acuz.

net
Referate Biologie circulatia si schimbul de gaze

| Referate | Director web | Adauga link | Co

CIRCULATIA SI SCHIMBUL DE GAZE

STRUCTURA

Acest capitol rezuma modul fundamental de abordare in ceea ce priveste circulatia si schim descoperite la regnul animal, cu o atentie speciala asupra sistemului uman si a problemelor p bolile cardiovasculare. Urmatorul concept organizeaza precum o harta cateva din capitolele che

Schimbul de materie este esential pentru celulele organismului. Fiecare celula vie trebuie intr-un mediu apos, care capteaza oxigen si nutrimente permitind eliberarea dioxidului de c resturilor metabolice.

Difuziunea nu poate transporta substante peste dimensiunile macroscopice la animale. Ap animalele simple au un sistem de transport intern pentru corpurile fluide. Corpurile fluide, de ob schimba materie cu mediul de la nivelul epiteliului extensibil si subtire al organelor specializate in gaze, absortia nutrimentelor ,si indepartarea resturilor. In acest caz sangele realizeaza schimbur interstitiul fluid care inconjoara celulele.

TRANSPORTUL INTERN LA NEVERTEBRATE Cavitatile gastrovasculare

Cavitatea gastrovasculara centrala din interiorul a doua celule ingrosate de la nivelul peret de la Hydra serveste deopotriva pentru digestie si pentru transportul materiei. Fluidul intern schim apa din mediul inconjurator printr- o singura deschidere. Planaria si alti viermi lati , de asemenea gastrovasculare care echivaleaza cu numarul ramificatiilor corpului.

Sistemul circulator inchis si deschis

La nivelul sistemului circulator deschis descoperit la insecte si la alte artropode, si mai c moluste, hemolimfa scalda direct tesuturile interne. Acest fluid este circular daca corpul se misca dispersat in organe si in bataia inimii pentru ca face parte dintr-un vas dorsal. Hemolimfa curge pr la ostie cand inima se relaxeaza si este pompata in interiorul sistemului de sinusuri intercon parcursul contractiei .

Anelidele, cateva moluste, si vertebratele au sistem circulator inchis, in care sangele rama materia de schimb, impreuna cu plasma scalda celulele. La rama, vasul dorsal functioneaza pompand sange inainte. 5 perechi de vase care incercuiesc tractul digestiv, pulseaza si func inimile auxiliare. Circulatia sangelui mai rapida si mai eficienta sta la baza sistemului circulator inc

CIRCULATIA LA VERTEBRATE

Sistemul circulator inchis la vertebrate , numit si sistemul cardiovascular, consta in inim sange i sange. Inima are unul sau mai multe atrii, care primesc sange si unul sau mai mult carepompeaza sange in afara inimii. Arterele transporta sangele in afara inimii si se ramifica subtiri la nivelul organelor, care se divid la randul lor in capilare microscopice. Schimbul de sub sange si lichidul interstitial se produce la nivelul peretilor capilari subtiri. Capilarele se grupea venule, care se intalnesc pentru a forma venele care readuc sangele la inima.

Schema circulaiei la vertebrate: n perspectiva evolutiva

Ventriculul unui peste cu inima bicamerala pompeaza sangele prima data spre straturile ca nivelul branhiilor prin care sangele oxigenat curge direct prin vase spre straturile capilare din res Venele readuc sangele la atriu. Cele doua straturi capilare sunt usor de strabatut de sange, d corpului ajuta la mentinerea circultiei.

In cazul inimii tricamerale de la amfibieni, singurul ventricul pompeaza sangele din artera circuitul pulmonar, care ajunge la plamani si piele, si apoi se intoarce in atriul stang si circuit caretransporta sange la restul corpului, se intoarce in atriul drept. Aceasta dubla circulatie r sangele dupa ce s-a intors din tesutul capilar al plamanilor, asigurand o puternica curgere a sange la branhii, muschi si la organele corpului. O valva de la nivelul ventriculului distribuie o mare parte oxigenat din atriul stang in circultia sistemica si o mare parte a sangelui neoxigenat din atriul drep pulmonara. Inima tricamerala a reptilelor are un sept care divide partial singurul ventricul. La cro complet imparte ventriculul in doua camere.

