Dizabiliti asociate

Persoanele cu handicap fizic pot avea i alte probleme ce include: 1. 2. 3. 4. dizabiliti de vedere deficiene de auz o combinaie a dezabilitilor de vedere i de auz tulburri comvulsive

Manifestrile acestor dizabiliti ar trebui folosite ca baz pentru studio Importana evalurii medicale atunci cnd se lucreaz cu persoanele ce au identificat sau sunt suspectate de aceste problem ce insoesc deficienele fizice nu poate fi neglijat. Este essential obinerea de informaii cu privire la aceste tipuri de dizabiliti de la medical copilului. De asemenea este important cutarea de asisten de la persoanele specialist in acest domeniu. Dizabiliti de vedere Copiii cu deficiene fizice, special cei cu paralizie cerebral manifest problem severe ale vzului. n timp ce unii copii pot fi orbi n totalitate marea majoritate a acestora au o vedere parial. Profesorii au menirea de a ajuta studentul s i foloseasc vederea parial pe care o au. Profesorii copiilor cu deficiene fizice care au cunotine limitate n managementul problemelor de vedere ar trebui s realizeze ceea ce ei nu tiu despre asistena copiilor cu aceste probleme. Clasificarea deficientelor de vedere Un student orb nu are deloc vedere sau foarte puin nct nu se poate folosi pentru a-si desfura activitatile; aceti student se folosesc de simtul tactil si cel de auz. Un student orb functional (autonom) are suficienta vedere pentru a evita obiectele din mediul inconjurator dar nu indeajuns pentru sarcini academic. Aceti studeni de asemenea i desfoara activitile academice folosind simtul tactil si de auz. Studentul cu capacitate de vedere sczut folosesc o forma speciala de tiparitura pentru sarcinile academice. Un unghi de vedere limitat, focalizarea anormal a distanei sau o condiie fotofobic poate inhiba sever activitatea studentului de a se mica prin mediul su. Aceti studeni par a avea mai mult vedere dect o folosesc n realitate. Potrivit lui Abel i Kellis, copii cu vedere sczut sunt aceea care, datorit handicapului de vedere, nu pot mnui sau ndeplini cu uurint i n acelai ritm materialele educaionale i sarcinile pe care persoanele cu vedere normal le ndeplinesc cu uurin. Ei se folosesc de vederea rezidual n majoriatatea sarcinilor de la coal sau se folosesc de ajutoare speciale de vedere, de auz sau de simul tactil.

Primele scopuri Primele scopuri pentru copii cu handicap de vedere includ: comunicarea, constientizarea propriei persoane si localizarea ei in spatiu, miscarea bruta, intinderea, atingerea, strangerea, explorarea, pozitia corpului, orientarea si mobilitatea.

