INFARCTUL MIOCARDIC

Infarctul miocardic (IM) sau Infarctul miocardic acut (IMA), numit frecvent i atac de cord, este ntreruperea fluxului sangvin la nivelul unei poriuni a cordului, ce determin moartea celulelor miocardice. Cel mai frecvent se produce prin obstrucia unei artere coronare n urma rupturii unei plci de aterom, care este un depozit de lipide i celule albe (n special macrofage) la nivelul peretelui arterial. Ischemia (reducerea fluxului sangvin) i hipoxia rezultate, netratate n timp util, duc la moartea (necroza) muchiului inimii (miocardului). Simptomele clasice ale infarctului miocardic acut sunt durere brusc de piept (n mod specific rspndindu-se spre braul stng sau partea lateral stng a gtului), dispnee, greuri, vom, palpitaii, transpiraii i nelinite (adeseori descris ca o senzaie de moarte iminent). Femeile pot avea mai puine simptome tipice fa de brbai, cele mai comune fiind dispneea, slbiciune, o stare de discomfort abdominal i astenie fizic. Aproximativ un sfert din toate infarctele miocardice sunt silenioase, fr durere n piept sau alte simptome. n baza patologiei infarctul miocardic acut se poate mpri n dou categorii principale: Infarct miocardic transmural: se asociaz cu ateroscleroz care implic o arter coronarian principal. Se poate subcategorisi n anterior, posterior, inferior, lateral sau septal. Infarctul miocardic transmural implic peretele miocardului n toat grosimea lui i are de obicei ca rezultat ocluzia complet a alimentrii zonei cu snge. Infarct miocardic subendocardic (non-transmural):

Subendocardial: implic o suprafa mic n peretele subendocardiac a ventriculului stng, septul ventricular, sau muchii papilari. Zona subendocardiac este deosebit de expus ischemiei. n context clinic infarctul miocardic pe baza modificrilor ECG poate fi n continuare subclasificat n: supradenivelare de segment ST (STEMI) fr supradenivelare de segment ST (non-STEMI).

Expresia atac de cord este folosit uneori incorect pentru a descrie moartea cardiac subit, care poate sau nu rezultatul infarctului miocardic acut. Un atac de cord este diferit, dar poate fi cauza unui stop cardiac(care nseamn oprirea inimii) sau aritmie cardiac(bti anormale). Este de asemenea, diferit de insuficien cardiac, n care este afectat aciunea de pompare a inimii; cu toate acestea infarctul miocardic sever poate duce la insuficien cardiac. Un document din 2007 care d definiia universal a infarctului miocardic clasific infarctul miocardic n cinci tipuri principale: Tipul 1 - infarct miocardic spontan asociat ischemiei din cauza unui eveniment coronarian primar, cum ar fi de exemplu: erodarea plcii i / sau de ruptura, fisurare, sau disecia ei Tipul 2 - infarct miocardic secundar ischemiei ca urmare a necesarului crescut de oxigen sau de aportului sczut(insuficient), ca de exemplu: spasmul coronarian, embolism coronarian, anemie, aritmie, hipertensiune sau hipotensiune arterial. Tipul 3 - moarte cardiac subit, incluznd stopul cardiac, de multe ori nsoit de simptome sugestive de ischemie miocardic, nsoit de supradenivelare recent de segment ST (pe EKG), sau BRS nou aprut, respectiv probe de tromb proaspt ntr -o arter coronarian depistat de angiografie i / sau la autopsie, dar decesul producndu se nainte de prelevarea probelor de snge, sau nainte de apariia biomarkerilor cardiaci pentru snge. Tipul 4 - asociat cu angioplastie coronarian sau stenturi: o Tip 4a - infarct miocardic asociat cu PCI o Tip 4b - infarct miocardic asociat cu tromboz de stent, documentate de angiografie sau la autopsie Tip 5 - infarct miocardic asociat cu bypass coronarian.

Debutul simptomelor infarctului miocardic este, de obicei, gradual, pe parcursul a cteva minute, rareori fiind brusc. Durerea toracic anterioar este cel mai frecvent simptom al infarctului miocardic acut i este descris frecvent ca o ghear, constricie sau ca o senzaie de presiune. Durerea toracica datorat ischemiei miocardului (aport insuficient de snge i, prin urmare, de oxigen) se numete angin pectoral. Durerea iradiaz cel mai frecvent n braul stng, dar poate iradia i n mandibul, braul drept, interscapular i n epigastru, unde poate mima un pirozis. Semnul lui Levine (pacientul localizeaz durerea strngndu-i pumnul deasupra strernului) a fost descris, n mod clasic, ca fiind predictiv pentru durerea toracic de origine cardiac, ns un studiu observaional prospectiv a artat c are o slab valoare predictiv.

Respiraia dificil (dispnea) apare atunci cnd afectarea miocardului reduce debitul cardiac al ventriculului stng, producnd insuficien ventricular stng urmat de edem pulmonar. Alte simptome pot fi diaforeza (transpiraie excesiv), astenie fizic (slbiciune), ameeli, grea, vom, i palpitaii. Aceste simptome sunt cel mai probabil cauzate de descrcarea masiv n snge a catecolaminelor de ctre sistemul nervos simpatic ca rspuns la durere i tulburrile hemodinamice ce rezult din disfuncia cardiac. Pierderea strii de contien (datorit perfuziei cerebrale inadecvate i ocului cardiogen) i moartea subit (frecvent datorit fibrilaiei ventriculare) pot aprea n infarctul miocardic. Previziunile Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS) arat c boala coronarian v rmne tot principala cauz de deces pentru urmtorii 20 de ani, reprezentnd 12,2 la sut din mortatitalitea general.n fiecare zi, n Romnia mor 40 de oameni prin infarct miocardic iar 2 din 3 aduli prezint diferite afeciuni cardiovasculare.

Diagnostic si tratament
Diagnosticul poate fi pus inca de la primele ore prin doua examene complementare: pe de o parte dozarea, in sange, a enzimelor cardiace, care pun in evidenta o crestere a creatinkinazei, pe de alta parte de electrocardiograma, care arata semnele unei suferinte acute a miocardului (undele Q de necroza) in cursul opririi fluxului sangvin intruna din arterele coronare. Tratamentul consta in spitalizarea de urgenta, pus sub supravegherea electrocardiografica permanenta si supus unui tratament trombolitic (injectarea unei substante care sa vizeze distrugerea cheagului, ca streptokinaza si urokinaza) - de asemenea, i se administreaza trinitrina, care exercita un efect vasodilatator asupra arterelor coronare. Alte medicamente (betablocante, aspirina, heparina) sunt asociate in continuare cu scopul de a micsora necesitatile in oxigen ale muschiului cardiac si de a preveni o recidiva prin formarea unui nou cheag. In paralel, o radiografie a arterelor coronare permite sa se decida asupra unei eventuale dezobstructii a arterei astupate. Aceasta se realizeaza prin angioplastie transcutanata: o sonda cu balonas este introdusa prin piele apoi este impinsa in circulatia arteriala pana la coronara, care este dilatata prin umflarea balonasului. Coronarografia prezinta in plus avantajul de a permite un bilant al leziunilor, daca ea a dezvaluit leziuni multiple (mai multe artere ingustate), poate fi propus un pontaj aorto-coronarian.