FG CURS NR.

06

MODALITI DE ACIUNE FARMACODINAMIC A SUBSTANELOR MEDICAMENTOASE SAU A SUBSTANELOR BIOGENE CU ACIUNE ASUPRA SINAPSELOR

1. Generaliti
Sinapsa este o formaiune care cuprinde cteva componente sinaptice prin care are loc conexiunea ntre dou! celule "i are rolul de transmitere a impulsurilor nervoase intercelular# interneuronal sau ntre un neuron "i o celul! a unui or$an efector. %a nivelul S.N.C.# fiecare neuron formea&! un num!r mare de sinapse cu ali neuroni# num!rul mediu de astfel de sinapse pentru fiecare neuron fiind e$al cu '0 (. Sinapsele au rolul de a asi$ura transmiterea informaiei "i activitatea complex! la nivelul S.N.C. "i a ntre$ului or$anism. )n funcie de natura su*stratului material care asi$ur! transmiterea diferitelor impulsuri nervoase "i declan"area potenialului de aciune trans+sinaptic# avem urm!toarele dou! cate$orii de sinapse, sinapse electrice sinapse c.imice.

1.1. Sinapsa electric

)n cadrul acestui tip de sinapse transmiterea intercelular! se reali&ea&! prin intermediul canalelor ionice volta/ dependente "i transmisia este caracteri&at! prin vite&! mare. Sinapsa electric! are urm!toarele componente , - mem*ranele celor dou! celule- fanta simpatic! 0de aproximativ 1 2 mm3- "i canalele ionice volta/ dependente intercelulare care traversea&! fanta sinaptic!# facilitnd astfel trecerea ionilor intercelular.

*Acest tip de sinaps este idi!ec"i#na$ %i pe!&ite t!ans&ite!ea in'$()($(i ne!*#s +n a& e$e sens(!i ,ascendent sa( descendent-.

'

Sinapsa e$ect!ic este '#a!te !sp/ndit +n "es(t($ &(sc($a! neted0 "es(t($ st!iat &i#ca!dic %i !a! +n S.N.C. N( s(nt c(n#sc(te &edica&ente ca!e se ad&inist!ea1 $a ni*e$($ acest(i tip de sinapse

1.2. Sinapsa chimic

4 2n cad!($ sinapsei c3i&ice0 ne(!#t!ans&isia sinaptic este !ea$i1at p!in inte!&edi($ (n#! s( stan"e c3i&ice n(&ite ne(!#t!ans&i"t#!i sa( ne(!#&ediat#!i c3i&ici. Acest tip de sinaps este (nidi!ec"i#na$0 i&p($s($ t!ans&i"/nd(4se de $a c#&p#nenta p!esinaptic0 ca!e c#n"ine dep#1ite$e de ne(!#&ediat#!i0 $a c#&p#nenta p#stsinaptic0 ca!e c#n"ine !ecept#!ii %i ca!e p#ate 'i ne(!#n sa( #!5an e'ect#!. Sinapsa c3i&ic este '#a!te $a!5 !sp/ndit +n S.N.C.0 (nde este tip($ de sinaps &a6#!ita!. )ntre afeciunile patolo$ice de tip neuropsi.ic# un loc l ocup! *olile 0dere$l!rile3 sinapselor # ca de exemplu, sc.i&ofrenia depresiunea 0depresia3miastenia $ravisdemena 5l&.eimer 0deficit de receptori nicotinici3 etc.

Sinapsa c.imic! are urm!toarele componente, - formaiunea presinaptic!- fanta sinaptic!- formaiunea postsinaptic

Figura nr. 5.1. Structura sinapsei Fanta sinaptic! ?em*rana presinaptic! = + = + = + = + = + = + = + = + + = + = + + R' = R' + + = + = + = + = +

?em*rana postinaptic! = + = + = + = + = + = +

= + + R1 = + = + = + + = + = + = + = + = + = + = + =

+ =

+ =

+ =

+ =

+ =

+ =

+ =

+ + = =

R' > receptori presinaptice R1 > receptori postinaptici

Formaiunea presinaptic 6a poate fi repre&entat!# n ma/oritatea ca&urilor# de terminaii axonice# dar n acela"i timp poate fi vor*a "i despre dendride sau corp neuronal. Componenta presinaptic! conine ve&icule sau depo&ite $ranulare# mitocondrii# reticul endoplasmatic etc. 7e&iculele cu neuromediatori sunt r!spndite n cadrul citoplasmei sau aderente de mem*rana presinaptic!. )ntre m!rimea ve&iculelor "i tipul de neuromediator exist! urm!toarele relaii, + n ve&icule cu diametrul mic 08 20 nm3 se $!sesc neuromediatori nepeptider$ici+ n ve&icule cu diametrul mare 08 100 nm3 se $!sesc neuromediatori peptider$ici. 9e mem*rana presinaptic! se $!sesc receptori care re$lea&! concentraia de neurotransmi!tori n fant!# ca de exemplu, receptorii : 1 "i ;1 pentru sinapsa adrener$ic! etc. 5ce"ti receptori declan"ea&! prin mecanism ci*ernetic feed *ac< 0=3 sau feed *ac< 0+3 "i anume ;1 stimulea&! eli*erarea neuromediatorului n fant!# iar : 1 recaptarea n depo&itele presinaptice. Neuromediatorii c.imici# din punct de vedere de vedere structural pot fi, a&ine# a&in#aci1i0 p(!ine0 peptide0 $ipide0 ste!#i1i .

)n funcie de efectul asupra componentei postsinaptice exist!, neuromediatori stimulatori 0acid 5$(ta&ic0 s( st. P3 neuromediatori in.i*itori 0GABA0 5$icin etc.3neuromediatori in.i*itori sau stimulatori n funcie de celula postsinaptic!# ca de exemplu, ad!ena$ina0 aceti$c#$ina etc. "i neuromediatori modulatori# ca exemplu, aden#1ina. Neuromediatorii sunt *iosinteti&ai n anumite poriuni ale celulei neuronale# n funcie de structura lor c.imic!# "i anume, n citoplasma componentei presinaptice neuromediatorii nonpeptidici sau n ri*o&omi neuromediatorii peptidici etc. Fanta sinaptic 6ste spaiul capilar cu o l!ime de 8 10 + 20 nm care conine lic.idul interstiial "i anumite su*stane extracelulare tipice pentru sistemul nervos, $licoproteine# proteo$licani# cola$en etc. Fanta sinaptic! este delimitat! de cele dou! mem*rane 0pre+ "i postsinaptic!3 "i de nevro$lii 0celule $liale3. Formaiunea postsinaptic 6ste format! dintr+o poriune mai n$ro"at! a mem*ranei cito+ plasmatice a celulei postsinaptice# care conine, 4!ecept#!i p#stsinaptici# care pot fi, receptori mem*ranari# intracitoplasmatici sau nucleari4a$te c#&p#nente p#st4sinaptice# ca de exemplu, proteine mem*ranare ce formea&! canale ionice proteine G 0dependente de G@93en&ime mem*ranare# responsa*ile de *iosinte&a mediatorilor secun&i en&ime care controlea&! fosforil!rile "i defosforil!rile intracelulare.