Comunicarea Interacionarea cu alte persoane chiar dac este limitat este important pentru orice copil cu o dezabilitate de vedere. Potrivit lui Fraiberg et al. (1969): Zmbetul rspuns la configuraiile feei umane, zmbetul selectat de pe faa mamei, tatei, frailor sau surorilor, discrimanare ntre mam i strini, ntreaga experien a recunoaterii acestora ce conduce la o reprezentare mental i la o memorie evocatoare este organizat prin experiena vizual. Pentru majoritatea persoanelor contactul vizual direct este matricea unui sistem de semnale care se desfoar ntre mam i copil. Dac copilul este privat de acest sistem lingvistic arhaic n aceeai msur sunt privai i prinii. Pentru a contracara deficientele cauzate de lipsa contatului vizual parintii si cei apropiati sunt datori sa comunice si sa interactioneze cat mai des cu copii aflati in aceasta situatie. Ei trebuie sa se foloseasca de simtul tactil si auditiv pentru comunica cu ei. Consider ce s -ar fi ntamplat daca un copil ar avea nu numai handicap de vedere ci i o problem motorie precum paralizie cerebral. Comportamentul fr raspuns din partea copilului i-ar fi determinat pe prini s nu mai continue s ofere experiee tactile i de vedere. Un copil poate avea dificulti severe de nghiire i de alimentare datorit problemelor senzitivo-motorii. Datorit problemelor cu muchoo feei aceti copii nu ar putea s fie n stare sa zmbeasc sau s produc zgomote de bucurie. Constientizarea propriei persoane si localizarea ei in spatiu Deficientele de vedere sunt insotite de multe ori de imposibilitatea de a-si crea o imagine despre propriul corp si pozitionarea lui in spatiu. Cele mai efecente solutii pentru comtracarea acestui aspect sunt cele formate de un sistem de lovituri/batai gentile folosind manusi de panza, esarfe de matase, manusi de lana, sau pensule de vopsit foarte moi. Fiecare parte a corpului ar trebui lovita gentil si apoi denumita. Facand acest lucru des copilul dezvolta o imagine corecta despre propriul corp. Aceasta procedura scade in acelasi timp si defensivitatea cauzata de simtul tactil. Micarea fizic i poziionarea n spaiu mai este cunoscuta si cu denumirea de proprioceptie. O metoda pentru imbunatatirea si cresterea prorprioceptiei este aceea a atasamentului unor mici greutati pe picioarele copilului (saculete cu fasole sau cu nisip). Acestea vor face ca miscarile copilului sa fie ingreunate si deci il va determina sa isi intensifice simtul de miscare fizica si de constientizare a membrelor care sunt ingreunate. Simtul pozitionarii in spatiu este mult ajutat in dezvoltare de catre stimulii de auz, stimuli care obtin numeroase informatii referioare la distanta persoanelor sau obiectelor. Vorbete cu cu copilul din colturi diferite ale camerei. Mut-i patul in care doarme in diferite locuri din camera. Hrnete-l din diferite parti pentru a experimenta diferene in direcia micrii. Cnd copilul este destul de mare ca sa arunce obiecte atunci va invata ce inseamna sus si apoi jos. O alta metoda este aceea prin care parintii ingaduie copilul sa scape pe podea anumite obiecte (proces care se va desfasura de mai multe ori), si astfel el va putea sa isi faca o idee despre mediul care il inconjoar.

Micarea brut Miscarea bruta este necesara inca de la varste fragede pentru copii cu deficiente de vedere. Ea se realizeaza punand copilul dezbracat pe podea daca aceasta este incalzita, si incurajat si asistat sa se miste. Rostogolindu-se si tarandu-se copilul isi pune in miscare intreg sistemul muscular. Mutarea de jucarii grele precum mingi de plaja, barci cu motor in miniatura sau cai de lemn pot stimula mobilitatea si echilibrul. La vrsta precolar diferite activiti i jucrii l pot ajuta pe copil s dezvolte un control al corpului. El trebuie inscris la un program de gimnastica speciala, exercitii de postura corecta a corpului, chiar si cursuri de innot pot avea afecte pozitive la aceasta categorie de copii. Jucrii grele ajut la dezvolatarea muscular; un copil poate mpinge aceste obiecte pe podea. Mingi de plaja largi, barci n miniatur, cai de jucrie stimuleaz stabilitatea i echilibrul. Intinderea, atingerea si strangerea Aceste trei actiuni ale copilului fac parte din primii pasi in explorarea materioalelor, a calitatilor, a caracteristicilor si intrebuitarilor fiecaruia. De aceea o amanuntita dezvoltare a acestor actiuni de explorare este absolut nevoie pentru copii cu dezabilitati de vedere. Importanta dezvoltarii lor reiese si din faptul ca tiparul pentru intindere, atingere si strangere poate in acelasi timp ajuta la stabilirea unor baze ale coordonarii dintre membre si vedere la tinerii cu destula vedere pentru distingerea formei. Indicii auditivi pot oferi informaii impertante n ceea ce privete direcia. Un indice auditiv poate fi considerat o voce ntr-o locaie specific sau sunetul semafoarelor atunci cand i schimb culoarea. Pentru copii cu vedere suficient trebuie selectat acele activiti cu interes mai mare. Cand copiii cu dezabiliti de vedere nu sunt motivai uor, tehnicile de ntrire pot fi de ajutor. Observarea lor poate arta cum s ajui un tnr cu dezabiliti. n cazuri de paralizie cerebral este adesea necesar sa reducem sparticitatea braelor prin masarea lor sau prin micarea lor uoar n aa fel nct braul s fie ntins. Dac un copil nu poate distinge distana sau direcia sau planifica micarea exerciii pentru ameliorarea dizabilitailor perceptuale ar putea fi de folos. Este foarte important s se analizeze ncercrile fiecruia pentru a determina cand i cum se poate ajuta. Explorarea Un copil cu deficiente de vedere trebuie mereu incurajat sa explorere, sa descopere sa caute sa simta mediul inconjurator pentru ca aceasta nu are puterea de a vedea in totalitate ce se afla in jurul sau asa cum o are un copil cu vedere normala. Ca metoda poate fi folosit un obiect de care copilul este interesat, plasat in apropiere si incurajat in cautarea si explorarea mediului pentru a-l gasi si descoperi caracteristicile particulare ale acestuia. Alte obiecte sau chiar mancarea poate fi pozitionata chiar si mai departe pentru ca elevul sa exploreze mai mult mediul inconjurator in cautarea ei. Desigur sunt si copiii cu paralizie cerebrala care nu dispun de puterea de coodonare, drept pentru care este de datoria profesorului sa ii ghideze fizic pe acestia incurajand si in acest caz explorarea.