Furnizarea oxigenului prin respiratia celulara este mai eficienta la pasari si mamifere endoterme necesita o mare cantitate de oxigen. Partea stanga de la nivelul celor patru came conduce numai sange oxigenat, in timp ce partea dreapta primeste si pompeaza sangele ne sistemul circulator uman, sangele oxigenat intors de la plamani, in venele pulmonare, curge in at apoi in ventriculul stang, de unde este pompat in intregime de catre artera aorta, in circulatia siste da radacinii, ramurilor arteriale ale inimii, creierului, membrelor si organelor corpului unde a ramifica in peretii subtiri ai capilarelor si sangele cedeaza la acest nivel oxigenul. Sangele neox nivelul stratului capilar se intoarce prin venule in vene, si este colectat de vena cava su inferioara. Aceste vase largi se golesc in atriul drept; sangele curge in ventriculul drept si este arterele pulmonare la tesutul capilar de la nivelul plamanilor .Sangele inchide circulatia

intorcandu-se la inima prin venele pulmonare. Inima

Inima umana este inchisa intre doua straturi, sac umplut cu lichid, chiar sub stern. Atriile a tesut muscular cu pereti fini, in timp ce ventriculele prezinta trabecule la nivelul peretilor. Ci dureaza 0,8 secunde si consta in sistola, ce dureaza pana cand muschii inimii se c camerelepompeaza sange si diastola cand inima este relaxata. Atriul este in contact cu sange ciclului cardiac , cu exceptia primelor 0,1 secunde cat dureaza sistola in care se contracta puternica si lenta a ventriculului dureaza 0,3 secunde. Sangele curge pasiv in ventricule in timpu contractia atriala se termina cand intra in contact cu el.

Valvele atrioventriculare care se afla la limita dintre atrii si ventricule se inchid instan ventriculele se contracta. Fibrele puternice previn unirea clapelor tisulare in timpul intoarcerii inaun semilunare aflate la iesirea aortei si a arterei pulmonare sunt fortate sa se deschida de ve contractie si se inchid cand ventriculele se relaxeaza si peretii elastici ai arterelor se dete Zgomotele inimii sunt produse la inchiderea acestor valve. Murmurul inimii este un suierat detec cand sangele se scurge in spatele unei valve defecte.

Pulsul este de 65 pana la 75 batai pe minut. Relatia inversa dintre marime si puls , este trib metabolice crescute pe gram de tesut in cazul animalelor mici. Randamentul cardiac sau volum pompat pe minut, in circulatia sistemica, depinde de ritmul inimii si de volumul sau cantitate pompat la fiecare contractie a ventriculului stang.

Celulele muschiului cardiac, cu excitatie proprie sau miogenica, au o abilitate intrinse contracta. Ritmul contractiei este coordonat de nodul sinoatrial, sau cel ce coordoneaza ritmul. C nodal se contracta , se genereaza impulsuri electrice. Contractia nodului sinoatrial, localizat atriului drept, langa vena cava, anterioara, initiaza un val de excitatie , care determina ca celul doua atrii, sa se cotracte ( sa ne amintim, ca celulele musculare sunt conectate electric prin discurilor intercalare). Nodul atrioventricular, localizat la baza atriilor, realizeaza impulsu secunde intarziere, dupa loviturile ventriculare. Curentii electrici, produsi in timpul ciclului ca detectati prin intermediul electrozilor plasati pe piele si inregistrati pe electrocardiograma (EKG Sistemul nodal este controlat de doua grupuri de nervi cu actiune antagonica si este influentat temperatura si stimulat de cresterea fluxului sangvin in timpul exercitiilor. Sangele circulant

Peretele unei artere sau vene, este alcatuit din trei straturi: unul exterior, format dintr-o zo conjuctiv cu fibrele elastice; unul mijlociu cu muschi netezi si mult mai multe fibre elastice d exterior , si la interior, se afla o captusala a endoteliului, un strat epitelial simplu, o membrana b tesut conjuctiv fin, sub forma inelara. Stratul mijlociu este specific arterelor, care trebuie sa fie p mult mai elastice. Capilarele prezinta numai stratul endotelial.

Scaderea fluxului sangvin, dupa intreruperea inimii este rezultatul cresterii sectiunii de c ramificatiile vaselor de sange din sistem. Numarul enorm al capilarelor, creeaza un diametru tota important, decat alte parti ale sistemului i frictiunea este de altfel mai importanta in capilarele ing sangvin este foarte slab in capilare, imbunatatind oportunitatea scimbului cu lichidul interstiti curge cu o viteza crescanda in vene, corespunzator cu scaderea din teritoriul total de sectiune.

Preiunea sangvina = forta hidrostatica exercitata impotriva peretilor vaselor de sange, es importanta in artere decat in vene si mai importanta in timpul sistolei.