1.3. Modul de realizare a transmisiei prin sinapse chimice

@ransmisia prin sinapse c.imice cuprinde urm!toarele etape, a. Aiosinte&a neurotransmi!torului n componenta presinaptic!*. Bepo&itarea neurotransmi!torilor n anumite formaiuni ale componentei presinapticec. 6li*erarea neuromediatorului n fant!# proces care se desf!"oar! n urm!torul mod, depolari&area componentei presinaptice n urma declan"!rii potenialului de aciune-

cre"terea concentraiei Ca 1= n citoplasma componentei presinaptice datorit! desc.iderii canalelor de Ca1= deplasarea ve&iculelor cu neuromediatori spre mem*rana sinaptic!# unde are loc exocito&a moleculei de neuromediator n fant!. d. Cnteraciunea neuromediatorului cu receptorii post+sinaptici re&ultnd complexul mediatorreceptor# avnd ca re&ultat activarea receptorului# inducnd un semnal n fi*ra post+sinaptic!e. Beclan"area reaciilor care amplific! semnalul primarf. Cnactivarea neuromediatorului# proces care poate implica urm!toarele aspecte, recaptarea neurotransmi!torului n depo&itele presinaptice meta*oli&area mediatorului de c!tre en&ime specifice aflate n fant! sau n citoplasma celulelor interconectate difu&iunea neurotransmi!torului n spaiul interstiial etc. $. Repolari&area mem*ranei postsinaptice# fiind astfel capa*il! pentru o nou! depolari&are. Neurotransmisia are loc "i n stare de repaus# cnd cantit!i mici de mediator 0coninutul unei ve&icule care conine 8 '0 000 molecule3 sunt eli*erate n fant! prin exocito&!# re&ultnd efecte n miniatur! ale neurotransmi!torului respectiv# dar care sunt suficiente pentru meninerea unui normotonus.

1.4. Clasificarea sinapselor chimice

Sinapsele c.imice se pot clasifica dup! mai multe criterii, a- Bup! tipul de celule interconectate: Sinapse interneuronale Bup! felul /onciunii aceste sinapse pot fi, + axo+dendritice+ neuro+dendridice+ neuro+axonice+ axo+somatice+ axo+axonaleBup! locul unde sunt situate sinapsele pot fi, + centrale 0S.N.C.3 + periferice 0$an$lionare3 S.N.7 Sinapse neuro-efectoare care se formea&! ntre un neuron "i o celul! efectoare# "i anume, sinapse ve$etative 0simpatice "i parasimpatice3-

sinapse somatice.

- Bup! efectul asupra componentei postsinaptice - Sinapse care produc stimulare n componenta postsinaptic # ca de exemplu, sinapsele n neurotransmisia $lutamater$ic!# nicotiner$ic! la care mecanismul neurotransmi!tor are loc prin desc.iderea unor canale ionice Na =# Ca1=# avnd ca re&ultat depolari&are 0stimulare3. - Sinapse care produc postsinaptic inhi!iie Cn urma desc.iderii canalelor ionice de Cl+ sau E= cre"te influxul de Cl+ "i cre"te efluxul de E=# avnd ca efect .iperpolari&area 0in.i*iia3. 6xemple de sinapse in.i*itoare sunt, sinapsele G5A5+er$ice sau $liciner$ice. c- Bup! modul de participare la sistemul transmisional sinaptic: Sinapse principale 0autosinapse3# care sunt situate pe c!ile principale de transmitere ascendente sau descendenteSinapse secundare 0.eterosinapse3 5cest tip de sinapse sunt nespecifice "i sunt situate la nivelul unei sinapse principale# reali&nd le$!turi cu se$mentul presinaptic sau postsinaptic# fiind de dou! feluri, .eterosinapse presinaptice# care modulea&! eli*erarea neuro+transmi!torului din componenta presinaptic! principal! .eterosinapse postsinaptice# care modulea&! starea de polari&are a se$mentului postsinaptic principal. d. )n funcie de felul "i num!rul neurotransmi!torilor care particip! la transmisia sinaptic! exist!, Sinapse si&p$e# care conin un sin$ur tip de neurotransmi!tor "i receptoriSinapse c#&p$e)e# care conin dou! tipuri de neurotransmi!tori "i receptori ca de exemplu# sinaps ad!ene!5ic care are, un neuromediator adrener$ic "i un neuromediator puriner$ic "i receptori adrener$ici :' "i :1 "i receptori puriner$ici 9' "i 91.

1.". Mecanisme de aciune farmacodinamic n cadrul sinapselor chimice

)n cadrul sinapsei c.imice pot fi influenate de c!tre su*stanele medicamentoase urm!toarele procese, *iosinte&a neuromodulatorului-

$olirea depo&itelor de neuromodulator 0neurosimpatolitice3aciunea pe receptori 0ca de exemplu adrenomimetice sau adrenolitice etc.3favori&area recapt!rii din fant! 0ex. stimularea receptorilor : 1 presinaptici de c!tre clonidin!3in.i*area recapt!rii 0ex. in.i*area recapt!rii serotoninei "i noradrenalinei din fant! n ca&ul antidepresivelor triciclice3in.i*area de$rad!rii neuromodulatorului# ca de exemplu, in.i*itori ?5F tip 5 0antidepresive3# in.i*itori ?5F tip A 0antipar<insoniene3# anticolinestera&ice etc.

2. Fiziolo#ia $i farmacodinamia neurotransmisiilor

2.1. Generaliti
Neurotransmisiile sunt clasificate dup! tipul de mediator c.i+ mic 0dup! structura c.imic! a acestuia3. Bin acest punct de vedere# avem diferite tipuri de neurotransmisii. )n continuare se vor pre&enta n mod succint principalele neurotransmisii# $rupele c.imice la care aparin mediatorii# receptori specifici ai acestora# dup! care se vor pre&enta mai detaliat cteva neurotransmisii mai importante din punct de vedere

farmacolo$ic.