Pozitia corpului Pozitia corputului este un aspect vital care nu trebuie neglizat in educarea copiiilor cu deficiente de vedere. Unii dintre ei stau in pozitii ciudate pentru a se putea folosi de vederea lor reziduala. Ei trebuie incurajati sa isi tina capul in pozitie dreapta in timp ce stau pe scaun, in picioare sau in mers. Atunci cand sunt asezati spatele trebuie sa fie drept lipit sa spatarul scaunului iar picioarele perpendiculare de podea. Adesea acesti copii dezvolta anumite manierisme precum balansarea corpului, a capului sau ale mainilor care dupa parerea cercetatorilor ii ajuta la pozitionarea corpului in spatiu. In consecinta profesorul in loc sa desfiinteze total aceste manierisme ar trebui sa le considere ca parte a stimurilor proprioceptivi si sa le trateze ca atare. Mersul Un alt aspect destul de important este mersul. Copiii care sunt capabili sa mearga trebuie invatati cele mai eficiente tehnici precum modul de mentinere a echilibrului fara a pozitiona picioarele prea departe unul de celalalt. Miscarea libera a bratelor in jurul corpului trebuie incurajata in timpul mersului. Un aspect foarte important este acela al pozitionarii corecte a picioarelor in timpul mersului in scopul evitarii tarasului. ( uneori profesorul trebuie sa ii ridice piciorul copilului si sa il puna corect jos pentru a-l invata cum sa mearga corect) Orientarea si mobilitatea Pentru a dezvolta simtul orientarii si mobilitatii cercetatorii au descopirit tehnica ,,spatiului inchis,, . Aceasta tehnica ajuta copiii a se orienta singuri intr-un spatiu restrans, a explora, si a aduna informatii despre oameni si obiecte. Potrivit lui Barrett, Hunt, and Jones (1967) scopul principal al spatiului restrans de joaca special amenajat este aceala de a dezvolta simtul mobilitatii propriului corp intr-un loc restrans ferit de pericolul ranirii accidendale. Adesea. copii cu deficiente de vedere nu au sansa de a interactiona cu alti copii aflati in aceeasi situatie iar acest loc le ofera sansa de a interactiona intre ei. Copii au posibilitatea de a-si atinge parul celulalt, hainele , de a se rostagoli unul peste celalalt. Cei mai mici care ar trebui sa mearga si totusi nu o fac trebuie asistati si incurajati spre mobilitate de catre specialist prin mersul de-a busilea. Cand acesti copii ajung la o varsta scolara, profesorii au datorii de a-i face sa se simta ca o parte din comuniatea. Profesorii trebuie sa ii asiste prin familarizarea acestora cu tehnicile de baza ale mobilitatii in care simtul directionarii in spatiu acoupa un loc principal. Ei trebuie sa stie cum sa urmareasca o suprafata folosindu-se de simtul tactil al degetelor, trebuie sa stie cum sa se pozitioneze si alinieze in legatura cu un obiect fix, si cum sa isi stabileasca o directie spre o locatie dorita in functie de un obiect sau sunet. Odata ce copii sunt familiarizat cu aceste lucruri viata lor la scoala este usurata considerabil.