Rezistenta periferica, cauzata de deschizaturile foarte inguste ale arteriolelor, impie sangelui din artere, ceea ce determina dilatarea arterelor, pe durata sistolei. Presiunea sang masurata cu un sfigmomanometru. Valoarea numerica cea mai mare este presiunea din timpul sis sangele mai intai tasneste in totalitate din artere unde fusese inchis printr-o valva), si cea de a presiunea din timpul diastolei (cand sangele curge incet in artere). Capacitatea cardiaca, im rezistenta periferica, determina presiunea sangelui. Contractia muschilor netezi, de la nive arteriolelor, determina o crestere a rezistentei si implicit o crestere a presiunii sangvine, pe ca arteriolelor scade presiunea sangelui.Impulsul neural si hormonal, controleaza acesti muschi.

Presiunea sangelui scade pana aproape de zero la nivelul tesutului capilar. Singurul tip de nivelul venelor si contractia muschilor scheletici, in timp ce venele imprima forta sangelui, pentru spatele inimii. Presiunea se schimba in timpul respiratiei si conduce sangele in venele largi d toracica. Capilarele se ramifica in canalele arterei principale, ceea ce reprezinta conexiunea dir arteriole si venule. Sfincterele regleaza curgerea sangelui in capilare. Numai 5% pana la 10% d corpului au sange circulant in orice moment. Creierul, rinichii, ficatul si inima sunt de obicei sulpimentati cu sange; distributia la alte regiuni ale corpului, variaza in functie de necesitati. Schimbul capilar

Schimbul de substante intre sange si lichidul interstitial, implica transportul majoritatii subs endocitoza si exocitoza la nivelul celulelor endoteliului, determinand dilatarea peretelui cap ilar pasiva pentru substantele cu diametre mici (apa, zaharuri, saruri, oxigen si uree), ce se realiz printre doua celule asemanatoare si prin crapaturile dintre celulele vecine si forta fluidului se exteriorul capilarelor intrand in componenta presiunii hidrostatice. Celulele sangvine si proteine mari pentru a trece usor prin endoteliu. Cresterea presiunii sangelui se opreste cand fluidul iese capilare, in timp ce presiunea osmotica, in momentul scaderii primeia, tinde sa atinga 99% daca intoarce inapoi. Sistemul limfatic

Fluidul care nu trebuie sa se intoarca la capilare si cateva proteine, care trebuie sa se sc peretele capilar, se reintorc in sange, direct in sistemul limfatic. Fluidul difuzeaza in capilare amestecandu-se in plasa capilara. Fluidul, numit limfa, se misca spre vasele limfatice, prin inter singur tip de valve, in special ca rezultat al presiunii exercitate de miscarea scheletului muscular limfatice, limfa este filtrata si celulele albe ale sangelui ataca virusii si bacteriile. Sistemul limfatic t asemenea, grasimi din intenstinul sultire la sistemul circulator.

Cand sistemul limfatic nu poate returna suficient lichid interstitial in sistemul circula acumulat in tesuturi, creeaza conditii cunoscute sub numele de edeme.

Sangele mamifer

Sangele este un tip de tesut conjunctiv, cu celulele intr-o matrice lichida, numita plasma. C sangele este centrifugat ,elementele formate sau celulele, formeaza un strat dens rosu, reprezenta pana la 45% din volumul sangelui. Plasma

Plasma contine o mare varietate de solutii, dizolvate in apa. Concentratiile electrolitilor individuale sau sarurile organice sub forma ionilor dizolvati, sunt importante pentru echilibrul o sange si lichidul interstitial si intre functionarea muschilor si a nervilor. Rinichiul este responsabil homeostaziei concentratiilor ionice. Proteinele plasmatice functioneaza ca solutii tampon, co osmotice ale sangelui, antibiotice transportoare pentru lipide si factori de coagulare. Plasma sangv din orice tip de fluinogen sau factori de coagulare se numeste ser. Nutrimentele, resturile metabo si hormonii sunt de altfel transportati in plasma. Cu exceptia concentratiei crescute de proteine, p foarte asemanatoare in compozitie cu lichidul interstitial. Celulele sangelui

In sange se gasesc trei tipuri de celule: celulele rosii ale sangelui, celulele albe si pachete Celulele rosii ale sangelui, sau eritrocitele sunt cele mai numeroase (aproximativ 25 trilioane in litri de sange). Eritrocitele mamiferelor nu au nucleu si nici celula rosie nu prezinta mitocondrii s ATP-ul prin metabolism anaerob. Dimensiunile mari si forma de disc biconcav al celulelor ros creeaza o larga suprafata fara de care oxigenul nu ar putea difuza prin membrana plasmatica sunt inglobate cu hemoglobina, o proteina ce contine fier si care leaga oxigen.

