Arthur C.

Clarke
Fntnile Paradisului
CUPRINS:
I. PALATUL 1. Kalidasa 2 2. Inginerul 7 3. Fntnile 13 . Stn!a "ia#$lului 1% %. Prin teles!$& 22 '. Artistul 2' 7. Palatul Regelui()eu 2* +. ,algara 37 *. Fila-ent 3+ 1.. Ulti-ul P$d 1 11. Prin/esa t0!ut0 %. II. T1,PLUL 12. Starglider %* 13. U-2r0 la r0s0rit '1 1 . 1du!a/ia lui Starglider '' 1%. 3$d4id4ar-a '* 1'. C$n#ersa/ie !u Starglider 7 17. Para5ar-a 7+ 1+. Fluturii de aur + 1*. Pe -alurile La!ului Saladin +' 2.. P$dul !are dansea60 *2 21. Sentin/0 *7 III. CL7P7TUL 22. A&$sta60 1.2 23. Lund$6er 1. 2 . "egetul lui "u-ne6eu 112 2%. Rulet0 $r2ital0 11 2'. N$a&tea dinainte de 8esa5 11' 27. Sta/ia As4$5a 11+ 2+. Pri-a !$2$rre 122 2*. A&r$&iere 9inal0 12' 3.. Legiunile Regelui 13. 31. 1:$d 132 I8. TURNUL

32. 1:&res s&a/ial 13' 33. C7RA 1 1 3 . A-e/eal0 1 3 3%. Starglider &lus $&t6e!i 1%1 3'. Cerul !rud 1%2 37. "ia-antul de un -iliard de t$ne 1%7 8. ASC1NSIUN1 3+. Un l$! al 9urtunil$r t0!ute 1'1 3*. S$arele r0nit 1' .. Ca&0tul liniei 1'+ 1. ,ete$rit 171 2. ,$arte &e $r2it0 172 3. Peri!$l 17 . 7 &e;ter0 <n !er 177 %. 7-ul &entru -isiune 1+2 '. P0ian=en 1+% 7. "in!$l$ de aur$r0 1*1 +. N$a&te la #il0 1*' *. 7 !0l0t$rie !u 4$&uri 1** %.. ,$liile !060t$are 2.2 %1. Pe #erand0 2. %2. Cel0lalt &asager 2.7 %3. Stingere 211 % . Te$ria relati#it0/ii 21 %%. And$!are 21' %'. Pri#eli;te de &e 2al!$n 221 %7. Ulti-ul r0s0rit 22 1PIL7>: Triu-9ul lui Kalidasa 22+

I. PALATUL 1. Kalidasa. C$r$ana de#enea t$t -ai grea !u 9ie!are an. Cnd #enera2ilul 3$d4id4ar-a ,a4ana?a5e T4er$ i($ &usese &ri-a dat0 &e !a&@ !u atta ;$#0ial0@ Prin/ul Kalidasa 9usese sur&rins de u;uri-ea ei. "$u06e!i de ani -ai tr6iu@ Regele Kalidasa se li&sea 2u!ur$s de 2anda de aur <n!rustat0 !u giu#aeruri@ $ri de !te $ri eti!4eta !ur/ii $ &er-itea. Iar eti!4eta nu se &rea res&e!ta ai!i@ &e #r9ul -0turat de #nturi al 9$rt0re/ei de &iatr0A &u/ini s$li sau &eti/i$nari !0utau s0 $2/in0 $ audien/0 &e <n0l/i-ile ei inter6ise. ,ul/i din !ei !e 20teau dru-ul &n0 la Ba55agala renun/au <naintea ulti-ei as!ensiuni@ <nt$r!ndu(se <na&$i &rin 90l!ile des!4ise ale leului !ul!at@ &ar!0 -ereu &reg0tit s0 sar0 de &e 9a/ada de stn!0. Un rege 20trn n(ar 9i reu;it ni!i$dat0 s0 ;ad0 &e un tr$n att de a&r$&iat de !er. Cntr($ 6i@ Kalidasa #a 9i &rea sla2 &entru a ur!a <n &r$&riul lui &alat. Se <nd$ia <ns0 !0 #a a&u!a 6iua a!eeaA nenu-0ra/ii lui du;-ani <l #$r s!uti de u-ilin/ele #rstei. A!e;ti du;-ani <;i strngeau a!u- rndurile. Pri#i s&re n$rd@ !a ;i !u- ar 9i 60rit de=a ar-atele 9ratelui s0u #itreg@ <nt$r!ndu(se s0 re#endi!e tr$nul str$&it de snge din Ta&r$2ane. "ar

a-enin/area lui era <n!0 de&arte@ din!$l$ de -0rile 62u!iu-ate de -us$n. Cu t$ate !0 el@ Kalidasa@ a#ea -ai -ult0 <n!redere <n s&i$ni de!t <n astr$l$gi@ era re!$n9$rtant s0 ;tie !0 de ast0 dat0 ;i unii ;i al/ii s&uneau a!ela;i lu!ru. ,algara@ !$-&l$tnd ;i !ernd s&ri=inul regil$r str0ini@ a;te&tase a&r$a&e d$u06e!i de ani. Di t$tu;i@ un du;-an -ai r02d0t$r ;i -ai su2til se g0sea -ult -ai a&r$a&e@ &ri#ind -ereu de &e !erul sudi!. C$nul &er9e!t al lui Sri Kanda@ ,untele Sa!ru@ &0rea 9$arte a&r$a&e ast06i@ ridi!ndu(se &este !-&ia !entral0. "e la <n!e&uturile ti-&ului stre!urase tea-0 ;i res&e!t <n su9letul tutur$r !el$r !e(l #06user0. Kalidasa 9usese <nt$tdeauna !$n;tient de &re6en/a lui stn=enit$are@ de &uterea &e !are $ si-2$li6a. Cu t$ate a!estea@ ,a4ana?a5e T4er$ nu dis&unea de ar-at0@ nu a#ea ele9an/i de lu&t0 dresa/i s0 ata!e urlnd ;i r$tind !u tr$-&a trun!4iuri de !$&a!i. ,arele Pre$t era d$ar un 20trn <n r$20 &$rt$!alie@ ale !0rui singure &$sesiuni le re&re6entau un 2$l de !er;et$r ;i $ 9run60 de &al-ier s0(l a&ere de s$are. Cn ti-& !e n$#i!ii ;i !0lug0rii de rang -ai -i! &sal-$diau s!ri&turile <n =urul s0u@ el r0-nea ne-i;!at !u &i!i$arele <n!ru!i;ate E ;i !u-#a@ in9luen/a destinul regil$r. F$arte !iudat. Aerul era a;a de li-&ede@ <n!t Kalidasa #edea te-&lul@ -i!;$rat de distan/0 la un #r9 al2 de s0geat0@ <n9i&t sus &e Sri Kanda. Nu ar0ta !tu;i de &u/in !a un lu!ru ie;it din -na $-ului ;i regelui <i adu!ea a-inte de -un/ii <n!0 -ai <nal/i &e !are <i 60rise <n tinere/e@ &e #re-ea !nd 9usese =u-0tate $as&ete@ =u-0tate $stati!@ la !urtea lui ,a4inda !el ,are. T$/i gigan/ii !are str0=uiau i-&eriul lui ,a4inda &urtau ast9el de !$r$ane@ al!0tuite dintr($ su2stan/0 s!li&it$are@ !ristalin0@ &entru !are <n li-2a=ul din Ta&r$2ane nu e:ista !u#nt. Findu;ii !redeau !0 re&re6int0 un 9el de a&0@ trans9$r-at0 -agi!@ <ns0 Kalidasa rdea la au6ul un$r ase-enea su&ersti/ii. Lu!irea de 9ilde; se g0sea la $ distan/0 de trei 6ile de -ers E una &e dru-ul regal@ &rin &0duri ;i !-&uri !u $re6 ;i alte d$u0 de(a lungul s!0rii s&iralate &e !are el nu a#ea s($ -ai ur!e ni!i$dat0@ de$are!e la !a&0tul ei se a9la singurul ina-i! de !are se te-ea ;i &e !are nu(l &utea <n9rnge. Une$ri <i in#idia &e &elerini@ !nd le #edea t$r/ele 9$r-nd $ linie de 9$! &e 9a/a -untelui. Cel -ai u-il dintre !er;et$ri era <n stare s0 salute r0s0ritul s9nt ;i s0 &ri-eas!0 2ine!u#nta rea 6eil$r@ dar nu !$ndu!0t$rul a!estui <ntreg t0r-. A#ea <n s!4i-2 &r$&riile(i !$ns$l0ri@ !4iar da!0 de s!urt0 durat0. P06ite de ;an/uri ;i de -etere6e@ se <ntindeau 2a6inele@ 9ntnile ;i gr0dinile &l0!erii unde risi&ise a#erile regatului. Iar !nd se si-/ea $2$sit de ele@ <i r0-neau d$a-nele Stn!ii E !ele din snge ;i !arne@ !4e-ate din !e <n !e -ai rar@ ;i !ele d$u0 sute de ne-urit$are@ !0r$ra adese$ri le <-&0rt0;ea gndurile@ 9iind!0 nu-ai <n ele &utea s0 ai20 <n!redere. Un tunet 2u2ui &e !erul #esti!. Kalidasa <;i <nt$arse &ri#irea de la -untele a-enin/0t$r !0tre s&eran/a <nde&0rtat0 a &l$ii. ,us$nul <ntr6iase an$ti-&ul a!esta. La!urile arti9i!iale -enite s0 ali-ente6e !$-&le:ul siste- de iriga/ii al insulei erau a&r$a&e g$ale. La a!east0 dat0 a anului ar 9i tre2uit s0 60reas!0 lu!irile !elui -ai -are dintre t$ate E !el &e !are@ du&0 !u- ;tia &rea 2ine@ su&u;ii s0i <n!0 <ndr06neau s0(l denu-eas!0 !u nu-ele tat0lui s0u: Para#ana Sa-udra@ ,area lui Para#ana. La!ul 9usese ter-inat !u trei6e!i de ani <n ur-0@ du&0 $ trud0 de genera/ii. Cn 6ile -ai 9eri!ite@ tn0rul Prin/ Kalidasa st0tuse -ndru al0turi de tat0l s0u !nd -arile &$r/i ale 2ara=ului se des!4iseser0@ iar a&a d0t0t$are de #ia/0 n0#0lise &e &0-ntul <nsetat. Cn t$t regatul nu e:istase &ri#eli;te -ai 9ru-$as0 de!t $glinda tre-ur0t$are a a!elui i-ens la! 90!ut de $-@ re9le!tnd d$-urile ;i turnurile din Rana&ura@ 7ra;ul de Aur@ !a&ital0 anti!0 &e !are el $ a2and$nase &entru a(;i <-&lini #isul.

Tunetul 2u2ui <n!0 $ dat0@ dar Kalidasa ;tia !0 &r$-isiunea lui era 9als0. C4iar ai!i@ &e &is!ul Stn!ii "ia#$lului@ aerul r0-nea ne-i;!at ;i -$rtA nu 20tea ni!iunul din #nturile <nt-&l0t$are@ 2ru;te@ !e #esteau -us$nul. Pn0 la s$sirea &l$il$r@ &$ate !0 ;i 9$a-etea a#ea s0 se adauge gri=il$r sale. G ,aiestate@ r$sti #$!ea r02d0t$are a Da-2elanului@ s$lii sunt gata de &le!are. "$res! s0 #0 salute. A4@ da@ !ei d$i a-2asad$ri al2i #eni/i de din!$l$ de $!eanul #esti!H Ci &0rea r0u s0(i #ad0 &le!nd@ de$are!e ei <i aduseser0 #e;ti@ <n ta&r$2ane6a l$r <ngr$6it$are@ des&re -ulte -inun0/ii E de;i ni!iuna@ erau $ri!nd gata s0 ad-it0@ nu egala &alatul s0u 9$rt0rea/0 din <naltul !erului. Kalidasa <nt$arse s&atele -untelui !u !reast0 al20 ;i &eisa=ului arid@ str0lu!it$r@ ;i <n!e&u s0 !$2$are tre&tele de granit s&re sala de &ri-ire. Cn ur-a lui@ Da-2elanul ;i a=ut$arele sale &urtau daruri din 9ilde; ;i &ietre &re/i$ase &entru 20r2a/ii <nal/i@ -ndri@ a;te&tnd s0(;i ia r0-as 2un. Curnd a#eau s0 du!0 !$-$rile din Ta&r$2ane &este -are@ <ntr(un $ra; -ai tn0r !u se!$le de!t Rana&uraA ;i &$ate@ &entru un s!urt r0sti-&@ s0 risi&eas!0 gndurile negre ale C-&0ratului Fadrian. Cu -antia $ 9la!0r0 &$rt$!alie &e 9undalul 6iduril$r al2e ale te-&lului@ ,a4ana?a5e T4er$ -erse <n!et s&re &ara&etul n$rdi!. "e&arte dedesu2t se <ntindea ta2la de ;a4 a !-&iil$r se-0nate !u $re6@ dintr(un !a&0t al $ri6$ntului <n !el0lalt@ liniile negre ale !analel$r de iriga/ie@ lu!irea al2astr0 a lui Para#ana Sa-udra E ;i@ din!$l$ de a!ea -are interi$ar0@ d$-urile sa!re ale Rana&urei &lutind !a ni;te 2al$ane 9ant$-ati!e@ i-&$si2il de #$lu-in$ase da!0 a&re!iai !$re!t distan/a. Trei6e!i de ani &ri#ise &an$ra-a #e;ni! s!4i-20t$are@ dar ;tia !0 n(a#ea ni!i$dat0 s0 !u&rind0 din $!4i t$ate detaliile e9e-erei !$-&le:it0/i. Cul$rile@ 4$tarele se -$di9i!au !u 9ie!are an$ti-& E de 9a&t@ !u 9ie!are tre!ere a unui n$r. C4iar ;i <n 6iua !nd el #a tre!e <n ne9iin/0@ gndi 3$d4id4ar-a@ #a 9i !e#a n$u de #06ut. Un singur lu!ru dist$na !u ar-$nia des0#r;it0 a &eisa=ului. "e;i -0runt de la a!east0 altitudine@ 2$l$#anul !enu;iu al Stn!ii "ia#$lului ar0ta !a un intrus. Legenda s&unea !0 Ba55agala era un 9rag-ent al &is!ului &urt0t$r de lea! &e !are -ai-u/a(6eu Fanu-an <l s!0&ase@ <n #re-e !e du!ea att -unte !t ;i &lant0 !a-ara6il$r r0ni/i <n lu&ta de la Ra-a?ana. "e la distan/0 era i-&$si2il@ 2ine<n/eles@ s0 distingi detaliile ne2uniei lui Kalidasa@ !u e:!e&/ia unei linii su2/iri de la &eri9eria gr0dinil$r &l0!erii. T$tu;i@ $dat0 #06ut0@ i-&a!tul Stn!ii "ia#$lului nu se &utea uita. ,a4ana?a5e T4er$ #edea !u $!4ii -in/ii@ la 9el de li-&ede !a ;i !uar 9i stat <ntre ele@ la2ele i-ense ale leului /;nind din &eretele de &iatr0@ <n #re-e !e deasu&ra se ridi!au -etere6ele unde@ </i #enea u;$r s0 !re6i@ Regele 2leste-at !$ntinua <n!0 s0 se &li-2e. Tunetul se &r02u;i din <naltul !erului@ !res!nd ra&id la un ase-enea #a!ar- de 9$r/0 <n!t -untele <nsu;i &0ru s0 se 6guduie. Cntr($ serie de 2u2uituri !$ntinui alerg0 &e 2$lt0@ &ierind a&$i s&re est. Se!unde lungi@ e!$urile se r$tir0 la -arginile $ri6$ntului. Ni-eni nu &utea s0 !$nsidere tunetul a!esta !a &e un se-n al &l$il$r. Pn0 la ele -ai erau trei s0&t0-ni@ iar Centrul de C$ntr$l ,us$ni! nu gre;ea ni!i$dat0 !u -ai -ult de d$u06e!i ;i &atru de $re. "u&0 !e re#er2era/iile se stinser0@ ,arele Pre$t se r0su!i !0tre <ns$/it$rul s0u. G Atta des&re !$rid$arele l$r de reintrareH R$sti el !u !e#a -ai -ult0 su&0rare de!t ar 9i tre2uit s0(;i &er-it0 un e:&$nent al "4ar-ei. Ai <nregistrat -0sur0t$rileI Tn0rul !0lug0r #$r2i s!urt <n -i!r$9$nul(2r0/ar0 ;i a;te&t0 r0s&unsul. G "a@ au atins $ sut0 d$u06e!i. Asta <nsea-n0 !in!i de!i2eli <n &lus 9a/0 de #e!4iul re!$rd. G Tri-ite $2i;nuitul &r$test Centrului Kenned? sau >agarin@ $ri!are din ele ar 9i #in$#at. 3a da!0 stau ;i -0 gndes!@ &lnge(te la a-nd$u0. Nu !0 #a 9i #re$ di9eren/0@ 2ine<n/eles.

