ROLUL PROFESORULUI.

PROFESORUL FACTOR EDUCATIV PERSONALITATEA PROFESORULUI

nv. Kortner Tilore, coala cu clasele I-VIII Nr. 2 Lugoj

Cuprins
1. Meseria de pro esor 2. !unc"iile pro esorului #n $coal% &. 'olurile pro esorului (. )tilul pro esorului $i *a+ele puterii sale ,. 'epre+ent%rile- actor deter-inant al ac"iunii educative .. /tri*uire $i e0plica"ie #n -ediul $colar 1. 2 ectele e0pectan"elor pro esorului

1. Meseria de profesor n opiniile -ultora, per or-an"ele elevilor sunt legate de d%ruirea $i calitatea corpului pro esoral, de dotarea -aterial% a $colilor $i de elul #n care este structurat% interven"ia educativ% #n ansa-*lu. /ceasta #nsea-n% c% se crede c% elevii evoluea+% #ntr-un -ediu care le deter-in% succesele $i e$ecurile. 3% e icien"a lor la #nv%"%tur% , c4iar -otiva"ia, depind de -ediul social organi+at de adul"i. 5nii psi4ologi, de icitari din punct -etodologic, sus"in c% varia"iile din co-porta-entul pro esorilor nu produc di eren"e #n per or-an"ele elevilor. Nu este adev%rat, *ine#n"eles, iar -ai jos, voi anali+a pro esorul din punctul de vedere al i-pactului s%u asupra acestora. Meseria de pro esor nu se g%se$te #ntre cele -ai solicitate, dar nici #ntre cele evitate. 6ro esiunea intelectual%, respectat%, nu distri*uie de"in%torului putere, in luen"% sau venituri superioare. 7ar con er% prestigiu $i satis ac"ii, voca"ia iind considerat% unul din -otivele de *a+% #n alegerea acestei pro esiuni. /ceast% -eserie este c%utat% #ndeose*i de e-ei. )tereotipul care circul% #n c8-pul social este acela c% -eseria de pro esor este o pro esiune e-inin%. 5nii sociologi cred c% #nsu$i speci icul acestei pro esiuni, care presupune rag-entarea o*iectivelor $i intensi icarea controlului e0tern, o ace neatractiv% pentru *%r*a"i. 3on or- unor cercet%ri, aceast% -eserie pare s% convin% -ai *ine e-eilor, capa*ile s% accentue+e di-ensiunea e0presiv% $i a ectiv%. 20ercitarea acestei pro esiuni presupune #nsu$irea a trei co-peten"e speci ice9 a. competen profesional, const8nd dintr-o cultur% te4nic% speci ic% $i o competen interuman, care-i per-ite s% lucre+e totdeauna cu un pu*lic:clasa de elevi; $i s% coopere+e cu ceilal"i pro esori. 3apacitatea de a organi+a: -unca #n ec4ip%, diversitatea sarcinilor; $i co-ponenta etic% co-pletea+% acest ta*lou. *. capacitatea de a ntreine raporturi satisfctoare cu ealoanele ierarhiei superioare:directori, inspectori. 6ro esorii suport% cu regularitate presiunea controlului, ei sunt evalua"i periodic de superiori, avansarea nu este posi*il% %r% o pro*% practic% #n a"a unor co-isii. 'esponsa*ilii ierar4iei notea+% nu nu-ai punctualitatea $i asiduitatea pro esorilor, calitatea activit%"ilor $i e icacitatea, dar $i ,,pre+en"a scenic%<, autoritatea #n a"a elevilor, calitatea dialogului didactic, etc. c. competena de a dezvolta bune relaii cu ,,beneficiarii- elevi, prini, comunitate. 6ro esorul nu lucrea+% cu ,,clien"i<individuali, ci cu grupe de elevi. /ce$tia, la r8ndul lor, sunt asista"i $i supraveg4ea"i de p%rin"i $i co-unitate. 3ota pro esorilor este i0at%, adesea, #n unc"ie de priceperea ,,de a "ine clasa<, de a utili+a corespun+%tor autono-ia $i li*ertatea de care ea se *ucur%. 5nul din criteriile dup% care pro esorii pot i di eren"ia"i #n%untrul organi+a"iei $colare este e0perien"a pe care o posed% #n travaliul cu elevii. /v8nd #n vedere di icultatea acestei -eserii, nuan"a personal% pe care o cap%t% #n ti-p stilul de predare, aptul c% rareori se potrivesc sc4e-ele de ac"iune ela*orate de al"ii, se a$teapt% s% ie deose*iri
&

