Professional Documents
Culture Documents
Avantajele si dezavantajele utilizarii calculatorului in domeniul educational Societatea noastra se afla intr-o permanenta schimbare, iar acelasi lucru se intampla si cu inovatiile tehnice si stiintifice. Tehnologiile informationale moderne au influentat intr-un deceniu viata statelor industrializate intr-o masura in care automobilului iau trebuit 50 de ani. Calculatorul a influentat nu numai o parte a vietii noastre, ci se manifesta in toate domeniile acesteia. Forma comunicatiilor, ritmul de viata si munca si chiar mediul inconjurator in care traim au suferit, datorita acestei inovatii, modificari esentiale. Azi nu se vorbeste in zadar despre asa-numita societate informationala si aceasta e socotita o comunitate al carei bun esential informatiile- s-au dezvoltat in mod continuu. Aceia care, in cadrul societatii informationale, din diferite motive sunt rupti de informatii, se confrunta deja cu mari probleme, fiind in mod clar, dezavantajati. Se stie ca aceasta dezvoltare rapida a informatiilor va avea repercursiuni catastrofale asupra tuturor tarilor si regiunilor mai putin dezvoltate (mai ales a acelora din lumea a treia), intrucat acestea au numai un acces limitat la resurse. Criticii societatii informationale isi manifesta, prin urmare, mereu teama ca dezvoltarea anterioara nedirijata a societatii informationale va conduce sigur la o societate de clasa a doua. Si aceasta nu numai regional, intre prima si a treia lume, ci chiar si in interiorul tarilor industrializate. Utilizarea calculatorului are efecte in special asupra urmatoarelor domenii: - asupra domeniului activitatii productive; - in invatamant; - in domeniul privat; - asupra mediului inconjurator; - efecte prin accesul liber la informatie. In ceea ce priveste efectele calculatorului in invatamant exista atat aspecte pozitive cat si negative. Este cunoscut faptul ca in invatamantul din tara noastra predomina aspectul informativ in
de CONSTANTA VASILE Joi Sep 03, 2009 4:38 pm
defavoarea celui formativ. Introducerea informaticii ca materie scolara si, mai mult, introducerea tehnologiilor informatice in mediul scolar trebuie sa aiba ca efect in primul rand, tocmai aspectul formativ, si ar fi o greseala ca acest lucru sa fie considerat numai sub aspectul asimilarii de catre elev a unui plus de informatii (termeni noi, comenzi, instructiuni). Scopul este deprinderea copiilor cu o gandire ordonata si logica, sau cu alte cuvinte, formarea unei gandiri algoritmice. Printre efectele pozitive datorate utilizarii tehnologiilor informatice se pot evidentia: - un invatamant de tip nou realizat prin noi profesii, ramuri de invatamant si directii de studiu; - accesul mai simplu la invatamant; - invatatul total amuzant. La fiecare efect in parte se pot face cateva precizari. Calificarile noi cer un invatamant nou. De aceea, in domeniul invatamantului scolar, profesional si universitar s-a produs o schimbare profunda datorita noilor tehnologii informatice. In ultimii ani au fost schimbate masiv planurile de invatamant, pentru ca generatiilor care se pregatesc acum in scoli sa li se ofere calificarile necesare profesiilor cerute de noile tehnologii informatice. Internetul, in special, joaca un rol tot mai mare in invatamant. Si aceasta nu numai pentru faptul ca elevii au posibilitatea sa rezolve temele si sa elaboreze referatele prin transfer din retea. Mult mai importante sunt posibilitatile care se deschid prin dezvoltarea uriaselor biblioteci cu informatii, special pentru anumite obiecte de studiu si