Cn #re-e !e !u $!4ii ur-0rea n$rul de #a&$ri di6$l#ndu(se <n!et &e !er@ 8enera2ilul 3$d4id4ar-a ,a4ana?a5e T4er$ E al $&t6e!i ;i !in!ilea &urt0t$r al nu-elui E a#u $ #edenie 2rus!0 ;i teri2il de ne(!0lug0reas!0: Kalidasa ar 9i dis&us de un trata-ent !$res&un60t$r &entru &il$/ii liniil$r s&a/iale interesate nu-ai de ra&$rtul d$lari &e 5il$gra- ur!at &e $r2it0 E !e#a !are &r$2a2il s0 i-&li!e trasul <n /ea&0@ sau ele9an/i !u t0l&ile de -etal@ $ri uleiul <n!ins. Cns0 #ia/a 9usese@ 9ire;te@ -ult -ai si-&l0 !u d$u0 -ii de ani <n ur-0. 2. Inginerul. Prietenii@ al !0r$r nu-0r din &0!ate s!0dea !u 9ie!are an@ <l nu-eau J$4an. Lu-ea@ !nd <;i a-intea de el@ <i s&unea Ra=a. "e 9a&t@ nu-ele lui <ntreg re6u-a !in!i sute de ani de ist$rie: J$4an 7li#er de AlKis Sri Ra=asing4e. 1:istase $ #re-e !nd turi;tii #eni/i s0 #i6ite6e Stn!a "ia#$lului <l #nau !u !a-ere de 9il-at ;i !u !aset$9$ane@ dar ast06i $ <ntreag0 genera/ie nu a#ea 4a2ar de 6ilele <n !are !4i&ul lui !$nstituise !ea -ai 9a-iliar0 9a/0 a Siste-ului S$lar. Nu regreta gl$ria tre!ut0@ de$are!e 9usese <ns$/it0 de re!un$;tin/a <ntregii $-eniri. Ci adusese <ns0 ;i regrete tardi#e &entru gre;eli !$-ise@ re-u;!0ri &entru #ie/ile distruse atun!i !nd@ !u !e#a -ai -ult0 r02dare ;i &re#edere@ le(ar 9i &utut sal#a. 1ra si-&lu a!u-@ din &ers&e!ti#a ist$riei@ s0 #ad0 !e ar 9i tre2uit s0 9a!0 !a s0 e#ite !ri6a Au!5land@ $ri !a s0(i adune la$lalt0@ !$ntra #$in/ei l$r@ &e se-natarii Tratatului de la Sa-ar5and. S0 se <n#in$#0/eas!0 singur &entru er$rile ine#ita2ile ale tre!utului re&re6enta $ &r$stieA ;i t$tu;i e:istau -$-ente <n !are !$n;tiin/a <l durea -ai tare de!t rana #e!4iului gl$nte &atag$nian. Ni-eni nu !re6use !0 retragerea lui #a dura att de -ult. LTe #ei <nt$ar!e <n ;ase luniM@ <i de!larase C4u@ Pre;edintele Lu-ii. LPuterea #i!ia60.M LNu <n !a6ul -euM@ re&li!ase !u destul0 sin!eritate. "e$are!e &uterea i se $9eriseA el unul nu $ !0utase. Di <nt$tdeauna 9usese un s$i de &utere s&e!ial0@ li-itat0 E !$nsultati#0 ;i nu e:e!uti#0. 1ra nu-ai Asistent S&e!ial E A-2asad$r E &entru Pr$2le-e P$liti!e@ dire!t r0s&un60t$r <n 9a/a Pre;edintelui ;i a C$nsiliului@ !u un &ers$nal !e nu de&0;ise ni!i$dat0 un nu-0r de 6e!e &ers$ane(uns&re6e!e@ da!0(i in!ludea &e ARIST7T1L. NPr$&ria lui !$ns$l0 <n!0 dis&unea de a!!es la -e-$ria ;i 20n!ile de &r$!esare ale lui Ari@ ;i dis!utau unul !u !el0lalt de !te#a $ri &e anO. S&re 9inal <ns0@ C$nsiliul a=unsese s0(i a!!e&te in#aria2il s9atul@ iar lu-ea <i a!$rdase lui !ea -ai -are &arte din !reditul dat$rat 2ir$!ra/il$r an$ni-i ai "i#i6iei P0!ii. Di a;a a=unsese A-2asad$rul Ra=asing4e s0 &ri-eas!0 t$ate $n$rurile@ de&lasndu(se dintr(un &un!t de <n!$rdare <n altul@ #inde!nd a-$rul &r$&riu <ntr(un l$!@ de6a-$rsnd !ri6e <ntr(altul@ -ani&ulnd ade#0rul !u <nde-nare des0#r;it0. F0r0 s0 -int0 ni!i$dat0@ 2ine<n/elesA a;a !e#a i(ar 9i 9$st 9atal. F0r0 -e-$ria in9aili2il0 a lui Ari n(ar 9i reu;it s0 /in0 su2 !$ntr$l <nt$rt$!4eatul &0ien=eni; de intrigi &e !are era ne#$it une$ri s0(l /eas0@ ast9el !a $-enirea s0 tr0ias!0 <n &a!e. Atun!i !nd a <n!e&ut s0(i &la!0 =$!ul <n sine@ a <n/eles !0 s$sise #re-ea de &le!are. A!easta se &etre!use !u d$u06e!i de ani <nainte ;i nu regretase ni!i$dat0 de!i6ia luat0. Cei !e &r$n$sti!aser0 !0 &li!tiseala #a <n#inge a!$l$ unde tenta/iile &uterii e;uaser0 nu(;i !un$;teau $-ul ;i nu(i <n/elegeau $riginile. 1l se <nt$rsese &e !-&iile ;i &0durile tinere/ii sale@ ;i ast06i l$!uia la un 5il$-etru de&0rtare de stn!a -are ;i -isteri$as0 !are <i d$-inase !$&il0ria. Cntr( ade#0r@ #ila i se g0sea &e terenul <-&re=-uit de ;an/ul adn! !u a&0@ a!$l$ unde se a9lau gr0dinile &l0!erii@ iar 9ntnile !$nstruite de ar4ite!tul lui Kalidasa !li&$!eau a!u- <n gr0dina lui J$4an@ du&0 $ t0!ere de d$u0 -ii de ani. A&a !urgea <n !$ndu!tele $riginale din &iatr0A ni-i! nu se s!4i-2ase@ e:!e&tnd !isternele de sus din #r9@ u-&lute ast06i de e9$rtul &$-&el$r ele!tri!e ;i nu &rin sud$area s!la#il$r.

72/inerea a!estei 2u!0/i de &0-nt s!0ldate <n ist$rie <i $9erise lui J$4an -ai -ult0 satis9a!/ie de!t <ntreaga !arier0@ !0!i <;i <-&linise un #is <n !are a&r$a&e nu <ndr06nise s0 s&ere. Reali6area ne!esitase <ntreaga sa <nde-nare di&l$-ati!0@ al0turi de un deli!at ;anta= <n "e&arta-entul Ar4e$l$gi!. Cntre20ri 9useser0 &use -ai tr6iu <n Adunarea de StatA din 9eri!ire@ nu &ri-iser0 r0s&uns. 1ra i6$lat de t$/i turi;tii@ e:!e&tndu(i d$ar &e !ei -ai 4$t0r/i dintre ei@ de $ e:tensie a ;an/ului ;i 9erit de &ri#irile l$r de un 6id gr$s al!0tuit din e:e-&lare -utante de As4$5a@ str0lu!ind de 9l$ri &e t$t &ar!ursul anului. Ar2$rii g06duiau ;i !te#a 9a-ilii de -ai-u/e@ a-u6ante la &ri#it@ dar !are une$ri in#adau l$!uin/a@ 9urnd $ri!e $2ie!t &$rta2il !e lua $!4ii. Cn ast9el de -$-ente se is!a un s!urt r062$i <ntre s&e!ii@ !u arti9i!ii ;i /i&ete si-iene;ti de &eri!$l <nregistrate &e 2and0@ !a&a2ile s0(i de&ri-e &e $a-eni !el &u/in la 9el de -ult !a &e -ai-u/ele !are se <nt$r!eau destul de re&ede@ <ntru!t <n#0/aser0 de -ult !0 ni-eni nu le 90!ea !u ade#0rat #reun r0u. Unul din !ele -ai gr$6a#e a&usuri din Ta&r$2ane trans9igura !erul #esti!@ !nd un -i! ele!tr$tri!i!lu se i#i &rintre !$&a!i@ $&rindu(se lng0 !$l$anele de granit ale &$rti!ului. NUn C4$la #erita2il@ ulti-a &eri$ad0 Rana&ura@ ;i &rin ur-are un ana!r$nis- t$tal. "ar nu-ai &r$9es$rul Paul Sarat4 !$-entase 9a&tul ;i desigur !0 $ 90!ea -ereu.O "at$rit0 unei e:&erien/e lungi ;i a-are@ Ra=asing4e <n#0/ase s0 nu se(n!read0 ni!i$dat0 <n &ri-a i-&resie@ dar ni!i s0 $ ign$re. Pe =u-0tate se a;te&tase !a 8anne#ar ,$rgan s0 9ie@ aid$-a su!!esel$r sale@ un 20r2at i-&$6ant. Cn s!4i-2@ inginerul era -ult su2 <n0l/i-ea -edie ;i la &ri-a #edere &0rea !4iar &l0&nd. C$r&ul lui 6#elt era <ns0 nu-ai -u;!4i@ iar &0rul negru !a &ana !$r2ului <n!adra $ 9a/0 ar0tnd !$nsidera2il -ai tn0r0 de!t !ei !in!i6e!i ;i unu de ani ai s0i. Ra&$rtul #ide$ din 9i;ierele 2i$gra9i!e ale lui Ari nu(l 9a#$ri6ase. Ar 9i tre2uit s0 9ie un &$et r$-anti! $ri un &ianist@ sau &$ate un -are a!t$r@ #r0=ind -ii de s&e!tat$ri !u talentul s0u. Ra=asing4e re!un$;tea 9$r/a atun!i !nd $ #edea@ de #re-e !e ea !$nstituise $2ie!tul $!u&a/iei saleA iar a!u- !eea !e #edea <n 9a/0 era 9$r/0. Fii atent la $a-enii -i!i@ <;i s&usese adese$ri@ 9iind!0 ;tia !0 !i sunt -$t$arele ;i 6guduit$rii lu-ii. Cu a!est gnd <l tre!u un &ri- 9i$r de <n/elegere. A&r$a&e <n 9ie!are s0&t0-n0@ #e!4i &rieteni ;i du;-ani s$seau <n a!est !$l/ <nde&0rtat s0 s!4i-2e #e;ti ;i gnduri@ s0 de&ene a-intiri. Ci &l0!eau a!este #i6iteA <i $9ereau un &r$gra- regulat de #ia/0. T$tu;i@ ;tia <nt$tdeauna !u -are a!urate/e s!$&ul <ntlniril$r ;i su2ie!tele !are ur-au s0 9ie a!$&erite. "ar din !te <;i d0dea sea-a Ra=asing4e@ el ;i ,$rgan nu a#eau interese !$-une din!$l$ de !ele ale un$r &ers$ane $2i;nuite ale &re6entului. Nu se !un$;teau ;i nu -ai dis!utaser0 ni!i$dat0 <nainte. Cntr(ade#0r@ a2ia re!un$s!use nu-ele lui ,$rgan. Di -ai ne$2i;nuit era 9a&tul !0 inginerul <l rugase s0 &0stre6e !$n9iden/ialitatea <ntre#ederii. "e;i Ra=asing4e a!!e&tase@ nu $ 90!use !u &l0!ere. Cn #ia/a lui &a;ni!0 nu -ai e:ista ne#$ia de se!ret. Ulti-ul lu!ru &e !are(l d$rea a!u- era !a !ine ;tie !e se!ret s0(i a&ese e:isten/a 2ine $rnduit0. Ter-inase !u Se!uritatea &entru t$tdeauna. Cu 6e!e ani <n ur-0 E nu !u-#a !u -ai -ultI G >0r6ile sale de !$r& 9useser0 retrase la &r$&ria sa !erere. Ceea !e(l su&0ra <ns0 !el -ai -ult nu era se!retul@ !i t$tala sa ign$ran/a <n -aterie. Inginerul De9 NS$lO al C$r&$ra/iei de C$nstru!/ii Terestre nu 20tuse -ii de 5il$-etri d$ar &entru a(i !ere aut$gra9ul@ $ri !a s0 e:&ri-e u6ualele &latitudini turisti!e. Tre2uia s0 9i #enit !u un s!$& &re!is E ;i@ $ri!t se str0duia@ Ra=asing4e nu(;i <n!4i&uia !are era a!esta. C4iar <n 6ilele sale de a!ti#itate@ Ra=asing4e nu a#usese ni!i$dat0 $!a6ia s0 trate6e !u CCT(ul. Cele trei di#i6ii ale !$r&$ra/iei E S$l@ ,are ;i S&a/iu E i-ense !u- erau@ 90!eau !ele -ai &u/ine &r$2le-e din t$ate !$r&urile s&e!iali6ate de lu!ru ale Federa/iei Terestre. Nu-ai atun!i