se-ni icative #ntre pro esorii e0peri-enta"i $i cei novici. 6ro esorii cu e0perien"% $i-au or-at o structur% de cunoa$tere care le #ng%duie s% se adapte+e repede la orice situa"ie din clas% $i s% propun% cele -ai adecvate solu"ii de -o-ent. 2i au o vi+iune clar% despre elevi $i despre $coal%, $tiu s% lucre+e cu toate categoriile de elevi. 6ro esorii e0peri-enta"i $i e icien"i iu*esc -ai -ult copiii, se dovedesc -ai i-plica"i $i au credin"a c% pot in luen"a per or-a"ele elevilor. n privin"a utili+%rii ti-pului, o resurs% e0tre- de i-portant% #n cadrul lec"iilor, sunt capa*ili s% recupere+e, %r% s% se a*at% prea -ult de la planul ini"ial. 2i nu acord% -ult ti-p sarcinilor ad-inistrative, dar le acord% aten"ia cuvenit% $i o*"in, de aceea, re+ultate -ai *une. n s 8r$it, ace$ti pro esori contea+% -ai pu"in dec8t cei a la"i la #nceputul carierei pe sprijinul $colii #n re+olvarea unor sarcini curente $i se arat% -ai dispu$i s% se descurce cu -ijloacele pe care le au. 6ro esorul lucrea+% -ai #ntotdeauna singur cu elevii, la ad%postul privirilor colegilor $i directorilor. /st el, randa-entul lui nu poate i evaluat dec8t oarte greu. 6rilejurile de evaluare iind pu"ine $i o erind adesea aprecieri neconcludente, /, Neculau :1=1=; a propus >evaluarea prin *ene iciari<9 >n evaluarea pro esorilor nu tre*uie s% se plece de la tr%s%turi #n sine, ci de la calit%"i #n ac"iune, valori icate #n -unca $colar%. /caste #nsu$iri $i atitudini sunt cel -ai *ine sesi+ate de c%tre *ene iciarii lor, elevii.<:Neculau, 1=1=, p.1,?;. 6ro esorii declar% c% satis ac"ia lor cea -ai -are o repre+int% per or-an"ele #nalte $i recuno$tin"a elevilor. !eed-*ac@-ul de care ar avea at8ta nevoie, cel de la directori $i colegi, se las% a$teptat. /st el, #n -ulte ca+uri, $coala ratea+% oca+ia de a unc"iona ca o organi+a"ie e icient%, ce-$i sti-ulea+% -e-*rii prin siste-ul s%u de evaluare, iar aceast% caren"% se repercutea+% asupra per or-an"elor elevilor. . Fun!"ii#e profesoru#ui $n %!oa#& n $coal%, pro esorul #ndepline$te ur-%toarele unc"ii9a; organi+ator al procesului de #nv%"%-8ntA *; educatorA c; partener al educa"ieiA d; -e-*ru al corpului pro esoral. a'. 3a organizator al nvrii, pro esorul #-*in% aspectele o*iectiv-logice ale trans-iterii cuno$tin"elor cu aspectele psi4ologice. 2ste deci preocupat at8t de aplicarea principiilor didactice, a teoriei instruirii #n trans-iterea con"inutului #nv%"%-8ntului, c8t $i de i-plica"iile psi4ologice ale actului trans-iterii9 psi4ologia evolu"iei copilului, psi4ologia #nv%"%rii, strategiile co-unic%rii, etc. 6ro esorul nu este doar un trans-i"%tor de in or-a"ii, care se re+u-% la a da indica"ii elevilor, ce $i cu- s% #nve"e, ci $i un antrenor care, prin #ntre*%ri analitice, sti-ul8nd g8ndirea elevilor, creea+% pre-ise pentru ca ace$tia, prin g%sirea independent% a r%spunsurilor, s% ajung% la o -ai *un% #n"elegere a pro*le-elor. Tre+irea interesului elevilor, sti-ularea -otiva"iei acestora este un re+ultat al conducerii procesului instructiv. )e are #n vedere $i do+area di icult%"ilor #n procesul #nv%"%rii, con or- cu situa"ia concret% $i individualitatea iec%rui elev. 7eci, a organi+a #nv%"area #nsea-n% a g%si -etodele cele -ai adecvate, a construi secven"e instructive *a+ate pe logica o*iectiv% a disciplinei, a tre+i interesele elevilor $i a sti-ula per or-an"ele, a crea o at-os er% prielnic% studiului, a do+a di icult%"ile pentru a putea de+volta strategii de re+olvare a pro*le-elor:Beiss4er, 1=?1;.
(