Erotrocitele sunt formate de celulele stem foarte puternice in maduva rosie a oaselor si p este controlata de un mecanism de feetback negativ, initiat de hormonul numit eritropoetina, s rinichi la aportul scazut de oxigen din tesuturi. Celulele rosii (globulele rosii) circula aproximativ 3 dupa care sunt fagocitate de celule in ficat si componentele sale sunt refolosite.

Leucocitele, sau globulele albe, controleaza infectiile. O parte din celulele albe sunt macr inghit bacterii si resturi celulare altele sunt limfocite care initiaza celulele sa produca antibiotice. O din leucocite se gasesc in lichidul interstitial si in nodurile limfatice. Leucocitele iau nastere din ce in maduva oaselor. Limfocitele se matureaza in organele limfoide (splina, timus, nodurile limf limfatic si amigdale).

Plachetele sangvine sunt fragmente celulare produse in maduva oaselor, cu rol i coagularea sangelui.

Coagularea sangelui

Procesul de coagulare incepe de obicei cand plachetele sangvine se indreapta imp

endoteliul lezat si realizeaza factorii de coagulare. Printr-o serie de etape fibrinogenul - proteina este convertit in fibrina. Firele de fibrina se transforma intr-o adevarata retea. Orice defect most din pasii complexului de coagulare, produc hemofilia, o boala caracterizata de extinderea sanger celui mai mic accident. Factorii anticoagulanti normali previn coagularea sangelui ranirii. Trombusul este un dop care apare la vasele de sange lezate pentru a opri curgerea sange

BOLILE CARDIOVASCULARE

Mai mult de jumatate din numarul celor morti in Statele Unite au avut drept cau cardiovasculara , de obicei un rezultat al atacurilor de cord sau congestii. Un atac de cord se pro cand un trombus sau un embolus, care reprezinta un dop format aiurea, se indreapta direct sp circulator si blocheaza artera coronara. Muschiul cardiac irigat de artera o sa moara si impulsului electric spre muschiul cardiac se intrerupe si se produce aritmia sau incetarea ba Congestiile rezulta in urma unui trombus sau embolus ce blocheaza o artera de la nivelul creierulu

Majoriatea victimelor atacurilor si a congestiilor sufera de o boala cronica cunoscuta s dearteroscleroza, in care ingrosarile numite placi se dezvolta inauntrul arterelor si ingusteaza va care incep sa se intareasca cu depozite de calciu rezulta din arteroscleroze sau intaririle art embolus este mult mai potrivit pentru a fi ascuns in vasele ingustate si placile sunt lucrurile frecv se formeaza trombusul. Ocazional durerile de piept, cunoscute sub numele de anghina avertizeaza ca o artera coronara este partial blocata .

Hipertensiunea, sau presiunea crescuta a sangelui, presupune distrugerea endoteliulu formarea placilor, activand arteroscleroza si crescand riscul atacului de cord sau congestia. Ac poate fi usor diagnosticata si controlata prin pastile, dieta si exercitii. Hipertensiunea si artero considera a fi ereditare. Fumatul, sedentarismul si o dieta bogata in grasimi au fost asociate c riscului bolilor cardiovasculare.

Colesterolul crescut din plasma sangvina este un indicator potential al arterosclerozei. O cantitate de colesterol reprezinta lipoproteinele cu densitate joasa (LDLs). Lipoproteinele cu mare (HDLs) reprezinta o alta forma de colesterol indepartat, pana cand apare o scadere a c depozitat in placi. Raportul dintre LDLs si HDLs este un indicator al potentialelor boli cardiovasc mortii provocata de bolile cardiovasculare a inceput sa scada semnificativ in Statele Unite. Diagn tratarea hipertensiunii au imbunatatit terapia intensiva in cazul pacientilor cu boli cardiovasculare ingrijire al vietii trebuie sa fi contribuit in aceasta tendinta.