!nd a#ea l$! $ r0sun0t$are de9e!/iune te4ni!0@ $ri $ !$li6iune 9r$ntal0 !u interesele #reunui gru& !u &re$!u&0ri e!$l$gi!e $ri ist$ri!e@ CCT ie;ea din u-2ra. Ulti-a !$n9runtare de a!est gen se des90;urase <n =urul C$ndu!tei Antar!ti!e@ a!el -ira!$l de inginerie al se!$lului d$u06e!i ;i unu@ !$nstruit0 !a s0 &$-&e6e !0r2une 9luidi6at din #astele de&$6ite &$lare s&re 9a2ri!ile ;i u6inele energeti!e ale lu-ii. Cntr(un ata! de eu9$rie e!$l$gi!0@ CCT &r$&usese de-$larea ulti-ei se!/iuni de !$ndu!t0 ;i redarea P0-ntului &inguinil$r. I-ediat se 90!user0 au6ite strig0tele de &r$test ale ar4e$l$gil$r industriali@ ultragia/i de ase-enea #andalis-@ ;i ale naturali;til$r@ argu-entnd !0 &inguinii erau &ur ;i si-&lu <ndr0g$sti/i de !$ndu!ta a2and$nat0. 1a le $9erea ad0&$st la un standard de !are nu se 2u!uraser0 ni!i$dat0 <nainte@ !$ntri2uind ast9el la $ e:&l$6ie de-$gra9i!0 nest0#ilit0 ni!i -0!ar de 2alenele u!iga;e. "re&t ur-are@ CCT de&usese ar-ele 90r0 s0 lu&te. Ra=asing4e nu ;tia da!0 ,$rgan a#usese #re$ leg0tur0 !u a!est -0runt s!andal. 7ri!unu -ai a#ea i-&$rtan/0@ din -$-ent !e nu-ele s0u era ast06i as$!iat de !el -ai -are triu-9 al !$r&$ra/iei. Fusese 2$te6at Ulti-ul P$d@ ;i &r$2a2il <;i -erita denu-irea. Ra=asing4e &ri#ise@ al0turi de $ =u-0tate din &$&ula/ia P0-ntului@ !li&a <n !are se!/iunea 9inal0 9usese ridi!at0 de >ra9 )e&&elin II E el <nsu;i $ -inune. T$ate 9a!ilit0/ile de lu: ale aer$na#ei 9useser0 date =$s !a s0 se e!$n$-iseas!0 greutate@ 9ai-$asa &is!in0 g$lit0@ iar rea!t$arele &$-&aser0 e:!esul de !0ldur0 <n &ungile !u ga6@ -0rind 9$r/a as!ensi$nal0. Pentru &ri-a dat0 $ sar!in0 de &este $ -ie de t$ne 9usese ridi!at0 la trei 5il$-etri <n #06du4A ;i t$tul@ 90r0 <nd$ial0 s&re de6a-0girea -ult$r -ili$ane de s&e!tat$ri@ se derulase 90r0 in!idente. Ni!i un #as nu a#ea s0 -ai trea!0 de C$l$anele lui Fer!ule 90r0 s0 salute !el -ai -0re/ &$d !$nstruit #re$dat0 de $-@ un &$d !u- &r$2a2il nu #a -ai e:ista un altul. Turnurile ge-ene de la =$n!/iunea ,editeranei !u Atlanti!ul erau ele <nsele !ele -ai <nalte stru!turi din lu-e@ &ri#indu(se unul &e !el0lalt &e deasu&ra a !in!is&re6e!e 5il$-etri de s&a/iu g$l@ e:!e&tnd 9ire;te@ in!redi2ilul@ deli!atul ar! al P$dului >i2raltar. Cnse-na un &ri#ilegiu s0(i <ntlneas!0 !$nstru!t$rul@ !4iar da!0 a!esta <ntr6iase !u un !eas. G S!u6ele -ele@ d$-nule A-2asad$r@ s&use ,$rgan !$2$rnd din #e4i!ul. S&er !0 <ntr6ierea -ea nu #(a su&0rat &rea tare. G "el$!. Ti-&ul -eu <-i a&ar/ine. A/i -n!at@ s&erI G "a. Cnd -i(au anulat leg0tura !u R$-a@ !el &u/in -i(au $9erit un &rn6 e:!elent. G Pr$2a2il -ai 2un de!t #(ar $9eri F$telul Ba55agala. 8(a- re6er#at $ !a-er0 &entru la n$a&teA 4$telul se g0se;te la un 5il$-etru distan/0. ,i(e tea-0 !0 #a tre2ui s0 a-n0- dis!u/ia &n0 du&0 -i!ul de=un. ,$rgan ar0t0 de6a-0git@ <ns0 ridi!0 din u-eri. G ,0 r$g@ a- su9i!ient de lu!ru !a s0 nu -0 &li!tises!. Presu&un !0 4$telul dis&une de 9a!ilit0/i e:e!uti#e@ sau !el &u/in de un ter-inal standard. Ra=asing4e rse. G N(a; garanta &entru ni-i! -ai s$9isti!at de!t un tele9$n. "ar a- $ &r$&unere -ai interesant0. Cntr($ =u-0tate de $r0 #$i !$ndu!e ni;te &rieteni &e Stn!0. 1ste #$r2a de un s&e!ta!$l Ls$n(et(lu-iereM &e !are #i(l re!$-and !u !0ldur0A sunte/i 2ine#enit s0 #0 al0tura/i n$u0. 8edea !0 ,$rgan e6it0@ <n !0utarea unei s!u6e &$liti!$ase. G 1 9$arte a-a2il din &artea du-nea#$astr0@ <ns0 nea&0rat tre2uie s0 iau leg0tura !u 2ir$ul. G Pute/i 9$l$si !$ns$la -ea. 80 &r$-it@ #e/i g0si s&e!ta!$lul 9as!inant ;i nu durea60 de!t $ $r0. A4@ era s0 uit@ nu d$ri/i s0 se ;tie !0 #0 a9la/i ai!i. ,0 r$g@ #0 #$i &re6enta dre&t

d$!t$rul S-it4 de la Uni#ersitatea din Tas-ania. Sunt !$n#ins !0 &rietenii -ei nu #0 #$r re!un$a;te. Ra=asing4e nu inten/i$nase s0(;i su&ere $as&etele@ <ns0 s!urta li!0rire de iritare din $!4ii lui ,$rgan nu &utea 9i !$n9undat0. Instin!tele 9$stului di&l$-at intrar0 i-ediat <n =$!A re/inu rea!/ia &entru re9erin/e ulteri$are. G "a@ sunt sigur !0 nu -0 #$r re!un$a;te@ <n!u#iin/0 ,$rgan@ iar Ra=asing4e $2ser#0 nuan/a de a-0r0!iune din #$!ea lui. "r. S-it4 e 9$arte 2ine. Di a!u-@ da!0(-i da/i #$ie@ #$i utili6a ter-inalul. Interesant@ gndi Ra=asing4e !$ndu!ndu(;i #i6itat$rul <n #il0@ <ns0 &r$2a2il li&sit de i-&$rtan/0. I&$te60 &r$#i6$rie: ,$rgan era un 20r2at 9rustrat@ &$ate !4iar de6a-0git. 1ra greu de i-aginat -$ti#ul@ dat 9iind 9a&tul !0 se deta;a !a unul din liderii &r$9esiunii sale. Ce alt!e#a &utea s0(;i -ai d$reas!0I 1:ista un r0s&uns e#ident. Ra=asing4e !un$;tea si-&t$-ele &rea 2ine@ !4iar ;i nu-ai &entru !0 <n !a6ul s0u 2$ala <l -0!inase -ult0 #re-e. LFai-a(i un g4i-&e.M@ re!it0 el <n t0!erea gnduril$r. Cu- era -ai de&arteI LA!ea 9inal0 in9ir-itate a unui !reier n$2ilPS0 dis&re/uie;ti &l0!erea ;i s0 tr0ie;ti -un!ind.M "a@ ar 9i &utut e:&li!a ne-ul/u-irea &e !are antenele sale sensi2ile $ dete!taser0. Di de$dat0 <;i aduse a-inte !0 uria;ul !ur!u2eu !e lega 1ur$&a de A9ri!a era a&r$a&e in#aria2il nu-it P$dul@ une$ri Ulti-ul P$d sau P$dul >i2raltar@ <ns0 ni!i$dat0 P$dul lui ,$rgan. 1i 2ine@ s$!$ti Ra=asing4e@ da!0 e;ti <n !0utare de 9ai-0@ d$-nule ,$rgan@ nu ai!i $ #ei g0si. Atun!i@ &entru nu-ele a -ii de ?a55a@ de !e ai #enit <n -i!ul ;i lini;titul Ta&r$2aneI 3. Fntnile. )ile de(a rndul@ ele9an/i ;i s!la#i trudiser0 su2 s$arele !rud@ ridi!nd nes9r;itul lan/ de g0le/i &e 9a/a stn!ii. G 1 gataI Cntre2a regele iar ;i iar. G Nu@ -aiestate@ <i r0s&undea -e;terul !$nstru!t$r. Re6er#$rul nu e <n!0 &lin. P$ate -ine. )iua de -ine s$sise <n !ele din ur-0@ iar a!u- <ntreaga !urte se a9la adunat0 <n gr0dinile &l0!erii@ su2 tende din &n60 str0lu!it$r !$l$rat0. Regele <nsu;i era r0!$rit de e#antaie -ari@ -nuite de !urteni !e(l -ituiser0 &e Da-2elan &entru a!est &ri#ilegiu &lin de ris!. Re&re6enta $ $n$are <n stare s0 !$ndu!0 s&re 2$g0/ie@ $ri la -$arte. 7!4ii tutur$r 9i:au 9a/a Stn!ii ;i &ers$na=ele -0runte 9$indu(se <n #r9ul ei. Un steag 9lutur0@ $ tr-2i/0 sun0 s!urt. "e&arte =$s@ lu!r0t$rii -i;!ar0 9reneti! le#iere@ traser0 de 9unii. Lung ti-& nu se <nt-&l0 ni-i!. Un <n!e&ut de <n!runtare <n!e&use s0 se <ntind0 &e !4i&ul regelui ;i <ntreaga !urte tre-ura. C4iar ;i unduirea e#antaiel$r <n!etini $ !li&0@ !a -ai a&$i s0 se a!!elere6e iar0;i !nd -nuit$rii a!est$ra <;i rea-intir0 4a6ardul sar!inii l$r. A&$i un strig0t uria; se r$st$g$li dins&re lu!r0t$rii de la &i!i$arele Ba55agalei@ un !4i$t de 2u!urie ;i triu-9 !are <n!et@ <n!et se r0s&ndi <n =ur@ &reluat 9iind de t$/i !ei alinia/i de(a lungul straturil$r de 9l$ri. Di <-&reun0 !u el se au6i un alt sunet@ nu la 9el de &uterni!@ dar t$tu;i dnd i-&resia de 9$r/0 ire6isti2il0@ gr02it0 s0 <-&lineas!0 un anu-e /el. Una du&0 alta@ /;nind din &0-nt !a &rintr($ #ra=0@ su2/iri !$l$ane de a&0 se ridi!ar0 &e !erul 90r0 n$ri. La $ <n0l/i-e de &atru $ri -ai -are de!t !ea a unui $- se des90!ur0 <n 9l$ri de str$&i. Lu-ina s$arelui@ iri6nd &rin ele@ n0s!u $ !ea/0 !$l$rat0 <n nuan/ele !ur!u2eului@ !are -ulti&li!0 stranietatea ;i s&lend$area s!enei. Ni!i!nd@ <n <ntreaga ist$rie din Ta&r$2ane@ $!4ii $-ului nu 9useser0 -art$rii unei ase-enea -inuni.

Regele 6-2i@ iar !urtenii <ndr06nir0 s0 res&ire iar0;i. "e a!east0 dat0 !$ndu!tele su2terane nu !edaser0 su2 &resiunea a&eiA s&re de$se2ire de nen$r$!$;ii &rede!es$ri@ 90urit$rii l$r a#eau $ ;ans0 s0 a=ung0 la 20trne/e la 9el de -are !u t$/i !eilal/i !e lu!rau &entru Kalidasa. La 9el de i-&er!e&ti2il !a s$arele <n as9in/it@ =eturile &ierdeau din <n0l/i-e. Cn &re6ent nu -ai tre!eau de un stat de $-A re6er#$arele u-&lute !u atta !4in erau a&r$a&e g$ale. Cns0 Regele 9usese satis90!ut. Ridi!0 -na@ iar 9ntnile se l0sar0 ;i se ridi!ar0 <n!0 $ dat0 !a <ntr(un ultigest de !urt$a6ie adus tr$nului@ a&$i se &r02u;ir0 <n lini;te. 7 #re-e@ !er!uri !$n!entri!e tul2urar0 &n6ele de a&0 ale 2a6inel$r@ <nainte !a ele s0 rede#in0 $glin6i &er9e!te@ <n!adrnd i-aginea eternei Stn!i. G Lu!r0t$rii au -un!it 2ine@ r$sti Kalidasa. Reda/i(le li2ertatea. Ct de 2ine -un!iser0@ 9ire;te@ ei n(a#eau s0 <n/eleag0 ni!i$dat0@ de$are!e ni-eni nu &utea s0 <-&0rt0;eas!0 #i6iunile singurati!e ale unui rege(artist. Ad-irnd gr0dinile i-&e!a2il <ngri=ite din =urul Ba55agalei@ Kalidasa si-/i -ai -ult0 -ul/u-ire de!t $ri!nd. Ai!i@ la &i!i$arele Stn!ii "ia#$lului@ !$n!e&use ;i !rease Paradisul. ,ai r0-nea !a <n #r9ul ei s0 !$nstruias!0 Raiul. . Stn!a "ia#$lului. Ingeni$sul s&e!ta!$l de sunet ;i lu-in0 a#ea <n!0 &uterea s0 <l -i;te@ de;i Ra=asing4e <l ur-0rise de 6e!i de $ri ;i !un$;tea 9ie!are ;-e!4erie a &r$gra-0rii. 7ri!e #i6itat$r al Stn!ii tre2uia <n -$d $2ligat$riu s0 <l #ad0@ !u t$ate !0 unii !riti!i@ &re!u- Paul Sarat4@ se &lngeau !0 nu era alt!e#a de!t ist$rie ser#it0 la -inut turi;til$r. T$tu;i@ ist$rie la -inut era -ai 2ine de!t del$!@ din -$-ent !e Sarat4 ;i !$legii s0i !$ntinuau s0 se !$ntra6i!0 6g$-$t$s asu&ra se!#en/ei e:a!te a e#eni-entel$r de a!u- d$u0 -ii de ani. ,i!ul a-9iteatru &ri#ea s&re &eretele #esti! al Ba55agalei@ !u !ele d$u0 sute de l$!uri gri=uliu a-&lasate ast9el <n!t 9ie!are s&e!tat$r s0 &ri#eas!0 &r$ie!t$arele laser din ung4iurile &$tri#ite. S&e!ta!$lul <n!e&ea la a!eea;i $r0 &e t$t &ar!ursul anului E 1*. .. 9i: E <n !li&a !nd@ in#aria2il@ a&usul e!uat$rial se ;tergea de &e !er. "e=a <ntuneri!ul se instalase@ 90!nd Stn!a #i6i2il0 d$ar !a $ u-2r0 uria;0 e!li&snd stelele ti-&urii. "in negur0 #eni r0&0itul rar al un$r t$2e <n9undate@ a&$i se au6i $ #$!e !al-0 ;i i-&ers$nal0: G A!easta este &$#estea unui rege !are ;i(a u!is tat0l ;i !are@ la rndul lui@ a !06ut #i!ti-0 9ratelui s0u. Cn ist$ria snger$as0 a $-enirii@ 9a&tele <n sine nu !$nstituie $ n$utate. Cns0 a!est rege a l0sat <n ur-0 un -$nu-ent etern ;i $ legend0 !e a s9idat ti-&ul. Ra=asing4e arun!0 $ &ri#ire s!urt0 s&re 8anne#ar ,$rgan@ stnd <n <ntuneri! <n drea&ta sa. Cu t$ate !0 nu(i 60rea de!t &r$9ilul@ ;tia !0 #i6itat$rul s0u 9usese de=a &rins de #ra=a ist$risirii. Cn stnga@ !eilal/i d$i -usa9iri@ &rieteni #e!4i din 6ilele di&l$-a/iei@ erau la 9el de 9er-e!a/i. "u&0 !u- <l asigurase &e ,$rgan@ nu <l re!un$s!user0 &e d$-nul S-it4A sau <n $ri!e !a6@ a!!e&taser0 !u &$lite/e !a-u9la=ul. G Se nu-ea Kalidasa ;i s(a n0s!ut la $ sut0 de ani du&0 C4rist$s@ <n Rana&ura@ 7ra;ul Aurului E #re-e de se!$le !a&itala regil$r din Ta&r$2ane. Cns0 na;terea sa a 9$st u-2rit0. ,u6i!a de#eni -ai &uterni!0@ 9lautele ;i !$r6ile al0turndu(se t$2ei &entru a trasa $ -el$die regal0@ $2sedant0 <n aerul n$&/ii. Un &un!t lu-in$s <n!e&u s0 ard0 &e su&ra9a/a Stn!iiA 2rus! se e:tinse ;i &ar!0 $ 9ereastr0 -agi!0 se des!4ise s&re tre!ut@ de6#0luind $ lu-e -ai #ie ;i -ai !$l$rat0 de!t realitatea <ns0;i. "ra-ati6area era e:!elent0@ gndi ,$rgan. Se 2u!ura !0 l0sase !urt$a6ia s0 &re#ale6e asu&ra instin!tului de a lu!ra. Fu -art$r la 9eri!irea Regelui Para#ana !nd !$n!u2ina 9a#$rit0 <i d0rui &ri-ul 9iu E ;i <n/elese de !e 9eri!irea 9u <n a!ela;i ti-& -0rit0@ dar ;i u-2rit0 !nd@ la nu-ai d$u06e!i ;i &atru de $re -ai <n!$l$@ Regina <ns0;i aduse &e lu-e un -ai 2un &retendent la

