Universitatea Spiru Haret Facultatea de Management Financiar Contabil Masterat Contabilitate, Expertiza si Audit 4 sementre

osibilitati de evaluare a competentei !actorului uman

" #a S$C$ lus!ood Constanta S$%$#$"

Coordonator& Con!$univ$dr$'ulia (recu

Masterand& Ciob)nescu *+aciu, 'uliana " -iorela Anul '

Constan.a, /001

Cuprins
Capitolul 2
%E3E45A%EA (E4E%A#A A S6C'E5A5'' $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1.1 Scurt istoric .............................................. ............ 1.2 Obiectul de activitate ............................................................ 1.3 Structura organizatorica ...................................................... 1.4 Structura manageriala ......................................................... 1.5 Structura resurselor umane ................................................. 1.6 Structura de personal ........................................................... 1.7 Calificarea personalului 1.8 Structura salariatilor pe varste ........................................... 1.9 Structura salariatilor dupa vec ime in munca si se! ........ 1.10 "roductivitatea muncii ......................................................... 2

2
3 4 5 6 7 7 7 7 #

Capitolul 2
MA4A(EME45U# %ESU%SE#6% UMA4E............................... $% 2.$ Continutul si obiectivul managementului resurselor umane 2.2 &unctia resurse umane si compartimentul 'esurse umane..

$% $$

Capitolul 3
6S'+'#'5A5' 7E E-A#UA%E A C6M E5E45E' FAC56%U#U' UMA4 #A SC #USF667 C64S5A45A S%# ...... $4 "osibilitati de evaluare a competentei factorului uman la SC "()S&OO* Constanta S'( .... $4

Concluzii finale Bibliografie ... Anexe

23 24

C+",-O()( , rezentarea generala a S$C$ lus!ood Constanta S%#

2$2$ Scurt istoric
Societatea Plusfood B.V. este o firma de prelucrare a carnii de pasare ori!inara din orasul "oster#olde "landa. $n tara noastra functionea%a o sucursala a firmei inca din anul 2002 cu sediul in &onstanta 'ona (i)era Sud *!i!ea. Prin firma desemnam un !rup de personae or!ani%ate potri+it cerintelor ,uridice economice te-nolo!ice care concept si desfasoara un comple. de procese de munca in +ederea o)tinerii unui profit cat mai mare. Societatea S& Plusfood B.V. este o societate pe actiuni cu capital inte!ral strain. Societatii pe actiuni ii este caracteristica impartirea patrimoniului intr/un numar de parti cu o +aloare nominala numite actiuni. $nfluenta asupra mana!ementului firmei se manifesta de o)icei in cadrul *dunarii 0enerale a *ctionarilor prin numarul si +aloarea actiunilor detinute. $storia entitatii Plusfood a inceput la Plu1on care asta%i este entitatea sora. &u 30 de ani in urma Plusfood a functionat la Plu1on ca si o sectie care producea produse speciale din carne de pasare con!elata. Plu1on a fost fondat cu 50 ani in urma ca o entitate prelucratoare de carne de pasare cu propria retea de macelarii si prelucrea%a carne proapata de pui. $n acesta ramura este cea mai mare mare intreprindere din "landa. $n urma cu 15 ani directiunea &e)eco compania mama a luat deci%ia sa decuple%e Plusfood de Plu1on deoarece mar1etin!ul +alorificarea si lo!istica carnii proaspete si a carnii con!elate a inceput sa arate diferente mari. Produsele din carne proaspata pot fi transportate dat fiind natura lor pe o distanta limitata. Produsele din carne con!elata nu cunosc acest o)stacol. &arnea de pui proaspata este comerciali%ata neampac-etata sau e+entual su) o folie transparenta. Produsele con!elate se comerciali%ea%a in am)ala, colorat si atre!ator prin care tentea%a clientii sa cumpere produsul. $n cei 15 ani de e.istenta Plusfood s/a de%+oltat dintr/o intreprindere mica din "landa intr/o intreprindere care ,oaca un rol important in 2uropa pe piata 3PP 43urder Processed Poultr56. 2a este cunoscuta ca sic ea mai mare ino+ati+a intreprindere

care de%+olta cele mai multe produse noi si in pri+inta calitatii are un loc presti!ious in 2uropa. 2ntitatea este impartita in trei sectiuni7 / mar1etin! si +an%ari8 / ino+atie si desi!n8 / sectia de productie8 Sectia de mar1etin! si +an%ari este constituita din punctele de comerciali%are din "landa *n!lia 3ranta Spania $talia si 9n!aria. $n toate celelate tari din 2uropa de Vest se comerciali%ea%a direct din "landa sau prin intermediul unor en/!ross/isti locali. Scopul urmarit ca in urmatorii anis a se desc-ida si alte puncte de comerciali%are mai ales in tarile estice ale 9niunii 2uropene. $ntre timp s/a intrat si pe piata romaneasca produsele marca 3ri1i fiind pre%ente in toate supermar1eturile din :omania. Sectia de ino+atie si desi!n se afla in "landa si este raspun%atoare pentru de%+oltarea produselor si conceptelor noi pentru intrea!a 92. *ceasta sectie este sic ea care ofera spri,inul et-nic punctelor de comerciali%are din diferite tari. Productia se desfasoara in trei fa)rici proprii respecti+ din "landa *n!lia :omania si la alte doua fa)rici din Bra%ilia si ;ailanda cu care firma este in relatii de parteneriat. (a Plusfood lucrea%a in total 400 de an!a,ati productia fiind de 18.000 tone de produse din carne de pui care sunt +andute su) numele de marca 3ri1i. &irculatia de marfuri se ridica la 100 milioane dolari. ")iecti+ele Plusfood B.V. pe termen mediu si lun! sunt urmatoarele7 <Plusfood +rea sa fie un specialist inno+ator in domeniul prelucarii dura)ile a carnii de pasare si printr/un lant !arantat de ma!a%ine pentru preparate usor de !atit sa/si e.tinda po%itia pe piata 92 sis a o)tina re%ultate financiare sanatoase. Plusfood isi indreapta acti+itatea primara pe produsele con!elate care sunt comerciali%ate in cea mai mare parte su) numele de marca 3ri1i. Plusfood considera deasemenea importanta sa fie un patron )un pentru an!a,atii lui=. 4Piet Boer > 0eneral ?ana!er Plusfood BV6