teme, utile atat pentru profesori cat si pentru elevi. Trebuie amintite si universitatile, care s-au adaptat deja mult la aceste transformari, prin introducerea noilor directii de studiu si specializare. Invatamantul la distanta (telelearningul) permite azi accesul la invatamant (de la cursurile de limba si pana la studiile universitare complete ) chiar si pentru aceia care, din motive geografice, familiale sau de sanatate au fost exclusi pana acum. Formulat mai simplu, chiar si gospodarul din varful muntelui poate azi sa studieze de acasa economia intreprinderii. Tabla, cartea, creta si caietul au fost instrumentele clasice ale invatamantului scolar vreme de secole. Prin contrast, programele moderne de invatare ofera foarte multe
avantaje: - sunt elaborate in mod remarcabil, intr-un spirit cu adevarat pedagogic si didactic, eliminandu-se astfel orice confuzii; - beneficiaza de animatie, sonorizare si niciodata nu sunt ursuze. Cand elevului i se prezinta lectia in culori atractive, insotita si de sunete vesele, invatatul poate deveni distractiv. Chiar si adultilor, spre exemplu, invatatul interactiv al limbii franceze de pe un CDROM, cu o frantuzoaica vesela si supla (virtuala, bineinteles) le face mai multa placere decat un dictionar. In afara de aceasta, utilizarea unor asemenea programe permite fiecarui individ un progres in studiu, in conformitate cu capacitatile sale de asimilare a cunostintelor, nemaiexistand pericolul sa fie franat de un colectiv sub posibilitatile sale sau, dimpotriva, sa fie mereu uitat in coada clasei si ignorat pentru ca nu poate tine acelasi ritm. Totusi, nici cel mai bun program nu poate inlocui in totalitate contactul personal sau statul fata in fata cu un cadru didactic. Programele de invatare trebuie sa fie vazute ca o completare si extindere a formelor clasice. Accesul liber la informatii (la internet) respectiv schimbul de informatii aduce numeroase avantaje si posibilitati enorme. Pe de alta parte acest acces are si dezavantajele lui. In internet, de exemplu, se pot gasi si foarte multe jocuri de noroc sau materiale pornografice, care sunt sau nu de o parte si de alta granitei intre legal si ilegal. Datorita extinderii actuale foarte mari a internetului controlul asupra acestor tipuri de informatii este aproape imposibil. Nu trebuie sa se inteleaga, in nici un caz, ca acest domeniu este cenzurat. Trebuie sa existe numai un semnal ca responsabilitatea accesarii unor astfel de informatii este numai a noastra si ca, a aparut o noua tema de educatie pentru parinti si profesori. Este de dorit o utilizare cu moderatie a calculatorului, astfel nu vor exista nici-un fel de probleme.
INFORMATIZAREA SOCIETII I DREPTURILE OMULUI S. OHRIMENCO, profesor, Gh. CERNEI, doctor n economie
Recept opinia public mondial a consemnat aniversarea a 5O -ea a Declaraiei Universale a Drepturilor Omului. Dreptul la viaa particular si libertile fundamentale, care i-au gsit reflectare n documentul respectiv, au servit ca baz la elaborarea Constituiei Legii Supreme a Republici Moldova. Astfel, art.37 din Constituia Republicii Moldova Dreptul la informaie stipuleaz Dreptul pers oanei de a avea acces la orice informaie de Interes public nu poate fi ngrdit. In prezent Republica Moldova ntreprinde anumite aciuni legate de Integrarea juridic i economic n Comunitatea European. Asemenea aciuni presupune deplasarea liber a antreprenorilor, capitalului l tehnologiilor, precum i schimbul informaional dintre state, sectoarele publice i particulare. In condiiile evoluiei proceselor de informatizare ale