('. 20ercitarea funciei de educator este dependent% de concep"ia care st% la *a+a se-ni ica"iei care se acord% $colii $i organi+%rii ei, de elul #n care pro esorul #$i #n"elege -isiunea, de totalitatea sarcinilor cuprinse #n unc"ia de pro esor $i, nu #n ulti-ul r8nd, de atitudinile p%rin"ilor. !unc"ia de educator a elevilor e0clude #ns% autoritaris-ul $i dirijis-ul, etic4etarea represiv% $i -anipulant% a elevilor, tendin"a de a le induce un co-porta-ent adaptativ $i con or-ist. 3ondi"iile pe care le asigur% spa"iul $colar $i po+i"ia pro esorului #n clas% ac ca acesta s% poat% e0ercita o in luen"% i-portant% asupra elevilor. 5tili+area nedo+at% a acestor prerogative se poate solda #ns% cu re+ultate negative. /*u+ul de >disciplinare<, de e0e-plu, poate avea ca e ect or-area unor spirite con or-iste $i dependente, prin i0area pe anu-ite atitudini apreciate de pro esor. !unc"ia didactic% a pro esorului se e0pri-% prin #ndeplinirea statutului de model, partener, sftuitor. 2a se #ndepline$te prin crearea unei at-os ere generale de securitate $i #ncredere #n clas%, prin #ncurajarea succeselor iec%rui elev, prin crearea unui lu0 de si-patie #ntre pro esor $i elevi. 7i-potriv%, provocarea unei at-os ere de ne#ncredere $i suspiciune are ca e ect retragerea $i rese-narea elevilor, apari"ia -arginalilor, agresivitatea u-an%. Indi erent de specialitatea sa, un pro esor care utili+ea+% etic4etarea $i ironi+area elevilor ca -etode didactice nu poate o*"ine dec8t antipatie $i re u+ul particip%rii la e ortul co-un. / educa, al%turi de a instrui, #nsea-n%, pentru pro esor9 olosirea unor -etode care s% or-e+e elevilor aten"ia pentru -unca independent%, s% de+volte virtu"i sociale, s% #nt%reasc% includerea elevilor #n propria valoare, ajut8ndu-i s%-$i g%seasc% identitatea. / educa #nsea-n% a-"i des %$ura activitatea su* se-nul unor categorii -orale, consiliindu-i pe elevi s% ia distan"% critic% a"% de atitudinile $i per or-an"ele proprii, de+volt8ndu-le aptitudinea de a sta*ili contacte po+itive $i de a anali+a critic propriile prejudec%"i. nainte de a trans-ite valori cognitive, pro esorul trans-ite valori -orale $i #i asist% pe elevi #n #nsu$irea acestora, prin su*linierea i-portan"ei unor senti-ente precu- cel de satis ac"ie a reu$itei, cooper%rii, respectului pentru reali+%ri, etc. 3lasicul pedagogiei ger-ane, Cer*art, a spus9 >Valoarea o-ului nu re+id% #n cuno$tin"e, ci #n voin"%<. 'olul de educator al pro esorului, crede Cer*art, este acela de a tre+i >virtu"i<, de a or-a caractere. !'. 3onceptul de partener al educaiei se re er% la raporturile pro esorului cu al"i actori educativi, #ndeose*i cu p%rin"ii, $i la concep"ia dup% care pro esorii $i elevii or-ea+% #-preun% o co-unitate $colar%.coala este a doua instan"% de sociali+are, dup% a-ilie, iar pro esorul tre*uie s% cola*ore+e cu to"i actorii educativi, s% ar-oni+e+e educa"ia or-al% cu cea non or-al% $i in or-al%. 2l poate juca rolul de consultant al p%rin"ilor, el #-parte r%spunderea or-%rii copiilor cu a-ilia. d'. 3a membru al corpului profesoral, pro esorul se g%se$te #ntr-o str8ns% interdependen"% cu colegii, cu directorii $i al"i educatori. 3o-ple0itatea pro*le-elor pe care le pune $coala ca organi+a"ie ace i-posi*il% i+olarea $i >independen"a< lor. Nu se pot reali+a o instruc"ie $i o educa"ie unitar% prin si-pla adi"ionare a unor in luen"e
,

disparate, o erite de diverse discipline. 3ele trei laturi ale in luen"ei educative- #nv%"area social%, or-area independen"ei de a lucra -etodic $i de+voltarea eului elevilor- vor r%-8ne #nt8-pl%toare at8ta ti-p c8t se re+u-% la ac"iuni separate $i necoordonate. 2 nevoie deci de un >consens<al atitudinilor $i ac"iunilor pedagogice. Ideea de a lucra #n ec4ip% :tea--teac4ing;, #n vederea unei ac"iuni convergente , presupune discu"ii #ntre pro esorii de specialitate care predau la aceea$i clas%, preg%tirea co-un% pentru procesul instructiv, reparti+area unc"iilor #n ca+ul unor sarcini speciale, organi+area unor discu"ii #n grup sau cons %tuiri ale pro esorilor de aceea$i specialitate, pentru sarcinile instructive $i ale tuturor pro esorilor, pentru cele educative. ). Ro#uri#e profesoru#ui Ter-enilor -ai vec4i de -eserie sau pro esiune, apropiate celui de >c4e-are<, le este pre erat ast%+i cel de rol, devenind voca"ia unc"ional%, rolul jucat de o persoan% de re erin"%. )i-ilitudinea cu rolul interpretat pe scen% de actori este e0plicit%. 6si4ologia educa"iei $i pedagogia conte-poran% #l #ncurajea+% pe pro esor s% re lecte+e asupra rolului s%u #n procesul educativ. 5n -odel construit de cercet%torii a-ericani distinge trei roluri posi*ile ale pro esorului, care sunt totodat% $i a*ord%ri di erite ale ac"iunii pedagogice9 1. /*ordarea e0ecutiv% propune un pro esor prin e0celen"% e0ecutor. 2l se preocup% #n -od special de punerea #n aplicare a o*iectivelor didactice, slujindu-se de cele -ai e iciente -etode. n plus, el ur-%re$te s% evalue+e e ectele interven"iilor sale $i le ia #n sea-% atunci c8nd proiectea+% interac"iunile ur-%toare cu elevii. 2. 7in perspectiva a*ord%rii terapeutice, pro esorul este o persoan% e-patic%, ce se #ngrije$te cu prioritate de pro*le-ele e-o"ionale $% -otiva"ionale ale elevilor. )ti-a de sine, senti-entul e icien"ei personale, acceptarea de c%tre grup, sunt socotite condi"ii esen"iale ale particip%rii e iciente #n $coal%. &. /*ordarea ela*ora"ionist% #l concepe pe pro esor ca un eli*erator al -in"ii elevilor, ca un actor activ #n de+voltarea ar-onioas%, cognitiv% $i -oral% a elevilor. 'olul de pro esor presupune cerin"e di eren"iate9 el repre+int% autoritatea pu*lic%, ca repre+entant al statului, trans-i"%tor de cuno$tin"e $i educator, evaluator al elevilor, partenerul p%rin"ilor #n sarcina educativ%, -e-*ru #n colectivul $colii, coleg. 6ro esiunea de educator este #nc%rcat% de tensiune. 6entru a putea r%spunde at8tor cerin"e $i articula o erta sa co-porta-ental% unor solicit%ri diverse, el tre*uie s% ai*% con$tiin"a -isiunii sale, are o*liga"ia de a o*serva $i evalua, disponi*ilitatea de a pri-i sugestii, aptitudinea de a organi+a $i regi+a procesul de instruire. /desea, pro esorul se g%se$te #n situa"ii con lictuale. D pri-% situa"ie con lictual% re+ult% din raporturile sale cu p%rin"ii $i cu institu"ia $colii. 6%rin"ii solicit% adesea o aten"ie special% copiilor lor, pro esorul iind o*ligat s%-$i distri*uie i-par"ial aten"ia asupra tuturor elevilor, repre+ent8nd consensul institu"ional. 6ro esorii sunt pu$i adesea #n di icultate de dou% sarcini aparent di erite9 pe de o parte, ei sunt responsa*ili de trans-iterea corect% a unei cantit%"i de in or-a"ie $i veri icarea asi-il%rii acestor cuno$tin"e. 6e de alt% parte, s% de+volte elevilor ,,aptitudini critice<, strategia iind
.