Elevii cu deficiente ar trebui sa stie cum sa foloseasca o clasa ca punct de reper in gasirea celorlalte.( el numara cate usi de clasa sunt de la punctul de reper pana la destinatia dorita) El de asemenea poate folosi alte repere precum o fantana arteziana din curtea scolii sau repere din clasa in care studiaza pentru a usura mobilitatea lui din banca la tabla si invers.

Lucrnd cu persoane cu deficiente de vedere Cnd interacionezi cu persoane cu dizabiliti de vedere s i aminteti urmtoarele principii: 1. Ateapt progresul. Mereu trebuie sa existe un progres in educatie prin sublinierea lucrurilor pe care o persoana cu deficiente le poate face si omiterea celor pe care nu le poate face. 2. Incurajeaz independena. Persoanele cu dizabiliti de vedere trebuie sa le fie ngduit s devin ct mai independente posibil. Prea des majoritatea oamenilor santoi nu realizeaza c ajut prea mult persoanele cu dizabiliti de vedere. Persoanele cu dizabiliti trebuie s refuze ajutorul. Dac ajutorul este refuzat n mod politicos acea persoan i poate oferi ajutorul altor persoane cu dezabiliti care au ntradevr nevoie 3. Folosete competenele individuale. Persoanele cu deficiene de vedere trebuie s i foloseasc competentelor individuale pentru ajutorarea altor persoane cu deficiente de vedere. 4. Incurajarea flexibilitatii individuale in gasirea directiei si reperelor. Ex: studentii cu deficiente de vedere nu ar trebui intotdeauna sa le fie atribuit locul cel mai aproape de usa sau de tabla. 5. Cautarea un substituient pentru semnele vizuale. Persoanele cu deficiente de vedere nu nu pot interpreta comunicarea prin semnele vizuale precum atunci cand o persoana face din ochi sau ridica sprinceana. De aceea este mai folositoare abordarea unui subtituient pentru semnele vizuale precum a-l atinge pe cap pe un copil atunci cand se sugereaza un zambet sau folosirea intonatiei pentru a scoate in evidenta anumite sentimente. 6. Folosirea unor modalitati de invatare cat mai variate. Dezvoltarea in procesul de invatare si explorare a simtului tactil, auditiv si olfactiv. 7. Invatarea persoanelor cu deficiente de vedere un comportament adecvat. n mod direct sau indirect persoanele cu handicap ar trebuie nvate c o parte din aciunile lor difer de cele ale celorlali. Datorit acestor diferene ei ar putea atrace atenie nedorit asupra lor. Astfel perosanele cu dizabiliti trebuie sa nvee cum s se controleze i s interacioneze n aa fel nct s minimalizeze atenia nedorit i atitudiniile negative. Reducerea comportamentul bizar va conduce la o acceptare mai uoar.

Dezvoltarea limbajului si a conceptelor Sunt numeroase ci de a facilita dezvoltarea libbajului i a conceptelorla persoanele cu dizabiliti de vedere. Groves i Griffith (1969) numeroase activiti din urmtoarele.