organelor de stat si administrrii locale, organizaiilor nestatale si sectorului privat, urmeaz a se ine cont de restriciile stabilite (excepiile) viznd dreptul de acces la informaie. Faptul acesta viznd, nti de toate, interesele securitii statului, interesele aprr ii lui, sancionalitatea penal, securitatea publica, interesele financiare i economice de baz, necesitatea executrii funciei de control din partea structurilor publice etc. In opinia noastr, asigurarea legislativ naional existent in Republica Moldova se cuvine a fi rectificat, reieind din necesitatea garaniei de stat a aprrii vieii particulare n legtur cu prelucrarea automat a datelor caracterului personal. Computerul i viaa personal Influena computerului i comunicaiilor asupra vieii personale este un factor incontestabil. Aceast influen sporete cu fiece an i, dup u, urmeaz a evidenia dou cauze principale. n cadrul primei, tehnologiile de computer (informaionale) asigur accesibilitatea si simplitatea proceselor de acumu lare, pstrare, modificare, manipulare i transmitere a datelor. Esena cauzei a doua const in faptul c schimbrile survenite n viata noastr cotidian (multe din ele fiind dirijate tehnologic) conduc la aceea c datele noastre personale fixate (sau documentate) devin, pe de o parte, mai valoroase, voluminoase, iar pe de alt parte mai accesibile. Exemplu, nscrierile n bazele de date medicale snt studiate atent de ctre specialiti, fiind prelucrate de computerile companiilor de asigurare n scopul elaborrii unei politici tarifare ct mai avantajoas (pentru ei). Odat cu introducerea sistemului electronic de plat cu ajutorul crilor de credit, informaia despre cumprturile noastre este studiat de lucrtorii bancari emitentul crii. Informaia despre convorbirile noastre telefonice se pstreaz in baza de date a companiei de telefoane. De aceea, sporirea considerabil a comerului electronic va majora efectul de influen a tehnologiilor de computer asupra vieii personale a cetenilor. Opinia public din rile dezvoltate a suscitat atenia asupra creterii acestei dependene i a iniiat elaborarea i adoptarea unor legi, ce ar reglementa procesele de acumulare a informaiei i modul de utilizare a datelor personale, precum i legalitatea imixtiunii in viaa personal a cetenilor. De menionat, c nivelul i ritmul de dezvoltare a tehnologiilor informaionale din unele ri au influenat asupra termenelor de adoptare i structurii legilor respective. Asigurarea legislativ n constituiile majoritii rilor este declarat dreptul ceteanului la viata particular, reproducndu -se definiia, adoptat de Organizaia Naiunilor Unite n Declaraia Universal a Drepturilor Omului in conformitate cu care fiecare om are dreptul la viaa privata. in Statele Unite ale Americii dreptul la viaa privat este interpretat cu dreptul de a rmne singur (right to be abone). Astfel, a formula exact i univoc definiia dreptului la viaa privat a ceteanului este complicat, iar mijloacele contemporane a tehnicii de calcul i comunicaiilor utilizate necesit revizuirea categoriei respective. Dac in SUA asigurarea dreptului la viaa privat se realizeaz in temeiul Constituiei, legislaiei federale i statutelor unor state aparte, legislaiei generale i reglementarii de stat, apoi in rile europene lucrurile fiind altfel in acest sens. Aici in mare msur probele acestea snt reglementate prin hotrrile (directivele) Consiliului Europei, care snt adoptate de toate rile-membre ale Uniunii. Directivele respective influeneaz nu numai rile din Uniunea European, dar i alte ri, care se afl in relaii comerciale cu rile din Uniune.