2$/$ 6biectul de activitate

*cti+itatea Plusfood &onstanta consta in prelucrarea carnii de pasare aflate in stare con!elata. 9nitatea are o capacitate de prelucrare de 12/20 tone produs finit in 24 ore. ?aterial prima este ac-i%itionata e.clusi+e de pe piata e.terna si soseste la fa)rica folosindu/se transportul na+al cu na+e tip container depo%itata in containere fri!orifice cu capacitatea de 20 tone@unitate. Pentru prelucrare fa)rica dispune de urmatoarele dotari7 / deposit fri!orific pentru depo%itarea materieie prime8 / spatii de productie cu temperature controlata 4/30A&@B30A&6 pentru decon!elare sta)ili%are con!elare8 / linie automati%ata pentru cali)rarea materiei prime8 / linie automati%ata pentru prelucrarea materiei prime nature8 / linie automati%ata pentru o)tinerea produselor de tip fast/food8

depo%it fri!orific pentru depo%itarea produsului finit8 u%ina fri!orifica centrala termica8 atelier mec-anic8 statie de epurare a apelor u%ate re%ultate in urma procesului de productie8 / spalatorie moderna pentru ec-ipamentul de productie. Spatiul de productie este impartit in doua %one7 lo# ris1 -i!- ris1. *cti+itatea se desfasoara in trei sc-im)uri7 / scim)ul 1 si 2 acti+itate de productie8 / sc-im)ul 3 acti+itate de cleanin!8 Pentru )una desfasurare a procesului te-nolo!ic de productie personalul dispune de conditi deose)ite7 / transport !ratuit la fa)rica8 / +estiare tip filtru8 / ec-ipament complet de protectie u%itat in industria alimentara8 / spatii de lucru lar!i care )eneficia%a de iluminare mi.ta 4naturala si artificiala68 / linii moderne de fa)ricatie8 / te-nolo!ii de ultima ora aplicate in domeniu8 / transport mecani%at al materiei prime si al produsului finit8 / spatiu pentru ser+irea unei mese calde asi!urata de an!a,ator8 / spatiu pentru fumat8 / spatiu pentru rela.are. Produsele o)tinute aflate in stare con!elata4/18A&6 se am)alea%a in pun!i de folie la !rama,e cuprinse intre 0.750 !rame si 10.000 !rame care dupa termosudare se impac-etea%a indi+idual in am)ala,e de carton specifice fiecarui produs in parte. *stfel am)ulate produsele se sti+uiesc pe paleti ce au !reutati diferite 4300 1! / 730 1!6 care dupa o anumita perioada de dopo%itare in depo%itul de produse finite se li+rea%a la )eneficiar prin intermediul transportatorilor auto. *uto+e-iculele folosite sunt special destinate acestui tip de produse. *cti+itatea S& Plusfood &onstanta S:( se inre!istrea%a la cele mai inalte standarde de calitate ea fiind acreditata de sitemele de calitate $S" si C*&&P. *+and in +edere ca7 / unitatea se apro+i%ionea%a cu matere prima din %one unde nu au fost depistate focare de !ripa a+iara 4Bra%ilia68 / produsele sunt supuse unui tratament et-nic adec+at 4B70A&@ B185A&68 / procesul de cleanin! se face folosindu/se su)stante de inalta performanta acti+itatea firmei nu a fost afectata de carantina pentru produsele din carne de pasare instituita de 92 ca urmare a !ripei a+iare aparute in :omania la inceputul lunii octom)rie 2005.

/ / / /

2$8$ Structura organizatorica

$n or!ani%area structurala a firmelor e.ista o multitudine de structure toate fiind mai mult sau mai putin +ariante a unor trei tipuri si anume7 / ierar-ica8 / functionala8 / ierar-ic/functionala. $n cadrul entitatii S.&.Plusfood &onstanta S:( e.ista o structura ierar-ica/liniara. &a atare la orice ni+el ierar-ic un su)ordonat nu primeste dispo%itii decat de la sin!urul conducator in fata caruia raspunde pentru actiunea sa. $ntrucat acest tip de structura este simplu de inteles el este si usor de aplicat in procesul conducerii. $ntotdeauna in +arful unei astfel de piramide se afla conducatorul colecti+ si indi+idual care e.ercita conducerea operati+e iar la )a%a de !asesc e.ecutantii. *cest tip de structura pre%inta urmatoarele a+anta,e7 / sisteme de comunicatie a+and canale de le!atura relati+e scurte sunt rapide in sens descendent cat si ascendant actionand cu eficienta mare8 / prin numarul redus de mem)rii autoritatea si raspunderile sunt )ine definite8 / nu apare necesitatea solicitarii specialistilor in sta)ilirea sc-emelor or!ani%atorice acestea fiind destul de simple8 / posi)ilitatea ela)orarii operati+e a celor mai corespun%atoare deci%ii culti+and si promo+and spiritual de sinte%a acesta constituind o )una scoala de formare a cadrelor de conducere. $n acest sistem de or!ani%are structurala fiecare sef este o)li!at prin raspunderile sale sa cunoasca e+alue%e optimi%e%e toate acti+itatile cerute de reali%area acestui o)iecti+. Structura de conducere a unei firme este repre%entata printr/o or!ani!rama care poate fi7 rectan!ulara > +erticala ori%ontala sau circulara. "r!ani!rama este o repre%entare!rafica a structurii de conducere. $n sta)ilirea or!ani!ramei tre)uie tinut cont de particularitatile entitatii de o)icti+e de de%+oltarea in perspecti+e de acceptarea dele!arii de autoritate. "r!ani!rama concernului &e)eco 0roup a Plusfood 0rup si a Plusfood &onstanta sunt pre%entate in ane.ele de la nr.1 la nr.6. &onform pre+ederilor le!islatiei in +i!oare (e!ea 15@1990 S.&.Plusfood &onstanta S:( are o structura or!ani%atorica de tip piramidal ce cuprinde ni+ele ierar-ice si se pre%inta astfel7 a6 ?ana!er !eneral )6 Bordul director7 / director productie si calitate / director economic / director te-nic / director administrati+e c6 Sefi sectii si ser+icii

d6 Personal de e.ecutie *ceasta structura este pre%entata in or!ani!rama 4ane.a nr. 66

2$4$ Structura manageriala

?ana!ementul societatii in conformitate cu pre+.(e!ii nr.66@1994 este asi!urat in )a%a contractului de mana!ement inre!istrat la :e!istrul &omertului de catre o persoana ,uridica. *tri)utiile sunt urmatoarele7 / concepe si aplica strate!ia !enerala de functionare a societatii si politica de de%+oltare a societatii8 / proiectea%a ansam)lul de masuri necesare reali%arii contractelor or!ani%arii productiei si ridicarea parametrilor calitati+i ai intre!ii acti+itati8 / selectea%a an!a,ea%a si concedia%a personalul salariat8 / ne!ocia%a contractile indi+idualeale salariatilor8 / sta)ileste atri)utiile pe trepte ierar-ice si raspunde de reali%area acestora. ?ana!erul coordonea%a acti+itatea directorilor e.ecuti+e si in mod indirect urmatoarele compartimente7 / productie > calitate > lo!istica8 / personal > administrati+e8 / te-nic8 / protectia muncii. Directorul de productie si calitate coordonea%a direct acti+itatile de productie si calitate planuficarea te-nolo!iei si consumurilor apro+i%ionare > import desfacere > e.port reali%ate prin compartimenteleproductie > calitate si lo!istica cleanin!. Directorul economic coordonea%a compartimentele financir conta)ilitate decontari +alutare. Directorul te-nic se ocupa de in+estitii sectorul mec-anic centrala fri!orifica si cea termica si de sectorul de transporturi. Directorul de resurse umane coordenea%a compartimentul resurse umane si sectorul administrati+. Solutia or!ani%atorica adoptata este eficienta asi!ura e.istenta la ni+elul societatii a unor pro!rame de de%+oltare a productiei in perspecti+e care sa mentina societatea in po%itia de lider in productia de procesare a carnii de pasare pe plan national.

