6l')'<r (a anuntaD; Astfel: "dYYel.-jo> (a arunca)); * Bul.-jto> Bril.l,rrr <<atrimite>. *otel.-jro>ot6l,Ico

sonore aspird cr Inainte de o consoanl aspiratd, consoanele surde 9i la verbul tp6nde Exemple: de^vin K, 1' Y respunzdtor, adicd n, B devin 9; l'op- : la radicalul de intors"; fost apare forma B-tp69-0qv ,,am ,,iiiot"" prins"; form fost 6-1'r19-01v forma existd verbului l,opBevol ,,prind* "am d-gul.ri1-9nv ,'am fost pdzit", 9i fot u"it"re *6-<puior-0nv devine prin asimilare devine i-to1-oqv ,,am fost a;ezaf". SpiriJul aspru asimileaz .u-ir-roy-gr1v devine pe$-' icrutQ ,,cu sine' asemindtor consoana precedentd peta 6out(l guturali devine 1, orice den lnainte de p, orice labiall devine p, orice tal6 devine o' ExemPle: *ypag-jro *toy-jro *oreuo6-jto

,,scriu" ,,asez ,,pregdtesc",

y6-1pop-pot #.-ray-Pan doreuoo-Pcr

,,s-a scris despre mine", ,,am fost a$ezat"; ,,am fost PregItit".

Nazala dentali- v

Asimilarea Estefenomenulfoneticprincareseextinduneletrdsituriarticulatoriiale din apropiere. .rn.ri-roo"i asupra altui sunetinvecinat sau Astfel: ':ate devin surde ,-rx sonoreqt aspu - lnainte de o consoandsurdd' consoanele de tptB-or fate r' Exemnll corespunzitoare, adici p, <p devin n-; l' i'de'in poate fi mdcinaD; <care adjectivut *rUli corespunzlto'"lt"-"ptn-t6g rpun-t6q,*:1:: p-1?:-: <<macin>>, esie din radicalulrpug- ,,;^;;;rr;a;>, adjectivulver6al este roK-ro6 a <a Pule,. .aqeza>>', ascuns); din radicalul ta1*$prr-oi scris $pr(i' "dl-ttti;:1.-":rbal plural esie din radicalut?ptil npat'i ouiiuul <<fixat>>; surde Ei aspirate devin so' - Inainte de o consoandsonord, ""p;;;;;;;"..i "oiroun"t" Eiemple: r1q $i adicd n, rp devin nore corespunzdtoare, 6p6opoq ,,al gaptelea".; este !.Oiitdi numeralul cardinal C^rA,i,"0,.;' riumeratut 6rtrb "oPt"' de fa[6 de Tpoqro,,scriu", existd forma^yptiiiAnv "sgriin-$"i]j1 forma 6rcoyp6g apare existd 6y6oog,,al optulea"; fafl de 8rrbriro,,u'mdresc" urm[rire",
schimlocului a dou6 sunetein contact sau r Recapitulind, metatezaeste, agadar,in-versarea > polvro; n6lqog > n6?r"sroq' irif"l, vocale;;;;td4riil. doui "-r,"u-.it barea intre

lnainte de cientald, v se menfine: 6v-6uro ,,scufund" dppoivt'r ,,intru" dv-poivco> inainte de labiald, v devine p: )" sau p: ouv-}'opdevenind total, se asimileazd p, v sau i, de iirainte imouppinto pcrvro> oul.Loppdvro,,iau impreunS"; ouv-pinto' "arunc preund" scrie y: inainte de guturald, v devine nazald' velard 9i se ouv-1rop6to> oullrop6trl ,'merg impreun["'

Disimilarea

identice sau asemdndtoar Este fenomenui fbnetic prin care douS consoane se diferenliazd in trdsdturile lor articulatorii' Astfel: -dentaldinaintedeoaltldentaldseschimbdin.-o:fa].;ddenei$()(coni-neio-$qv <am fost vin-e>apare fo.n.,u *"-ner$-$qv care, prin disimilare, devine *e-oreuu6-9qv> d-oreucro-$qv <am fost pregdtiil; primei "orl*ui"rr; - dou[ aspirate in silabe consecutivese disimileazd prin inlocuirea 're-$0-gnv apare forma aspirate cu surda corespunz5toare:fald de s6rrl <jertfesc> jertfit>; fald de qefyro <fug> fosi <am i-ru-$r1v care. prin disimilare, ievine devine prin disimilare n6-<peul-o<am fugit>' forma 'r'q6-<peuyo

terminate in aspiratelerp' 11 Notd. Dacd radicalele monosilabice cu iniliala t, asupra inilialei: "rptx'\ trece piertl aceste aspirate in cursul flexiunii, aspirafia ,devine $pil <piu, tdq-jol devine O&ntr'l <<ingrop>>'

l8i

MARr.{

AIATtlNESCU-HIMU

SI

I"ELtCIA

\rAi\iT-$TEir

Epenteza intre doui consoane sonante a unei consoane oclusive, pentru Este jntercatrarea a ugura pronuntarea. Astfel, intre -pp-, -pl.- se intercaleazd' B (deci o labiald, pentru cd qi grupul sonantelor confine o labiald, p), intre -vp-, (-vl,-)1 se intercaleazl 6 (deci o dentall, pentru ci grupul sonantelor conline o dental[, v).

De exemplu:

*yopp6qrTupBp6q xpfpl.oru> p6pBl.olrct *dvp6E> dv8p66

<<ginere>r; <am venit>; <bdrbal>

MORFOLOGIA

r Pentru grupul -v1,- lipsesc exemp'els.

PIRTILE

DE VORBIRE FLEXIBILE

existl zecepdrfi de vorbire: articolul, substantivul, ln limba greacir adjectiv pronumele, numeralul,verbul, adverbul,prepozilia,conjunc{iagi interjeclia. Dintre acestea,articolul, substantivul, adjectivul, pronumele gi numera pt formeazd clasa numelui, adicd a acelorpdr{i de vorbire care se caracterizeazd" categoriile gramaticale ale cazului, numdrului gi genului; flexiunea acestora cheamd declinare.Verbul formeazd o clasd aparte, cancterizatd.prin categori gramaticaleale modului, timpului, diatezei,aspectului,numdrului; flexiunea ve adverbul,prepozilia,conjunc conjugare. O parte a numeralului, bului se cheamd pdrli vorbire neflexibile. interjeclia sint de 9i

NUMELE

Numele se grup;azd dupd tem[2 in trei declindri: declinareaI are tema declinarea a I[-ir are tema -o, declinarea a III-a are fie temd consonaniicS, fie ten vocalicd. Fiecare declinare are cinci cazuri: nominativ, genitiv, dativ, acuzativ qi vocati ele au, in principiu, valoarea cazurilor din limba rom0ni, cu excepfia faptului prin cazurile oblice 3 greaca exprimd qi complementele circumstanfiale, cu sau fI prepozilie. Greaca, in cele cinci cazuri mogtenite din indo-europeanS, a fuzion ;i funcliile altor cazuri dispirute. Astfel, genitivul a preluat gi funclia ablativulr care indici punctul de plecare in spaliu qi in timp; dativul a insumat qi valoar' instrumentalului, care exprimd mijlocul prin care se face o acliune, gi a locativ lui, care redd locul ;i timpul desf5guririi acliuniia.
1 in clasa numelui intri gi unele forme verbale: participiul gi adjectiveleverbale. z Tema este rirddcina plus un suflx. 3 Cazuri oblice sint toate in afara nominativului, care este caz drept; a Pentru valoarea cazurilor v. Sintaxa cazurilor, p. 316