O particularitate a legislaiei europene se exprim prin faptul c modul de a trata, interpreta, se concepe mai pe larg, dect in SUA, unde acesta este legat de probleme i ramuri concrete. Exemplu, n SUA au fost adoptate legi ce reglementeaz activitatea televiziunii prin cablu, birourilor de credit etc. Dac privim viaa particular din punct de vedere al fabricrii i consumului de informaie (in sensul larg al cuvntului), putem meniona c acesta nu este un produs absolut sau un drept absolut. Omul poate accepta s primeasc o oarecare informaie, s permit accesul la o anumit informaie despre sine, guvernul trebuie s elaboreze i s adopte legile respective pentru a apra interesele naionale, a asigura protecia datelor n condiiile utilizrii componentelor de computer i tehnologiilor. Viaa personal i securitatea informaional Problema securitii informaionale are legtura direct cu dou categorii principale referitoare la viaa personal: aprarea de urmrire i aprarea datelor personale. Prin urmrire concepem o totalitate de aciuni orientate la fixarea faptelor din viaa personal a cetenilor. Drept exemplu putem cita urmtoarele: fixarea faptelor din viaa personal de ctre organizaiile de stat, monitoringul unor operaiuni pe cri de credit i de debit, monitoringul apsrii clapelor de ctre contravenient. n orice caz urmrirea trebuie s fie reglementat prin lege, fiind desfurat sub un control strict. Protecia datelor personale nseamn asigurarea confidenialitii i integritii lor n timpul prelucrrii n cadrul sistemelor informaionale de stat, medicale, sociale i de alte profiluri. Urmrirea i aprarea datelor personale se afl in interconexiune, deoarece urmrirea genereaz procesele de acumulare i nregistrare, iar aprarea datelor trebuie s asigure integritatea, veracitatea i confidenialitatea lor. O asemenea divizare este admisibil numai la nivel conceptual, iar n activitatea practic urmrirea i protecia informaiei trebuie s se prezinte ca un proces integral. Aplicarea tehnologiilor informaionale i de comunicaie ofer mari posibiliti pentru fabricarea, prelucrarea i pstrarea datelor personale, condiionnd realizarea unor riscuri pentru drepturile omului i viaa personal. Bazele de date personale Crearea unor baze cu date personale se practic aproape n toate ramurile. Exemplu, la primirea unui document de identificare a persoanei, datele personale nimeresc n baza de stat a registrului datelor populaiei. Registrul respectiv se completeaz cu permisele de conducere, amenzile primite etc. n sistemele bancare se fixeaz i se prelucreaz nu numai informaia despre faptul c un individ a cumprat obiectul respectiv i in ce sum, dar i unde a efectuat el aceasta cumprtur, cnd. Acelai gen de informaie i se va colecta i n magazin, care, la rndul su, poate vinde informaii despre gusturile noastre unor companii, preocupate de fabricare i marketing. in rezultat individul respectiv apare ca in palm cu gusturile i pasiunile lui. Cu cit serviciile de acest gen avanseaz In pia, cu att este mai simplu a organiza colectarea i pstrarea datelor personale (exemplu, televiziunea interactiv). O alt surs important de date personale este telefonia, Unele date snt colectate direct de la clieni (numele de familie, adresa, tipul de servicii etc.), fiind pstrare in bazele de date ale companiilor de telefoane, alte date constituind rezultatul fixrii unor tranzacii telefonice. O alt cale de colectare a datelor personale este interceptarea liniilor telefonice. in majoritatea rilor asemenea procedur este contrar legii, dar realizarea este att de uoar din punct de vedere tehnic, nct contravenienii recurg adesea la aceast metod. Pstrarea i utilizarea datelor personale in cadrul fiecrei organizaii (de stat, comercial sau obteasc) trebuie s fie elaborat o anumit politic pentru aprarea vieii particulare i datelor personale, de care dispune. Pentru unele organizaii (sisteme)
are sens elaborarea unei politici de stat, creia urmeaz a i se atribui statut de lege. La asemenea gen de sistem trebuie referit registrul de stat al populaiei, sistemul bancar automat de plat prin intermediul crilor de plastic etc. Atenie deosebit urmeaz a acorda sistemelor automate medicale de eviden i prelucrare a datelor, deoarece ele snt legate direct cu prelucrarea celei mai critice informaii, ce caracterizeaz starea sntii a sute i mii de oameni. n ara noastr abia ncep a se nfiina asemenea sisteme, ns de acum trebuie a elabora i adopta principii de organizare, condiii de funcionare, cercul funciilor ndeplinite i principalul rspunderea deintorilor de asemenea sisteme pentru