Miorita" este o veche balada populara romaneasca, realizata artistic pe baza unui vechi obicei al pastorilor de a se deplasa cu oile

de la munte la ses si invers, in functie de anotimpuri, fenomen cunoscut sub numele de transhumanta. Balada reprezinta un adevarat bulgare de aur" al literaturii noastre populare si in acelasi timp este cea mai frumoasa epopee pastorala din lume".

Scriitorul si revolutionarul pasoptist Alecu Russo, aflandu-se in exil la Sove a, a auzit Miorita" cantata de un cioban, a transcris-o si a incredintat-o prietenului sau !asile Alecsandri, care a publicat-o in celebra sa culegere "oezii populare"# $%&'(. )e-a lungul veacurilor aceasta opera a avut o larga raspandire pe intreg teritoriul tarii, cunoscandu-se pana in prezent peste *+, de variante. !arianta publicata de ! Alecsandri ramane cea mai reusita din toate punctele de vedere. Miorita"se inscrie in seria baladelor populare, referindu-se la una din vechile ocupatii de seama ale poporului nostru. !aloarea ei consta in fondul de fapte, in mesa ul profund uman, dar mai ales in maiestria artistica cu care poetul sondeaza sufletul mare al poporului nostru. -ocmai la aceasta valoare se referea -. Arghezi atunci cand a afirmat ca poezia culta n-aputut a unge la inaltimea Mioritei decat, poate, cu .uceafarul marelui /minescu. " Balada are la baza cinci motive fundamentale legate intre ele sintactic prin con unctiile adversative dar,

iar0 conflictul dintre ciobani cu prezentarea cadrului epic1 oita nazdravana, testamentul liric, alegoria moarte-nunta, maicuta batrana. Aceste motive se impletesc intr-o structura bine articulata, alcatuita in final din trei parti0 epica, dramatica si lirica. "rima parte este epica si cuprinde expozitiunea. Balada incepe in cea mai buna traditie a epicii populare, cu fixarea locului actiunii0

"e-un picior de plai, "e -o gura de rai", prezentand minunatele meleaguri romanesti, un cadru natural feeric.

Se precizeaza apoi timpul actiunii0 Se cobor la vale" -la vale - inseamna la ses, deci toamna cand coboara oile de la munte. !erbele din aceste versuri sunt folosite la timpul prezent, de unde deducem perpetuarea #continuitateA( de veacuri a acestui obicei. 2 rmeaza prezentarea persona elor0 -rei turme de miei 3u trei ciobanei. 2nu-i moldovan, 2nu-i ungurean

Si unu-i vrancean,"deci trei pastori cu turmele lor. "rima parte este dominata de conflictul dintre

ciobani. 4ntriga ne dezvaluie cauzele complotului0

4ar cel ungurean Si cu cel vranccan, Mari, se vorbira, /i se sfatuira "e l-apus de soare 3a sa mi-$ omoare "e cel moldovan"

)oi hotarasc sa-l omoare pe al treilea, pe baciul moldovean, pentru ca-i mai ortoman , si arc oi mai multe Mandre si cornute,5 Si cai invatati,5Si cani mai barbati6", ceea ce starneste invidia celorlalti doi, care se sfatuira "e l-apus de soare53a sa mi-l omoare".

3onflictul este aici unul social-economic, determinat de rivalitatea materiala dintre ciobani. 4n aceasta parte precumpaneste caracterul epic, atmosfera e calma, feerica, dar si intunecata de accentele grave ale complotului. /picul acestei parti este asigurat prin folosirea naratiunii1 atmosfera senina e sugerata prin metafore #picior de plai", gura de rai"(, iar cea intunecata prin comunicarea si enumerarea unor date informative. "artea a doua are caracter dramatic si are 4a baza motivul oitei nazdravane. )esfasurarea actiunii0 planul celor doi ciobani e auzit de o miorita cu lana plavita. 7elinistita, ea-$ aduce la cunostinta stapanului, pe care-$ statuieste sa-si

cheme si un caine 3el mai barbatesc5Si cel mai fratesc." 3onflictul dramatic al acestei parti e evidentiat indeosebi de dialogul dintre oita si stapan, care impresioneaza prin atasamentul oitei0

-Miorita laie, .aie, bucalaie, Si cu cel vrancean6"

/xista in popor credinta ca atunci cand un animal da dovada de neliniste prevesteste ceva rau. "oate aceasta neliniste a mioarei a fost interpretata de cioban drept prevestire a mortii sale, moarte care nui putea veni decat de la tovarasii sai. !ocabularul folosit in conversatie contine numeroase diminutive mangaietoare, menite sa reliefeze afectiunea reciproca cioban-oaie, iar mai tarziu cioban-mama0 miorita, bolnavioara, oita, ciobanel, dragutule.