tr$n. "e;i &ri-ul <n ti-&@ Kalidasa nu a#ea s0 9ie &ri-ul <n dre&turiA ast9el se sta2ilir0 !ir!u-stan/ele tragediei. G Cn &ri-ii ani de !$&il0rie@ Kalidasa ;i 9ratele s0u #itreg@ ,algara@ au 9$st nedes&0r/i/i. Au !res!ut <-&reun0@ in!$n;tien/i de ri#alitatea &r$&riil$r destine ;i de intrigile !e se /eseau <n =urul l$r. Pri-a ne<n/elegere n(a a#ut ni-i! de(a 9a!e !u in!identul de la na;tereA la -i=l$! a stat un 2ine inten/i$nat ;i in$!ent !ad$u. La !urtea Regelui Para#ana au s$sit s$li adu!nd daruri din -ulte /0ri: -0tase din Cat4a?@ aur din Findustan@ ar-uri lu!it$are din i-&eriala R$-0. Iar <ntr($ 6i@ un si-&lu #n0t$r se a#entur0 <n -arele $ra;@ &urtnd !u el un dar !are s&era s0 &la!0 9a-iliei regale. ,$rgan au6i <n =ur un !$r in#$luntar de L$$4M ;i Laa4M. Cu t$ate !0 ani-alele nu(i &l0!user0 ni!i$dat0 <n -$d de$se2it@ tre2uia s0 ad-it0 !0 -ai-u/i!a al20 !a 60&ada@ g4e-uindu( se att de <n!re60t$are <n 2ra/ele tn0rului Prin/ Kalidasa@ era !u t$tul s&e!ial0. "e &e 9e/i;$ara 62r!it0@ d$i $!4i i-en;i &ri#eau &este se!$le E ;i &este -isteri$asa@ de;i nu de netre!ut@ &r0&astie dintre $- ;i ani-al. "u&0 s&usele !r$ni!il$r@ ni-i! ase-0n0t$r nu se -ai #06use <nainte. 3lana -ai-u/ei era al20 !a la&tele@ $!4ii r$6alii &re!u- ru2inele. Unii $ !$nsiderau un se-n 2ene9i!@ al/ii $ &re#estire rea@ de$are!e al2ul re&re6int0 !ul$area d$liului ;i a =eluirii. Di a!este te-eri@ #ai@ a#eau s0 9ie !$n9ir-ate. Prin/ul Kalidasa <;i iu2ea -i!ul ani-al ;i <l nu-ise Fanu-an@ du&0 &uterni!ul 6eu( -ai-u/0 al Ra-a?anei. 3i=utierul regelui <i !$nstruise $ tr0suri!0 de aur@ unde Fanu-an ;edea s$le-n <n #re-e !e era &urtat &rin !urte@ s&re a-u6a-entul ;i <n!ntarea &ri#it$ril$r. La rndul lui@ Fanu-an <l iu2ea &e Kalidasa la 9el de -ult ;i nu &er-itea ni-0nui s0 <l ating0. ,ai !u sea-0 era gel$s &e Prin/ul ,algara@ !a ;i !u- ar 9i si-/it ri#alitatea #iit$are. A&$i@ <ntr($ 6i 90r0 n$r$!@ <l -u;!0 &e -$;tenit$rul tr$nului. ,u;!0tura a 9$st un 9lea!@ !$nse!in/ele i-ense. Cte#a 6ile -ai tr6iu Fanu-an -uri $tr0#it@ 90r0 <nd$ial0 din $rdinul Reginei. A!esta a 9$st s9r;itul !$&il0riei lui Kalidasa. Se s&une !0 du&0 a!eea el nu a -ai iu2it ;i nu s(a -ai <n!re6ut <ntr($ 9iin/0 $-eneas!0. Iar &rietenia !u ,algara se trans9$r-0 <n du;-0nie a-ar0. Nu a 9$st singurul ne!a6 &r$#$!at de -$artea -ai-u/ei. "in $rdinul Regelui@ un -$r-nt s&e!ial a 9$st ridi!at &entru Fanu-an@ <n stilul tradi/i$nal !u 9$r-0 de !l$&$t@ sau dag$20. A;a !e#a !$nstituia un lu!ru e:tra$rdinar ;i tre6i nu-aide!t $stilitatea !0lug0ril$r. "ag$2ele erau re6er#ate reli!#el$r lui 3udd4a@ iar a!tul &0rea s0 9ie un sa!rilegiu deli2erat. P$ate !0 <ntr(ade#0r a;a ;i era@ !0!i Regele Para#ana !06use su2 in9luen/a unui sKa-i 4indus ;i <nt$rsese s&atele !redin/ei 2udiste. "e;i Prin/ul Kalidasa era &e atun!i &rea tn0r !a s0 9ie i-&li!at <n a!est !$n9li!t@ -are &arte din ura !0lug0ril$r s(a <ndre&tat s&re el. Ast9el a <n!e&ut $ 9eud0 !e a#ea s0 s9;ie <n 2u!0/i regatul <n anii ur-0t$ri. Ca <n -ulte alte &$#estiri ale str0#e!4il$r !r$ni!i ta&r$2ane@ ti-& de a&r$a&e d$u0 -ii de ani nu a e:istat ni!i $ d$#ad0 !0 ist$ria lui Fanu-an ;i a &rin/ului Kalidasa era ;i alt!e#a de!t $ legend0 9er-e!0t$are. A&$i@ <n 2.1%@ $ e!4i&0 de ar4e$l$gi de la Far#ard a des!$&erit 9unda/iile unui -i! -aus$leu &e terenurile #e!4iului &alat Rana&ura. ,aus$leul &0rea distrus <n -$d inten/i$nat. C0r0-i6ile ;i &ietrele su&rastru!turii dis&0ruser0 <n <ntregi-e. 72i;nuita <n!0&ere !u reli!#e din su2s$l era g$al0@ a&arent =e9uit0 de !$n/inutul ei !u se!$le <n ur-0. Studen/ii a#eau <ns0 unelte la !are #e!4ii !0ut0t$ri de !$-$ri nu &uteau ni!i s0 #ise6e. S!anarea neutrini!0 a de6#0luit $ alt0 !a-er0 se!ret0@ la $ adn!i-e -ai -are. Sala de deasu&ra nu re&re6enta de!t $ !urs0 ;i <;i ser#ise 2ine /elul. Cn!0&erea se!ret0 <n!0 ad0&$stea g4e-ul de drag$ste ;i ur0 &e !are(l &urtase de(a lungul #re-ii E s&re &re6entul lui l$! de $di4n0 din ,u6eul Rana&ura.

,$rgan se !$nsiderase <nt$tdeauna@ ;i &e 2un0 dre&tate@ un $- destul de lu!id ;i nesenti-ental@ !e nu se l0sa 9urat de e-$/ii. T$tu;i de a!east0 dat0@ s&re -area lui stn=eneal0 Ns&era !0 <ns$/it$rii s0 nu re-ar!eO <;i si-/i $!4ii u-e6i/i. Ct de ridi!$l@ <;i s&use 9uri$s@ !a $ -u6i!0 dul!eag0 ;i $ nara/iune !ntat0 s0 ai20 un ase-enea e9e!tH N(ar 9i !re6ut ni!i$dat0 !0 #ederea =u!0riei unui !$&il <l #a deter-ina s0 #erse la!ri-i. A&$i <n/elese@ <ntr($ str09ulgerare de adu!ere a-inte !are(i aduse <naintea $!4il$r un -$-ent &etre!ut !u &atru6e!i de ani <n ur-0@ de !e 9usese att de -i;!at. C;i re#06u 6-eul <ndr0git &lutind ;i unduind deasu&ra &ar!ului din S?dne?@ a!$l$ unde <;i &etre!use -are &arte din !$&il0rie. Par!0 si-/ea !0ldura s$arelui@ #ntul u;$r -ngindu(i s&atele E #ntul tr0d0t$r !are 2rus! <n!etase s0 -ai su9le@ l0snd 6-eul s0 se &r02u;eas!0 s&re &0-nt. A!esta se <n/e&enise <n !rengile unui ste=ar uria;@ -ai 20trn de!t /ara din !te se s&unea@ iar el !$ntinuase@ &r$ste;te@ s0 trag0 de s9$ar0 !a s0 <l eli2ere6e. Ast9el <n#0/ase &ri-a le!/ie des&re re6isten/a -aterialel$r@ $ le!/ie &e !are nu a#ea ni!i$dat0 s0 $ uite. S9$ara se ru&sese <n dre&tul n$dului ;i 6-eul se r$st$g$lise ne2une;te &e !erul #erii@ &ier6nd <n!et din altitudine. 1l alergase &e -alul a&ei@ <n s&eran/a !0 #a !0dea &e us!at. 8ntul nu as!ultase <ns0 rug0-in/ile unui 20ie/el. ,ult0 #re-e &lnsese@ &ri#ind 9rag-entele distruse@ ase-0n0t$are unei !$r02ii e;uate@ deri#nd &e a&ele &$rtului !0tre -area des!4is0@ &n0 dis&0rur0 din #edere. Fusese &ri-a din a!el ;ir de tragedii -0runte !are -$delea60 !$&il0ria unui $-@ 9ie !0 -ai tr6iu <;i a-inte;te sau nu de ele. Di t$tu;i !e &ierduse ,$rgan atun!i 9usese d$ar $ =u!0rie li&sit0 de #ia/0A la!ri-ile sale erau -ai degra20 de 9rustrare de!t de durere ade#0rat0. Prin/ul Kalidasa a#usese $ !au60 -ult -ai adn!0 &entru -4nire. Cn interi$rul -i!ii !ale;ti de aur@ ar0tnd <n!0 de &ar!0 a2ia ie;ise din -inile 2i=utierului@ se g0sea un g4e- de $ase -i!i. ,$rgan &ierdu $ &arte din <n;iruirea e#eni-entel$r ulteri$are. Cnd $!4ii i se li-&e6ir0@ tre!user0 de=a -ai 2ine de 6e!e ani@ $ !$-&le:0 !eart0 de 9a-ilie se a9la <n &r$gres@ iar el nu -ai era sigur !ine &e !ine $-$ra. "u&0 !e ar-atele au <n!etat s0 se <n9runte ;i ulti-a se!ure a !06ut la &0-nt@ Prin/ul ,algara ;i Regina ,a-0 9ugiser0 <n India@ iar Kalidasa &usese -na &e !$r$an0@ <nte-ni/ndu(;i tat0l. Re/inerea u6ur&at$rului de a(l e:e!uta &e Para#ana nu #enea din de#$/iune 9ilial0@ !i din !redin/a !0 20trnul Rege &$seda !ine ;tie !e !$-$ar0@ &0strat0 &entru ,algara. Att ti-& !t Kalidasa nutrea a!east0 !$n#ingere@ Para#ana se ;tia <n siguran/0. "ar <n !ele din ur-0@ 9alsa &reten/ie <l $2$si. G C/i #$i ar0ta ade#0rata -ea a#ere@ <i s&use 9iului s0u. "0(-i $ tr0sur0@ ;i a- s0 te !$ndu! la ea. Ulti-a sa !0l0t$rie <ns0@ s&re de$se2ire de -i!u/ul Fanu-an@ Para#ana $ 90!u <ntr($ !0ru/0 #e!4e. Cr$ni!ile 6i! !0 a#ea $ r$at0 ru&t0@ ;i !0 s!r/ise &e t$t &ar!ursul dru-ului E genul de detaliu !are tre2uia s0 9ie ade#0rat@ !0!i ni!i un ist$ri! nu ;i(ar 9i dat $steneal0 s0 in#ente6e un ase-enea a-0nunt. S&re sur&rinderea lui Kalidasa@ tat0l s0u $rd$n0 s0 9ie dus la -arele la! arti9i!ial din !entrul regatului@ reali6are !are(i $!u&ase !ea -ai -are &arte a d$-niei. ,erse <n lungul 2ara=ului ;i <;i &ri#i &r$&ria statuie@ <nalt0 de d$u0 $ri !t el ;i !u $!4ii a/inti/i din!$l$ de a&e. G Adi$@ 20trn &rieten@ r$sti <n!linndu(se <n 9a/a 9igurii de &iatr0@ si-2$li6nd gl$ria ;i &uterea sa &ierdut0@ /innd #e;ni! <n -ini 4arta de &iatr0 a a!estei -0ri interi$are. Pr$te=ea60(-i -$;tenirea.