de-conspirarea (direct sau indirect) a datelor personale. Marketing al datelor personale in fond, cel mai mare atentat asupra vieii personale este marketingul datelor personale. Conform aprecierilor savanilor americani piaa anual a datelor personale a atins un nivel de 3 miliarde dolari. Aceasta nseamn c n cadrul businessului informaional s -a format un sector specializat in colectarea, prelucrarea i realizarea datelor personale. Succesul comercial al sectorului respectiv, const n faptul c informaia acumulat n bazele de date respective permite a organiza, cu cheltuieli minime, o publicitate bine orientat, realizat etc. lnterconexiunea i avantajul Datele personale, acumulate de banc, cu o valoare cu mult mai nalt, dac acestea se vor afla n interconexiune cu datele, colectate de exploratorii pieei din alte surse. nregistrrile din une le baze de date pot fi contopite cu nregistrrile altor baze cu ajutorul identificrilor, n calitatea crora pot figura numele, data naterii, codul personal, codul documentului, ce identific persoana etc. O asemenea abordare a datelor personale a fost deminuat de prelucrarea n lan sau selectarea de computer. Ea fiind utilizat timp ndelungat i avnd eficien nalt la studierea pieelor consumatorilor de mrfuri. Esenialul e c in temeiul unor asemenea informaii de date diverse este posibil a obine un tablou informaional detaliat despre viaa persoanei. Identificatori universali n multe ri cetenilor 1i se atribuie numere (cum ar fi, de exemplu, n Suedia), utilizate n calitate de chei primare pentru toate nscrierile. In alte ri (de exemplu, n SUA) au fost elaborate sisteme de identificatori universali, servind in calitate de chei primare pentru toate ndreptarele si bazele de date. Aceste chei fiind utilizate pentru conexiunea a multiple dosare, gestionate de organele de stat. Afar de aceasta, identificatorii universali permit anonimizarea unei anumite persoane. La prelucrarea unui volum enorm de informaii se realizeaz posibilitatea de a primi, pe de o parte, rezultatele scontate, iar pe de alt parte, a asigura anonimitatea unei anumite persoane. Politica i legislaia pentru aprarea drepturilor la viaa personal Exist trei tipuri pentru aprarea datelor personale: o o o legile i politica social; politica i practica organizrii i etica persoanelor particulare; metode tehnice.
Legile, politica de stat i conducerile etice determin drepturile subiecilor de date, rspunderea lor la nivel de stat i particular. De menionat, c legile i politica social devin tot mai universale i internaionale. Organizaiile de stat i particulare, mari i mici, snt pstrtori ai datelor personale, de aceea politica lor n acest domeniu i practica utilizat au o mare semnificaie. Si dac organizaiile pot asigura protecia datelor personale prin aplicarea politicii i practicii corespunztoa re, apoi indivizii urmeaz s ntreprind, la rndul lor, pai pentru a-i proteja viaa particular. Aprobarea practicii i tainei profesionale
De menionat, c n diferite ri au fost create diverse seturi de reguli, adoptate ca standarde, dar nici unul din acestea n-a cptat o extindere larg. Si numai n anul 1973 Departamentul de Stat al Sntii i nvmntului din SUA a elaborat aa-numitul cod de reguli confideniale, principii care au fost extinse n toate sistemele de prelucrare a datelor personale, ulterior fiind luate ca baz la elaborarea unor reguli i recomandaii internaionale. Principiile amintite consun astfel: 1. Nu trebuie s existe baze secrete cu date personale. 2. Trebuie s fie determinate mecanismele care ar permite unor ceteni s verifice ce informaie cu caracter personal se afl n bazele de date respective i cum este utilizat ea. 3. Trebuie s fie determinate metodele, ce ar permite unor ceteni s previn utilizarea informaiei, colectat la bazele de date personale pentru anumite scopuri, n alte scopuri, fr acordul lor. 4. Trebuie s fie elaborate proceduri, ce permit indivizilor s corecteze sau s modifice informaia despre sine n bazele cu date personale. 5. Organizaiile, care creeaz sau transmit unei tere persoane date personale identificate, trebuie s asigure, avnd ncredere in faptul c aceste date snt folosite numai pentru anumite scopuri, i s ntreprind msuri de precauie pentru prevenirea folosirii lor premeditate. Aceste cinci principii constituie baza actului privind protejarea vieii personale n SUA, adoptat n anul 1974. Tratat internaional Direcia internaional privind aprarea vieii particulare este menit s armonizeze legislaia diferitor ri in aceasta chestiune. Setul principal de asemenea reguli a fost elaborat de ctre Organizaia Internaional de Colectare Economic si Dezvoltare (OICED) n anul 1980, Direcia indicat se bazeaz pe extinderea celor cinci principii nominalizate mai sus incluznd: 1. Limitarea colectrii. Datele urmnd a fi colectate numai n anumite scopuri i in strict corespundere cu legea. 