2$9$ Structura resurselor umane

Dinamica fondului de personal in perioada 2006/2008 se pre%inta astfel7
'epartizare total personal +nul 2%%7

2%%6

2%%.

$2%

$%5

$%%

Datorita introducerii de noi te-nolo!ii moderni%arii liniilor de productie si eliminarii operatiunilor cu !rad redus de te-nolo!i%are se constata o reducere permanenta de personal in anii 200/2008 tendinta care +a continua si dupa anul 2008.

2$:$ Structura de personal

Structura de personal se pre%inta astfel7 ;otal personal Din care7 / mana!er / directori e.ecuti+e / ;2S* / &ontrol calitate / Sef formatie / muncitori 100 persoana ,uridical 4 11 4 4 77

2$;$ Cali!icarea personalului

:eferitor la ni+elul de pre!atire al an!a,atilor situatia in 2008 se pre%inta astfel7 / studii superioare E 8F / 8 persoane / studii medii E 70F / 70 persoane / scoala profesionala E 22F / 22 persoane ;";*( 7 100F / 100 persoane

2$<$ Structura salariatilor pe varste se prezinta ast!el&

/ / / / pana la 30 ani pana la 40 ani pana la 50 ani peste 50 ani -O-+( 72 respecti+ 72F 15 15F 8 8F 5 5F 100 100F

?a,oritatea se incadrea%a in !rupa de +arsta de pana la 30 ani ceea ce arata ca forta de munca este in deplina capacitate. "mo!eni%area +arstei asi!ura im)inarea maturitatii si a e.perientei celor in +arsta cu dinamismul si spiritual de initiati+a al celor tineri.

2$1$ Structura salariatilor dupa vec=imea in munca si sex

Vec-imea in munca repre%inta de asemenea o +aria)ila importanta in anali%a si e+aluarea potentialului uman. Vec-imea in munca inseamna e.perienta acumulata dar uneori si infle.i)ilitatea in adaptare conser+atorism. Solutia o repre%inta tot omo!enitatea. Structura pe se.e se utili%ea%a acolo unde aceasta diferentiere este ceruta de specificul acti+itatii desfasurate.
/ec ime "ana la 5 ani ,ntre 62$% ani ,ntre $$2$5 ani ,ntre $622% ani "este 2% ani -otal 0 din total personal 22F 38F 13F 19F 8F 100F 1arbati 10 20 8 12 5 55 &emei 12 18 5 7 3 45

Peste 20 ani Intre 16-20 8% ani 19%

Pana la 5 ani 22%

Intre 11-15 ani 13%

Intre 6-10 ani 38%

3i!ura nr.1 > :epre%entarea pe +ec-ime in munca

Fem ei 45%

Barbati 55%

3i!ura nr.2 > :epre%entarea pe se.e

2$20$ roductivitatea muncii

Producti+itatea muncii este indicatorul sintetic care masoara !radul de utili%are a potentialului uman. Se calculea%a dupa ca% in unitati fi%ice con+entionale si +alorice7 / +alori a)solute G &* # E HHH sau # E HHHH IS Im 9nde 7 G E productia fi%ica &* E cifra de afaceri IS E numarul de salariati Im E numarul de muncitori / dinamica producti+itatii muncii J1 l# E HHH . 100 J0 Jl > J0 Dl# E HHHHH J0 9nde 7 l# E indicele producti+itatii muncii Dl E a)aterea relati+e 1 0 E perioada curenta respecti+ de )a%a
Dinamica producti+itatii muncii 2%%7 2%%.

+n

2%%6

10

"roductia34g "roductia3(ei -otal personal 53463Om3+n 53(ei3Om3+n

210.000 4.100.275 120 1750 34.169

225.000 4.393.148 105 2143 41.840

250.000 4.881.275 100 2500 48.813

C+",-O()( ,, Managementul resurselor umane

/$2$ Con.inutul >i obiectivul managementului resurselor umane
:esursele sunt totalitatea elementelor sociale economice naturale de care se dispune la un moment dat utili%ate sau utili%a)ile pentru o)Kinerea de )unuri sau ser+icii. :esursele umane sunt o cate!orie a resurselor economice care sinteti%ea%L potenKialul de muncL a unei KLri %one !eo!rafice. Se aprecia%L cu a,utorul unor indicatori ca7 populaKia acti+L disponi)ilL populaKia Mn +NrstL de muncL Oi aptL dar Oi a elementelor calitati+e7 stare sLnLtate ni+el de pre!Ltire etc. ?ana!ementul resurselor umane se poate defini din douL puncte de +edere7 ca ati+itate Oi ca disciplinL. ?ana!ementul resurselor umane ca acti+itate este ansam)lul de acti+itLKi pri+itoare la asi!urarea de%+oltarea folosirea eficientL a personalului din cadrul unitLKii. &a disciplinL mana!ementul resurselor umane este menitL sL cree%e Oi sL mo)ili%e%e cunoOtinKele necesare Mn MnKele!erea Oi re%ol+area pro)lemelor pri+ind asi!urarea de%+oltarea folosirea eficientL a personalului din or!ani%aKie. ?ana!ementul resurselor umane este OtiinKa Oi arta ela)orLrii Oi implementLrii strate!iei Oi politicii de personal Mn +ederea reali%Lrii cu ma.im de eficienKL a o)iecti+elor intreprinderii. $mportanKa mana!ementului resurselor umane pro+ine de la importanKa resursei a+Nnd ca su)iect omul Oi cL Mn toate acti+itaKile omul se aflL Mn centrul acti+itLKii. ;oate resurse sunt importante dar omul e cel mai important pentru cL le pune Mn miOcare pe celelalte. 3LrL om rLmNn inerte. $mportanKa omului Mn conducere Mn procesul economic dL importanKL MnsLOi disciplinei. &onKinutul mana!ementului resurselor umane este dat de multitudinea Oi di+ersitatea acti+itLKilor care tre)uie desfLOurate Mn consecinKL principalele domenii de acti+itate sunt7