punerea su* se-nul #ndoielii a unor adev%ruri, pre+entarea -aterialului ca pe o con runtare #ntre te+e di erite. 3el -ai i-portant con lict de rol e acela dintre trans-iterea cuno$tin"elor de specialitate $i calitatea de educator a pro esorului. La unii predo-in% preocuparea pentru trans-iterea de cuno$tin"e, al"ii sunt cu prec%dere preocupa"i de a or-a. Beissler sinteti+ea+% ast el contradic"iile #ndeplinirii rolului de pro esor9 - in or-atorul trans-ite, p%str8nd distan"a rece i-pus% de $tiin"%A - partenerul s %tuie$te, apelea+%, ad-onestea+%, #ndru-%, r8nea+%A - -odelul sta*ile$te $i o er% cerin"e -oraleA - e0a-inatorul se str%duie$te s% ie o*iectiv $i i-par"ialA - educatorul e preocupat #ndeose*i de o-, de >educat< ca partener #n rela"ia co-un%. 2l trans-ite valori- orient%ri de via"%A - specialistul se a0ea+% pe predare $i instruire unitar%. /ve- de a ace deci cu o tensiune intra-roluri, care se re+u-% la9 - partener contra e0a-inatorA - in or-ator contra distri*uitor de $anseA - -odel contra specialist. )t%rile tensionale sunt inevita*ile. )olu"ia e organi+area unui #nv%"%-8nt educativ, articul8nd cele dou% tendin"e9 educa"ia %r% instruc"ie e i-posi*il%, co-ponenta educativ% sti-ulea+% $i -otivea+% instruirea. *.S+i#u# profesoru#ui %i (a,e#e pu+erii sa#e 5n actor i-portant al evolu"iei cli-atului din clas%, pentru participarea elevilor, #l repre+int% pro esorul. Interven"iile sale se constituie #n strategii de control, control ce poate i -ai -ult sau -ai pu"in str8ns. 6rogresul #nv%"%-8ntului #nsea-n% sl%*irea controlului pro esorului, nu dincolo de un anu-it prag $i instaurarea unei at-os ere rela0ate de #nv%"are, #n condi"iile loco-o"iei opti-e a grupului spre scopul pe care $i l-a propus. 3ontrolul e0ercitat de pro esor pare s% se a le #ntr-o rela"ie de propor"ionalitate invers% cu intensitatea interac"iunii elevilor, de$i un grad redus de control e necesar pentru a asigura ocali+area discu"iilor dintre elevi pe sarcina $colar%. 6si4ologia $colar% a o erit o con ir-are e-piric% a acestor idei. 20peri-entele lui LeEin, Lippitt $i F4ite asupra stilurilor de conducere, reali+ate acu- apro0. ,G de ani, $i-au propus s% constate i-pactul acestor varia"ii asupra co-porta-entului de grup $i individual. Brupurile de copii e0ecutau acelea$i sarcini, #n acela$i cadru. 3ele trei tipuri de leadership:conducere;, a c%ror e icien"% s-a testat, au ost leadership-ul autoritar, cel de-ocratic $i cel laissez- faire.Liderul autoritar se caracteri+a prin aceea c% el lua toate deci+iile privind organi+area grupului $i activit%"ile des %$urate #n grup. 2l nu #-p%rt%$ea copiilor planul de ansa-*lu al activit%"ilor $i nici criteriile de evaluare a per or-an"elor individuale sau de grup. 2volu"ia sa presupunea e0ercitarea unui control strict. Nici adultul care juca rolul liderului de-ocratic nu participa prea -ult la activit%"i. 2l #ns% evita s% ia singur deci+ii, invit8nd grupul s% participe la sta*ilirea -anierei de organi+are. 3opiilor le era o erit% posi*ilitatea de a alege de iecare dat% c8nd solicitau
1