2. Calitatea datelor. Acestea trebuie s corespund cerinelor, urmnd a fi exacte, depline i rennoite la timp. 3. Determinarea scopului. Scop pentru realizarea cruia se colecteaz i se prelucreaz datele personale, acestea urmnd a fi determinate i aprobate pn la nceperea activitii, iar datele obinute in rezultatul activitii trebuie folosite numai n aceste scopuri. 4. Limitarea utilizrii. Datele personale nu pot fi folosite n alt scop, dect cel determinat de legislaie i dac subiectul este de acord cu utilizarea lor sau in alte scopuri, prevzute de lege. 5. Protecia datelor. in sistemele de eviden a datelor personale trebuie aplicate mecanisme, ce ar preveni pierderile sau utilizarea injust (sau premeditat) a datelor personale. 6. Caracterul deschis. Activitatea organizaiei, care administreaz baze de date personale, trebuie s fie deschis in acest sens. Asemenea organizaii urmeaz s fie gata s rspund in orice moment la ntrebarea, ce fac ei cu asemenea date i s permit organelor de control s verifice acest lucru. 7. Participarea individual. Indivizii trebuie s beneficieze de dreptul de a afla, care date despre ei se pstreaz i se prelucreaz n sistemul de prelucrare a datelor personale, de a solicita, ca datele respective despre ei s fie modificate in caz de necesitate. 8. Evidena. Deintorii de date trebuie s ^ie supui controlului pentru a asigura respectarea principiilor respective. Direcia indicat a fost adoptata aproape de toate rile membre i de ctre multe organizaii particulare. n anul 1980 Consiliul Europei a emis o directiv de acelai gen viznd aprarea vieii personale, coninutul creia va fi examinat n rndurile ce urmeaz. Direcia Comunitii Europene
Consiliul Comunitii Europene a emis la 27 iulie 1990 o Directiv referitoare la aprarea cetenilor n aspectul prelucrrii informaiei cu caracter personal. Aceast Directiv este menit s completeze i s precizeze dispoziiile tratatului Consiliului Europei privind aprarea persoanei In aspectul prelucrrii automate a informaiei cu caracter personal din 28 ianuarie 1981. n Directiva indicat au fost determinate o serie de principii, apreciate ca fiind principale la prelucrarea automat a datelor cu caracter personal, pe de o parte, i asigurnd drepturile omului, pe de alt parte. Ne vom referi selectiv la unele principii, expuse In Directiv. Principiul 11 vizeaz c... prelucrarea datelor cu caracter personal trebuie s fie legitim, iar aceast ligitimitate urmeaz a se ntemeia pe acordul persoanei respective, pe drepturile Comunitii sau pe legislaiile naionale. Principiul 13 stipuleaz c... persoana interesat trebuie s beneficieze de dreptul de acces la prelucrarea informaiei cu caracter personal pentru a avea posibilitatea de a se convinge n legitimitatea prelucrrii datelor referitoare la ea i calitatea acestei informaii. Principiul 17 se refer la faptul c... aprarea vieii private in aspectul datelor cu caracter personal solicit aplicarea unor msuri de securitate corespunztoare la elaborarea concepiei i tehnologiei prelucrrii datelor, pentru a lichida pe deplin posibilitatea prelucrrii nesancionate a datelor. Principiul 2O spune c... n caz de nerespectare a dispoziiilor, prevzute de prezenta directiv, persoana, care susine fiierul, trebuie s fie considerat la prejudicierea intereselor ca fiind responsabil, urmeaz a fi elaborate msuri de sancionare pentru asigurarea aprrii ineficiente. Principiul 23 prevede c... prezena n fiecare stat-membru al unui organ de control independent constituie un element important de aprare a persoanei n aspectul prelucrrii automate a informaiei cu caracter personal; la nivelul comunitii urmeaz a se crea un grup pentru aprarea datelor cu caracter personal, care s-i ndeplineasc independent atribuiile. Directiva definete termenii de baz, utilizai n ea, sfera de aplicare a ei, specificnd cazurile i condiiile de coordonare cu legislaia naional bancar. Prin articolul respectiv nu se pretinde la o descriere exhaustiv a problemei enunate, ci se ncearc a contura soluionarea acestora in alte ri. Complexitatea problemelor asupra influenei proceselor de informatizare asupra drepturilor omului, in general, i vieii personale, in particular, urmeaz a fi cercetat in viitor pentru prevenirea sau curmarea eficienei negative a manifestrii lor.