Incurajarea folosirii vederii oricat de scazuta ar fi. Indivizii ar trebui nvai s foloseasc vederea lor oricat de mic ar fi. ncurajarea folosirii vederii se poate realiza prein aprinderea si stingerea luminii din mai multe parti ale camerei. Cnd copii ncep s se ntind este folositor a-i ghida s exploreze propriul lor corp i obiectele din mediul nconjurtor apropiat. Comunicarea permanenta mediului din jurul lor si a ceea ce se intampla. Profesorul trebuie sa vorbeasca despre ce anume copilul atinge sa il descrie si sa ii comunice cum alte persoane il simte. ( descrierea hainelor in timp ce se imbraca si atingerea lor in acelasi timp, descrierea persoanelor din jurul lui si a mediului in care se afla, descrierea sentimentelor-explicatia pentru un copil care plange) Dezvoltarea conceptelor folosind obiecte reale din mediul copilului (mare- mic- minge mare mica , mige mica-copac mare). Dezvoltarea anumitor tipare de conversatie. Este foarte important s i implicam pe copil n conversaii unde multumirea, bucuria trece dincolo de simple ntrebri i rspunsuri. Dezvoltarea abilitatii de a gandi, decide si rezolva probleme. Abilitatea de a gndi, de a-i lua singur deciziile i de a rezolva problemele sunt abiliti importante pentru orice persoan. Astefel c este necesar oferirea de oportunitati copilului sa ia singur decizii precum cea de a sta acasa sau merge in park, de a-si alege singur mancarea de seara, sau de a alege cadoul pentru un prieten. Oferirea de oportunitati pentru constientizarea tactila a mediului. Copii cu dezabilitati trebuie incurajati sa caute detalii in explorarea obiectelor sa poate face diferenta intre un mar de plastic si unul real, sa isi depaseasca temerile in legatura cu descoperirea lucrurilor noi prin diferite activitati precum vopsitul cu degetul, cu bratele, cu coatele sau picioarele, atingerea omizilor sau altor insecte inofensive, jucatul pe suprafetele verzi etc. Copii pot folosi aceste abilitati dobandite in activitatile de zi cu zi. (actv in lemnarie sau realizarea unui sandwich)

Receptarea informatiei Table de perete, tabele mari, plane Tablele de perete, tabelele mari i planele sunt foarte folositoare pentru studenii care pot percepe n mod corect o imagine. Experimenteaz cu culori diferite pentru a determina utilitatea fiecrei culori pentru fiecare student. Discuri si casete Discurile i casetel pot fi folositoare pentru studenii cu dizabiliti de vedere care au o rat de citire foarte inceat.Crile vorbitoare sunt nregistrri special realizate pentru persoanele cu dizabiliti de vedere. nregistrrile variaz ncepnd cu cele pentru copii pn la novele, incluznd i materiale necesare pentru colegiu, reviste, crti religioase. Exprimarea condensat Expreimarea condensat este un proces ce implic condensarea timpului necesar pentru un discurs normal. Acest lucru se realizeaz cu un casetofon special realizat de Casa American a Tipografiei care permit utilizatorilor s mreasca viteza de redare a casetei. Cititor Persoanele oarbe au nevoie adesea s capete informaii imediat i trebuie sa cheme un prieten ca s le citeasc sau s angajeze pe cineva s citeasc n locul lor. Cititoare de carduri magnetice Cardurile magnetice ar putea fi folosite ca i flash carduri. Cnd aceste carduri sunt inserate n cititoare acestea simultan arat cuvntul ntr-o imagine marit i pronun cuvntul sonor. Optacon Optaconul este un compact si portabil ajutor de citit care ofer acces imediat cititorilor cu probleme de vedere la tipritur. Folosind electronice avansate, Optaconul convertete imaginea unei litere tiprite ntr-o form vibratil pe care s o simt degetele unei persoane cu dizabiliti de vedere. Tiparul Consider mrimea tipriturii cnd selectezi materiale de citit. Ca regul general s foloseti cea mai mic tipritur pe care copilul o poate citi confortabil. Magnificarea Copiii care au nevoie de ajutor optical sczut pot fi ndrumai spre o clinic special pentru ei. Clinica i va testa capacitatea de vedere a copilului, va da recomandri pentru o eficien vizual maxim i, cnd este cazul, s ofere ajutorul medical.

Colegii Colegii pot oferi copiilor cu dizabiliti de vedere informaii printate i grafice. Copii cu dizabiliti de vedere pot ruga colegii s foloseasc indigo i s realizeze o copie a notielor din clas. Semne, indicatoare sau alte semne vizuale Pe msur ce copii capt abiliti de citire, ei ar trebui ncurajai s foloseasc semnele, marcrile i ali indici din mediul nconjurtor pentru a obine informaia. Pentru a gsi o ieire copii nu au nevoie s citeasc toate cele patru litere ale cuvntului. Locaia, mrimea i forma semnelor de ieire sunt indici de mcredere. Copilul nu are nevoie s fie n stare s citeasc literele de pe ua toaletei; men este un cuvnt format din trei litere n timp ce woman este un cuvnt format din cinci litere.