11

 *tra!erea Oi folosirea resurselor umane Oi asi!urarea mana!erului cL toate posturile sunt ocupate de personal calificat. *dministrarea personalului domeniu care presupune acti+itLKi ca7 Mnre!istrarea personalului aplicarea le!islaKiei Mn domeniu remunerarea personalului Oi plata contri)iKiilor la )u!etul statului etc. 0estiunea personalului conceputL Oi orientatL pe urmLtoarele direcKii7 pre+i%ionarea necesarului de forKL de muncL pe speciali%Lri calificLri8 recrutarea personalului8 e+aluarea posturilor de lucru8 ela)orarea planului pri+ind promo+area personalului. *dministrarea salari%Lrii Oi a altor remuneraKii MnsoKitL de preocuparea de a e+alua corect salariul curent Oi de a asi!ura o salari%are corectL Oi ec-ita)ilL. 3ormarea profesionalL cu scopul de a asi!ura o forKL de muncL instruitL Oi cNt mai performantL. &onceperea modalitLKilor concrete Oi crearea unui sistem de relaKii cu salariaKii care sL le asi!ure satisfacKii Oi posi)ilitatea de a Mm)ina interesele personale cu cele ale unitLKii. Planificarea Oi de%+oltarea unei structuri or!ani%atorice care sL ofere condiKii pentru atra!erea Oi menKinerea unui personal competent Oi calificat. $nformarea Oi comunicarea care presupun ela)orarea unor elemente sintetice Oi periodice atNt pentru mana!erii unitLKii cNt Oi pentru salariaKii lor. Se cuprind aici informaKii referitoare la intreprindere personal situaKia economicL e+oluKia te-nolo!iei comerciale umane etc. ")iecti+ul principal al mana!ementului resurselor umane conform lui ?at-is :. este acela de a furni%a pricepere Oi e.perienKL Mn acest domeniu astfel MncNt sL fie o)Kinute performanKe optime Oi si!ure folosind cele mai adec+ate metode=. Pn orice intreprindere e.istL 2 cate!orii de o)iecti+e7 1. Strate!ice >care sunt pe termen lun! Oi care au ne+oie de or!ani%area Oi planificarea resurselor umane. *ceste o)iecti+e sunt7 studiul tendinKei e+oluKiei resurselor de muncL8 e+oluKia Oi de%+oltarea cadrului le!islati+8 ela)orarea salariilor. 2. "peraKionale >care au Mn +edere acti+itLKi +i%Nd conducerea %ilnicL a !rupurilor de muncL. &a o)iecti+e menKione%7 selecKia personalului8 protecKia Oi securitatea muncii mana!ementul conflictelor instruirea curentL a personalului.

/$/ $ Func.ia resurse umane >i compartimentul resurse umane

Pro)lemele de conducere de comunicare de informare ocupL un loc tot mai important Mn cadrul noilor compartimente de resurse umane a+Nnd o structurL adec+atL noilor cerinKe pe linii de personal. 3uncKia de resurse umane +ine sL su)linie%e modificLrile de ordin cantitati+ Oi calitati+ care au fost Mnre!istrate Mn acest domeniu.

12

Sarcinile de administrare a personalului Oi de aplicare a pre+ederilor dreptului muncii specifice funcKiei de personal s/au multiplicat Oi Mm)o!LKit funcKia de resurse umane urmLrind Mn sinte%L7 pre+i%ionarea Oi asi!urarea cu cadre8 administrarea personalului8 !estiunea personalului Oi a carierelor profesionale8 comunicaKii Oi ne!ocieri8 politica de moti+are Oi inte!rare8 de%+oltarea socialL etc. 3uncKia resurse umane tre)uie sL ai)L o du)lL finalitate7 1. :eali%area inte!rLrii o)iecti+elor sociale Mn o)iecti+ele !enerale ale intreprinderii prin corelarea ne+oilor de%+oltLrii umane Oi sociale cu restricKiile economice ale unitLKii. 2. &oordonarea laturilor concrete de !estiune propriu/%isL a resurselor umane. De%+oltarea funcKiei de resurse umane este rele+antL Oi prin pre%enKa Mn ma,oritatea intreprinderilor a unor posturi de )a%L specifice resurselor umane7 Director resurse umane :esponsa)il cu !estiunea cadrelor :esponsa)il cu formarea profesionalL :esponsa)il cu recrutarea Oi Mncadrarea personalului :esponsa)il cu protecKia muncii. &ompartimentul de resurse umane Oi acti+itLKile reali%ate Mn cadrul acestuia sunt Mndeplinite de persoane speciali%ate !rupate Mn colecti+e )irouri direcKii sau departamente dupL specific. (a firmele de dimensiuni foarte reduse pro)lemele le!ate de personal sunt re%ol+ate de colecti+ul de personal= coordonat de patron sau directorul firmei. Pentru firmele mici Oi mi,locii a+Nnd Mntre 200/300 an!a,aKi pNnL la 1000 de persoane e.istL )irou sau ser+iciul de resurse umane. Pn cadrul intreprinderilor mari sunt or!ani%ate direcKii sau departamente de resurse umane. DupL ?at-is :. departamentul resurse umane desfaOoarL acti+itLKi Mn urmLtoarele domenii7 1. Personal 4 recrutare selecKie Mncadrare Oi promo+are !estiunea cLrKilor de muncL e+idenKa salariaKilor6 2. Pn+LKLmNnt 4pre!Ltirea personalului speciali%area an!a,aKilor perfecKionare Mn profesie recon+ersie profesionalL6 3. Salari%are 4sta)ilirea drepturilor salariale moti+are Oi promo+are profesionalL6 4. Iormarea muncii 4ela)orare Oi re+i%uire de normL de muncL e+aluarea performanKelor6 5. *nali%a muncii 4la ni+el de persoanL la ni+elul departamentului la ni+elul firmei6. *cest compartiment este condus de un director de resurse umane de multe ori specialist cu studii uni+ersitare care are autoritate funcKionalL dar nu are autortitate directL asupra salariaKilor. 2l este de multe ori a doua persoanL din firmL dupL directorul !eneral care participL la sta)ilirea politicilor sociale Oi la

13

punerea lor Mn practicL. ProfesioniOtii Mn acest domeniu tre)ui sL posede cunoOtinKe Mn trei domenii7 2ducaKie !eneralL 4lim)i stLine matematicL psi-olo!ie6 &unoOtinte fundamentale din domeniul afacerilor 4mana!ement conta)ilitate finanKe informaticL economie statisticL 6 ?ana!ementul resurselor umane 4le!islaKia muncii administrarea salariilor comportament uman etc.6 Pe lNn!L cunoOtinKele mana!eriale directorul de resurse umane tre)uie sL MntruneascL Oi urmLtoarele calitLKi7 Perse+erenKL Mn urmLrirea aplicLrii soluKiilor corecte :L)dare Oi MnKele!ere faKL de opiniile celorlalKi SL formule%e rapid soluKii la pro)lemele i+ite SL iu)eascL oamenii sL posede un spirit de ec-ipL SL manifeste loialitate faKL de cola)oratori SL posede simKul umorului. Succesul personal al mana!erului de resurse umane depinde de felul Mn care se +a folosi de aceste calitLKi Mn propria acti+itate. 3irma S.&. Plusfood &onstanta S:( are un )iroul de resurse umane care reali%ea%L urmLtoarele acti+itLKi7 *si!urarea recrutLrii personalului atNt din interior firmei cNt Oi din e.terior prin apelarea la surse de recrutare cum ar fi7 recrutarea a)sol+enKilor din Mn+LKLmNntul superior Ocoli profesionale prin primirea de cereri de an!a,are direct la firmL prin intermediul anunKurilor din presL Oi prin cola)orLri cu centrele de plasare a forKei de muncL *plicarea stictL a pre+ederilor le!ale Mn +i!oare pri+ind salari%area personalului an!a,at &alcularea salariilor Oi distri)uirea lor fiecLrui an!a,at Pntocmirea contractelor de muncL Oi Mnre!istrarea lor la &amera de ?uncL "perarea Mn cLrKile de muncL de fiecare datL cNnd e.istL unele modificLri $nformarea personalului asupra modului de calcul a salariilor 2+idenKa personalului 2+idenKa concediilor de odi-nL a concediilor medicale a concediilor de odi-nL suplinentare a Mn+oirilor a pre%enKei prin +erificarea ponta,elor