un s at cu privire la #ndeplinirea sarcinii9 liderul sugera cel pu"in dou% alternative, l%s8ndu-i s% 4ot%rasc% ei #n$i$i. Mai -ult, -e-*rii erau li*eri s% se asocie+e cu cine doreau #n vederea reali+%rii sarcinii. 2i aveau cuno$tin"e despre toate etapele ce ur-au a i parcurse p8n% la atingerea scopului co-un. n s 8r$it, cli-atul laissez-faire traduce un rol pasiv al adultului. /cesta #$i li-ita participarea c8t -ai -ult cu putin"%, l%s8nd #n sea-a copiilor toate ini"iativele. 2l a i$a o atitudine prietenoas%, dar prin tot ceea ce %cea, sugera indi eren"% $i nei-plicare9 e+ita atunci c8nd era pus #n situa"ia de a da sugestii $i evita #n -od constant orice evaluare a ideilor ori conduitelor participan"ilor. 5na din di eren"ele cele -ai evidente #n co-porta-entul grupurilor conduse ast el a ost aptul c% #n condi"iile leadership-ului autoritar, copiii au tendin"a de a trans era toat% responsa*ilitatea c%tre adult. 7ependen"a #i ace pasivi, irasci*ili, uneori dispu$i s%$i e0pri-e ne-ul"u-irea #n gesturi de revolt%. n celelalte grupuri nu g%si- ast el de co-porta-ente, rela"iile cu liderul iind a-icale. 'ela"iile dintre copii sunt detensionate, ar-onioase, d8nd na$tere la -ani est%ri de prietenie $i la con iden"e. 3li-atele sociale de grup induse de adul"i se deose*esc $i #n ceea ce prive$te -otiva"ia $i productivitatea. n a*sen"a liderului autoritar, copiii #ncetau lucrul, #n vre-e ce a*sen"a celui de-ocratic nu avea deloc acela$i e ect. n ceea ce prive$te sc4i-*area unui stil de conducere cu altul, la trecerea de la un cli-at autoritar la unul de-ocratic, ap%reau la copii -ani est%ri +go-otoase, de ,,de ulare<. 7e$i, #n -ajoritatea ca+urilor, conducerea de-ocratic% este -ai indicat%, av8nd ca re+ultate rela"iile a-ia*ile dintre elevi, per or-an"ele #nalte $i acceptarea pro esorului de c%tre clas%, #n unele condi"ii stilul autoritar se dovede$te $i el util.:7etsc4 $i Cornstein, 1=1?=. 38nd sarcina este structurat%, liderul se *ucur% de si-patia -e-*rilor $i are puterea de a reco-pensa $i pedepsi, conducerea autoritar% poate deter-ina o*"inerea unui randa-ent e0celent. 7e aceea, pro esorii e icien"i sunt aceia ce $tiu s% "in% o dreapt% cu-p%n% #ntre controlul str8ns $i e0igent $i deplina li*ertate de deci+ie a clasei. -. Repre,en+&ri#e. fa!+or de+er/inan+ a# a!"iunii edu!a+i0e 6si4ologia conte-poran% acord% o aten"ie deose*it% proceselor cognitive ale individului, consider8nd c% acestea sunt un actor i-portant al raport%rii lui la -ediu, al reac"iilor dar $i al ini"iativelor sale de conduit%. /st el iin"a u-an% apare ca activ%, des %$ur8nd co-porta-ente #n unc"ie de interpret%rile pe care le d% in or-a"iilor din -ediu. 6si4ologia social% aplicat% #n educa"ie a studiat repre+ent%rile reciproce pro esorelev, de-onstr8nd c% interac"iunile celor doi protagoni$ti, e icien"a pro esorului $i reu$ita $colar% a elevului depind de ele. Majoritatea cercet%torilor $i-au concentrat aten"ia asupra studiului repre+ent%rilor pe care $i le or-ea+% pro esorii despre principalele o*iecte din -ediul educativ. Voi e0pune dou% tipuri de repre+ent%ri ale pro esorului9 repre+entarea elevului $i repre+entarea inteligen"ei. a;. 6ro esorii au tendin"a de a-i percepe pe elevi #n unc"ie de apartenen"a lor la o categorie socio-econo-ic%. n general, indivi+ii #i percep pe ceilal"i #n ter-enii identit%"ii personale, sta*ilind deci di eren"ele ce-i individuali+ea+%, dar $i #n ter-enii
?