Exprimarea informatiei Scrisul de mn Copiii ar trebui s fie n stare s i scrie propriile notie atunci cnd este posibil. Pix i hrtie special sunt adesea benefice. Ei ar trebui s fie ncurajai s scrie ntr-o mrime pe care ei s o poat citi usor. Scrisul la tastatur Datorit dificultilor n scriere multi copii cu deficiene de vedere sunt nvai scrisul la tastatur de la o varsta foarte tnr. Este o unealt comunicaional foarte util pentru copii orbi sau cu vedere sczut. Braille Anumii copii orbi folosesc braille ca metoda principal pentru citit i prefer s o foloseasc ca o metod alternativ pentru scris. Braille este un sistem de citire prin atingere ce folosete o celul de ase puncte: trei nalte i dou late. Din aceascta, 63 de caractere diferite pot fi formate prin plasarea punctelor ntr-o poziie specific din celul. Cu braille copii pot citi o varietate de materiale cci exist un cod literar, un cod al matematicii, unul al tiinei i unul al muzicii. nvarea abilitilor de a avea grija de propria persoan Un copil cu probleme severe de vedere nu are oportunitatea de a observa pe alte persoane care dein abiliti de a avea grij de propria persoan (Fraiberg, Smith, & Adelson, 1969). De exemplu copii cu probleme severe de vedere nu pot vedea evenimente ce implic activitatea de mncare. Este adesea necesar prezena unui adult care s l ghideze prin toate treptele unei activiti i s i explice succint fiecare treapt. Abilitile de a avea grij de propria persoan conduc la stabilirea ncrederii n propriile abiliti care-i permit s i asume responsabilitatea

Tulburari convulsive Anumii studeni cu dizabiliti fizice au de asemenea i tulburri convulsive i sunt subiectul crizelor. Este posibil s controlezi tulburrile convulsive cu medicamentaie. Dac lucrezi cu studeni care au crize ocazionale, trebuie sa iei la cunotin natura crizelor pentru a putea s il ajui pe student atunci cand criza se produce Tulburarile convulsive comune sunt de trei feluri: criza grand mal, petit mal si psihomatorie. Criza grand mal este caracterizat printr-un tremur violent al intregului corp insotita de pierderea cunostintei. Ele dureaza de obicei de la 2 la 5 minute si se pot intampla o data sau de mai multe ori pe zi sau o data pe an. Criza petit mal este caracterizat printr-un miraj adeseori confundat cu dormitul cu ochii deschisi. Ele dureaza mai putin de un minut si se pot intampla de mai multe ori in decursul unei ore. Criza psihomotorie este caracterizat de un comportament neadecvat insotit de pierderea memoriei despre cele petrecute in timpul crizei. Ele dureaza de la 2 la 5 minute si se pot petrece saptamanal, lunar sau annual Toate persoanele care au legptur cu un copil cu un risc ridicat de criza trebuie sa cunoasc cteva consideraii de baz. Ceea ce conteaza cel mai mult atunci cand e vorba de tulburari convulsive este atitudinea profesorului fata de copilul cu probleme. (nu criza este ceea ce doare ci cazatura pe care o sufera copilul doare) El trebuie tratat ca si oricare alt copil. Trebuie incurajat activitatea fizica si mintala in timpul orelor de la scoala. Acesti copii necesita o supraveghere deosebita insa fara a da senzatia copilului de acest lucru. Unii isi pot da seama cu cateva secunde inainte ca vor avea criza. In timpul crizei profesorul trebuie sa vorbeasca cu el si sa il loveasca in momentul revenirii la normal. Trebuie verificat periodic cu medicul despre efectele medicamentaiei pe care copilul o are. Medicamentele folosite pentru a controla crizele au adesea efecte secundare vizibile: nghiirea gumelor, dificultate n a fi atent, ameeal. (Fundaia Epilepsy a Americii)