14

C+",-O()( ,,, osibilitati de evaluare a competentei !actorului uman

- STUDIU DE CAZ -

$n cadrul firmei S.&.Plusfood &onstanta S:( nu se reali%ea%a e+aluarea periodica a calitatii an!a,atilor. 9n rol semnificati+ in pre!atirea im)unatatirea si e+aluarea performantei factorului uman in cadrul acestei entitatii ar tre)ui sa/l ai)a &ompartimentul de :esurse 9mane. Pentru a se folosi cat mai efficient sistemele de lucru &ompartimentul de resurse 9mane ar tre)ui sa/sifocali%e%e atentia asupra calitatii an!a,atilor. *stfel an!a,atii inteli!enti +or putea folosi la ma.imum aparatura si pot !asi cele mai eficiente moduri de utili%are a aparaturii. 'onele c-eie ale politicii de :esurse 9mane ar tre)ui sa includa7 1. :ecrutare si selectie8 2. 2+aluarea performantelor8 3. De%+oltarea carierei8 4. ;rainin! si de%+oltare8 5. ?oti+atia si sistemele de compensatie8 6. &omunicare8 7. (e!islatia si protectia muncii. " solutie eficienta pentru pre!atirea im)unatatirea si e+aluarea performantei factorului uman este7 trainingul. -rainingul este un proces planificat pentru a modifica atitudini cunostinte sau comportamente printr/o e.perienta do)andita prin studiu in +ederea o)tinerii unei performante optime in cadrul unei acti+itati sau !ame de acti+itati. in sistemul de lucru urmareste de%+oltarea a)ilitatilor indi+iduale pentru satisfacerea ne+oilor de forta de munca pre%ente si +iitoare ale or!ani%atiilor. $n !eneral Qnecesitate de trainin!Q inseamna orice carenta in performanta unui an!a,at sau o potentiala performanta care poate fi remediata printr/un trainin! corespun%ator.

15

Iecesitatea de trainin! poate aparea din mai multe moti+e7 / introducerea unei te-nolo!ii noi8 / sc-im)ari le!islati+e8 / introducerea de produse @ ser+icii noi8 / reor!ani%are fu%iune sau lic-idare8 / fluctuatia de personal8 / producti+itatea sca%uta8 / scaderea moralului an!a,atilor8 / ne+oia de a ramane competiti+. *nali%a necesitatilor de trainin! se concentrea%a pe diferenta dintre ceea ce an!a,atii stiu si pot sa reali%e%e si ceea ce ar tre)ui si sunt capa)ili sa reali%e%e. Ie+oile de trainin! pot fi identificate la diferite ni+ele din or!ani%atie. De e.emplu7 la ni+el de or!ani%atie de departament de ec-ipa indi+idual. Ie+oile or!ani%atiei se transpun in ne+oile departamentelor ec-ipelor de lucru si in final se im)ina cu ne+oile indi+iduale ale an!a,atilor. *nali%a necesitatilor de trainin! parcur!e urmatoarele etape7 1. pre!atire8 2. colectare date8 3. interpretarea datelor8 4. recomandari8 5. plan de actiune. &ele mai folosite surse de date pentru anali%a necesitatilor de trainin! care ar tre)ui utili%ate in cadrul S& Plusfood &onstanta S:( sunt7 / Documentele7 o descrierea postului8 o e+aluarea performantei8 o raport de trainin!8 o statistici de personal8 o planul de afaceri al companiei. / $nter+iuri8 / &-estionare8 / ")ser+atia8 / ;este de aptitudini8 / 0rupuri de discutii. 3ormularul de e+aluare a performantei furni%ea%a cele mai importante date referitoare la ne+oile de trainin!. Pentru planificarea pro!ramului de trainin! tre)uie sa se tina cont de urmatoarele aspecte7 / o)iecti+ele trainin!ului8 / )u!et8 / participanti8 / structura8

16

/ locul de desfasurare8 / timp8 / traineri8 / metode. ")iecti+ele pro!ramului de trainin! sunt7 / atin!erea standardelor de performanta sta)ilite pentru fiecare post8 / im)unatatirea calitatii in relatiile de munca8 / cresterea moti+atiei an!a,atilor. Bu!etul alocat pentru trainin! este impartit in7 / c-eltuieli fi.e8 / c-eltuieli +aria)ile8 / c-eltuieli nepre+a%ute. &-eltuieli fi.e E c-iria salilor de curs salariile an!a,atilor permanenti costul ac-i%itiei ec-ipamentelor &-eltuieli +aria)ile E c-eltuieli cu masa ca%area si transportul participantilor la curs costul materialelor de curs &-eltuieli nepre+a%ute E costuri implicate de trainin! nepro!ramat

'mplementarea programului de training

$mplementarea trainin!ului asi!ura cele mai adec+ate metode pentru a da posi)ilitatea participantilor sa do)andeasca a)ilitati cunostinte ni+ele de competenta de care au ne+oie. in functie de locul de desfasurare a pro!ramului de trainin! e.ista te-nicile7 Qon/t-e/,o)Q si Qoff/t-e/,o)Q.
Tehnica ON-THE-JOB

*cesta te-nica se desfasoara la locul de munca si poate fi utili%ata %i de %i ca facand parte dintr/un pro!ram de trainin! special intocmit. ;e-nica "n/;-e/Ro) foloseste utmatoarele metode7 7emonstratia este metoda de a e.plica si a arata participantilor cum sa e.ecute o lucrare si apoi li se da posi)ilitatea sa efectue%e lucrarea respecti+a. 2ste cea mai folosita metoda de trainin! deoarece este directa si implica participarea acti+a a an!a,atilor. *cesta metoda demonstratia este folosita in cadrul S& Plusfood &onstanta S:( doar pentru persoanele nou an!a,ate. Coac=ing este metoda pre+a%uta pentru a de%+olta aptitudini cunostinte si a)ilitati indi+iduale. *ceasta consta in7 / a a,uta oamenii sa afle cat de )ine procedea%a si ce au ne+oie sa in+ete8 / utili%area oricaror situatii aparute pentru a in+ata din ele8 / asi!urarea unei orientari in le!atura cu modul de e.ecutare a unor sarcini specifice in mod corespun%ator pe )a%a a,utorului acordat an!a,atilor pentru ca acestia sa in+ete si sa nu li se dea instructiuni le!ate de ce sa faca si cum sa faca. 'otatia posturilor 3 e!perienta planificata are ca scop sa mareasca e.perienta an!a,atilor prin mutarea acestora de pe un post pe altul sau dintr/un departament in altul. *ceasta poate sa fie o metoda ineficienta si frustranta de

17

o)tinere a unor cunostinte si a)ilitati suplimentare in ca%ul in care nu este planificata si controlata corespun%ator. Mentoring este metoda de utili%are a unor persoane selectionate si instruite special pentru a asi!ura orientarea si consilierea an!a,atilor. ?entorin!ul completea%a trainin!ul formal prin asi!urarea celor ce )eneficia%a de trainin!ul unei orientari indi+iduale acordata de mana!eri cu e.perienta. in companie on/t-e/,o) este sin!ura cale de de%+oltare si punere in practica a a)ilitatilor cu specific7 mana!erial conducerea ec-ipei te-nic +an%ari si administrati+.