SCHIMBUL DE GAZE LA ANIMALE

Probleme generale in cazul schimbului de gaze

Schimbul de gaze furnizeaza suplimentul continuu de oxigen necesar pentru respiratia celula produsii nefolositori ca dioxidul de carbon. Mediul respirator care suplineste aportul de oxigen pentru animalele terestre si apa pentru cele acvatice. Suprafata respiratorie, portiunea din

animal unde are loc schimbul de gaze cu mediul respirator, trebuie sa fie umeda si intinsa suficie aproviziona intregul organism. Structura generala si functionarea organelor respiratorii

O regiune localizata a suprafetei corpului este de obicei specializata la fel ca o suprafata res piele subtire si umeda, separand o zona puternic vascularizata de mediul respirator. Cand intreaga suprafata serveste drept organ respirator, ca in cazul ramei, animalul trebuie sa traiasca in locuri aiba dimensiune relativ mica, corp lung si subtire pentru a creste raportul suprafetei mediului co volumul. Majoritatea animalelor folosesc o ramificatie extensibila sau o regiune localizata intr-u nivelul suprafetei corpului, pentru schimbul de gaze, care este de obicei extern in cazul animalel si intern in cazul animalelor terestre. Animalele acvatice au branhii, vertebratele terestre folosesc insectele au trahee. Branhiile : adaptarile respiratorii ale animalelor acvatice

Branhiile sunt invaginari ale suprafetei corpului, incercuite de simple umflaturi la echinoder complex, in sfarsit divizandu-se branhiile la moluste, crustacee, pesti si la cativa amfibieni. Branh sunt de obicei aparate de un invelis protector. Corespunzator unei concentratii scazute de oxige acvatic, branhiile, de obicei, necesita ventilatie sau o miscare a mediului respirator fata d respiratorie adesea un proces energic si intensiv.

In branhiile pestilor, sangele curge prin capilare in sens invers directiei de curgere a aranjament stabileste un schimb contra curent, in care difuziunea gradientului favorizeaz oxigenului in sange pe toata lungimea capilarului. Traheea : adaptarile respiratorii la insecte

Avantajele aerului sunt reprezentate de mediul respirator in care : concentratia de O2 cre difuziune a O2 si CO2 este rapida si densitatea scazuta. Pentru a preveni pierderea dezavantajo prin suprafete mari si umede, suprafata respiratorie a multor organisme terestre a fost invaginata.

Traheele insectelor sunt tuburi subtiri pentru aer care se ramifica in tot corpul pentru a intra i cea mai apropiata zona a fiecarei celule. Deschizaturile sistemului traheal sunt stigmatele, cat mari folosesc miscarile ritmice ale corpului pentru a-si ventila sistemul traheal. Eficienta schimbu din interiorul sistemului traheal, contracareaza intr-o oarecare masura miscarea usoara a hemolim insectelor cu sistem circulator deschis. Plamanii : adaptarile respiratorii ale vertebratelor terestre

Plamanii sunt suprafete respiratorii invaginate limitate la o singura locatie de la care ox transportat la restul corpului prin circulatia sistemica. O broasca respira prin marirea cavitatii aspira aerul in gura si apoi ridica falca, ce forteaza aerul sa intre in plamani. Plamanii de broasca balon, dar plamanii mamiferelor au o textura spongioasa cu o suprafata cu o importanta mult mai

a epiteliului pentru schimbul de gaze.

Plamanii mamiferelor sunt localizati in cavitatea toracica si inveliti de un sac cu pereti dubli straturi adera strans unul de altul, de plamani si de peretii cavitatii toracice.

Aerul intra prin nari, este filtrat, umezit, incalzit si adulmecat in cavitatea nazala. Aerul trece si intra in trahee prin glota. Cand mancarea urmeaza a fi inghitita glota este impinsa impotriv Laringele functioneaza ca o cutie de rezonanta la oameni si la mai multe animale ; aerul exp vibreze o pereche de corzi vocale. Traheea sau beregata se ramifica in doua bronhii, care fiecare in randuri repetate pana la bronhiole care ajung la plamani. Epiteliul ciliat acoperit de mucus c mare parte a arborelui respirator si elimina praful si alte particule din sistemul respirator.

Sacii de aer multilobati inveliti intr-o plasa de capilare se afla in capatul bronhiolelor. Schimbu desfasoara la nivelul epiteliului subtire si umed al acestor alveole.

Plamanii vertebratelor sunt ventilati prin respiratie, alternanta dintre inspiratia si expiratia aeru

Mamiferele isi ventileaza plamanii prin presiunea negativa a respiratiei. Volumul plamanilo toratice creste prin expansiunea grilajului costal si prin contractia diafragmei. Presiunea aerului s interior prin cresterea volumului si aerul aluneca prin nari pana la plamani. Relaxarea muschilor diafragmei comprima plamanii, crescand presiunea si aerul este fortat sa iasa la exterior.