identit%"ii sociale, ai calit%"ii lor de -e-*rii ai unor grupuri sociale. 6ro esorii pot s%-$i perceap% #n elul acesta elevii, iar dac% nu ac e ortul s% particulari+e+e, se pot #n$ela. 7e e0e-plu, percep"ia pro esorului asupra unui copil provenind dintr-o a-ilie de "igani se reali+ea+% tin8nd cont de aceast% caracteristic% evident% $i i-portant% din punct de vedere social. 2l va avea tendin"a s% atri*uie elevului toate tr%s%turile pe care, #n concep"ia lui, le au -e-*rii acestei categorii etnice. 2levul nu va sc%pa de stig-at dec8t dac% pro esorul se va dovedi le0i*il $i va accepta c% e0ist% -e-*ri ai categoriei sociale a "iganilor care nu posed% caracteristicile stereotipice. 3erin"ele de rol ale pro esorilor, o*liga"ia lor de a preda $i de a evalua ace ca in luen"a o*iectivelor $colare asupra repre+ent%rii elevilor s% ie e0tre- de puternic%. 'epre+entarea aceasta se va constitui #ndeose*i din ele-ente legate de -otiva"ie, e ort, capacitate intelectual% $i participare #n clas%. 7e e0e-plu, BillH:1==2;, anali+8nd re+ultatele unei anc4ete asupra #nv%"%torilor, sta*ile$te dou% di-ensiuni dup% care pot i ordonate judec%"ile pro esorilor asupra elevilor. 6ri-a "ine de con or-is-ul elevilor la reali+area o*iectivelor $colare.7in aceast% perspectiv%, tr%s%turile elevului *un sunt aten"ia, tenacitatea, participarea la activit%"i, responsa*ilitatea, interesul pentru -unc%, regularitatea e ortului. 3ea de-a doua di-ensiune se re er% la participarea elevilor la via"a grupului-clas%, unde *una integrare $i acceptarea de c%tre grup sunt privite ca dou% condi"ii #nse-nate ale reu$itei $colare. 7ac% tr%s%turile elevului *un sunt9 -otivat, inteligent, 4arnic, adaptat, portretul celui sla* se constituie din antoni-ele acestor epitete9 lips% de -otiva"ie, de icien"e intelectuale, lene$, inadaptat. Mai toate cercet%rile ajung la conclu+ia c%, #n concep"ia pro esorilor, e ortul e principalul actor al succesului $colar. 7e aceea, ei #l valori+ea+% -ai -ult dec8t valori+ea+% capacitatea :inteligen"a;, iar #n repre+ent%rile lor asupra elevului *un, e ortul e -ai pregnant dec8t inteligen"a./$adar, rolul institu"ional al pro esorului #$i pune ap%sat a-prenta asupra repre+ent%rii pe care el $i-o construie$te despre elev. 7esigur, elevii de+volt% $i ei repre+ent%ri ale pro esorilor, iar acestea le -arc4ea+% interac"iunea cu pro esorii $i, #n general, evolu"ia #n cadrul $colii. 6erceperea pro esorului are loc pe trei coordonate principale9 capacitatea e-patic%:capacitatea de a #n"elege e-o"iile $i senti-entele elevului;, capacitatea organi+atoric% $i calitatea e0plica"iilor:>c4e-area< sau talentul pedagogic;. *;. Inteligen"a constituie #n societatea noastr% un o*iect de repre+entare social%, la sta*ilirea c%reia particip%, #ntr-un proces de negociere, to"i -e-*rii unui grup $i pe care o #-p%rt%$esc cu to"ii. n general, inteligen"a este conceput% ca "in8nd de a*ilitatea individului de a des %$ura opera"ii logice $i, ceea ce e i-portant pentru a*ordarea psi4osocial% a educa"iei, de reu$ita $colar%. coala de ine$te $i consacr% o inteligen"% pe care societatea o valori+ea+% $i o pro-ovea+%. 7e aici, reiese rolul cov8r$itor al institu"iei educative #n siste-ul social. 20plor8nd repre+entarea social% a inteligen"ei, cercet%torii au pus #n eviden"% o >ideologie a datului< care-i este su*iacent% $i care procla-% caracterul #nn%scut al inteligen"ei: MugnH $i 3arugatti, 1=?,;. 6%rin"ii cred #n caracterul #nn%scut al
=

inteligen"ei, %r% s% cread% neap%rat #n trans-iterea ei ereditar%9 ast el, ei sunt total a*solvi"i de r%spundere pentru +estrea genetic% a progeniturii, ne iind r%spun+%tori nici pentru eventualul e$ec al sociali+%rii copilului #n a-ilie. 38t despre pro esori, e evident c% o ast el de >ideologie< se a l% #n contradic"ie cu #ns%$i -isiunea lor. Totu$i, ca s% nu$i asu-e r%spunderea pentru e$ecul $colar al unora din elevi, ei s 8r$esc prin a o adopta. D evolu"ie paralel% cunoa$te $i >idealis-ul<de*utan"ilor9 credin"a lor #n posi*ilit%"ile neli-itate de a in luen"a per or-an"a copiilor dispare treptat, l%s8nd loc unui scepticis-, du*lat adesea de elitis-. )-a constatat $i un e ect al calit%"ii de p%rinte al pro esorului. 3ei care au copii #$i -ani est% #ntr-o -%sur% -ai -are acordul cu ideea caracterului #nn%scut al inteligen"ei dec8t cei %r% copii, sau dec8t p%rin"ii care nu sunt pro esori. 2i neag% responsa*ilitatea pro esorului:ceea ce ceilal"i p%rin"i nu ac; $i se pronun"% pentru utili+area unor -etode inspirate -ai cur8nd de pedagogia tradi"ional%-de pild%, pentru constr8ngere. 'epre+ent%rile inteligen"ei, a$a cu- le de+volt% pro esorii, asigur% ec4ili*rul siste-ului lor cognitiv, urni+8nd e0plica"ii accepta*ile pentru eno-enul di eren"elor individuale. n plus, aceste repre+ent%ri au -enirea de a con eri o identitate po+itiv%, -enaj8nd sti-a de sine a su*iec"ilor prin negarea responsa*ilit%"ii lor #n ca+ul unui e$ec $colar. 1. A+ri(uire %i e2p#i!a"ie $n /ediu# %!o#ar 2vident, pro esorul ace $i el atri*uiri cu privire la propriile co-porta-ente, iar lucrul acesta #l ajut% s% se cunoasc% pe sine, dup% cu- ace atri*uiri cu privire la succesele $i insuccesele sale, ceea ce.i deter-in% sti-a de sine, precu- $i e0pectan"ele asupra consecin"elor co-porta-entelor viitoare. 3ercet%rile au sta*ilit c%, #n general, cau+a e$ecului $i reu$itei $colare este identi icat% ca iind a*sen"a sau pre+en"a e ortului sau -otiva"iei. 2 iresc ca pro esorul s% ac% atri*uiri interne pentru e$ecul elevului, #n vre-e ce elevul va i #nclinat s% ac% o atri*uire e0tern% pentru e$ecul s%u:invoc8nd ne$ansa sau di icultatea sarcinii;. n e0plica"iile asupra acestor re+ultatese invoc%, de o*icei, dou% -otive9 a;. lipsa e ortului ar i inde+ira*il% social, de aceea, pro esorul se a$teapt% ca elevul s% depun% e orturiA atunci c8nd n-o ace, lucrul acesta devine evident $i nereu$ita e pus% pe sea-a luiA *;. capacitatea sau a*ilitatea e perceput% ca o tr%s%tur% a persoaneiA de aceea, ea nu poate i in luen"at% de ac"iunea pedagogic%. 7i-potriv%, e ortul se poate sc4i-*a #n ti-p, iar pro esorul poate deter-ina elevul s% ac% e ortul de a reali+a o sarcin% $colar% oarecare, olosind reco-pense $i pedepse. 3a atare, atri*uirea la e ort justi ic% #ntru totul rolul pro esorului. 3el din ur-% -otiv e pus la #ndoial% de un autor precu- 6. Bosling, care consider% c% dac% atri*uirea la e ort justi ic% de-ersurile pedagogiceale pro esorului, #nsea-n% c% pro esorii #$i asu-% r%spunderea at8t pentru reu$ita elevului, c8t $i pentru e$ec. /tri*uirile pe care le ac pro esorii cu privire la evolu"ia elevilor #n $coal% au unc"ia de a -en"ine o identitate pro esional% po+itiv%. 6rin atri*uirile lor, pro esorii #si asu-%
1G