A&$i@ ur-0rit <ndea&r$a&e de Kalidasa ;i de g0r6ile a!estuia@ !$2$rse tre&tele 2ara=ului@ 90r0 s0 se $&reas!0 la -arginea la!ului. Cnd undele <i a=unseser0 &n0 la 2ru@ 90!u -inile !u&0 ;i lu0 <n ele a&0 arun!ndu(;i($ &e !re;tet@ du&0 !are se <nt$arse !u -ndrie ;i triu-9 s&re Kalidasa. G Ai!i@ 9iule@ strig0 el ar0tnd s&re <ntinderile nes9r;ite de a&0 d0t0t$are de #ia/0@ ai!i@ ai!i se a9l0 <ntreaga -ea a#ereH G U!ide/i(lH Qi&ase Kalidasa@ ne2un de 9urie ;i de6a-0gire. Iar s$lda/ii <i d0duser0 as!ultare. Ast9el de#eni Kalidasa st0&nul insulei Ta&r$2ane@ dar !u un &re/ &e !are &u/ini $a-eni ar 9i a#ut !ura=ul s0(l &l0teas!0: du&0 !u- s!riu !r$ni!arii@ tr0ia !u Ls&ai-a lu-ii de a&$i ;i a 9ratelui s0uM. ,ai de#re-e sau -ai tr6iu@ ,algara a#ea s0 se <nt$ar!0 !a s0(;i ia <n st0&nire tr$nul !u#enit. Ti-& de !/i#a ani@ ase-eni lungului ;ir de regi dinaintea sa@ Kalidasa /inuse !urte <n Rana&ura. A&$i@ din ra/iuni nede6#0luite de ist$rie@ a2and$n0 !a&itala regal0 <n 9a#$area i6$latului -$n$lit stn!$s al Ba55agalei@ la &atru6e!i de 5il$-etri <n interi$rul =unglei. Au 9$st unii !are au sus/inut !0 Regele !0uta $ 9$rt0rea/0 ina!!esi2il0@ unde s0 9ie 9erit de r062unarea 9ratelui s0u. Cns0 la s9r;it <i re9u6ase &r$te!/ia. "a!0 Ba55agala era d$ar $ !itadel0@ de !e 9usese <n!$n=urat0 de i-ense gr0dini ale &l0!erii@ a !0r$r reali6are tre2uie s0 9i ne!esitat t$t atta -un!0 !t 6idurile ;i ;an/urile <nseleI Di@ -ai !u sea-0@ de !e 9res!eleI Cn #re-e !e narat$rul &unea a!east0 <ntre2are@ <ntreaga 9a/0 #esti!0 a Stn!ii se -ateriali60 din <ntuneri! E nu a;a !u- era <n &re6ent@ !i !u- 9usese <n ur-0 !u d$u0 -ii de ani. 7 9ri60 <n!e&nd de la $ sut0 de -etri de la s$l ;i <ntin6ndu(se &e t$at0 l0/i-ea Stn!ii 9usese nete6it0 ;i a!$&erit0 !u i&s$s@ iar &e ea 9useser0 &i!tate &$rtretele@ de la 2ru <n sus@ a nenu-0rate 9e-ei 9ru-$ase@ <n -0ri-e natural0. Unele erau #06ute din &r$9il@ altele din 9a/0@ t$ate !$n9$ra!eluia;i -$del de 2a60. Cu &ieile g0l2ui@ !u &ie&tul #$lu&tu$s@ erau <n#e;-ntate 9ie d$ar <n giu#aieruri@ 9ie <n !ele -ai str0#e6ii -0t0suri. Unele a#eau !$a9uri !$-&li!ate@ altele &urtau !$r$ane. ,ulte a#eau <n -ini !u&e !u 9l$ri@ $ri /ineau deli!at <ntre degetul -are ;i ar0t0t$r 2$2$!i ginga;i. Cu t$ate !0 =u-0tate din 9iguri a#eau &ielea -ai <n!4is0 la !ul$are ;i &0reau a 9i slu=ni!ele !el$r dinti@ nu erau del$! -ai &u/in ela2$rate <n !$a9uri ;i 2i=uterii. 7dat0@ au e:istat -ai 2ine de d$u0 sute de &$rtrete. Cns0 &l$ile ;i #ntul le(au distrus &e t$ate !u e:!e&/ia a d$u06e!i@ &r$te=ate de un ie;ind de &iatr0. Un !$l/ al i-aginii se -0ri. Unul !te unul@ ulti-ele su&ra#ie/uit$are ale #isului lui Kalidasa ie;ir0 &lutind din <ntuneri!@ !0tre -u6i!a 2anali6at0@ t$tu;i <n -$d uni! &$tri#it0@ a L"ansului lui AnitraM. "es9igurate de an$ti-&uri@ ani@ $a-eni@ nu(;i &ierduser0 9ru-use/ea $riginal0. Cul$rile erau &r$as&ete@ ne;terse de lu-ina a -ai 2ine de =u-0tate de -ili$n de a&usuri. )ei/e sau 9e-ei@ &0straser0 #ie legenda Stn!ii "ia#$lului. Ni-eni nu ;tie !ine au 9$st@ !e au <nse-nat@ ;i de !e au 9$st !reate !u $ ast9el de -igal0 <ntr(un l$! ina!!esi2il. Te$ria a!!e&tat0 a9ir-0 !0 erau 9iin/e !ere;ti ;i !0 t$ate e9$rturile lui Kalidasa se <ndre&taser0 s&re a !rea un rai &e &0-nt@ &$&ulndu(1 !u 6eii !$res&un60t$ri. P$ate el <nsu;i se !$nsiderase un rege(6eu@ !u- se !redeau 9ara$nii 1gi&tuluiA &$ate de a!eea a <-&ru-utat de la ei i-aginea S9in:ului@ stnd de stra=0 la intrarea <n &alat. S!ena se s!4i-20@ <n90/i;nd de ast0 dat0 Stn!a de la de&0rtare@ re9le!tat0 <ntr(un -i! la! de la 2a6a ei. A&ele tre-urar0@ silueta Ba55agalei 9lutur0 ;i se t$&i. Cnd se 9$r-0 a d$ua $ar0@ Stn!a era <n!$r$nat0 de 6iduri@ -etere6e ;i turnuri@ sus&endate &e <ntreaga !ul-e. 1ra i-&$si2il s0 le #e6i !u !laritateA i-aginile r0-neau -ereu a//0t$r ne9$!ali6ate@ ase-eni unui #is. Ni-eni

nu a#ea s0 ;tie #re$dat0 !u- ar0tase !u ade#0rat &alatul aerian al lui Kalidasa@ <nainte de a 9i distrus de !ei !e d$reau s0(i ;tearg0 din ist$rie &n0 ;i nu-ele. G Di ai!i a tr0it #re-e de d$u06e!i de ani@ a;te&tnd un s9r;it !are ;tia !0 #a #eni. S&i$nii lui tre2uie s0(i 9i s&us !0@ s&ri=init de regii Findustanului@ ,algara <;i aduna r02d0t$r ar-ata. Cn !ele din ur-0@ ,algara a s$sit. "e &e &is!ul Stn!ii@ Kalidasa i(a #06ut &e in#adat$ri -0r;0luind dins&re n$rd. P$ate se !redea in#ulnera2il a!$l$ sus@ <ns0 nu a d$rit s0(;i #eri9i!e !redin/a. A &0r0sit ad0&$stul -arii 9$rt0re/e ;i a ie;it !0lare s0(;i <nt-&ine 9ratele@ &e terenul neutru dintre !ele d$u0 ar-ate. ,ul/i ar d$ri s0 ;tie !e !u#inte au s!4i-2at atun!i !ei d$i. Unii s&un !0 s(au <-2r0/i;at <nainte de a se des&0r/i. P$ate e ade#0rat. A&$i ar-atele s(au !i$!nit &re!u- #alurile -0rii. Kalidasa lu&ta la el a!as0@ !u $a-eni !are !un$;teau terenul@ ;i la <n!e&ut a &0rut sigur !0 #i!t$ria <i a&ar/ine. "u&0 !are a a#ut l$! unul din a!ele in!idente !e 4$t0r0s! s$arta na/iunil$r. Uria;ul ele9ant de lu&t0 al lui Kalidasa@ <-&$d$2it !u <nse-nele regale@ s(a <nt$rs s0 $!$leas!0 $ 6$n0 -l0;tin$as0. A&0r0t$rii au !re6ut !0 Regele se retrage. ,$ralul a s!06ut. S(au <-&r0;tiat !are <n!$tr$@ &$#estes! !r$ni!ile@ !a &lea#a su9lat0 de #ntur0t$are. Kalidasa a 9$st g0sit &e !-&ul de lu&t0@ -$rt de &r$&riul &u-nal. ,algara a de#enit rege@ iar Ba55agala a 9$st a2and$nat0 =unglei@ !a s0 nu 9ie des!$&erit0 de!t du&0 ;a&tes&re6e!e #ea!uri. %. Prin teles!$& G 8i!iul -eu se!ret@ <l nu-ea Ra=asing4e@ !u 9als a-u6a-ent dar ;i regret. Tre!user0 ani de !nd nu -ai ur!ase &e #r9ul Ba55agalei ;i@ !u t$ate !0 &utea s0 62$are a!$l$ $ri de !te $ri d$rea@ nu(i $9erea a!ela;i senti-ent de <-&linire. S0 ur!i 90r0 e9$rt <nse-na s0 &ier6i !ele -ai 9as!inante detalii ar4ite!t$ni!e. Ni-eni nu &utea s&era s0 <n/eleag0 -intea lui Kalidasa 90r0 s0(i ur-e6e &a;ii &e <ntreg traseul@ de la gr0dinile &l0!erii &n0 la &alatul sus&endat. 1:ista t$tu;i un su2stitut@ d0t0t$r de &r$9unde satis9a!/ii unui #rstni!. Cu ani de 6ile <n ur-0 a!4i6i/i$nase un teles!$& &uterni! ;i !$-&a!t de d$u06e!i de !enti-etri. Cu a=ut$rul lui era <n stare s0 !$linde <ntregul &erete #esti! al Stn!ii@ &ar!urgnd iar0;i !alea !0tre #r9 str020tut0 de attea $ri <n tre!ut. Pri#ind &rin $!ularul du2lu@ <;i i-agina !0 este sus&endat <n aer@ su9i!ient de a&r$a&e de 6idul de granit !a <ntin6nd -na s0(l ating0. Tr6iu du&0(a-ia6a@ !nd ra6ele s$arelui reu;eau s0 &ri#eas!0 su2 ie;indul de &iatr0 &r$te!t$r@ Ra=asing4e #i6ita 9res!ele@ adu!nd salutul s0u d$a-nel$r !ur/ii. "e;i le iu2ea &e t$ate@ a#ea 9a#$ritele lui. Une$ri #$r2ea <n lini;te !u ele@ utili6nd !ele -ai ar4ai!e 9ra6e ;i !u#inte &e !are le ;tia@ &er9e!t !$n;tient de 9a&tul !0 ta&r$2ane6a lui !ea -ai ar4ai!0 se &lasa !u $ -ie de ani <n #iit$rul l$r. La 9el de -ult <l a-u6a s0(i &ri#eas!0 &e !ei #ii ;i s0 le studie6e rea!/iile <n #re-e !e ur!au &e Stn!0@ se 9$t$gra9iau unul &e altul &e !ul-e@ sau ad-irau 9res!ele. 1i n(a#eau !u- s0 20nuie !0 erau <ns$/i/i de un in#i6i2il E ;i in#idi$s E s&e!tat$r@ -i;!ndu(se 90r0 e9$rt al0turi@ !a $ 9ant$-0@ att de a&r$a&e <n!t le $2ser#a 9ie!are e:&resie ;i 9ie!are detaliu de <-2r0!0-inte. Att de &uterni! era teles!$&ul@ <n!t da!0 Ra=asing4e ar 9i 9$st !a&a2il s0 !iteas!0 de &e 2u6e@ ar 9i &utut s0 trag0 !u ure!4ea la !$n#ersa/iile turi;til$r. "a!0 asta se nu-ea indis!re/ie@ era destul de in$9ensi#0@ iar L#i!iulM s0u nu-ai se!ret nu era@ <ntru!t Ra=asing4e se ar0ta <n!ntat s0(l <-&0rt0;eas!0 $as&e/il$r. Teles!$&ul $9erea una din !ele -ai 2une &re6ent0ri ale Ba55agalei@ iar de -ulte $ri ser#ise ;i <n alte s!$&uri 9$l$sit$are. "e !te#a $ri Ra=asing4e alertase &a6ni!ii <-&$tri#a #n0t$ril$r de su#eniruri@ iar -ul/i turi;ti@ ui-i/i@ se #06user0 &rin;i gra#ndu(;i ini/ialele &e su&ra9a/a Stn!ii.

Rare$ri <ns0 9$l$sea teles!$&ul di-inea/a@ 9iind!0 s$arele se a9la de !ealalt0 &arte a Ba55agalei ;i se 60reau &rea &u/ine lu!ruri &e u-2rita 9a/0 #esti!0. "in !te <;i adu!ea a-inte@ ni!i$dat0 nu(l utili6ase att de de#re-e du&0 r0s0rit@ <n r0sti-&ul <n !are <n!0 sa#ura $2i!eiul l$!al al !eaiului ser#it <n &at@ <-&ru-utat de la &lantat$rii eur$&eni !u trei se!$le <n ur-0. T$tu;i a!u-@ &ri#ind &e gea-ul larg des!4is !e(i $9erea $ &an$ra-0 a&r$a&e !$-&let0 a Stn!ii@ 9u sur&rins s0 #ad0 $ 9igur0 -inus!ul0 -i;!ndu(se &e !reast0@ <n &arte &r$9ilndu(se &e !erul li-&ede. 8i6itat$rii nu ur!au ni!i$dat0 att de re&ede du&0 r0s0ritA &a6ni!ii des!uiau &$r/ile as!ens$rului s&re 9res!e a2ia &este $ $r0. Curi$s@ Ra=asing4e se <ntre20 !ine era &as0rea !ea -atinal0I Ie;i din &at@ <;i &use un sar$g de 2atist str0lu!it$r ;i -erse &e #erand0 s&re &il$nul de 2et$n !are <i sus/inea teles!$&ul. Pr$-i/ndu(;i <n gnd@ a !in!i6e!ea $ar0@ s0 &r$!ure $ 4us0 n$u0 instru-entului@ <ndre&t0 !ilindrul s!urt s&re Stn!0. A; 9i &utut &ariaH C;i s&use !u $ &l0!ere !$nsidera2il0@ <n #re-e !e !$-uta &e gr$sis-ent -a:i-. A;adar@ s&e!ta!$lul din s!ara &re!edent0 <l i-&resi$nase &e ,$rgan@ !u- ;i tre2uia s0 se <nt-&le. Inginerul studia singur@ <n s!urtul ti-& a#ut la dis&$6i/ie@ !u- <;i 90!user0 trea2a ar4ite!/ii lui Kalidasa. A&$i Ra=asing4e $2ser#0 !e#a de(a dre&tul alar-ant. ,$rgan -ergea !4iar &e -u!4ia &lat$ului@ la nu-ai !/i#a !enti-etri de &r0&astia de !are &u/ini turi;ti <ndr06neau s0 se a&r$&ie. ,ul/i nu a#eau !ura=ul s0 ;ad0 ni!i -0!ar <n Tr$nul 1le9antului@ !u &i!i$arele atrnndu(le deasu&ra a2isuluiA a!u- <ns0 inginerul <ngenun!4ease lng0 a!esta@ /inndu(se negli=ent d$ar !u $ -n0 de s!ul&tur0 ;i <ntin6ndu(se <n g$l &entru a !er!eta stn!a de dedesu2t. Ra=asing4e@ !are nu 9usese ni!i$dat0 <n largul s0u ni!i &e <n0l/i-ile 9a-iliare ale Ba55agalei@ a2ia de su&$rta s0 se uite. "u&0 !te#a -inute de $2ser#a/ie ne<n!re60t$are@ de!ise !0 ,$rgan 90!ea &arte dintre a!ei $a-eni@ &u/ini la nu-0r@ del$! a9e!ta/i de <n0l/i-i. ,e-$ria lui Ra=asing4e@ <n!0 e:!elent0 dar !are se <n!0&0/na s0(i =$a!e 9este une$ri@ <n!er!a s0(i !$-uni!e !e#a. Nu tra#ersase &e sr-0 $dat0 un 9ran!e6 !as!ada Niagara@ iar la -i=l$!ul ei se -ai ;i $&rise s0(;i g0teas!0 $ -as0I "a!0 d$#e6ile d$!u-entare n(ar 9i 9$st !$&le;it$are@ Ra=asing4e n(ar 9i dat ni!i$dat0 !re6are &$#e;tii. Di -ai e:ista un a-0nunt rele#ant &entru a!est !a6 E un in!ident !are(l &ri#ea dire!t &e ,$rgan. Ce anu-eI ,$rgan. ,$rgan. Nu ;tiuse &ra!ti! ni-i! des&re el &n0 a!u- $ s0&t0-n0. "a@ asta era. 7 s!urt0 !$ntr$#ers0 !are a-u6ase -ass -edia $ 6i sau d$u0@ ;i atun!i &r$2a2il au6ise &ri-a dat0 r$stit nu-ele lui ,$rgan. Inginerul De9 al &r$ie!tului >i2raltar anun/ase atun!i $ n$utate ui-it$are. "e$are!e t$ate #e4i!ulele ur-au s0 2ene9i!ie6e de g4ida= aut$-at@ nu e:ista ni!i un -$ti# !a s0 se -$nte6e &ara&e/i &e -arginile &$dului. 1li-inarea l$r e!$n$-isea ast9el -ii de t$ne. Fire;te@ <ntreaga lu-ea !$nsiderase ideea t$tal $ri2il0. Ce s(ar <nt-&la@ <ntre2ase &u2li!ul@ da!0 g4ida=ul unui #e4i!ul ar !eda@ iar -a;ina s(ar <ndre&ta s&re -argineI Inginerul De9 a#ea r0s&unsul &reg0tit. "in &0!ate@ a#ea <ns0 &rea -ulte. "a!0 g4ida=ul se de9e!ta@ 9rnele ar 9i intrat aut$-at <n a!/iune@ du&0 !u- ;tia $ri!ine@ iar #e4i!ulul s(ar 9i $&rit <n -ai &u/in de $ sut0 de -etri. Nu-ai &e 2en6ile e:teri$are e:ista &$si2ilitatea !a $ -a;ina s0 se &r02u;eas!0 &este -argine@ ;i &entru a!easta ar 9i tre2uit $ de9e!/iune t$tal0 a g4ida=ului@ a sen6$ril$r ;i 9rnel$r@ e#eni-ent &r$2a2il $ dat0 la d$u06e!i de ani. Pn0 ai!i@ t$ate 2une ;i 9ru-$ase. "ar Inginerul De9 ad0ugase $ &re!i6are. P$ate !0 nu inten/i$nase s0 9ie dat0 &u2li!it0/ii@ &$ate glu-ise. C$ntinuase a9ir-nd !0 <n !a6ul unui ast9el de a!!ident@ !u !t -ai re&ede se &r02u;ea -a;ina 90r0 s0(i deteri$re6e 9ru-$sul &$d@ !u att el ar 9i 9$st -ai 9eri!it.