2.2. %ipuri de neurotransmisii& mediatori $i receptori specifici

a. 'eurotransmisiile aminer#ice )n cadrul acestor tipuri de neurotransmisii se vor aminti urm!toarele, a1) 'eurotransmisia (drener#ic, care are ca mediatori c.imici, 5drenalina# Noradrenalina# iar ca receptori, :'# :1# ;'# ;1 "i ;(a2) 'eurotransmisia *opaminer#ic are ca mediator c.imic Bopamina# iar ca receptori, B'# B1# B(# B2# BDa3) 'eurotransmisia Serotoniner#ic are ca mediator Serotonina 0D+G@3# iar ca receptori, D+G@'# D+G@1# D+G@(# D+G@2# D+G@D# D+G@6# D+G@Ha4) 'eurotransmisia Melatoniner#ic + are ca mediator ?elatonina# iar ca receptori# receptorul ?%'-

a5) 'eurotransmisia +istaminer#ic are ca mediator Gistamina# iar ca receptori, G '# G1# G(. !.'eurotransmisiile (minoacider#ice 5ceste cate$orii de neurotransmisii au ca mediatori diferii aminoaci&i# ca de exemplu, *') 'eurotransmisia G(,(-er#ic are ca mediator 5cidul I amino*utiric# iar ca receptori G5A5 0G5A55# G5A5A# G5A5C3. b2) 'eurotransmisia Glutamater#ic are ca mediatori aminoaci&i stimulatori# ca de exemplu, acidul $lutamic# acidul aspartic etc.# iar ca receptori# receptori cuplai cu , + canale ionice+ sau proteina G. b3) 'eurotransmisia Gliciner#ic are ca mediatori aminoaci&i in.i*itori# ca de exemplu, $licina# taurina# ; alanina etc.# iar ca receptori# receptori cuplai cu canale ionice. !. 'eurotransmisia Coliner#ic -deri.ai c.aternari de amoniu) 5cest tip de neurotransmisii are ca mediator acetilcolina# iar ca receptori, receptorul N' 1 0nicotinic3 sau ?' D 0muscarinic3. c. 'eurotransmisia /uriner#ic are ca mediatori 5deno&ina# 5@9# 5?9c# G@9# G?9 ciclic# iar ca receptori, receptorii 9'# 91# cu diferite su*tipuri de receptori. d. 'eurotransmisiile peptidider#ice: e1) Neurotransmisia Opioidergic # care are mediatori opioi&i endo$eni ca, en<efalinele# endorfinele# dinorfinele etc.# iar ca receptori, J ' 1# K' 1 "i E' + 1 e2) Neurotransmisia !S"#ergic are ca mediator ?elanostimulator .ormon 0?SG :#;#I3# iar ca receptori 5C0' D3 R. e3) Neurotransmisia $ininergic are diverse variante de neurotransmisii n funcie de neurotransmi!torul endo$en# ca de exemplu,

e3.1) %ransmisia %a&i'ininergic are ca mediator su*stana 9 cu receptorii NE '# Neuro<inina 5 cu receptor NE1 "i Neuro<inina A cu receptor NE(e3.2) %ransmisiile 'ininergice (asoacti(e# care au ca variante de transmisii,

+ @ransmisia )ngiotensinergic # cu mediator 5n$iotensina CC 05@3 "i receptori 5@' "i 5@1+ @ransmisia *radi'inergic # ce are ca mediator Aradi<inina 0AE3# iar ca receptori AE' "i AE1+ @ransmisia Neurotensinergic # ce are ca mediator Neurotensina 0N@3e4) Neurotransmisia +ndotelinergic # ce are ca mediator 6ndotelina 06@3# cu, + mediator 6@' "i receptor 6@5+ mediator 6@1 "i receptor 6@A+ mediator 6@( "i receptor 6@C etc. e5) Neurotransmisia ,eptidergic Neuro&ipofi-ar # care are ca mediatori 7asopresina "i Fcitocinae.) Neurotransmisia ,eptidergic &ipotalamic # ce are ca mediatori neuro.ormonii .ipotalamicie/) Neurotransmisia ,eptidergic &ormonal # cu urm!toarele tipuri de mediatori - Gormoni .ipofi&ari- Gormoni pancreatici- Calcitonina- Gormoni $astro+intestinali. f. %ransmisia 0ipider#ic# care are mai multe variante de transmisii# ca de exemplu, f1) %ransmisia eicosanoidergic # care are ca mediatori# derivai re&ultai n urma transform!rii en&imatice a acidului ara.idonic# "i anume,

9rosta$landine, 9G61# 9GF1a# 9GC1 %eucotriene %@C5+F @rom*oxani etc. f2)%ransmisia )nandaminergic 0cana*inoider$ic!3# cu mediator anandamina# iar ca receptor CA'+1 0cana*inol+receptor3#. %ransmisia +ormon-er#ic 5ceast! transmisie are ca mediatori c.imici diferii .ormoni# care n funcie de structura c.imic! se mpart n mai multe su*$rupe "i anume, g1) %ransmisia ,eptidergic # cu urm!toarele variante de mediatori, Gormon .ipofi&ar 05C@G# @SG# %G etc.3 Gormon .ipotalamic 0somastatina etc.3Gormoni pancreatici 0$luca$on# insulina3-

Gormoni $astro+intestinali 0$astrina# colecisto<inina3-

Calcitonina. g2) %ransmisia %iro0inergic # avnd ca mediator .ormoni tiroidieni# ca de exemplu, tiroxina. g3) %ransmisia Steroidergic # avnd ca mediatori, Gormoni corticosteroi&i 0.idrocorti&on# corticosteron# aldosteron3 Gormon andro$en 0testosteron3Gormoni estro$eni 0estradiol3Gormoni pro$esto$eni 0pro$esteron3.

h.%ransmisii proteiner#ice# avnd ca mediatori proteine active# ca de exemplu, interleu<ineinterferoni etc.

i.(lte transmisii: transmisii imida&olin+er$ice# avnd ca mediator# de asemenea li$an&i farmacolo$ici# ca de exemplu clonidina# iar ca receptori# receptori imida&olinici# C ' "i C1 transmisii octopamin+er$ic!# avnd ca mediator li$an&i farmacolo$ici# ca de exemplu, fentolamina# metoclopramidul# cipro.eptadina# mianserin etc. Bintre toate transmisiile pre&entate# cele mai studiate sunt transmisiile coliner$ic! "i adrener$ic!# ele avnd o lar$! r!spndire n or$anism# formnd adev!rate domenii# "i anume, domeniul coliner$ic domeniul adrener$ic.

'0

SITEM NER7OS 8 n#ti(ni int!#d(cti*e Siste&($ ne!*#s ,SN- !ecepti#nea1a 0t!ans&ite0si inte5!ea1a in'#!&atii$e din &edi($ e)te!n si inte!n0pe a1a ca!#!a e$a #!ea1a !asp(ns(!i adec*ate &#t#!ii si sec!et#!ii. SN #ca structura si functii se imparte in ,
SISTEM NERVOS AL VIETII DE RELATIE (SISTEM NERVOS SOMATIC SNS) asigura echilibrul organismului cu conditiile variabile ale ale mediului; SISTEMUL NERVOS AL VIETII VEGETATIVE (SISTEM NERVOS VEGETATIV SNV) regleaza permanent activitatea organelor interne.