)eznodamantul. Balada nu are sfarsit epic. 3onflictul social nu primeste o rezolvare epica, fiindca pe creatorul popular nu $-a interesat actiunea #faptele, intamplaril/(, ci atitudinea ciobanului fata de aspectele esentiale ale vietii, ale existentei. "artea a treia este lirica.

-estamentul ciobanasului dezvaluie frumusetea morala a eroului baladei, asa cum reiese din0

A( -estamentul lasat mamei, in care e conturat portretul fizic al ciobanasului. /l reprezinta idealul de frumusete barbateasca pe care si $-a faurit poporul roman0

3ine-au cunoscut, 3ine mi-au vazut Mandru ciobanel -ras printr-un inel 8

-ot aici este dezvaluita una din trasaturile morale ale ciobanasului0 dragostea si gri a fata de mama sa batrana si indurerata0

4ar daca-i zari, )aca-i intalni Maicuta batrana 3u braul de lana1

B(-estamentullasat ciobanilor, in care sunt dezvaluite alte trasaturi morale0 dragostea fata de profesiunea sa si dragostea fata de arta romaneasca.

3(-estamentul lasat oilor, in care sunt prezentate cele mai alese trasaturi ale ciobanului0 demnitatea in fata mortii posibile1 legatura stransa cu natura1 credinta ca moartea in mi locul naturii nu este un sfarsii, ci o continuare a existentei. 2ltimele trei motive #testamentul liric, alegoria moarte -nunta, maicuta batrana( domina partea a treia si cuprinde un monolog al ciobanului. )eci, el precizeaza ca in eventualitatea ca va muri, ca un semn al atasamentului sau fata de viata pe care a dus-o, sa fie ingropat in strunga de oi", sa i se puna la cap trei fluiere, ca atunci cand vantul va bate in ele, oile sa-l planga cu lacrimi de sange. )orinta de a i se pune la cap cele trei fluiere exprima dragostea fata de arta, fata de cantecul popular romanesc0

4ar 4a cap sa-mi pui 9luicras de fag, Mult zice cu drag6 9luieras de os, Mult zice duios6

9luicras de soc, Mult zice cu foc6"

Repetarea cuvantului fluieras, enumerarea celor trei fluiere de fag, de os si de soc, sublinierea felului deosebit in care canta fiecare, concentreaza in cele sase versuri dragostea fata de doina, cantec duios, alteori cantec cu foc, cantat cu mult drag. Reies din aceasta strofa caracteristicile doinei, cantec cu melodie duioasa in care romanul isi exprima intreaga gama de sentimente. in pragul eventualei morti, ciobanul se gandeste la mama lui. 9aptul ca balada se incheie cu gandurile ciobanului la mama ne convinge de dragostea si respectul lui pentru ea. 4n acelasi timp evocarea chipului mamei aminteste ca omul, in momente grele de viata, la durerea fizica si sufleteasca, o striga pe marna, numele ei fiind parca o alinare. /l cere ca mamei lui sa nu-i spuna ca la nunta sa a cazut o stea, ca elementele naturii i-au fost nuntasi, pentru ca toate acestea ar fi tacut-o sasi dea seama ca el e mort. /l ar fi vrut ca mama lui sa stie ca el c dus in lume, ca s-a insurat 3-o lata de crai"si nu cu A lumii mireasa", care inseamna moartea. Sentimentul inspaimantator al mortii posibile este inlocuit cu imaginea unei nunti in mi locul naturii. Ritualul nuntii si ritualul mortii a generat la romani obiceiul nuntii simbolice a tinerilor morti, necasatoriti inca. Adica, in cazul mortii unui tanar necasatorit,

obiceiul cere sa i se faca o nunta aparenta, care sa-i suplineasca nefericirea de a nu fi incheiat ciclul complet al vietii. Acelasi fenomen al asimilarii mortii cu nunta, de origine straveche, se intalneste si in balada noastra populara. Remarcam faptul ca, in alegorizarea nuntii, obiectele ceremonialului religios sunt inlocuite cu elemente cosmice. 3iobanul cheama in urul sau soarele si luna0in loc de preotimunti mari, pasari in loc de lautari, pasarele mii si stele faclii. intelesul alegoric cel mai profund al baladei este dat de vointa ciobanului de a schimba sensul destinului sau, de a preface nenorocul care-l condamna la moarte intr-un moment de impreunare, de comuniune cu natura eterna, transfigurandu-si moartea intr-o nunta cosmica. in conceptia poporului aceasta inseamna o integrare amortii in 3osmos, un mod de continuare a existentei in natura, o expresie a legaturii omului cu natura in mi locul careia traieste. "astorul Mioritei "se simte legat de stana, de oitele sale, de fluiere, de mama sa etc. Aceasta parte sugereaza dragostea de viata, de meserie, de mediul natural in care a trait baciul moldovean. )in cuprinsul baladei putem desprinde talentul poetului anonim in realizarea a doua portrete exceptionale0 al ciobanului si al mamei sale.A