Nu -ai e ne#$ie de s&us !a P$dul 9usese t$tu;i <n6estrat &e -argini !u !a2luri de9le!t$are. "in !te ;tia Ra=asing4e@ ni-eni nu !06use <n!0 <n ,editeran0. 7ri!u-@ ,$rgan &0rea 9$arte 4$t0rt s0 se sa!ri9i!e gra#ita/iei ai!i@ &e Ba55agala. Alt-interi@ -i;!0rile sale ar 9i 9$st di9i!il de e:&li!at. Iar a!u- !e 90!eaI Cngenun!4ease &e $ latur0 a Tr$nului 1le9antului ;i /inea <n -n0 $ !utiu/a &araleli&i&edi!0@ !a- de -0ri-ea ;i 9$r-a unei !0r/i de -$d0 #e!4e. Ra=asing4e a2ia da!0 $ 60rea@ iar -aniera <n !are inginerul $ utili6a n(a#ea ni!i un sens. P$ate !a era un s$i de anali6$r@ de;i nu #edea de !e@ &e ,$rgan l(ar 9i interesat !$-&$6i/ia Ba55agalei. "$rea s0 !$nstruias!0 !e#a ai!iI Nu i s(ar 9i &er-is@ desigur@ iar Ra=asing4e nu(;i &utea <n!4i&ui alt0 atra!/ie &$si2il0 a l$!uluiA regii -egal$-ani li&seau de &e &ia/0. Cn $ri!e !a6@ dat$rita rea!/iei inginerului din seara &re!edent0@ era sigur !0 ,$rgan nu au6ise de Ba55agala <naintea s$sirii sale <n Ta&r$2ane. Di atun!i Ra=asing4e@ !are <nt$tdeauna se -ndrise !u st0&nirea sa de sine <n !ele -ai dra-ati!e ;i nea;te&tate situa/ii@ s!$ase un strigat in#$luntar de gr$a60. 8anne#ar ,$rgan &0;ise din!$l$ de 9a/a stn!ii@ <n &r0&astieR '. Artistul G Adu!e/i &ersanul@ &$run!i Kalidasa i-ediat du&0 !e(;i re!0&0t0 res&ira/ia. Ur!u;ul de la 9res!e la Tr$nul 1le9antului nu era di9i!il@ iar a!u- 6idurile !e <-&re=-uiau tre&tele de &e 9a/a Stn!ii <i !$n9ereau ;i siguran/0. 1ra <ns0 $2$sit$r. C/i ani <n!0@ se <ntre2a Kalidasa@ #a 9i <n stare s0 &ar!urg0 dru-ul 90r0 a=ut$rI S!la#ii ar 9i &utut s0(l &$arte@ dar asta ar 9i u-2rit de-nitatea lui de Rege. Di n(ar 9i t$lerat !a al/i $!4i de!t ai s0i s0 ad-ire !ele $ sut0 de 6ei/e ;i $ sut0 de <ns$/it$are@ la 9el de 9ru-$ase@ din suita !ur/ii lui !eleste. A;a !0 de a!u- <n!$l$@ 6i ;i n$a&te@ $ stra=0 #a sta -ereu la !a&0tul s!0ril$r@ singurul dru- din &alat s&re raiul &arti!ular !reat de Kalidasa. "u&0 6e!e ani de trud0@ #isul lui se <-&linise. 7ri!e ar 9i a9ir-at <-&$tri#0(i a!ei !0lug0ri gel$;i de &e -untele l$r@ el@ Kalidasa@ de#enise <n s9r;it un 6eu. Cn !iuda anil$r &etre!u/i su2 s$arele ta&r$2an@ Firda6 a#ea &ielea des!4is0 la !ul$are a unui r$-an. Ast06i@ <n!4inndu(se <n 9a/a regelui@ &0rea <n!0 ;i -ai &alid. Kalidasa <l &ri#i gndit$r@ a&$i <l grati9i!0 !u unul din rarele sale 6-2ete de a&r$2are. G Ai lu!rat 2ine@ &ersane@ <i s&use. Cre6i !0 -ai e:ist0 unde#a <n lu-e un artist <n stare s0 te de&0;eas!0I ,ndria se lu&t0 #i6i2il !u &re!au/ia <nainte !a Firda6 s0 r0s&und0 e6itant: G Ni!iunul &e !are s0(l !un$s!@ ,aiestate. G Di te(a- &l0tit 2ineI G Sunt 9$arte -ul/u-it. R0s&unsul@ s$!$ti Kalidasa@ nu era t$!-ai e:a!t. ,ereu s$siser0 !ereri &entru -ai -ul/i 2ani@ -ai -ul/i lu!r0t$ri@ -ateriale s!u-&e !e nu se g0seau de!t &e t0r-uri <nde&0rtate. Cns0 arti;tii nu <n/elegeau &r$2le-ele e!$n$-i!e@ ;i nu !un$;teau !u- 9usese st$ars0 #istieria de !$sturile en$r-e ale &alatului ;i ale <-&re=uri-il$r lui. G Di a!u- !0 -un!a ta s(a ter-inat@ !e </i d$re;tiI G A; d$ri &er-isiunea ,aiest0/ii 8$astre s0 -0 <nt$r! <n Is9a4an@ s0(-i #0d iar0;i &$&$rul. R0s&unsul era !el a;te&tat de Kalidasa@ iar Regele regreta sin!er de!i6ia &e !are tre2uia s( $ ia. Pe dru-ul lung s&re Persia se g0seau <ns0 &rea -ul/i regi !e n(ar 9i &er-is !a -e;terul artist din Ba55agala s0 le alune!e &rintre degete !u u;urin/0. Iar 6eit0/ile &i!tate &e &eretele #esti! tre2uiau s0 r0-n0 uni!e <n lu-e.

G 1:ist0 $ &r$2le-0@ r$sti se! ;i Firda6 de#eni -ai &alid@ iar u-erii <i !06ur0 la au6ul #$r2el$r. Un rege nu e ne#$it s0 se e:&li!e ni-0nui@ dar a!u- un artist i se adresa altui artist. G ,(ai a=utat s0 de#in un 6eu. A!east0 #este s(a <ntins de=a &n0 <n de&0rt0ri. "a!0 &le!i de su2 &r$te!/ia -ea@ al/ii </i #$r !ere s0 lu!re6i la 9el. Un -$-ent@ -e;terul r0-0sese t0!ut. Singurul sunet era tnguitul #ntului@ !are arare$ri <n!eta s0 se &lng0 <ntlnind a!est nea;te&tat $2sta!$l <n !alea sa. A&$i Firda6 s&use@ att de <n!et <n!t Kalidasa a2ia de reu;i s0 <l aud0: G ,i se inter6i!e a;adar s0 &le!I G Ai #$ie s0 &le!i@ lund !u tine destul0 a#ere s0(/i a=ung0 &entru t$at0 #ia/a. Cns0 !u singura !$ndi/ie s0 nu -ai lu!re6i ni!i$dat0 &entru un alt &rin/. G Sunt gata s0 &r$-it@ re&li!0 Firda6@ !u $ gra20 i-&er!e&ti2il0. Kalidasa <;i !l0tin0 !a&ul !u triste/e. G A- <n#0/at s0 nu -0 <n!red <n !u#ntul arti;til$r. ,ai ales atun!i !nd ei nu se -ai a9l0 <n &uterea -ea. A;a !0 sunt ne#$it s0 <nt0res! a!east0 &r$-isiune. S&re sur&ri6a lui Kalidasa@ Firda6 nu -ai &0ru nesigur. 1ra !a ;i !u- ar 9i luat $ -are 4$t0rre ;i se si-/ea dintr($dat0 lini;tit. G Cn/eleg@ gl0sui &ersanul@ <ndre&tndu(se din s&ate. A&$i !u 2un0 ;tiin/0 <nt$arse s&atele regelui@ !a ;i !u- st0&nul s0u reges! ar 9i <n!etat s0 -ai e:iste ;i &ri#i dire!t <n s$arele d$g$rit$r. S$arele@ ;tia Kalidasa@ !$nstituia 6eul &ersanil$r@ iar !u#intele -ur-urate de Firda6 re&re6entau &r$2a2il $ rug0!iune <n li-2a sa. "ar e:istau 6ei -ai !u-&li/i !e erau t$tu;i ad$ra/i@ iar artistul &ri#ea 9i: a!el dis! $r2it$r !a ;i !u- ar 9i ;tiut !0 era ulti-ul lu!ru &e !are a#ea #re$dat0 s0(l -ai #ad0. G 7&ri/i(l@ strig0 regele. >0r6ile se re&e6ir0 <nainte@ dar era de=a tr6iu. "e;i $r2it de lu-in0@ Firda6 se -i;!0 !u &re!i6ie. "in trei &a;i a=unse lng0 &ara&et ;i se arun!0 <n g$l. Nu s!$ase ni!i un sunet <n lungul ar! des!ris <n !0dere s&re gr0dinile &l0nuite de el <nsu;i !u at/ia ani <n ur-0@ ;i ni!i un e!$u nu se au6i !nd ar4ite!tul Ba55agalei atinse 9unda/iile &r$&riei !a&$d$&ere. Kalidasa =elise 6ile <n ;ir@ <ns0 =alea i se trans9$r-ase <n 9urie !nd ulti-a s!ris$are a &ersanului s&re Is9a4an 9u inter!e&tat0. Cine#a <l a#erti6ase &e Firda6 !0 la s9r;itul -un!ii a#ea s0 9ie $r2itA iar a!easta !$nstituia $ -in!iun0 2leste-at0. Nu des!$&erise ni!i$dat0 sursa 6#$nului@ !u t$ate !0 nu &u/ini -uriser0 <n!et <nainte de a( ;i d$#edi ne#in$#0/ia. Cl <ntrista gndul !0 ar4ite!tul d0duse !re6are unei ase-enea -in!iuniA ar 9i tre2uit s0 ;tie !0 un t$#ar0; artist nu i(ar 9i 9urat ni!i$dat0 darul #06ului. Kalidasa nu era un $- !rud $ri nere!un$s!0t$r. L(ar 9i <n!0r!at &e Firda6 !u aur E sau !el &u/in !u argint E ;i l(ar 9i &etre!ut <n !alea sa !u ser#it$ri s0 <l slu=eas!0 &entru t$t restul #ie/ii. N(ar -ai 9i a#ut ne#$ie s0(;i 9$l$seas!0 #re$dat0 -inile@ iar du&0 un ti-&@ nu le(ar -ai 9i si-/it ni!i li&sa. 7. Palatul Regelui()eu. 8anne#ar ,$rgan nu d$r-ise 2ine@ !eea !e era ne$2i;nuit la el. Cnt$tdeauna se -ndrise !u st0&nirea sa de sine@ de !un$a;terea &r$&riil$r e-$/ii ;i -$ti#e. "a!0 nu &utea d$r-i@ #$ia s0 !un$as!0 ;i de !e. Cn!et@ ur-0rind str0lu!irea &ri-el$r ra6e de s$are &e ta#anul d$r-it$rului de 4$tel@ au6ind trilurile &0s0ril$r ne!un$s!ute@ <n!e&u s0(;i &un0 $rdine <n gnduri. N(ar 9i reu;it ni!i$dat0 s0 de#in0 unul din inginerii ;e9i ai C$nstru!/iil$r Terestre da!0 nu ;i(ar 9i &l0nuit dinainte #ia/a &entru a e#ita sur&ri6ele. "e;i ni-eni nu era i-un la a!!identul ;ansei sau destinului@ el <;i luase t$ate -0surile &$si2ile !a s0(;i asigure !ariera ;i@ -ai &resus de $ri!e@ re&uta/ia. 8iit$rul <i era