5e=nica 6FF"5HE"?6+ *ceasta se desfasoara in afara locului de munca fie in interiorul companiei fie in e.teriorul ei. 2ste utili%ata in cadrul cursurilor de trainin! formal. *ceasta include7 #ectura este o discutie cu o participare foarte mica cu e.ceptia partii de intre)ari si raspunsuri de la sfarsitul traini!ului. Se foloseste pentru a se transfera informatii audientei a+and un continut si un timp controlat. 2ficienta unei lecturi depinde de a)ilitatea trainerului de a pre%enta materialul cu a,utorul unor mi,loace +i%uale. 7iscutia. *ceasta metoda se foloseste pentru7 / a face auditoriul sa participe acti+ la studiu8 / a da oca%ia participantilor sa in+ete din e.perienta altora8 / a a,uta participantii sa intelea!a alte puncte de +edere si sa/si de%+olte capacitatea de e.primare. Scopul trainerului consta in orientarea !rupului. *cesta tre)uie sa stimule%e dorinta de a discuta sa oriente%e discutia pe directii presta)ilite si sa ofere o conclu%ie. Studiile de caz. Descrierea unui e+eniment sau a mai multor circumstante care sunt anali%ate de catre participanti pentru dia!nosticarea cau%elor unor pro)leme si !asirea unei solutii. Studiile de ca% sunt folosite in special in cadrul trainin!ului pentru mana!eri si sefi de departamente deoarece sunt )a%ate pe con+in!erea ca competenta mana!eriala si intele!erea pot fi o)tinute cel mai )ine prin studierea si discutarea unor e+enimente. ?ocuri de rol. Participantii ela)orea%a o situatie asumandu/si rolurile persona,elor implicate. Situatia este aceea in care e.ista interactiuni intre 2 persoane sau in cadrul unui !rup. 3iecarui participant i se dau indicatii scrise si li se e.plica pe lar! rolul lor in cadrul ,ocului. Rocul de rol este utili%at pentru a da mana!erilor sefilor de departamente si responsa)ililor de +an%ari posi)ilitatea de a aplica situatii reale ca inter+iul conducerea ec-ipei tinerea unor sedinte consiliere sedinte de e+aluare a performantei. Simularea. ?etoda de trainin! care com)ina studiile de ca% si ,ocurile de rol pentru a o)tine o cantitate ma.ima de realism. Scopul este de a asimila mai

18

usor ceea ce a fost in+atat prin reproducerea situatiilor care sunt mai aproape de +iata reala. Participantii au in acest fel prile,ul sa/si e.ercite comportamentul in conditii identice sau similare cu acelea pe care le +or intalni in munca lor. Exercitii in grup. Participantii e.aminea%a pro)lemele si de%+olta solutii pentru re%ol+area pro)lemelor in !rup. Scopul e.ercitiilor de !rup este de a do)andi practica de lucru impreuna cu altii si de a o)tine o +i%iune interna asupra modului in care !rupele se comporta in a)ordarea pro)lemelor si luarea deci%iilor. 2.ercitiile de !rup pot fi folosite ca parte a pro!ramului de constituire a ec-ipei de de%+oltare a a)ilitatilor interacti+e. Ateliere de lucru. :epre%inta un !rup de oameni adunati special care cu a,utorul unei persoane e.aminea%a in comun pro)lemele or!ani%atiei. $n companie te-nica off/t-e/,o) este cea mai )una cale pentru do)andirea unor a)ilitati pri+ind munca de )irou ser+icii +an%ari si pentru studiul procedurilor companiei. *ceasta a,uta la cresterea ni+elului de identificare a participantilor cu compania in ansam)lu. 9tili%area te-nicilor de trainin! sistematic ec-ipamente speciale si traineri )ine instruiti duc la do)andirea acti+itatilor si cunostintelor de )a%a / rapid si economic. 2.tern te-nica off/t-e/,o) este utila pentru de%+oltarea a)ilitatilor mana!eriale conducerea ec-ipei si do)andirea cunostintelor te-nice sociale in special atunci cand cursurile acopera teoria standard si practica si mai usor de transpus de la !eneral la particular. $n toate metodele folosite se tine seama de urmatoarele principii7 / participantii sunt in !eneral moti+ati sa in+ete. 2i isi +or dori sa/si foloseasca e.perientele personale pentru a ilustra ceea ce in+ata8 / participantii au ne+oie sa intelea!a rele+anta si importanta a ceea ce in+ata8 / participantii au ne+oie de informatii +alide de fapte8 / oamenii +or sa plece de la curs cu informatii practice pe care sa le implemente%e in acti+itatea lor de %i cu %i8 / pentru participanti modul de pre%entare si de e.punere este la fel de important ca si continutul cursului8 / oamenii +in la curs cu asteptari concrete tre)uie sa cunosti aceste asteptari inaintea cursului si sa le raspun%i la timpul lor8 / oamenii sunt nera)datori8 / participantii +or sa fie implicati acti+ in procesul de in+atare8 / participantii +or in+ata mai )ine daca partea teoretica este sustinuta de e.emple practice8 / participantilor le place sa/si foloseasca cunostintele talentele si aptitudinile in timpul sesiunilor8 / stilul si +ite%a de in+atare pot sa difere de la un participant la altul.

Evaluarea programului de training

Dupa fiecare pro!ram de trainin! la S& Plusfood &onstanta S:( ar tre)ui sa se faca si o e+aluare a pro!ramului de trainin!. $n acesta etapa ar tre)ui sa se