@esutul nervos este format din N6URFNC 0peste '0 miliarde $enerea&a si conduc impulsurile nervoase3 si C6%U%6 G%C5%6 0tesutul de suport sau interstitial3. NEURONUL ,N- 8 unitatea morfofunctionala a SN-celula in forma stelata#piramidala#rotunda#ovalara avand una sau mai multe prelun$iri 0neuroni unipolari#*ipolari#pseudounipolari si multipolari3 N este format din CFR9U% C6%U%5R si 9R6%UNGCRC%6 N6URFN5%6. a3CFR9U% C6%U%5R formea&a su*stanta cenusie din N67R5N si G5NG%CFNCC SF?5@CCC SC 76G6@5@C7C 6N@R5N67R5NC5%C. Corpul celular este delimitat de o mem*rana 0N6URC%6?53 #are citoplasma 0N6URF9%5S?53 care contine or$anite celulare nespecifice 0mitocondrii#aparat Gol$i#reticul endoplasmatic#li&o&omi3 si specifice 0corpusculii Nissl si neurofi*rile3#un NUC%6U cu unul sau mai multi nucleoli. Corpusculii Nissl 0corpii ti$roi&i3 sunt formati din mase dense de reticul endoplasmatic ru$os#la nivelul lor avand loc sinte&a de proteine neuronale. Neurofi*rilele au rol in transportul su*stantelor si rol de sutinere pre&entandu+se ca o retea de fi*re omo$ene ce traversea&a intrea$a citoplasma. ''

*39R6%UNGCRC%6 N6URFN5%6 sunt dendritele si axonii *.'. B6NBRC@6%6 prelun$iri citoplasmatice extrem de ramificate ce contin spre *a&a neurofi*rile si corpusculi Nissl.+le conduc influ0ul ner(os centripet -(F121'%). *.1. 5NFNU% prelun$ire citoplasmatica unica#extrem de lun$a 0apr.' metru3 format din 5NF9%5S?5 0care contine neurofi*rile#mitocondrii#li&o&omi3 si 5NF%6?5 0prelun$ire a neurilemei3. 5xonii se termina prin ramificatii mici#multiple numite AU@FNC @6R?CN5%C 0contin neurofi*rile#mitocondrii si 76OCCU%6 ce contin o su*stanta numita ?6BC5@FR CGC?CC prin care impulsul nevos este transmis altui neuron la nivelul SCN59S6C CN@6RN6URFN5%63. )0onii conduc impulsul ner(os celulifug 11F121'%). Fi*ra axonica este acoperita de mai multe teci,
TEA A ! "A## formata din celule gliale ce incon$oara a%onii;intre doua celule sc&ann succesive se gasesc !T'A#()*AT++*E 'A#,+E' -regiune nodala). elulele !c&ann secreta .+E*+#A depusa sub forma de lamele lipoproteice albe concentrice in $urul fibrei a%onice -A/0#+ .+E*+#+1AT+).Teaca de mielina are rol de protectie si izolare a fibrei nervoase cat si de nutritie.E%ista si fibre nervoase amielinice -incon$urate numai de celule !c&ann) cum ar fi fibrele vegetative postganglionare si fibrele sistemului somatic cu diametrul sub un micron -au o viteza lenta de conducere); TEA A 2E#*E teaca continua ce insoteste ramificatiile a%onice pana la terminarea lor3formata din celule tip con$unctiv3fibre de colagen si

'1

reticulina3orientate intr-o retea fina ce acopera celule !c&ann3separandu-le de tesutul con$unctiv din $urul fibrei nervoase;are rol de protectie si de nutritie.

Bendritele si axonii formea&a caile de conducere nervoase in Nevrax si Nervii periferici extranevraxiali. Nervii periferici transmit impulsurile nervoase de la or$anele receptoare spre centri ,NER7I SEN9ITI7I- sau de la centri spre or$anele efectoare 0musculatura striata si musculatura neteda #$lande endocrine si exocrine 3 NER7I MOTORI si NER7I SECRETORI. Nervul este format din EPINER70PERINER7 si ENDONER7. Neuronii formea&a o vasta retea le$andu+se intre ei prin SINAPSE. SCN59S6%6 N6URFN5%6 sunt formatiuni structurale speciali&ate ce se reali&ea&a intre axonul neuronului presinaptic si dendritele sau corpul neuronal al neuronului postsinaptic 0SCN59S6 5NF+B6NBRC@CC6 si SCN59S6 5NF+ SF?5@CC63.%e$atura interneuronala se face prin se$mentul presinaptic 0*utonul terminal al axonului3 si se$mentul postsinaptic repre&entat de o &ona mica a mem*ranei neuronului postsinaptic pe care se aplica *utonul terminal.Cele doua se$mente sinaptice sunt separate printr+un spatiu numit F5N@5 SCN59@CC5. 44%e$atura dintre neuroni nu se face prin contact direct ci este MEDIATA C:IMIC prin intermediul ?6BC5@FRU%UC CGC?CC care este eli*erat in fanta sinaptica. 22%ransmiterea impulsului ner(os de la terminatiile ner(oase motorii la fibrele musculare se reali-ea-a cu a3utorul unei formatiuni similare S4N),S+4 ,numita /0(C( M3%3241.

'(

'2

CELULE GLIALE 8 au rol de sustinere # rol de a fa$ocita resturile de neuroni distrusi#pi$menti#mielina#produsi de de&inte$rare#rol de sinte&a a mielinei#rol in troficitatea si apararea centrilor nervosi etc.Celule $liale se $asesc printre neuroni si sunt in numar de '0 ori mai mare #avand forma si dimensiuni varia*ile pre&entand prelun$iri in numar varia*il.

'D

PROPRIETATILE FUNDAMENTALE ALE NEURONILOR

-

EXCITABILITATEA capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice -fizice3chimice3electrice etc)la actiunea unor stimuli;

sta la *a&a $enerarii impulsului nervos

CONDUCTIBILITATEA proprietatea de autopropagare a impulsurilor nervoase prin a%oni pana la terminatiile acestora 3unde ele sunt transmise fie unui alt neuron printr-o sinapsa neuronala 3fie unui tesut efector 3producand un raspuns caracteristic -contractie musculara3secretie glandular).

Conducerea influxului nervos prin axoni este un proces activ cu consum ener$etic#ener$ia necesara eli*erandu+se prin #)ida!ea 5$(c#1ei si necesitand un ap#!t c!esc(t de #)i5en 0in lipsa oxi$enului conducti*ilitatea nervoasa dispare in cateva ore3. @ransmiterea sinaptica a influxului nervos de la *utonul terminal al neuronului presinaptic la dendrita sau corpul neuronului postsinaptic se face prin intermediul unor MEDIATORI C:IMICI 0acetilcolina#noradrenalina etc3. @ransmiterea la nivelul placii motorii se face similar transmiterii sinaptice. Se5&ente$e siste&($(i ne!*#s cent!a$ ,SNC- s(nt ;
.A4),A !5+#A'++ T')# 2+)* E'E6'A* E'E6E*)* 4+E# E7A*)* E.+!7E'E*E E'E6'A*E

Fr$anele nervoase care formea&a N67R5NU% sunt invelite de un sistem menin$eal #format din trei mem*rane,9C5?5@6R#5R5GNFCB5 si BUR5?5@6R. Cntre ara.noida si piamater exista un spatiu mai lar$ in care se afla %CCGCBU% C6F5%FR5GCBC5N 0%CR3 cu rol de protectie mecanica si rol trofic.