Trim n vremuri cnd termenul de computer i internet este tabu. Aproape fiecare om este utilizator al internetului, aproape fiecare persoan are conturi pe siteuri de socializare i totui aceste lucruri sunt un mare pericol pentru
muli tineri. Acetea utilizeaz computerul pn devin influenai n mod negativ, iar acest aspect las amprente negative att n personalitatea lor, vorbirea ct i n comportamentul acestora. Influena internetului n viaa mea nu este dect una pozitiv, utilizez acest instrument cu mult nelepciune pentru c nv cum s lucrez la el. nv coputerul la una din cele mai bune coli din Moldova de studierea a Tehnologiilor informaionale ScripTehInfo. Computerul i Internetul m ajut s fiu eficinet n domeniul n care activez, nv s creez lucruri pentru a fi de folos oamenilor i la rndul meu nv pe oameni cum s foloseasc internetul ca acesta s reprezinte pentru ei eficien i nu dependen. Internetul are un randament foarte pozitiv atunci cnd tii s l foloseti corect n scopuri nobile, realiznd activiti importante, aducnd prin el valori i principii sntoase, oferind informaii necesare societii, elabornd programe educative, iar toate aceste lucruri duc la eficien. Atunci cnd persoanele se las influenate de internet este foarte posibil s devin i dependeni de acesta. Astfel prin internet au acces la lumea viirtual i la multe aspecte periculoase care duc la influena negativ a personalitii. De cele mai multe ori sunt influenate personalitile tinerilor care se las captivai de tot ce e modern i nou, iar internetul fiind pentru ei o surs de a le satisface ceia ce ei caut. Persoanele a cror personalitate este influenat de internet sunt foarte uor de identificat deoarece aceastea: evit evnimente importante, cu scopul de a petrece mai mult timp pe net; deprivarea de somn i schimbarea ritmului de somn sunt prezente n viaa lor; refuz de a sta mai mult timp offline; sunt confuji i abseni de la discuii; familia o neglijeaz i dese ori au loc rcirea relaiilor cu cei dragi; neglijeaz munca, obligaiile i responsabilitile; i totui care trebuie s fie atitudinea corect astfel nct personalitile noastre s nu fie influenate negativ: planific timpul la computer ca s nu stai mai mult de 1-2 ore pe zi; nu accesa pagini de internet cu coninut imoral; nu evita pe cei dragi pentru a sta la computer; stai mai mult timp offline decit online; nu permite jocurile n caluclatorul tu pentru c acestea au o mare influen asupra vieilor nostre i ne rpesc mult timp; Alege s fii repsonasabil i s faci lucruri frumoase chiar i n lucrul cu computerul;
Rspunsurile potrivite le gsim i n Cuvntul Lui Dumnezeu care spune aa n Proverbe 13:16 Orice om chibzuit lucreaz cu cunotin, dar nebunul i d la iveal nebunia. Dumnezeu
n Cuvntul Su ne nva ca s fim oameni chibzuii i orice lucru pe care l facem sa fie fcut cu mult cunotin i nelepciune.