19

constate eficienta trainin!ului si impactul pe care l/a a+ut asupra personalului implicat in acesta etapa si sa se constate daca au fost atinse toate o)iecti+ele propuse la inceput. 2+aluarea pro!ramului de trainin! ar tre)ui sa se faca la diferite ni+ele si anume7 1. Ii+elul reactiilor participantilor la trainin!7 / cat de util si cat de placut8 / ce !andesc ei despre seminariile de trainin! si despre traineri8 / ce considera ca tre)uie im)unatatit8 / la ce cred ca ar tre)ui sa se renunte8 / parerea lor despre or!ani%area trainin!ului. 2. Ii+elul de in+atare7 / e+aluarea procesului de in+atare necesita masurarea a ceea ce participantii au in+atat in urma trainin!ului8 / cunostintele si a)ilitatile pe care le/au do)andit sau sc-im)ari de atitudine. 3. &omportamentul la locul de munca7 / se concentrea%a pe masurarea proportiei in care participantii au aplicat cunostintele lor la locul de munca. *ceasta constituie o e+aluare a cunostintelor acumulate la cursul teoretic care au fost transferate in situatia practica la slu,)a. 4. Ii+elul or!ani%ational7 / masoara efectul trainin!ului asupra intre!ii or!ani%atii in termeni de im)unatatire a performantelor7 producti+itate8 calitate contri)utie +olum de +an%ari. *cest tip de e+aluare nu repre%inta doar sc-im)arile de comportament care au a+ut loc ci si raportul )enefic adus de aceste sc-im)ari or!ani%atiei. 5. Valoarea finala7 / e+aluarea )eneficiilor o)tinute de or!ani%atie in urma pro!ramului de trainin! in termeni de7 cresterea profita)ilitatii mentinerea po%itiei sau de%+oltarea. Se poate definii si pe )a%a o)iecti+elor personale ale participantilor. 2+aluarea la acest ni+el este le!ata de felul in care or!ani%atia ,udeca eficienta si succesul sau insuccesul. Pentru o e+aluare eficienta a an!a,atilor ar tre)ui sa se alea!a cele mai )une metode de colectare a datelor cum ar fi7 / inter+iuri / acestea pot fi structurate cu intre)ari presta)ilite8 / c-estionarele / cea mai populara metoda de colectare a datelor. &-estionarele repre%inta o lista de intre)ari presta)ilite care se refera la o !ama de raspunsuri de la cele mai simple pana la anumite comentarii. Se folosesc inainte si dupa curs pentru sta)ilirea cunostintelor acumulate. / o)ser+atia / pentru e+aluarea trainin!ului ma,oritatea o)ser+atiilor sunt facute de o)ser+atorii din afara7 traineri sau super+i%ori. ;rainerii o)ser+a comportamentul celor implicati in procesul de trainin! Qoff/t-e/,o)Q in timp ce super+i%orii o)ser+a comportamentul indi+idual la re+enirea la locul de munca. / teste / acestea sunt e.aminari practice a cunostintelor si a)ilitatilor asa incat re%ultatele indi+iduale sa poata fi comparate fie cu performantele unor

20

persoane similare supuse aceluiasi test in aceleasi conditii fie cu un numar de raspunsuri corect date. / anali%a materialelor / se refera la anali%a tuturor materialelor de predare utili%ate. / anali%a re%ultatelor / pentru e+aluarea la ni+elul cost / )eneficii re%ultatele pot fi anali%ate pentru a constata ce im)unatatiri sau ce reduceri au fost constatate in rata de pierderi accidente a)senteisme intar%ieri de li+rare fluctuatie de personal. Dupa ce materialul de e+aluare a trainin!ului a fost colectat si anali%at responsa)ilul cu acti+itatea de trainin! intocmeste un raport corespun%ator pentru fiecare seminar de trainin! si un raport !eneral al pro!ramului de trainin!. *ceste rapoarte sunt pre%entate si discutate cu directorul departamentului :esurse 9mane al companiei. :apoartele de trainin! sunt o sursa importanta de date pentru planificarea urmatorului pro!ram de trainin!. Pe )a%a rapoartelor se +a sti ce tre)uie im)unatatit si ce nu tre)uie repetat. Dupa efectuarea unui pro!ram de trainin! S& Plusfood &onstanta S:( ar tre)ui sa estime%e urmatoarele7 / cresterea performantei an!a,atilor / reducerea costurilor de recrutare / crearea unei atitudini mai recepti+e la sc-im)are / reducerea fluctuatie de personal / moti+area an!a,atilor prin acordarea de prime / im)unatatirea procesului de comunicare / cresterea producti+itatii. Pentru personalul antrenat in desfasurarea unui proces de trainin! la S& Plusfood &onstanta S:( acesta ar tre)ui sa ai)a urmatoarele efecte7 - cresterea performantei indi+iduale - sporirea moti+atiei in ca%ul in care aceasta e.ista sau +a e.ista - cresterea satisfactiei muncii - cresterea numarului de speciali%ari - fle.i)ilitate - cresterea +alorii indi+iduale pe piata muncii - sanse de promo+are interna - mariri de salariu in ca%ul in care procesul de trainin! are efecte po%iti+e asupra an!a,atului - relatii mai )une intre mana!eri si su)ordonati - im)unatatirea comunicarii 2+aluarea performantelor an!a,atilor la S& Plusfood &onstanta S:( ar tre)ui sa se faca o data pe an iar pentru an!a,atii noi e+aluarea ar tre)ui sa se faca la sfarsitul perioadei de pro)a. Desi in mod normal e+aluarea se face o data pe an superiorul poate initia o e+aluare a re%ultatelor oricand crede ca poate fi de a,utor sau se poate face la inter+ale re%ona)ile la cererea an!a,atului.

21

*tat in mod constient cat si inconstient un superior e+aluea%a performantele an!a,atilor %ilnic. Pentru a/si or!ani%a mai )ine o)ser+atiile despre acti+itatea an!a,atilor e+aluatorul foloseste e+aluarea in forma scrisa. *ceasta constituie o oportunitate pentru superior7 / sa e.prime aprecierea unei acti+itati eficiente8 / sa discute deficientele in mod desc-is si sa sta)ileasca metodele de a contracara orice minus8 / sa treaca in re+ista sau sa actuali%e%e descrierea postului8 / sa clasifice cerintele postului8 / sa sta)ileasca standardele pentru acti+itate8 / sa ser+easca ca o )a%a pentru cresterile salariale8 / sa sta)ileasca daca un an!a,at si/a trecut cu succes perioada de pro)a. Dupa ce s/a facut o prima e+aluare scrisa pe )a%a responsa)ilitatilor cerintelor si o)iecti+elor din fisa postului se sta)ilesc standarde de performanta care arata ce tre)uie sa faca un an!a,at si cat de )ine. Standardele de performanta sunt definite prin indicatori de7 calitate cantitate cost utili%area resurselor mod de utili%are si sunt e.primate prin cinci calificati+e. Calificative 2.celent 3oarte )un Bun Satisfacator Iesatisfacator Definitii7 Excelent @ cantitatea si calitatea muncii sunt superioare8 in mod semnificati+ contri)uie mai mult decat necesar la atin!erea o)iecti+elor !lo)ale. Foarte bun E acti+itate la un ni+el foarte )un contri)utia indi+iduala este in mod re!ulat deasupra asteptarilor. +un E corespunde cerintelor postului munca este facuta adec+at si competent. Satis!acator E isi desfasoara acti+itatea la limita inferioara si nu indeplineste cerintele postului. Deficientele tre)uiesc identificate comunicate iar an!a,atul tre)uie sa urme%e un pro!ram de trainin! pentru a face fata postului. ;re)uiesc facute e+aluari periodice dupa trainin!. 4esatis!acator E acti+itate care nu indeplineste cerintele. *cesti an!a,ati tre)uie identificati si a,utati daca este posi)il anterior unei ree+aluari. *ceste calificati+e se dau criteriilor de performanta7 aptitudini comportament cunostinte disponi)ilitate orientarea spre performanta adapta)ilitate comunicare spirit de ec-ipa etc. 'elatia cu cerintele postului Depaseste cu mult cerintele postului Depaseste cerintele cerute postului &orespunde cerintelor postului $ndeplineste partial cerintele necesita im)unatatiri in acti+itate Iu poate indeplini cerintele postului