'6

MADU7A SPINARII 6ste adapostita in canalul verte*ral #se intinde de la $aura occipital C' pana la nivelul verte*rei %1 de unde se continua cu o formatiune f.su*tire 0FC%U? @6R?CN5%63 pana la verte*ra a doua cocci$iana. 22Ner(ii lombari si sacrali ,in traiectul lor spre gaurile inter(ertebrale,impreuna cu filum terminale ,formea-a 5O)6) 6+ 5)7. ?aduva spinarii pre&inta doua umflaturi#una cervicala 0unde isi au ori$inea NER7II BRA:IALI- si una lom*ara 0de unde pornesc NER7II LOMBARI-. Cn sectiune transversala maduva apare constituita din SUAS@5N@5 C6NUSC6 0la interior3 si SUAS@5N@5 5%A5 0la exterior3. SUBSTANTA CENUSIE 8 are o forma de G sau fluture #cu doua coarne anterioare si doua posterioare unite prin CF?CSUR5 C6NUSC6 stra*atuta de canalul ependimarintre coarnele anterioare si posterioare se afla CF5RN6%6 %5@6R5%6 0acestea sunt mai pronuntate in re$iunea toracica si lom*ara3.Su*stanta cenusie este formata din corpii neuronali. 225O)8N+7+ )N%+84O)8+ contin !O%ON+98ON4 sau N+98ON4 SO!)%O!O%O84 8)64597)84 1a0onii lor formea-a radacinile anterioare motorii ale ner(ilor spinali).!O%ON+98ON44 S,4N)74 controlea-a desfasurarea normala a acti(itatii musculare. 225O)8N+7+ 7)%+8)7+ contin N+98ON44 :+;+%)%4:4 S4!,)%454 :
#E)'0#+ ,+! E'0.0T0'+ in $umatatea anterioara -realizeaza motilitatea musculaturii netede visceral); #E)'0#+ ,+! E'0!E#1+T+,+ in $umatatea posterioara -primesc informatii de la viscere prin fibrele aferente din radacinile posterioare ale nervilor spinali).

225O)8N+7+ ,OS%+84O)8+ contin N+98ON4 SO!)%OS+N<4%4:4. Cn maduva se $asesc si numerosi N+98ON4 4N%+85)7)84 0de asociatie3 precum si insule de celule nervoase dispuse in retea in su*stanta al*a #intre cornul posterior si cel lateral #in vecinatatea imediata a su*stantei cenusii #formand S9*S%)N%) 8+%4597)%). SUBSTANTA ALBA 8 este formata din fi*re nervoase mielinice si din celule ale tesutului $lial.Fi*rele nervoase 0prelun$iri ale neuronilor spinali sau ale altor formatiuni nervoase 3se $rupea&a in tracturi scurte sau lun$i ce fac le$atura intre diferite se$mente medulare si pot fi 5SC6NB6N@6 0SEN9ITI7E3 sau B6SC6NB6N@6 0MOTORII3. 'H

**Mad(*a este c#nectata c( !ecept#!ii si e'ect#!ii p!in <= de pe!ec3i de ne!*i spina$i; + L cervicali+ '1 toracali+ D lom*ari+ D sacrali+ ' cocci$ian. Nervii spinali sunt nervi micsti formati din fi*re motorii si sensitive #somatice si ve$etative.

'L

FUNCTIILE MADU7EI SPINARII ACTUL REFLE> 8 este un proces fi&iolo$ic de raspuns la un stimul care actionea&a asupra unui anumit camp receptor si are ca su*strat material 5RCU% R6F%6N format din C5%65 5F6R6N@5#un C6N@RU si C5%65 6F6R6N@5. CALEA AFERENTA 8 este repre&entata de receptor si fi*rele nervoase aferente. CENTRII REFLECSI 8 sunt formatiuni nervoase la nivelul carora a/un$ si sunt prelucrate informatiile culese de receptori. CALEA EFERENTA 8 este calea de transmitere a impulsului $enerat de catre centrii nervosi catre or$anele efectoare declansand un R5S9UNS R6F%6N. 22!adu(a spinarii are doua functii fundamentale : =-FUNCTIA REFLE>A 8 sta la *a&a activitatii sistemului nervos 0prin ea se reali&ea&a le$atura intre diferite parti ale or$anismului si dintre or$anism si mediul incon/urator3.Cn maduva spinarii se afla centrii unor importante R6F%6N6 SF?5@CC6 si 76G6@5@C76. 2efle5ele somatice medulare pot fi ?FNFSCN59@CC6 0reflexele osteotendinoase rotuliene#a.ilean#*icipital#tricipital etc3 si 9F%CSCN59@CC6 05rcul reflex include un nr.varia*il de neuroni intercalari intre neuronul sen&itiv si cel motor3. E);Reflexe somatice polisinaptice reflexul de flexie consta in flectarea unui mem*ru dupa aplicarea unui stimul nociv 0intepatura#o*iect fier*inte#curent electric etc3 pe piele#tesut su*cutanat sau musc.i. 2efle5e .e#etati.e medulare 6
'efle%ele vasoconstrictoare si cardioacceleratoare -au centrii in coarnele laterale ale maduvei dorsolombare centrii vasoconstrictori 3 si in maduva cervicodorsala centrii cardioacceleratori8; 'efle%ele sudorale 3pilomotorii si motilitatea tubului digestiv -controlate de centrii dorsolombari); 'efle%ele de mictiune3defecatie si se%uale -centrii localizati in coarnele laterale si comisura cenusie).

?-FUNCTIA DE CONDUCERE se reali&ea&a pe cai lun$i 0de proiectie3#ascendente si descendente#si cai scurte 0de asociatie sau interse$mentare3. Fasciculele intre$ului sistem motor fac sinapsa in CFRNU% 5N@6RCFR ?6BU%5R#iar axonii motoneuronilor medulari se distri*uie spre musculature sc.eletica. 'M

10

TRUNCHIUL CEREBRAL continua maduva spinarii si este impartit in AU%A#9UN@6 0puntea lui 7arolio3 si ?6O6NC6F5%. Structural #trunc.iul cere*ral este constituit din formatiuni cenusii si al*e #similar celor medulare sau formatiuni proprii fiecarui eta/.Su*stanta cenusie este situate la interior si fra$mentata in numerosi nuclei separati prin su*stanta al*a care apare si la periferie.