9erit de &ri-e=diiA !4iar da!0 -urea su2it@ &r$gra-ele <nregistrate <n 20n!ile de -e-$rie ale !$-&uterel$r i(ar 9i &r$te=at #isul ad$rat@ din!$l$ de -$r-nt. Pn0 ieri nu au6ise ni!i$dat0 de Ba55agalaA <ntr(ade#0r@ &n0 !u !te#a s0&t0-ni <n ur-0 a2ia da!0 ;tiuse #ag de e:isten/a insulei Ta&r$2ane@ &n0 <n !li&a !nd l$gi!a !0ut0rii <l &urtase ine:$ra2il !0tre ea. La $ra asta ar 9i tre2uit s0 9ie &le!at de=a@ <n #re-e !e -isiunea lui ni!i nu <n!e&use <n!0. Nu(l deran=a u;$ara -$di9i!are de &r$gra-A !eea !e <l deran=a era senti-entul de a 9i <-&ins de 9$r/e situate din!$l$ de <n/elegerea lui. T$tu;i@ starea de e-$/ie &$seda $ re6$nan/0 9a-iliar0. 7 -ai tr0ise <nainte !nd@ !$&il 9iind@ se =u!ase !u 6-eul <n Kiri2illi Par5@ al0turi de -$n$li/ii de granit !e s&ri=iniser0 $dat0 P$dul P$rtului S?dne?. A!e;ti d$i -un/i ge-eni <i d$-inaser0 !$&il0ria ;i(i !$ntr$laser0 destinul. Pr$2a2il $ri!u- ar 9i de#enit inginer@ dar l$!ul s0u de na;tere <l deter-inase s0 9ie un !$nstru!t$r de &$duri. Di ast9el a=unsese s0 9ie &ri-ul $- !are s0 &0;eas!0 din ,ar$! <n S&ania@ !u a&ele -ni$ase ale ,editeranei 62u!iu-ndu(se la trei 5il$-etri dedesu2t E 90r0 a(;i <n!4i&ui <n a!el -$-ent de triu-9 ui-it$area &r$#$!are !e(i -ar!a #iit$rul. "a!0 i62ndea <n a!east0 <ntre&rindere@ #a 9i !ele2ru ti-& de se!$le. "e=a@ -intea@ &uterea@ #$in/a <i erau s$li!itate la -a:i-u-A nu a#ea ti-& de distra!/ii. Di t$tu;i 9usese 9as!inat de reali60rile unui inginer(ar4ite!t -$rt de d$u0 -ii de ani ;i Na&ar/innd unei !ulturi t$tal str0ine. Cn &lus@ <l !4inuia -isterul lui Kalidasa <nsu;i. Ce s!$& ur-0rise !$nstruind Ba55agalaI P$ate !0 9usese un -$nstru@ <ns0 !ara!terul s0u a#ea !e#a !e atinsese $ !$arda sensi2il0 <n adn!urile su9letului lui ,$rgan. S$arele a#ea s0 r0sar0 <n trei6e!i de -inute. Pn0 la de=unul !u A-2asad$rul Ra=asing4e -ai erau d$u0 !easuri. Ti-& su9i!ient@ iar $ a d$ua $!a6ie s(ar 9i &utut s0 nu -ai a&ar0. ,$rgan nu era $-ul !are s0 &iard0 #re-ea. C;i &use ni;te &antal$ni ;i $ 2lu60 <n -ai &u/in de un -inut@ <n s!4i-2 #eri9i!area <n!0l/0-intei dur0 !$nsidera2il -ai -ult. Cu t$ate !0 nu -ai ur!ase de -ult &e -un/i@ <nt$tdeauna a#ea la el $ &ere!4e de !i6-e u;$areA <n -eseria sa@ adese$ri le g0sea esen/iale. Cn!4isese <n ur-0 u;a !a-erei !nd &rin -inte <i tre!u un gnd. Un -$-ent r0-ase e6itnd &e !$rid$r@ a&$i surse ;i ridi!0 din u-eri. Nu #a 9a!e ni!i un r0u ;i ni-eni nu #a ;ti #re$dat0. Cnt$rs <n <n!0&ere@ ,$rgan des!uie ser#ieta ;i s!$ase din0untru $ !utie -i!0@ &lat0@ de -0ri-ea unui !al!ulat$r de 2u6unar. Ci #eri9i!0 2ateriile ;i $ &rinse de !atara-a de -etal a !enturii. A!u- era &reg0tit s0 &0trund0 <n regatul 2ntuit de sta9ii al lui Kalidasa@ s0 9a!0 9a/0 $ri!0r$r de-$ni. S$arele se ridi!0 &e !er@ re#0rsnd $ 2ine#enit0 !0ldur0@ <n #re-e !e ,$rgan tre!ea &rin s&0rtura -asi#ului 6id !are 9$r-a siste-ul de9ensi# e:teri$r al 9$rt0re/ei. Cnaintea lui@ tra#ersate de un &$d <ngust de &iatr0@ se a9lau a&ele lini;tite ale ;an/ului de a&0rare@ <ntin6ndu(se <n linie &er9e!t drea&t0 &e $ =u-0tate de 5il$-etru de 9ie!are &arte. 7 -i!0 9l$til0 de le2ede <n$t0 !u s&eran/0 !0tre el &rintre lu=ere de !rini@ dar se dis&ersar0 dnd din ari&i !nd de#eni li-&ede !0 nu a#eau s0 &ri-eas!0 ni-i! de -n!are. "in!$l$ de &$d a=unse <n 9a/a unui alt 6id@ -ai -i!@ ;i ur!0 ;irul de tre&te s0&ate <n &iatr0. A!$l$@ <naintea lui se g0seau gr0dinile &l0!erii@ d$-inate de 9a/a &er&endi!ular0 a Stn!ii. "e(a lungul a:ului gr0dinil$r@ =eturile 9ntnil$r arte6iene se ridi!au ;i !0deau <ntr(un ritlent@ !a ;i !u- ar 9i res&irat <n!et la unis$n. Cn &rea=-0 nu -ai era ni-eniA <ntreaga &ri#eli;te a Ba55agalei <i a&ar/inea d$ar lui. Cu greu ar 9i &utut s0 9ie $ra;ul(9$rt0rea/0 -ai singurati!@ !4iar ;i &e durata !el$r ;a&tes&re6e!e #ea!uri <n !are 9usese a!$&erit de =ungl0@ <ntre -$artea lui Kalidasa ;i redes!$&erirea sa de !0tre ar4e$l$gii se!$lului al n$u0s&re6e!elea.

,$rgan tre!u de linia 9ntnil$r@ si-/ind &i!0turile 9ine de a&0 udndu(i &ielea ;i se $&ri $ !li&0 s0 ad-ire !analele -inunat s!ul&tate@ <n -$d #i6i2il $riginale@ -enite s0 e#a!ue6e &rea &linul a&ei. Se <ntre20 !u- ridi!aser0 a&a inginerii 4idr$te4ni;ti ai a!el$r #re-uri@ !e di9eren/e de &resiune reu;iser0 s0 st0&neas!0. A!ele =eturi #erti!ale tre2uie s0 9i 9$st !u ade#0rat ui-it$are &entru !ei !e le &ri#eau &ri-a $ar0. Cn 9a/0 se a;ternea a!u- un ;ir a2ru&t de tre&te de granit@ att de <nguste <n!t ,$rgan a2ia &utea &0;i !u !i6-ele. 7are !$nstru!t$rii a!estui l$! e:tra$rdinar a#eau &i!i$arele a;a de -i!iI C;i &use <ntre2area. Sau re&re6enta $ #i!lenie a ar4ite!tului@ -enit0 s0 des!ura=e6e #i6itat$rii ne&$9ti/iI Cn -$d !ert@ ar 9i 9$st di9i!il &entru s$lda/i s0 ata!e &e $ s!ar0 <n!linat0 la ;ai6e!i de grade@ !u tre&tele !r$ite &ar!0 &entru &iti!i. 7 &lat9$r-0 -i!u/0@ a&$i $ s!ar0 identi!0 ;i ,$rgan se &$-eni <ntr($ galerie lung0@ u;$r as!endent0@ t0iat0 <n &artea de =$s a Stn!ii. Se g0sea la -ai 2ine de !in!i6e!i de -etri deasu&ra C-&iei <n!$n=ur0t$are@ <ns0 &ri#eli;tea era !$-&let 2l$!at0 de un &erete <nalt@ a!$&erit !u un strat de ten!uial0 gal2en0. Piatra de deasu&ra ie;ea att de -ult <n a9ar0@ <n!t <i d0dea i-&resia !0 <naintea60 <ntr(un tunel@ de unde d$ar $ 9;ie <ngust0 de !er era #i6i2il0. ,$rtarul de &e 6id &0rea !$-&let n$u ;i neu6atA era a&r$a&e i-&$si2il de !re6ut !0 -e;terii ter-inaser0 lu!rul de d$u0 -ii de ani. I!i(!$l$@ t$tu;i@ su&ra9a/a lu!i$as0 9usese 6griat0 de $2i;nuitele -esa=e ale #i6itat$ril$r d$rni!i de ne-urire. Pu/ine din ins!ri&/ii erau <n al9a2ete !un$s!ute lui ,$rganA ulti-a dat0 $2ser#ata era 1*31. Pr$2a2il du&0 a!eea "e&arta-entul Ar4e$l$gi! inter#enise s0 &re#in0 ase-enea a!te de #andalis-. ,a=$ritatea -esa=el$r 9useser0 s!rise !u literele !urg0t$are ;i r$tunde din Ta&r$2ane. ,$rgan <;i rea-inti din s&e!ta!$lul ulti-ei n$&/i !0 -ulte erau &$e-e@ datnd din se!$lele d$i ;i trei. 7 s!urt0 &eri$ad0 du&0 -$artea lui Kalidasa@ Ba55agala !un$s!use un &ri- -$-ent !a atra!/ie turisti!0@ -ul/u-it0 legendel$r <n!0 #ii /esute <n =urul Regelui 2leste-at. La =u-0tatea galeriei de stn!0@ ,$rgan a=unse la u;a <n!uiat0 la a!east0 $r0 a -i!ului li9t !e ur!a !0tre 9ai-$asele 9res!e@ e:a!t la d$u06e!i de -etri -ai sus. Se <ntinse <n!er!nd s0 le $2ser#e@ <ns0 ele erau a!$&erite de &lat9$r-a de $2ser#a/ie &entru #i6itat$ri@ li&it0 !a un !ui2 de &as0re de 9a/a stn!ii. Unii dintre turi;ti se -ul/u-eau !u 9$t$gra9ii du&0 !e 60reau l$!ali6area a-e/it$are a 9res!el$r@ <i s&usese Ra=asing4e. Pentru &ri-a dat0@ ,$rgan &utea s0 a&re!ie6e unul din -isterele &rin!i&ale ale Ba55agalei. Nu !u- 9useser0 &i!tate 9res!ele E $ s!4el0 din 2a-2us ar 9i re6$l#at &r$2le-a E !i de !e. 7dat0 ter-inate@ ni-eni nu le(ar -ai 9i #06ut a;a !u- tre2uie. "in galeria de dedesu2t a&0reau &ie6i;@ iar de la 2a6a Stn!ii nu <nse-nau -ai -ult de!t ni;te &ete !$l$rate@ de nere!un$s!ut. P$ate@ sugeraser0 unii@ !$nstituiau re&re6ent0ri &ur religi$ase $ri -agi!e@ !a a!ele &i!turi ale 1&$!ii de Piatr0 des!$&erite <n &r$9un6i-ile un$r &e;teri a&r$a&e ina!!esi2ile. Fres!ele tre2uiau s0 a;te&te #enirea &a6ni!il$r !are s0 des!uie li9tul. 1rau <ns0 -ulte alte lu!ruri de #06ut. ,$rgan str020tuse d$ar $ trei-e din dru-ul s&re #r9@ iar galeria !$ntinua s0 ur!e lin@ li&it0 de -arginea Stn!ii. Cnaltul 6id gal2en l0s0 l$!ul unui &ara&et@ iar ,$rgan reu;i <n!0 $ dat0 s0 $2ser#e /inutul <n!$n=ur0t$r. A!$l$ dedesu2t se <ntindea <ntreaga ar4ite!tur0 a gr0dinil$r &l0!erii@ iar el se des!$&eri <n stare s0 le a&re!ie6e nu nu-ai di-ensiunile en$r-e N8ersailles(ul era $are -ai -areIO@ dar ;i &lanul 2ine gndit@ -$dul <n !are ;an/ul ;i 9$rti9i!a/iile e:teri$are le &r$te=au de &0durea de#$rat$are. Ni-eni nu ;tia !e !$&a!i@ ar2u;ti ;i 9l$ri !res!user0 ai!i <n 6ilele lui Kalidasa@ <n s!4i-2 dis&unerea la!uril$r@ !analel$r@ aleil$r ;i 9ntnil$r r0-0sese e:a!t a;a !u- $ l0sase el. Pri#ind <n =$s s&re =eturile de a&0@ ,$rgan <;i a-inti 2rus! un !itat din s&e!ta!$l: L"e la Ta&r$2ane &n0 <n Paradis sunt &atru6e!i de leg4eA une$ri@ -ur-urul Fntnil$r Paradisului se &$ate au6i.M

Sa#ur0 !u#intele <n -inte: Fntnile Paradisului. Cn!er!ase Kalidasa s0 !ree6e@ ai!i &e &0-nt@ $ gr0din0 destinat0 6eil$r@ s0(;i asigure &r$&riul l$! &rintre di#init0/iI "a!0 a;a st0teau lu!rurile@ nu era de -irare !0 &re$/ii <l a!u6aser0 de 2las9e-ie ;i arun!aser0 un 2leste- asu&ra <ntregii sale $&ere. Cn !ele din ur-0@ lunga galerie str020tnd <ntreaga 9a/0 #esti!0 a Stn!ii se ter-in0 !u un alt ;ir a2ru&t de tre&te@ de;i de a!east0 dat0 tre&tele erau -ult -ai gener$ase <n -0ri-e. Palatul se a9la <ns0 de&arte. S!0rile !$ndu!eau &e un &lat$u larg@ #i6i2il arti9i!ial. Ai!i se g0sea t$t !e -ai r0-0sese din giganti!ul -$nstru le$nin@ !are alt0dat0 d$-inase &eisa=ul ;i ins&irase gr$a60 tutur$r !el$r !e(l &ri#iser0. Q;nind din stn!0 se #edeau la2ele uria;ei 9iare g4e-uiteA g4earele singure a=ungeau la =u-0tatea unui stat de $-. Nu -ai r0-0sese ni-i! alt!e#a de!t $ alt0 s!ar0 de granit@ ur!nd &rintre gr0-e6ile de &iatr0 !e 9$r-aser0 !nd#a &r$2a2il !a&ul ani-alului. C4iar <n ruin0@ ansa-2lul d0dea 9i$ri. 7ri!ine <ndr06nea s0 se a&r$&ie de ulti-a re;edin/0 a Regelui. As!ensiunea 9inal0 a 9a/adei de &iatr0 E <ntr(ade#0r@ &u/in ie;it0 <n a9ar0 E se 90!ea &e $ serie de s!0ri -etali!e@ &r$te=ate !u a&0r0t$ri &entru a(i lini;ti &e !ei ner#$;i. "ar &eri!$lul real@ 9usese a#erti6at ,$rgan@ nu(l !$nstituia a-e/eala. R$iuri de #ies&i@ <n -$d n$r-al lini;tite@ $!u&au -i!i s!$2ituri <n stn!0@ iar #i6itat$rii !are 90!eau &rea -ult 6g$-$t le deran=aser0 une$ri !u ur-0ri 9atale. Cu d$u0 -ii de ani <n ur-0@ 9a/a n$rdi!0 a Ba55agalei 9usese a!$&erit0 !u &ere/i !renela/i ;i 9$rturi@ un 9undal &$tri#it s9in:ului ta&r$2ane6@ iar <n s&atele a!el$r 6iduri tre2uie s0 9i e:istat s!0ri $9erind un ur!u; u;$r s&re #r9. Ti-&ul@ an$ti-&urile ;i -na r062un0t$are a $-ului -0turaser0 t$tul. R0-0sese d$ar stn!a g$al0@ 2r06dat0 de -iliarde de ;0n/ule/e $ri6$ntale@ de ie;induri <nguste !are $dini$ar0 su&$rtaser0 9unda/iile !l0diril$r. 3rus!@ ur!u;ul lu0 s9r;it. ,$rgan se tre6i stnd &e $ -i!0 insul0@ &lutind la d$u0 sute de -etri deasu&ra &eisa=ului de ar2$ri ;i !-&ii@ &lat <n t$ate dire!/iile !u e:!e&/ia sudului unde -un/ii !entrali s&0rgeau $ri6$ntul. 1ra !$-&let i6$lat de restul lu-ii ;i t$tu;i se si-/ea st0&n &este t$t !eea !e reu;ea s0 !u&rind0 !u &ri#irile. Nu-ai atun!i !nd st0tuse <ntre n$ri@ &e &$dul dintre A9ri!a ;i 1ur$&a@ -ai tr0ise ase-enea -$-ente de e:ta6 aerian. Se a9la <ntr(ade#0r <n re;edin/a unui Rege()eu@ iar ruinele &alatului a!estuia se g0seau &retutindeni <n =ur. Un la2irint de 6iduri n0ruite@ ni!iunul tre!nd de 2rul unui $-@ gr0-e6i de !0r0-i6i s&arte ;i alei a!$&erite !u granit a!$&ereau <ntreaga su&ra9a/0 a &lat$ului@ &n0 la -arginea &r0&astiei. ,$rgan $2ser#0 ;i $ !istern0@ t0iat0 adn! <n r$!0@ &r$2a2il un re6er#$r de a&0. Att ti-& !t /ineau &r$#i6iile@ $ -n0 de $a-eni 4$t0r/i ar 9i a&0rat a!est l$! $ri!t de -ultA da!0 <ns0 se inten/i$nase !a Ba55agala s0 9ie $ 9$rt0rea/0@ siste-ul ei de9ensi# nu 9usese ni!i$dat0 &us la <n!er!are. Fatala <ntlnire dintre Kalidasa ;i 9ratele s0u se des90;urase de&arte din!$l$ de -etere6e. A&r$a&e uitnd de ti-&@ ,$rgan 4$in0ri &rin 9unda/iile &alatului !are alt0dat0 <n!$r$nase Stn!a. Cn!er!a s0 &0trund0 <n -intea ar4ite!tului@ studiind !eea !e -ai r0-0sese din !rea/ia lui. "e !e se a9la a!east0 alee ai!iI 7are 62$rul 9rnt al tre&tel$r !$ndu!ea la un eta= su&eri$rI "a!0 a!east0 ni;0 <n 9$r-0 de !$;!iug s0&at0 <n &iatr0 era $ 2aie@ !u- se ali-enta !u a&0 ;i !u- era g$lit0I Cer!etarea sa se d$#edea att de 9as!inant0 <n!t de#enise nesi-/it$r la arsura t$t -ai &uterni!0 a s$arelui@ d$g$rit$r &e un !er 90r0 de n$ri. "e&arte =$s@ lu-ea de un #erde s-arald se tre6ea la #ia/0. Ase-eni un$r al2ine #iu !$l$rate@ un r$i de tra!t$are(r$2$t se gr02eau s&re !-&urile de $re6. I-&r$2a2il !u- &0rea@ un ele9ant <-&ingea un aut$2u6 &e dru-ul &e !are a!esta <l &0r0sise lund !ur2a !u #ite60 e:agerat0. ,$rgan &utea !4iar s0 aud0 #$!ea as!u/it0 a !$ndu!0t$rului ani-alului@ g4e-uit <n s&atele