Fluxul de aer este volumul normal de aer inspirat si expirat de un animal. Volumul maxim inspirat si expirat printr-o expiratie fortata se numeste capacitate vitala. Volumul rezidual este ramane in alveole si plamani dupa o expiratie fortata.

Pasarile au saci de aer care le penetreaza abdomenul, gatul si aripile. Sacii de aer si pl ventilati cand pasarile respira, in timpul unui circuit care include un singur traseu de parcurs p subtiri, numite parabronhii, in plamani. Sacii de aer functioneaza ca niste foale, pentru a men plamani, pentru a scadea densitatea corpului pasarii si pentru a ajuta la imprastierea caldurii f metabolism n intermediul muschilor care ajuta la zbor.

Respiratia se afla sub control automat. Centrul respirator se afla la nivelul maduvei spinarii de la creier si trimite impulsuri nervoase muschilor intercostali, timp in care diafragma se contrac unui feedback negativ analizatorii pentru intindere din plamani raspund expansiunii plaman impulsuri nervoase care inhiba centrul respirator. Cand concentratia CO 2 de la nivelul sangelu formeaza mai mult acid carbonic. In mod corespunzator scade si PH-ul sangelui, care va fi sesiza respirator ce duce la dezvoltarea necesitatii de a respira.

Hiperventilaia poate determina oprirea temporar a respiraiei atunci cnd ritmul respi excesiv, caz n care se elibereaz snge cu mai mult CO2. Senzorii pentru oxigen de la nive reacioneaz in cazul deficienelor severe de O2.

Msurarea concentraiei gazelor din ser sau dizolvate n ap reprezint presiunea parial parial a oxigenului care urca pn la 21% n atmosfer, este de 160 mmHg (0,2 1 x 760mm atmosferica la nivelul marii). Presiunea parial a CO2este de 0.23 mmHg. Presiunea p proporional cu concentraia; un gaz difuz de la o zon cu o presiune parial crescut la presiune parial mai mic.

Sngele de la nivelul plmnilor are un Po2 i un Pco2 foarte crescut ce nu las aerul s alveole astfel ca oxigenul difuzeaz n capilare iar dioxidul de carbon spre exterior. n sistem diferena de presiune favorizeaz difuziunea de O2 n afara sngelui n lichidul interstiial i ptrun ului n snge.

n cazul celor mai multe animale, O2 este transportat de pigmenii respiratori n snge. He

localizat de cele mai multe ori n globulele roii, este pigmentul respirator al majoritii vertebrat este componentul care leag oxigenul n cazul proteinei respiratorii albastre hemocianina, frecv la artropode i la mai multe molute.

Hemoglobina este format din 4 grupri, fiecare fiind un subcomponent numit hem, ce prezin un atom de fier. Legarea oxigenului cu ionul de fier al fiecrei subuniti determin o sc configuraia fiecrei subuniti, i astfel crete afinitatea lor pentru oxigen. De asemenea, prin d primelor efecte ale oxigenului se schimb o conformaie ce determin scderea afinitii pent celulelor subunitii.

Curba de disociere pentru hemoglobin arat suma relativ a oxigenului care se leag de h n variaia concentraiei de oxigen. n cazul unei presiuni pariale sczute de oxigen, o cantitate m leag, dar restul procentului de saturaie al hemoglobinei crete suficient pentru ca urmtoarea O2 s se lege de hemoglobina din molecule. Astfel, n partea cea mai abrupt a acestei curbe n o foarte mic schimbare n cadrul presiunii pariale va determina ncrcarea sau nu a hemoglo aport substanial de oxigen. Cu ct n timpul unui metabolism tisular, se produce ma i mult dioxid sau se nregistreaz o scdere a pH-ului, cu att hemoglobina va descrca mai mult oxigen la es

Aproximativ 20% din cantitatea de CO2 este transportat prin snge legat n cadrul hemoglo grup amino. 17% este transportat sub forma ionilor de bicarbonat. Dioxidul de carbon intr n gl ale sngelui unde reacioneaz prima dat cu acidul carbonic i apoi disociaz n H + i n ioni de Ioni de hidrogen se leag de hemoglobin i alte proteine i valoarea pH-ului din snge nu sc semnificativ n timpul transportului de dioxid de carbon. La nivelul plmnilor, difuzia CO 2n afa schimb echilibrul n favoarea conversiei de la bicarbonat la dioxid de carbon, ci dioxidul de descrcat n snge.

Adaptrile fiziologice speciale au fcut posibil ca un numr relativ de mamifere care respir a s se scufunde n ap pentru un timp destul de lung.