1'

NUCLEII BULBARI sunt,

Motori contin neuronii de origine ai fibrelor motorii din nervii cranieni glosofaringian -+/) 3 vag -/) 3 accesor -/+) 3hipoglos -/++); Senzitivi nuclei cu deutoneuroni cu care fac sinapsa fibrele sensitive ale nervilor cranieni glosofaringian -+/) 3 vag -/) 3trigemen -,) si facial -,++). Vegetativi nucleul salivator inferior si nuclei care3impreuna cu cei din substanta reticulata 3sunt centrii unor refle%e viscerale controlate prin nervul vag -/); Proprii mai raspanditi in substanta reticulata3sediul centrilor respiratori -inspirator3e%pirator)3vasomotori si cardioinhibitori. Motori ai nervilor cranieni trigemen -,)3abducens-,+) si facial -,++); Senzitivi ai nervilor cranieni ,+++ si nucleul principal senzitiv al nervului ,; Veget tivi salivator superior si lacrimal; !ro"rii respiratori si cardiovasculari -in substanta reticulata). Motori ai nervilor cranieni oculomotor -+++) si trohlear -+,); Senzitivi ai tractului mezencefalic al nervului , ; Veget tivi accesori ai oculomotorului;

NUCLEII PONTINI sunt,

-

NUCLEII ME9ENCEFALICI sunt ,

11

!ro"rii reprezentati de !)6!TA#TA #EA('A care coordoneaza motilitatea asociata dar mai ales intervin 3impreuna cu scoarta cerebrala si hipotalamusul3in mecanismul somn-veghe;#) *E)* '0!) cu rol inhibitor asupra tonusului muscular; 0*+ )*++ ,A4'+(E.E#+ legati de refle%ele vizuale si auditive -miscarea ochilor si a capului in directia e%citantului).

F9N5%447+ %89N5"49794 5+8+*8)7 : a-FUNCTIA REFLE>A

in bulb refle%ele de deglutitie 3de voma3salivar -parotid)3secretorii si motorii digestive 3respiratorii si adaptive cardiovasculare; in punte refle%ele salivar -subma%ilara si sublinguala)3masticator3lacrimal3de clipire si refle%ele respiratorii si cardiovasculare coordonate din substanta reticulate; in mezencefal refle%ele pupilar fotomotor si de acomodare la distanta 3refle%ele statice si statochinetice legate de mentinerea pozitiei corpului.

-FUNCTIA DE CONDUCERE se reali&ea&a prin su*stanta al*a#alcatuita din fi*re specifice ascendente #continuare a celor medulare#la care se adau$a fi*re de la nuclei sen&itivi *ul*o+me&encefalici#precum si din fi*re descendente provenite din centrii nervosi superiori. %a aceste traiecte lun$i ascendente si descendente se adau$a fi*re de asociere care fac le$atura intre nucleii trunc.iului cere*ral si fi*rele pedunculiulor cere*elosi 0ele reali&ea&a le$atura aferenta si eferenta intre formatiunile trunc.iului cere*ral si cere*el3. NER7II CRANIENI Nervii cranieni sunt in numar de =? pe!ec3i si apartin #cu exceptia nervilor olfactivi 0C3 si optici 0CC3 # t!(nc3i($(i ce!e !a$. 227a ni(elul trunc&iului cerebral se afla originea reala pt.fibrele motorii din ner(ii motori si micsti ,nuclei terminali pt.fibrele sen-iti(e si originea aparenta 1locul intrarii si iesirii ner(ilor din ne(ra0). Ner(ii cranieni sunt motori,sen-iti(i si micsti.
I# NERVII OL$ACTIVI senzitivi conduc impulsurile declansate de miros la scoarta cerebrala; II# NERVII O!TICI conduc impulsurile declansate de stimuli luminosi la scoarta cerebrala; III# NERVII OCULOMOTORI pun in actiune o parte din muschii globilor ocular -dreptul superior3dreptul inferior3dreptul intern 3oblicul inferior ) si ridica pleoapa superioara;

1(

IV# NERVII TROHLEARI nervi motori ai muschiului oblic superior; V# NERVII TRIGEMENI nervi micsti formati din trei ramuri3oftalmica3ma%ilara si mandibulara.+nerveaza tegumentul fetei si muschii masticatori; VI# NERVII ABDUCENS nervi motori ai muschiului drept e%tern al globului ocular; VII# NERVII $ACIALI nervi micsti asigura inervatia musculaturii mimicii3sensibilitatea gustativa3secretia glandelor salivare sublinguala si subma%ilara si secretia glandelor lacrimale; VIII# NERVII VESTIBOCOHLEARI nervi senzitivi formati din doua componente3una cohleara/acustica -conduce impulsuri pt.auz de la urechea interna) si alta vestibulara -conduce de la urechea interna impulsuri in legatura cu echilibrul); IX# NERVII GLOSO$ARINGIENI nervi micsti asigura inervatia muschilor laringelui3sensibilitatea gustativa si secretia glandelor parotide; X# NERVII VAGI nervi micsti formati din fibre sensitive 3motorii si vegetative;ei controleaza activitatea ma$oritatii organelor interne -inima3plamani3stomac etc); XI# NERVII ACCESORI nervi motori inerveaza muschii sternocleidomastoidieni si trapeze; XII# NERVII HI!OGLOSI nervi motori inerveaza musculatura limbii.

CEREBELUL 6ste situat in eta/ul inferior al cutiei craniene #inapoia trunc.iului cere*ral#fiind format din doua parti laterale 8 EMISFERELE CEREBELOASE 0lo*ii anterior > ,)7+O5+8+*+7 #lo*ii posteriori > N+O5+8+*+73 conectate printr+o parte mediana numita 7ERMIS #unita cu o formatiune alun$ita constituind LOBUL FLOCCULONODULAR 0)8"45+8+*+). Cere*elul se lea$a de trunc.iul cere*ral prin ( perec.i de 96BUNCU%C C6R6A6%FSC 0 il lea$a de *ul*#punte si me&encefal3.9edunculii cere*elosi sunt formati din fi*re aferente si eferente 0de proiectie3. Cere*elul este format din su*stanta cenusie si su*stanta al*a .Su*stanta cenusie este pre&enta la suprafata #formand sc#a!ta ce!e e$#asa#alcatuita din ( straturi celulare 0cel mai important este stratul mi/lociu al celulelor 9ur<in/e ce conectea&a 12

scoarta cere*eloasa cu alte eta/e ale nevraxului3#si la interior unde formea&a n(c$eii ce!e e$#si. Su*stanta al*a este dispusa la interior si este formata din,
7ibre provenite de la maduva3trunchi cerebral si scoarta cerebrala; 7ibre ce au traseu spre maduva 3trunchi cerebral si talamus; 7ibre intracerebeloase care fac legatura intre corte%ul cerebelos si nucleii cerebelosi -fibre de asociatie si comisurale).

Cere*elul este conectat in serie pe principalele cai ascendente si descendente primind diferite aferente #in special ale sensi*ilitatii proprioceptive#si trimite eferente prin fi*re care intra in componenta fasciculelor siste&($(i e)t!api!a&ida$ #influentand activitatea motoneuronilor spinali. Cere*elul este informat direct asupra comen&ilor corticale si#la randul sau#informea&a scoarta asupra executarii lor. 6xtirparile partiale ale cere*elului au aratat ca diverse portiuni ale sale au functii diferite#cu atat mai complexe cu cat sunt mai nou aparute filo$enetic. 5RGCC6R6A6%U% le$aturi stranse cu aparatul vesti*ular contri*uind la re$larea ec.ili*rului95%6FC6R6A6%U% le$at in special de sensi*ilitatea proprioceptiva#rol important in re$larea tonusului muscular 0extirparea sa provoaca exa$erarea reflexelor osteotendinoase#tul*urari de mers3N6FC6R6A6%U% participa la re$larea miscarilor fine 0extirparea sa este urmata de pierderea preci&iei miscarilor fine#tul*urari de mers3. 6xtirparea totala este compati*ila cu supravietuirea #provocand in primele &ile tul*urari $rave motorii.Ulterior se instalea&a 5S@5OC5 0imposi*ilitatea de a sta in picioare fara o *a&a lar$a de sustinere3#5S@6NC5 0o*oseala musculara rapida3 si 5@FNC5 0diminuarea tonusului muscular3.Bupa aprox.o luna aceste tul*urari dispar pro$resiv fiind compensate prin activitatea scoartei cere*rale 0aceasta do(edeste ca principalele functii ale cerebelului sunt sub coordonarea acti(itatii motorii (oluntare si refle0e).

