Arta populara constituie una din componentele esentiale a lazii cu zestre a neamului.

Ea reprezinta un element preponderent de admiratie a creatorilor populari care de-a lungul secolelor au realizat valori patrimoniale inestimabile contribuind la imbogatirea tezaurului folcloric universal. Desigur, la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX au inceput cercetari organizate in acest domeniu, fiind realizate in principal de catre un numar limitat de specialisti iar mai tarziu acest subiect a interesat un numar tot mai mare de eruditi. Actualmente, exista preocupari crescande de a patmnde tot mai mult in tainele misterului creatiei populare, a continuitatii si unitatii sale in spatiul Carpato-Danubiano-Pontic. Arta populara romaneasca face parte din istoria neamului nostru, este un document veridic scris intr-un limba propriu de catre creatorii anonimi de-a lungul anilor. Ea face legatura intre om si natura, reprezentand in intregul ei unitatea intrinseca pe intreg spatiul romanesc a caracteristicilor si stilului propriu specific romanesc. Evolutia artei populare in societatea contemporana este strans legata de preocuparile cotidiene ale omului, de interventii uneori dure si neavenite in actul de creatie care a dus la aparitia !itsc"-ului artistic si lucrarilor de prost gust. In ultimele doua decenii realizarea unor lucrari de specialitate in

acest domeniu a fost deficitara inlesnind aparitia unor curente si creatii care nu au nimic din sensibilitatea, firea si temperamentului neamului nostru. #otusi nu putem sa nu mentionam tiparirea in ultimele decenii a unor cataloage, aparitia unor colectii, puncte muzeale etnografice care au contribuit la tezaurificarea acestui patrimoniu material national, autentic si original. Pornind de la cunoasterea realitatii, lucrarea de fata realizata de catre ilustrul intelectual si om de arta Ionescu I. Ioan nascut in localitatea $absa, ud. #imis, exact la radacina naturala a artei si culturii traditionale, completeaza in mod fericit acest deficit de carte si informatie de specialitate. Este suficient sa privim cuprinsul lucrarii structurat pe cinci capitole, ca sa ne dam seama de stradania depusa de autor pentru realizarea lucrarii, atat de importanta pentru cunoasterea, cercetarea si promovarea culturii populare romanesti traditionale. %n lucru aparte il constituie prezentarea amanuntita a portului popular romanesc, capitolul I, fundamentat stiintific cu multe detalii, precum si glosarul &cap. '( care este atat de necesar m intelegerea denumirilor dialectale regionale. )oarte fundamentate si explicizate sunt si celelalte capitole precum* trasaturile portului popular, tipologia costumului romanesc si prezentarea costumului popular pe zone etno-folclorice. In ansamblul sau lucrarea realizata de catre autorul Ionescu I. Ioan completeaza in mod fericit galeria lucrarilor de specialitate care au ca obiect principal +cultura populara romaneasca,. -u pot ca sa inc"ei scurta prezentare fara a-i multumi acestui carturar banatean care s-a aplecat cu devotiune pentru a ne prezenta fidel costumul popular romanesc ce s-a perpetuat de secole pe aceste meleaguri si care prin creatorii anonimi ai neamului ne-au creat posibilitatea de a conversa cu stramosii nostri. Prof. Ciprian Cipu Costumul popular romanesc reprezinta vesnicia si individualitatea unei etnii. Costumul popular romanesc este format din: ciupag care este facut din panza tesuta. La maneci are prinsa cibca facuta cu carligul din macrameu alb. Pe piept si la maneci sunt cusute flori cu acul, de diferite culori

 camasa este facuta din panza tesuta. La poale (jos) are prinsa cibca facuta cu carligul din macrameu alb si cususte flori de diferite culori cu acul fustcul vine in fata peste camasa. ste facut din lana tesuta si prinsi pe el fluturi opregul vine in spate peste camasa. ste facut din lana tesuta si prinsi pe el fluturi brul este facut din lana tesuta. Cu el se incinge mijlocul (culori rosu, albastru, alb, portocaliu, verde) cojocul este facut din piei de oaie. Pe margini sunt cusute flori de diferite culori cu acul crpa este facut din matase, iar pe margini are ciucuri lungi. La fetele tinere carpa este inlocuita de somot. !omotul este facut din catifea si impodobit cu margele stitele vin puse la maini. !unt facute din lana si impodobite cu margele. La gat se poarta "part#$ facuta din margele de diferite culori insirate pe ata. %e asemenea, se mai poarta salba din bani de argint si margele.

Folclorul romnesc reprezint& totalitatea creaiilor culturii spirituale romneti. !intagma se refer& la produciile etniilor vorbitoare de limba romn& 'n toate dialectele ei (majoritar dacoromn, dar i aromn, meglenoromn i istroromn), semnalate 'n interiorul granielor romneti. (rm&rind firul istoriei, folclorul din )omnilor include i creaiile atribuite etniilor premerg&toare populaiei romneti (traco*daci i presupuii proto*romni, 'n situaia 'n care nu e+ist& izvoare istorice care s& ateste o populaie la nord de %un&re 'n vul mediu timpuriu, pn& 'n mileniul doi al erei cretine). ,olclorul ajunge s& fie divizat c-iar i 'n funcie de sate sau comune. .cest sistem de diviziuni, aparent e+agerat, evideniaz& multitudinea de obiceiuri, tradiii, datini, care, 'nsumate, relev& identitatea romnilor, e+istena lor str&vec-e.