responsa*ilitatea pentru succesele elevilor, ei iind cei care au $tiut s%-i -otive+e, $i a$ea+% aceast% responsa*ilitate pe u-erii elevilor, #n ca+ de e$ec, pro esorul str%duinduse s%-i sti-ule+e, dar ei n-au acceptat s% depun% e orturi sus"inute. Multe studii atest% aceast% strategie de protejare a sti-ei de sine, de-onstr8nd c% pro esorii oarte a-*i"io$i e0plic% #ntr-o -ai -are -%sur% dec8t ceilal"i per or-an"ele elevilor, invoc8nd e ortul. 3ei ce s-au interesat de percep"iile $i atri*uirile pro esorulu, l-au tratat ca pe un si-plu o*servator, #n vre-e ce el este un participant, un o*servator interesat. 6ro esorul este departe de a avea o atitudine indi erent% a"% de evolu"ia elevului. 7ep%$ind statutul de si-plu spectator, pe care nu-l de"ine aproape niciodat%, el se i-plic%, #nc8t re+ultatele elevilor sunt #n parte deter-inate de el, $i la r8ndul lor, #l a ectea+%. Interven"ia sa poate preveni e$ecul, dup% cu- poate acilita succesul elevului. 7e aceea, atri*uirile sale, ce vi+ea+% sta*ilitatea responsa*ilit%"ii pentru per or-an"ele sla*e ori e0celente ale elevului, nu pot i o*iective. 3. Efe!+e#e e2pe!+an"e#or profesoru#ui /uto-#ndeplinirea pro e"iilor sau con ir-area co-porta-ental% repre+int% un ascinant co-ple0 de dina-ici psi4osociale ce su*#ntinde interac"iunea dintre indivi+i. n interac"iunile cotidiene, oa-enii utili+ea+% adesea credin"e $i e0pectan"e despre ceilal"i, ca s%-$i g4ide+e conduitele. /c"iunile lor pot ace ca partenerii s% se co-porte #n a$a el #nc8t s% con ir-e e0pectan"ele ini"iale. 6si4ologia social% cognitivist% a ar%tat c% a$tept%rile pot conduce la distorsiuni perceptuale. Indivi+ii -ani est% #n unele ca+uri tendin"a de a interpreta, percepe, e0plica $i de a-$i a-inti actele celorlal"i #n a$a el #nc8t ele s% ie con or-e cu a$tept%rile lor. 3redin"ele $i e0pectan"ele pot crea realitatea social%, pot in luen"a cursul eveni-entelor #n a$a el #nc8t, c4iar neadev%rate, ele s 8r$esc prin a se adeveri. 6si4ologii sociali care au lucrat #n acest do-eniu au descris ast el -ecanis-ul ce generea+% auto-reali+area pro e"iilor9 1. o*servatorul de+volt% anu-ite e0pectan"e eronate despre su*iectA 2. o*servatorul ac"ionea+% ca $i cu- aceste e0pectan"e ar i adev%rate, $i #l tratea+% pe su*iect #n consecin"%A &. opiniile o*servatorului sc4i-*% conceptul de sine al su*iectului. /st el, su*iectul #$i adaptea+% co-porta-entul la atitudinile $i opiniile pe care le e0teriori+ea+% su*iectulA (. o*servatorul interpretea+% co-porta-entul su*iectului ca o con ir-are a credin"elor sale ini"iale. Ideea auto-reali+%rii pro e"iilor $i-a g%sit o aplicare i-ediat% #n -ediul $colar. )tudiul unda-ental #n aceast% privin"% a ost reali+at de 'o*ert 'osent4al $i Lenore Iaco*son $i pu*licat #n 1=.? su* titlul de P gmalion n clas./utorii au ad-inistrat unor elevi dintr-o $coal% pri-ar% teste de inteligen"%, e0plic8nd pro esorilor c% aceste teste pot pre+ici care elevi vor ace progrese intelectuale vi+i*ile #n ur-%toarele opt luni. !iec%rui pro esor i-a ost apoi #n-8nat% o list% cu nu-e de elevi din propria clas%: ca- 2GJ; identi ica"i ca av8nd un poten"ial intelectual deose*it. n apt, elevii de pe list% useser%
11