Foca Weddell depoziteaz de dou ori mai mult oxigen/kg dect greutatea corpului la oamen au nevoie de un mare volum de snge, o splin uria pentru a stoca sngele i o concentra de mioglobin o protein muscular ce stocheaz oxigen. Reflexul de scufundare scade pulsu care se scufund, redirecioneaz sngele prin branhii i organele importante, i res aprovizionarea cu snge a muchilor. Verificarea cunotinelor
1.

Identificai denumirile corespunztoare indicatoarelor din diagrama inimii umane a. aorta; b. vena cav superioar; c. valva semilunar; d. atriul drept; e. vena cav inferioar; f. valva atrioventricular; g. ventriculul drept; h. ventriculul stng; i. atriul stng; j. vena pulmonar; k. arter pulmonar.

Pe scurt rezumai sau schiai circulaia sngelui n cadrul inimii umane n circuitu pulmonar.
2.

3.

Concepe o hart sau un tabel pentru a arta componentele sngelui i rolul lor.

Creeaz o hart pentru a demonstra cunotinele tale despre presiunea sngelui, c cauzeaz, unde i cnd este n cretere.
4.

Urmtorul grafic arat curba de disociere a hemoglobinei pentru dou valori diferite d semnificaia acestor dou curbe.
5.

Curba de disociere a hemoglobinei este schiat de la cel mai sczut pH, ceea ce nseam fiecare nclinare a presiunii pariale spre O2, hemoglobina este puin saturat cu oxigen.

O respiraie tisular rapid produce mai mult O2, fapt pentru care reacioneaz cu apa pentru a carbonic. Produii rezultai scad pH-ul din esuturi ceea ce produce un schimb conformaional n h ceea ce duce la realizarea mult mai rapid a transportului de oxigen, astfel este adus mai mult O respiratorii.

Testarea cunotinelor Alegere multipl: Alege un singur rspuns corect.

1.

O cantitate gastrovascular: a. se gsete la cnidarians i anelide; b. are rol de a pompa lichidele n interiorul corpului; c. are rol n digestie i n distribuirea nutrimentelor d. implic toate rspunsurile de mai sus. 2. Care dintre urmtoarele nu reprezint o asemnare ntre sistemele circular nchis i d a. cteva feluri de procedee care pompeaz, ajut la micarea sngelui prin corp; b. cteva modaliti de circulaie a sngelui sunt rezultatul micrii corpului; c. sngele i lichidul intestinal sunt de neatins unul de altul; d. toate esuturile intr n contact cu lichidul circulant din corp i deci schimbul de nutrime nu reuesc s se depun. 3. ntr-un sistem cu dubl circulaie: a. sngele este pompat spre dou locuri dac circulaia prin corp b. reprezint un schimb dintre curent cu branhiile c. hemolimfa circul prin sngele pompat din vase dar i prin sinusurile corpului d. sngele este repompat dup ce se ntoarce de la straturile capilare la organul pentru gaz 4. n timpul diastolei: a. atriul se umple cu snge b. sngele trece lent n ventricule c. destinderea elastic a arterelor menine presiunea hidrostatic n snge d. se produc toate posibilitile amintite 5. O valv atrioventricular previne rentoarcerea sngelui sau scurgerea sngelui: a. din ventricul n atriu b. ntre ventricule c. din aort n ventriculul stng d. din vena pulmonar n atriul drept 6. n timpul exerciiilor grele a. crete fora volumului sanguin b. ritmul inimii crete c. randamentul cardiac crete 7. Btaia inimii este iniiat de contracia: a. nodului sinoatrial b. nodului atrioventricular c. atriului drept d. celulelor musculare cardiace miogenice 8. Sngele curge mult mai ncet n arteriale dect n artere pentru c arteriolele: a. au canale ce se ndreapt spre venele care sunt de cele mai multe ori nchise b. n totalitate prezint o mare ntindere dac se privete n seciune, n comparaie cu ar c. prezint mai multe oportuniti pentru schimbul cu lichidul intestinal d. toate rspunsurile sunt corecte 9. Dac toate capilarele corpului ar fi deschise n acelai timp: a. presiunea sngelui ar scdea dramatic b. rezistena periferic ar crete

c. d. 10. a. b. c. d. 11. a. b. c. d. 12. a. b. c. d. 13. a. b. c. d. 14. a. b. c. d. 15. a. b. c. d. 16. a. b. c. d. 17. a. b. c. d. 18. a. b. c. d. 19. a. b.