1D

16

DIENCE$ALUL ( 'E+E')* +#TE'.E4+A') 6ste situat in prelun$irea trunc.iului cere*ral si su* emisferele cere*rale #fiind format din mai multe mase de su*stanta nervoasa,
TALAMUS cel mai voluminos3format din mai multi nuclei ce realizeaza cone%iuni intre nuclei bazali 3cerebel3maduva si scoarta cerebrala.Toate fibrele ascendente ale sensibilitatilor specifice fac sinapsa direct cu neuronii talamici de releu ce formeaza al treilea neuron al cailor respective.E%ceptie fac fibrele analizatorului olfactiv care nu are releu talamic si fibrele sensibilitatii viscerale care a$ung in talamus dupa ce au facut sinapsa in hipotalamus.Talamusul contine si neuroni de asociatie cu rol in integrarea impulsurilor de la mai multi nuclei talamici3alaturi de neuroni nespecifici ce stabilesc legaturi subcorticale. METATALAMUS format din doua perechi de corpi geniculati 3unii fiind statie de releu a caii vizuale -corpi geniculati laterali) 3iar altii o statie de releu a caii acustice -corpi geniculati mediali). E!ITALAMUS format din glanda epifiza si un nucleu in care se inchid refle%ele olfactivo-somatice -miscarile capului si corpului legate de miros). HI!OTALAMUS situat la baza diencefalului 3sub talamus3format din mai multi nuclei 9 o Anteriori neuronii acestor nuclei secreta hormoni ce se depoziteaza in hipofiza posterioara; o Posteriori cu rol de integrare simpatica; o Mijlocii - controleaza activitatea secretorie a hipofizei anterioare 3cu rol in integrarea parasimpatica

F(nctii$e 3ip#ta$a&(s($(i sunt extrem de complexe fiind un centru important pt.coordonarea unor functii ve$etative #pt.unele reflexe complexe comportamentale si emotionale aparute ca raspuns la stimuli neo*isnuiti si este un Ppunct nodalQ intervenind in re$larea functiilor or$anelor ve$etativeCn .ipotalamus se reali&ea&a inte$rarea unor reactii mai complexe de adaptare a or$anismului la anumite conditii de mediu #intervenind in termore$lare#aportul de alimente si lic.ide #diure&a#functiile sexuale#somnul si anumite stari emotionale 0frica#furie3-

1H

Controlul activitatii a mai multor $lande endocrine prin le$atura dintre .ipotalamus si $landa .ipofi&a#intervenind in re$larea circulatiei#respiratiei#meta*olismului ener$etic#ec.ili*rului .idro+electrolitic etc. %a randul sau .ipotalamusul este controlat de catre scoarta emisferelor cere*rale unde se efectuea&a anali&a si sinte&a finala a diverselor aferente si se ela*orea&a reactiile corespun&atoare. GANGLIONII BA%ALI (#) *E++ 6A1A*+) Sunt mase de su*stanta cenusie situate la *a&a emisferelor cere*rale#deasupra si lateral de talamus. Gan$lionii *a&ali primesc aferente de la unele campuri corticale #talamus si .ipotalamus#de la nuclei me&encefalici 0su*stanta nea$ra#nucleul rosu#su*stanta reticulate3. Gan$lionii *a&ali au rol important in re$larea motilitatii voluntare comandate de scoarta cere*rala#participand la formarea caii extrapiramidale.Rolul principal este de a modela miscarile active comandate de scoarta 0in conditii de miscare au rol in repartitia adecvata a impulsurilor pt.musculatura iar in repaus #prin actiunile lor in.i*itoare #asi$ura repartitia e$ala a impulsurilor motorii corticale necesare mentinerii po&itiei3.

EMIS$ERELE CEREBRALE Structural#6misferele cere*rale sunt alcatuite din s( stanta cen(sie dispusa la suprafata formand SCF5R@5 C6R6AR5%5#si s( stanta a$ a la interior#alcatuita din fi*re de asociatie#comisurale si de proiectie. 6misferele cere*rale sunt partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central #fiind separate de FCSUR5 CN@6R6?CSF6RCC5 si le$ate in partea *a&ala prin formatiuni de su*stanta al*a 0CFR9U% C5%FS#@RCGFNU% C6R6AR5%#CF?CSURC%6 5%A6 5N@6RCF5R5 si 9FS@6RCF5R53. Fiecare emisfera cere*rala are trei fete, c#n*e)a 0in raport cu *olta craniului3#&edia$a si a1a$a.Fetele emisferelor cere*rale sunt *ra&date de numeroase santuri#unele mai adanci ce delimitea&a %FAC 0frontal#parietal#temporal#occipital3#altele mai superficiale ce delimitea&a GCRUSURC sau CCRCU?7F%U@CC C6R6AR5%6 0precentral#postcentral#.ipocampic etc3.Be asemenea se descriu diferite 5RCC CFR@CC5%6 fara o delimitare prea neta.

1L

77Scoarta cere!rala este or#anul superior de inte#rare al or#anismului ca un tot unitar in echili!rul dinamic cu mediul incon8urator. Bin punct de vedere filo$enetic si a or$ani&arii structurale# scoarta cere*rala pre&inta,
!ALEOCORTEXUL (Li&'() * ( Si*te&() )i&'i+) format dintr-un inel de tesut nervos ce incon$oara hilul fiecarei emisfere cerebrale si in care se gasesc 3in special3formatiuni nervoase legate de simtul mirosului;alte functii ale sistemului limbic sunt 9zona de proiectie primara si de integrare a aferentelor olfactive3centru de reglare a activitatii vegetative in stransa corelatie cu hipotalamusul3centrul unor miscari somatice legate de actul alimentatiei -masticatie3supt3deglutitie)3centrul unor rea$ustari grosolane coordonate prin sistemul e%trapiramidal.!istemul limbic intervine in reglarea aportului alimentar prin controlul centrilor hipotalamici ai foamei si satietatii 3reglarea activitatii se%uale3mentinerea atentiei3coordonarea functiilor emotionale si a comportarilor instinctual -frica3furie3asociate cu fenomene vegetative)3centrul unor refle%e conditionate mai simple -apararea la un stimul dureros etc). NEOCORTEXUL cea mai recenta filogenetic3cuprinde restul tesutului cortical3in afara sistemului limbic3atingand la om o dezvoltare si o organizare incomparabile cu ale oricarui animal.