22

Pentru a se inlatura su)iecti+ismul in e+aluare se foloseste metoda feed/ )ac1 3607 / e+aluare facuta de superior8 / e+aluare facuta de su)ordonati8 / e+aluare facuta de an!a,ati la acelasi ni+el8 / autoe+aluare. Dupa ce departamentul :esurse 9mane primeste e+aluarile acestea se anai%ea%a si se completea%a formularele de e+aluare dupa care are loc inter+iul de e+aluare pentru comunicarea re%ultatelor an!a,atului. "rice an!a,at tre)uie sa ai)a oportunitatea de a +edea si comenta e+aluarea acti+itatii sale. Superiorul tre)uie sa comunice conclu%iile e+aluarii in decurs de o saptamana de la completarea formularului. &omunicarea tre)uie sa fie in am)ele sensuri7 / superiorul tre)uie sa foloseasca oportunitatea de a transmite e+aluarea pri+ind munca an!a,atului si sa/l incura,e%e sa/si im)unatateasca acti+itatea8 / an!a,atul are prile,ul de a solicita su!estii despre im)unatatirea performantei. Pe formular se lasa un spatiu pentru comentarii si semnatura. Semnatura an!a,atului certifica faptul ca a +a%ut si a discutat despre propria e+aluare. $n ca%ul unui inter+iu nesatisfacator superiorul tre)uie sa pro!rame%e un nou inter+iu in limita a 3 luni. &alea procedurala dupa ce superiorul si an!a,atul au discutat si au semnat formularul de e+aluare este sa dea un e.emplar an!a,atului si un e.emplar sa/l trimita departamentului :esurse 9mane. ;oate aceste e+aluari sunt studiate pentru e+aluarea unor metode de im)unatatire a performantelor an!a,atilor. 2+aluarea performantei factorului uman in cadrul S& Plusfood &onstanta S:( are un rol deose)it de important. Pentru or!ani%atie7 - o corelare mai )una intre effort si re%ultate8 - o mai )una cunoastere a reali%arilor si a cau%elor dificultatilor8 - o informare mai )una si cresterea moti+arii an!a,atilor8 Pentru an!a,ati7 - sa intelea!a care este rolul sau8 - sa intelea!a la ce foloseste munca sa8 - sa intelea!a cum il aprecia%a <seful=8 - sa intelea!a unde si cum tre)uie sa se im)unatateasca. Slabiciunile potentiale ale evaluarii per!ormantelor > pentru a ma.imi%a a+anta,ele e+aluarii performantelor mana!erul S& Plusfood &onstanta S:( tre)uie sa e+ite cate+a sla)iciuni potentiale ale procesului de e+aluare inclusi+ urmatoarele capcane7 1. 2+aluarea performantelor ii focali%ea%a pe salariati asupra recompenselor pe termen scurt in detrimentul pro)lemelor care sunt importante pentru succesul pe termen lun! al or!ani%atiei.

23

2. Persoanele implicate in e+aluarea performantelor o percep ca pe o situatie care ori recompensea%a ori pedepseste. 3. *ccentul in e+aluarea performantelor se pune pe completarea formularelor si nu pe anali%a critica a performantelor salariatului. 4. Persoanele care sunt e+aluate percep procesul ca pe unul lipsit de corectitudine sau partinitor. 5. Su)ordonatii reactionea%a ne!ati+ cand e+aluatorul face comentarii nefa+ora)ile. Pentru a e+ita aceste sla)iciuni potentiale super+i%orii si salariatii tre)uie sa perceapa procesul de e+aluare ca pe o oca%ie de a spori +aloarea salariatului printr/un feed)ac1 constructi+ si nu ca un mi,loc de a/l recompensa sau pedepsi pe salariat prin comentarii po%iti+e sau ne!ati+e.

Concluzii

- S.& Plusfood &onstanta S:( este persoana ,uridica romana cu capital inte!ral olnde% 8 - ")iecti+ul principal de acti+itate il contituie prelucrarea conser+area si depo%itarea carnii de pasare cod &*2I 15128 - *cti+itatea se desfasoara in re!im de perfectionare acti+a re!lementata de codul +amal 4l-oon68 - ?ateria prima si produsele finite raman in patrimoniul societatii olande%e pe tot parcursul prelucrarii. Societatea romana reali%ea%a +enituri din prelucrare8 - Pro!ramul de productie )u!etul de +enituri si c-eltuieli pro!ramul de in+estitii structura personalului si strate!ia salariala sunt ne!ociate de conducerea e.ecuti+a cu in+estitorul 4asociatul unic6. $n 2003 anul lansarii acti+itatii societatea a inre!istrat re%ultate ne!ati+e 4pierdere6 !enerate de c-eltuielile de reor!ani%are a flu.ului de prelucrare a carnii de pasare si nefunctionarii instalatiilor la capacitate. $n anul 2004 acti+itatea de productie a fost intrerupta partial in perioade iulie/au!ust urmare unui incendiu produs in spatiile de productie. - Iumarul de salariati s/a modificat semnificati+ de la an la an urmare eliminarii operatiunilor consumatoare de manopera directa si a te-nolo!i%arii procesului de prelucrare a carnii de pasare8 producti+itatea muncii a e+oluat fa+ora)il urmare reducerii numarului mediu de personal direct producti+e8 / &ercetarea efectuatL Mn unitate a condus la formarea unei su!estii Oi propuneri asupra unui aspect referitor la timpul de lucru la utili%area cNt mai eficientL a acestuia deoarece de el depind re%ultatele o)Kinute Mn cadrul unitLKii a+Nnd Mn +edere pro!ramul acti+itLKii societLKii.

24

Pn acest sens consider necesarL stimularea personalului salariat Mn acordarea unor premii la sfNrOitul e.erciKiului financiar premii care sL/i Mncura,e%e Oi sL/i stimule%e sL desfLOoare o acti+itate cNt mai profita)ilL Oi sL se ai)L Mn +edere stimularea personalului salariat Mn funcKie de re%ultatele o)Kinute.

+ibliogra!ie

Burloiu P.

> ?ana!ementul resurselor umane. ;ratare !lo)alL interdisciplinarL 2ditura (umina(e. BucureOti 1997 > ?ana!ementul resurselor umene 2ditura :*$

?anolescu *. BucureOti 1998 ?atr-i :. Iica P.

> ?ana!ementul resurselor umane 2ditura 2conomicL 1997 / ?ana!ement comparat 2ditura 2conomica Bucuresti 2001

Iicolescu "

Purdea D. > ?ana!ementul resurselor umane 2ditura :isoprint Samoc-iO B. &lu,/Iapoca 1999

25