sngele ar trebui s se mite foarte rapid prin straturile capilare cantitatea sngelui ntors la inim ar crete Care dintre urmtoarele nu este factor n schimbul de substane la nivel capilar: endocitoza i exocitoza difuziunea pasiv prin despicturile dintre celulele endoteliale presiune hidrostatic majoritatea curge direct n apoplast Edemul este rezultat al: inflamrii glandelor limfatice acumulrii de lichid interstiial umflarea picioarelor creterea prea mare a concentraiei de proteine din snge Funcionarea rinichiului const n: controlul sistemului limfatic meninerea echilibrului electrolitic producerea de limfocite distrugerea i reciclarea globulelor roii din snge Fibinogenul este: o protein sangvin care transport lipide n cadrul sistemului circulator un fragment celular implicat n mecanismul de coagulare al sngelui o protein sangvin care este convertit fibin pentru a forma dopul sanguin unul din elementele fagurate ale sngelui Anghina pectoral: determin ateroscleroza cnd plcile ncep s se ncarce cu depozite de calciu este o form de apsare uoar este o serioas i ereditar form de hipertensiune reprezint un semn ce avertizeaz c o arter coronar este blocat parial de plci Un trombus: se poate forma ntr-o regiune sau plac din arter este un embolism trector poate determina hipertensiune se poate calcifica provocnd asteoscleroza Traheea insectelor: este ntrit cu inele i intr n plmni este umplut cu presiune respiratorie pozitiv se ramific de-a lungul capilarelor n sistemul circulator pentru schimbul de gaze este intens ramificat, intrnd n contact cu aproape toate celulele pentru schimbul ga Care din urmtoarele nu este implicat n creterea rapid a respiraiei: o cretere la nivelul pH-ului sanguin receptori de ntindere n plmni impulsuri de la centrul respirator din mduv deficiene severe de oxigen Legtura dintre O2 i primul atom de fier din molecula de hemoglobin: se produce la o presiune parial a oxigenului foarte sczut produce un schimb conformaional care scade celelalte subuniti de afinitate pentru o provine dintr-un schimb conformaional i este un exemplu de cooperare se produce mult mai rapid la o valoare sczut a pH-ului Mai mult dioxid de carbon este transportat n snge: legat de fierul din hemoglobin sub form de ioni de bicarbonat

c. d. 20. a.

la o presiune parial mult mai mare dect a oxigenului sub form de acid carbonic Conform cu curba de disociere a hemoglobinei: procentul de saturaie al hemoglobinei variaz n funcie de cantitatea de oxigen

legat
b.

este un lan n care o fin schimbare a Po 2 va permite hemoglobinei s ncarce sau s cantitate mare de oxygen c. Po2 ul din esuturi este mult mai sczut dect cel din alvelole d. dac valoarea pH ului crete are loc i o cretere a afinitii hemoglobinei pentru O2 21. La care dintre animale sngele curge direct prin vase de la organerle respirator corpului n timp ce se ntoarce la inim? a. peti b. insecte c. broasc d. i la peti i la insecte 22)Prin cte straturi capilare va trece sngele care prsete artiul drept din inima mamiferelor pn se ntoarce n ventriculul drept? a. unul b. dou c. unul sau dou, depinde de circuitul pe care l abordeaz d. cel puin dou, dar frecvent trei 23)Lichidul este mpins napoi n capilare i prin stratul capilar de ctre: a. transportul activ b. presiunea hidrostatic c. presiunea osmotic d. n cea mai mare parte a transportului 24)n schimbul contracurent: a. curgerea lichidelor i gazelor n direcii opuse menin un gradient favorabil difuziun suprafeei de schimb b. oxigenul este nlocuit cu dioxidul de carbon c. o circulaie dubl menine sngele oxigenat separat de sngele dezoxigenat d. oxigenul scade de la o presiune parial nalt la o presiune parial joas, dar dioxid variaz n sens invers 25)Presiunea negativ se creaz n plmnii mamiferelor prin: a. expirarea aerului b. inhalarea aerului c. relaxarea diafragmei i a muchilor intercostali d. contracia diafragmei i a muchilor intercostali

Rspunsuri la testul de verificare a cunotinelor:

Alegere multipl:

Copyright 2013 acuz.net | sitemap | Termeni si conditii

Related Searches: Business Intelligence Bi Successful Business Intelligence Business Intelligence And Data Warehousing English Listening SAS Software Cindi Howson Data Warehousing Software Business Intelligence Solutions Email Marketing Program