ale$i la #nt8-plare. 20a-ina"i opt luni -ai t8r+iu, la elevii respectivi s-a constatat o cre$tere spectaculoas%. 3ercetarea a avut un ecou ne-aipo-enit. 2a de-onstra rolul oarte #nse-nat al pro esorilor #n -odelarea particip%rii elevilor, dar $i #n perpetuarea inegalit%"ilor sociale c%ci, #ntr-adev%r, e ectele a$tept%rilor pro esorilor sunt -ai puternice #n ca+ul etelor, copiilor provenind din -inorit%"ile etnice sau rasiale, sau celor din a-ilii s%race. 2vident, e0pectan"ele negative ale pro esorilor conduc la per or-an"e sla*e. )tudiile e ectuate au #ncercat s% r%spund% $i la #ntre*%rile9 1. 3e actori in luen"ea+% a$tept%rile pro esorilorK 2. 3u- sunt co-unicate aceste a$tept%riK 5nul din -odelele avansate conceptuali+ea+% procesul de trans-itere a e0pecta"iilor #n ter-eni de co-porta-ente o*serva*ile9 1. 6ro esorul de+volt% a$tept%ri ce pre+ic co-porta-ente speci ice $i e$ecul sau succesul iec%rui elev. 2. B4idat de aceste a$tept%ri, pro esorul se co-port% di erit a"% de elevi. &. Trata-entul pro esorului urni+ea+% in or-a"ii elevului asupra nivelului per or-an"ei a$teptate de la el. (. n ca+ul #n care pro esorul arat% constan"% #n -aniera sa de rela"ionare, iar elevul este #nclinat s% adere la nor-ele $colii $i s% interiori+e+e aprecierile pro esorului, per or-an"a elevului va ajunge s% corespund% credin"ei pro esorului. 'osent4al a sta*ilit patru actori deter-inan"i pentru con ir-area co-porta-ental%9 at-os era, output-ul:ie$irile;, input-ul:intr%rile; $i eed-*ac@-ul. 6otrivit lui 'osent4al, pro esorii creea+% un cli-at socio-a ectiv -ai cald pentru elevii pe care-i aprecia+%. /tunci c8nd #$i i-aginea+% c% au de-a ace cu elevi *uni, le acord% -ai -ult% #ncredere $i le +8-*esc -ai -ult dec8t elevilor pe care-i cred sla*i. n general, registrul non-ver*al este acela care e0pri-% atitudinea *inevoitoare, ce are la *a+% e0pecta"ii po+itive. 7in punctul de vedere al actorului input, 'osent4al arat% c% elevilor sla*i li se o er% -ai pu"ine oca+ii de a #nv%"a c4estiuni noi $i li se e0plic% -ai pu"in c4estiunile di icile. /l treilea actor, output-ul ver*al, se re er% la dou% co-porta-ente ale pro esorilor9 insisten"a lor de a ur-%ri sc4i-*ul de replici p8n% se ajunge la conclu+ii satis %c%toare $i recven"a cu care se angajea+% #n interac"iunile legate de sarcinile didactice. !eed-*ac@-ul se re er% #n principal la utili+area de c%tre pro esor a laudei $i a criticii. Tendin"a pro esorilor este de a l%uda pe cei despre care cred c% pot o*"ine per or-an"e #nalte, c4iar c8nd dau r%spunsuri ine0acte, $i de a critica r%spunsurile celorlal"i, c4iar c8nd sunt corecte. LLL 6ro esorul este igura central% a re or-ei educa"ionale conte-porane. 2l tre*uie s% renun"e la rolul s%u tradi"ional $i s% se trans or-e, #n condi"iile #n care $coala se restructurea+% #n ec4ipe de elevi $i pro esori, #ntr-un plani icator al activit%"ilor de grup,
12

#ntr-un acilitator al interac"iunii elevilor $i #ntr-un consultant. 2l este cel care tre*uie s% #nve"e s%-$i alie+e co-puterul #n ac"iunea educativ%, s% ac% din acesta un puternic catali+ator al interac"iunii dintre elevi. 7e el depinde pre acerea travaliului #n clas% #ntr-o activitate agrea*il%, des %$uret% #ntr-un -ediu a ectiv, cald $i securi+ant. 7up% cu- de el depinde introducerea perspectivei interdisciplinare $i r%sp8ndirea practicii pred%rii #n ec4ip% :tea-- teac4ing;. )ocotesc c% nu-ai un pro esor care a re lectat asupra rolului s%u $i care de"ine cuno$tin"e psi4o-pedagogice poate deveni protagonistul acestei re or-e.

1&