Ne#c#!te)($ se imparte in N6FCFR@6NU% R6C69@FR sau S6NOC@C7 ce receptionea&a informatii aferente sen&itivo+sen&oriale#N6FCFR@6NU% ?F@FR sau 6F6C@FR ce controlea&a motilitatea voluntara #N6FCFR@6NU% B6 5SFCC5@C6 ce nu are nici functie motorie #nici sen&itiva.

1M

(0

7iata psi.ica umana este considerate a fi re&ultatul a ( compartimente strans le$ate intre ele,
0.5A'T+.E#T)* 4E )#0A!TE'E gandirea3atentia3orientarea3invatarea3memoria etc; 0.5A'T+.E#T)* A7E T+, constituit din trairile3emotiile3sentimentele si pasiunile pe care omul le incearca in viata; 0.5A'T+.E#T)* ,0*+T+0#A* consta in totalitatea hotararilor 3deciziilor si in perseverenta indeplinirii lor.

SISTEMUL NER7OS 7EGETATI7 ,SN7SN7 este acea parte a sistemului nervos care coordonea&a activitatea viscerala#inconstienta. 9e *a&a unor criterii morfofunctionale se considera ca SN7 este format din doua portiuni,
!+.5AT+ )* si 5A'A!+.5AT+ )*.

C#&p#nenta a'e!enta *e5etati*a este formata din numeroase terminatii receptoare din viscere si vase care#in functie de natura a$entului care le stimulea&a #sunt denumite baroreceptori,osmoreceptori,c&emoreceptori etc. Neuronii de ori$ine ai receptorilor viscerali se afla in $an$lionii spinali de pe radacina posterioara a nervilor spinali si in $an$lionii omolo$i ai nervilor cranieni 07CC#CN#N3. Fi*rele aferente ve$etative#$roase si in ma/oritatea lor mielini&ate#a/un$ in sistemul nervos central prin nervii ve$etativi .Cmpulsurile provenite de la nivelul viscerelor sunt transmise ascendent prin maduva pe aceleasi cai ca si cele ale sensi*ilitatii somatice#prin tracturile spinotalamice#a/un$ la nivelul .ipotalamusului#talamusului si de aici la sistemul lim*ic si c.iar in unele arii corticale. Centrii care coordonea&a activitatea viscerala se afla la diferite niveluri ale nevraxului #de la maduva la scoarta cere*rala.

('

(1

6F6R6N@5 SC?95@CC5 si 95R5SC?95@CC5 se reali&ea&a prin doi neuroni #primul 0ne(!#n p!e5an5$i#na!- $asindu+se in nevrax #la nivelul coloanei medulare toracolombare 0pt. SC?95@CC3 si in segmentele bulbo=me-encefalic si sacrat 0 pt. 95R5SC?95@CC3. FCAR6%6 SC?95@CC6 sunt fi*re mielinice mai scurte #care fac sinapsa in $an$lionii situati in apropierea structurilor inervate 0G5NG%CFNC 9R67CSC6R5%C3 sau c.iar in peretii acestora 0plexurile ?eissner si 5uer*ac. etc3#aici $asindu+se al doilea ne(!#n e'ect#!. FCAR6%6 9R6G5NG%CFN5R6 95R5SC?95@CC6 au conexiuni cu un nr.limitat de neuroni $an$lionari si de acea actiunile parasimpatice sunt limitate si discrete. FCAR6%6 9R6G5NG%CFN5R6 SC?95@CC6 se termina fiecare pe un nr. de peste (0 de neuroni post$an$lionari#ceea ce explica efectele difu&e ale stimularii simpaticului #la aceasta contri*uind si medulosuprarenala similara unui imens #an#lion simpatic periferic.

((

FCAR6%6 9FS@G5NG%CFN5R6 0 axoni ai neuronilor din $an$lionii ve$etativi unde s+a facut sinapsa3 sunt su*tiri #amielinice#scurte in ca&ul parasimpaticului si mai lun$i in ca&ul simpaticului.5ceste fi*re post$an$lionare se distri*uie or$anelor efectoare influentand tonusul fi*relor musculare netede si activitatea secretorie a diverselor $lande prin eli*erarea unor mediatori c.imici specifici la nivelul &onelor de contact . ?6BC5@FRC CGC?CCC,
NORADRENALINA *i ADRENALINA pt.fibrele postganglionare simpatice; ACETILCOLINA pt.fibrele postganglionare parasimpatice.

SISTEMUL NER7OS SIMPATIC ,SNS- intervine permanent in mentinerea tonusului arteriolar si a altor activitati ve$etative.SNS are un rol important in special in situatii neo*isnuite#periculoase#cand pune in conditii optime or$anismul pt.Qfu$a sau luptaQ. SISTEMUL NER7OS PARASIMPATIC ,SNPS- exercita actiuni mai discrete#dar mult mai extinse comparative cu cele ale simpaticului#intervenind in re$larea activitatii ve$etative in conditii o*isnuite de viata.

P!incipa$e$e e'ecte e)e!citate de SNS si SNPS ; ?USCGCC R5BC5RC 5C CRCSU%UC + contractie urmata de dilatarea pupilei 0stimularea SNS3 ?USCGCC CCRCU%5RC 5C CRCSU%UC Bilatatie 0stimularea SNS3 Contractie urmata de micsorarea pupilei 0stimularea SN9S3 ?USCGCC CC%C5RC relaxare pt.vederea la distanta 0stimulare SNS3 contractie #acomodare pt.vederea de aproape 0stimulare SN9S3

(2

G%5NB6%6 %5CRC?5%6 vasoconstrictie 0stimulare SNS3 secretie si vasodilatatie 0stimulare SN9S3 G%5NB6%6 S5%C75R6 vasoconstrictie #secretie de saliva vascoasa0mucina3 0stimulare SNS3 vasodilatatie#secretie apoasa a*undenta 0 stimulare SN9S3 ARFNGCC *ron.odilatator 0stimulare SNS3 *ron.oconstrictor 0stimulare SN9S3 CNC?5 cardioaccelerator#dilatators al vaselor coronare 0stimulare SNS3 cardiomoderator#coronaroconstrictie 0stimulare SN9S3
!T0.A si +#TE!T+#E scaderea tonusului si motilitatii3constrictia sfincterelor -stim. !#!) cresterea tonusului si motilitatii3rela%area sfincterelor3stimularea secretiei -stimulare !#5!)

95NCR65S cresterea secretiei endocrine si exocrine 0stimularea SN9S3 76OCC5 URCN5R5 relaxarea musc.iului ve&ical si contractia sfincterului ve&ical intern0stim.SNS3 contractia musc.iului si relaxarea sfincterului 0stim.SN9S3 75S6%6 BCN @6GU?6N@ vasoconstrictie 0stimulare SNS3 vasodilatatie in unele &one 0stimulare SN9S3

(D

75S6%6 BCN ?USCGC SC CR6C6R vasodilatatie#vasoconstrictie usoara0stimulare SNS3.

(6

(H