i-ensel$r ure!4i. Iar un ;u#$i de turi;ti se s!urgea !a $ ar-at0 de 9urni!i &rin gr0dinile &l0!erii@ din dire!/ia &rin!i&al0 a F$telului Ba55agala. Nu se #a -ai 2u!ura -ult0 #re-e de singur0tate. 7ri!u-@ ter-inase a&r$a&e e:&l$rarea ruinel$r E de;i la $ adi!0 ai 9i &utut s0 &etre!i $ #ia/0 in#estigndu(le <n detaliu. Fu 9eri!it s0 se $di4neas!0 $ #re-e &e $ 2an!0 de granit -inunat s!ul&tat0@ !4iar la -arginea a2isului de d$u0 sute de -etri@ $9erind &ri#eli;tea <ntregului $ri6$nt sudi!. ,$rgan <;i l0s0 $!4ii s0 !$linde &e linia de&0rtat0 a -un/il$r@ &ar/ial <n#0lui/i de $ !ea/0 al20struie &e !are s$arele di-ine/ii <n!0 nu $ dis&ersase. 1:a-innd <n #$ie &eisa=ul@ reali60 !0 !eea !e el &resu&usese a 9i $ 9$r-a/iune n$r$as0 nu era del$! a;a !e#a. A!el !$n !e/$s nu !$nstituia $ !$nstru!/ie e9e-er0 a #ntului ;i #a&$ril$r. Si-etria lui@ ridi!ndu(se deasu&ra rudel$r sale -ai -i!i@ nu &utea 9i !$n9undat0. Un -$-ent@ ;$!ul re!un$a;terii <i g$li -intea de $ri!e alt!e#a <n a9ar0 de un senti-ent de #enera/ie@ a&r$a&e su&ersti/i$s. Nu ;tiuse !0 ,untele Sa!ru era #i6i2il !u atta li-&e6i-e de &e Ba55agala. Iat0(l <ns0 a!$l$@ ie;ind lent din u-2ra n$&/ii@ &reg0tindu(se &entru $ n$u0 6i ;i@ da!0 ,$rgan i62utea@ &entru un n$u #iit$r. Ci !un$;tea di-ensiunile@ <i !un$;tea ge$l$gia. Ci tr0sese !$nturul 40r/ii 9$l$sind stere$9$t$gra9ii ;i <l s!anase !u a=ut$rul sateli/il$r. "ar s0(l &ri#eas!0 a!u- !u &r$&rii $!4i <l 90!ea realA &n0 <n !li&a a!eea t$tul 9usese te$rie@ une$ri ni!i -0!ar att. Nu $ dat0@ <n s!urtele $re !enu;ii dinaintea r0s0ritului@ ,$rgan se tre6ise din !$;-aruri unde <ntregul s0u &r$ie!t <i a&0ruse !a $ 9antas-ag$rie !are@ de&arte de a(i adu!e 9ai-0@ <l 90!ea de rsul <ntregii lu-i. LNe2unia lui ,$rganM@ a;a(i nu-iser0 $dat0 &$dul unii din !$legi. Cu- <i #$r s&une ulti-ului #isI 72sta!$lele ridi!ate de $- nu(l $&riser0 <ns0 ni!i$dat0 din dru-. Natura era ade#0ratul s0u $&$nent E du;-anul &rieten$s !are nu tri;a@ <nt$tdeauna =u!a !instit@ dar !are &r$9ita in#aria2il de !ea -ai -i!0 neaten/ie sau $-isiune. T$ate 9$r/ele ei se !$n!entrau ast06i &entru el <n a!el <nde&0rtat !$n al2astru@ 2ine!un$s!ut dar &e !are nu(l si-/ise <n!0 su2 t0l&i. A;a !u- Kalidasa &r$!edase adesea din !4iar a!est l$!@ ,$rgan &ri#i <ndelung &este !-&iile #er6i ;i 9ertile@ !nt0rind &r$#$!area ;i anali6ndu(;i strategia. Pentru Kalidasa@ Sri Kanda si-2$li6ase att &uterea &re$/il$r !t ;i !ea a 6eil$r@ !$ns&irnd la$lalt0 <-&$tri#a lui. Cn &re6ent 6eii dis&0ruser0A <n s!4i-2@ &re$/ii r0-0seser0. Re&re6entau un lu!ru &e !are ,$rgan nu <l &ri!e&ea ;i &rin ur-are <n/elegea s0 <l trate6e !u res&e!t &re!aut. S$sise ti-&ul s0 !$2$are. Nu tre2uia s0 <ntr6ie din n$u@ -ai !u sea-0 din #ina lui de ast0 dat0. Ridi!ndu(se de &e les&edea de stn!0 unde ;e6use@ gndul !e(l -0!inase de !te#a -inute lu0 9$r-e &re!ise. 1ra !iudat s0 &lase6i $ 2an!0 att de $rna-entat0@ sus/inut0 de -inuna/ii ei ele9an/i de &iatr0@ !4iar la -arginea &r0&astiei. ,$rgan nu era <n stare s0 re6iste unei ase-enea &r$#$!0ri intele!tuale. A&le!ndu(se &este a2is@ <n!er!0 iar0;i s0(;i a!$rde -intea sa de inginer !u !ea a !$legului -$rt de d$u0 -ilenii. +. ,algara. Ni!i -0!ar !ei -ai a&r$&ia/i t$#ar0;i de ar-e nu reu;ir0 s0 !iteas!0 e:&resia de &e !4i&ul &rin/ului ,algara !nd@ &entru ulti-a dat0@ a!esta <;i &ri#i 9ratele !u !are <-&0r/ise !$&il0ria. C-&ul de lu&t0 era t0!utA &n0 ;i #aietele r0ni/il$r 9useser0 d$-$lite !u ier2uri #inde!0t$are@ $ri !u sa2ia. "u&0 un lung r0sti-&@ Prin/ul se r0su!i s&re 9igura <n#e;-ntat0 <n gal2en de al0turi: G Tu l(ai <n!$r$nat@ #enera2ile 3$d4id4ar-a. A!u- <i &$/i 9a!e <n!0 un ser#i!iu. 8e6i s0 &ri-eas!0 $n$rurile !u#enite unui rege. Un -$-ent@ ,arele Pre$t nu r$sti ni-i!. A&$i r0s&unse <n!et:

G Ne(a distrus te-&lele ;i a alungat &re$/ii. "a!0 s(a <n!4inat #re$dat0 #reunui 6eu@ atun!i a!ela a 9$st S4i#a. ,algara <;i de6#eli din/ii <n 6-2etul dur &e !are ,a4ana?a5e T4er$ a#ea s0(l !un$as!0 &rea 2ine <n anii !e(i -ai r0-neau de tr0it. G S9in/ia #$astr0@ r$sti Prin/ul !u $ #$!e <n!0r!at0 de #enin@ el a 9$st &ri-ul n0s!ut al lui Para#ana !el ,are@ a stat &e Tr$nul din Ta&r$2ane@ iar r0ul &e !are l(a 90!ut a -urit <-&reun0 !u el. "u&0 !e tru&ul <i #a 9i ars@ s0 ai gri=0 !a reli!#ele s0 9ie <n-$r-ntate !u- se !u#ine <nainte s0 <ndr06ne;ti s0 &ui iar0;i &i!i$rul &e Sri Kanda. ,a4ana?a5e T4er$ se <n!lin0@ !4iar da!0 !u un s&ate /ea&0n: G A;a se #a 9a!e@ &$tri#it d$rin/el$r #$astre. G Di <n!0 un lu!ru@ r$sti ,algara@ adresndu(se de ast0 dat0 ag4i$tan/il$r s0i. Fai-a 9ntnil$r lui Kalidasa a a=uns &n0 la n$i@ <n Findustan. Le #$- #edea $ dat0@ <nainte s0 &$rnis&re Rana&ura. "in ini-a gr0dinil$r &l0!erii@ !e(i $9eriser0 atta <n!ntare@ 9u-ul rugului 9unerar al lui Kalidasa se ridi!0 &e !erul li&sit de n$ri@ deran=nd &0s0rile de &rad0 !are se adunaser0 din t$ate !$l/urile. Cu -ul/u-ire <ntune!at0@ de;i une$ri $2sedat de a-intiri@ ,algara &ri#i si-2$lul triu-9ului s0u <n0l/ndu(se <n s&irale <n sus@ #estind <ntregii /0ri !0 $ n$u0 d$-nie <n!e&use. C$ntinund &ar!0 #e!4ea ri#alitate@ a&a 9ntnil$r !$n!ur0 !u 9$!ul@ <n0l/ndu(se &e 2$lt0 <nainte de a !ade ;i a s&arge $glin6ile 2a6inel$r. Cu -ult <nainte !a li-2ile de 9$! s0(;i ter-ine trea2a <ns0@ re6er#$arele <n!e&ur0 s0 se g$leas!0 ;i =eturile se n0ruir0. Cnainte s0 /;neas!0 iar0;i <n gr0dinile lui Kalidasa@ I-&eriul R$-an a#ea s0 se destra-e@ ar-atele Isla-ului #$r tra#ersa A9ri!a@ C$&erni! #a detr$na P0-ntul din !entrul Uni#ersului@ "e!lara/ia A-eri!an0 de Inde&enden/0 #a 9i se-nat0@ iar $a-enii #$r 9i !0l!at &e Lun0. ,algara a;te&t0 !a rugul s0 se de6integre6e <ntr($ e:&l$6ie 9inal0 de s!ntei. Cn #re-e !e ulti-ele r$t$!$ale de 9u- <n#0luiau 9a/a Ba55agalei@ <;i ridi!0 &ri#irea s&re &alatul din #r9 ;i <l 9i:0 -ult ti-&@ !u <n/elegere. G Ni!i un $- nu tre2uie s0 s9ide6e 6eii@ gl0sui <ntr(un tr6iu. S0 9ie distrus. *. Fila-ent G A&r$a&e !0 -i(a/i &r$#$!at un ata! de !$rd@ s&use Ra=asing4e a!u6at$r@ turnnd !a9eaua. La <n!e&ut a- !re6ut !0 a#e/i #reun -e!anis- antigra#ita/i$nal@ dar &n0 ;i eu ;tiu !0 a;a !e#a nu e &$si2il. Cu- a/i reu;itI G S!u6ele -ele@ <i r0s&unse ,$rgan !u un 6-2et. "a!0 a; 9i ;tiut !0 -0 ur-0ri/i@ #(a; 9i &re#enit@ !0!i #0 dau !u#ntul -eu !0 <ntregul e:er!i/iu nu a 9$st &l0nuit. Inten/i$nase- s0 dau d$ar $ rait0@ <ns0 2an!a a!eea de &iatr0 -(a intrigat. ,(a- <ntre2at de !e se a9l0 !4iar la -arginea 9ale6ei ;i a;a a- <n!e&ut s0 e:&l$re6. G Nu(i ni!i un -ister. 7dat0@ a!$l$ se g0sea $ &$dea@ &r$2a2il din le-n@ de unde ni;te s!0ri !$2$rau s&re 9res!ele de dedesu2t. Cn!0 se -ai #0d g0urile unde se an!$raser0 <n &iatr0. G Ceea !e a- $2ser#at ;i !u@ r$sti ,$rgan !u re&r$;. Ar 9i tre2uit s0 -0 gndes! !0 alt!ine#a le des!$&erise. Cu d$u0 sute !in!i6e!i de ani <nainte@ !$-&let0 <n gnd Ra=asing4e. A!el engle6 ne2un ;i energi!@ Arn$ld Let42ridge@ &ri-ul dire!t$r al "e&arta-entului Ar4e$l$gi! din Ta&r$2ane. A !$2$rt &e 9a/a Stn!ii@ e:a!t !u- ai &r$!edat tu. ,0 r$g@ nu !4iar e:a!t. ,$rgan s!$sese !utia -etali!0 res&$nsa2il0 de -ira!$l. Singurele ele-ente #i6i2ile erau d$ar !te#a 2ut$ane ;i un -i! e!ran. 7ri!ine ar 9i !$nsiderat($ un si-&lu a&arat de !$-uni!a/ii. G Asta e@ r$sti -ndru. "in -$-ent !e -(a/i #06ut 90!nd $ &li-2are de $ sut0 de -etri &e #erti!al0@ sigur a#e/i de=a $ idee !u- anu-e 9un!/i$nea60.

G 3unul si-/ -i(a sugerat un r0s&uns@ <ns0 ni!i !4iar e:!elentul -eu teles!$& nu l(a !$n9ir-at. A; 9i =urat !0 nu era ni-i! !are s0 #0 sus/in0. G Nu e de-$nstra/ia &e !are a- inten/i$nat($@ dar &r$2a2il nu a 9$st rea. Di a!u-@ tru!ul -eu standard de atragere a !lien/il$r. 80 r$g s0 &une/i degetul <n a!est inel. Ra=asing4e e6it0. ,$rgan /inea t$rul de -etal@ !a- de d$u0 $ri -ai -are de!t $ #erig4et0@ !a ;i !u- ar 9i 9$st ele!tri6at. G C-i #a &r$du!e un ;$!I Cntre20. G D$! nu@ -ai degra20 $ sur&ri60. Cn!er!a/i s0(l trage/i. Cu destul0 &re!au/ie@ Ra=asing4e a&u!0 inelul ;i a&r$a&e !0(l s!0&0 din -n0. P0rea #iu ;i legat de ,$rgan@ -ai &re!is de !utia din -na inginerului. "u&0 !are !utia s!$ase un 9el de 6u-6et@ iar Ra=asing4e <;i si-/i degetul atras de $ 9$r/0 -ira!ul$as0. ,agnetis-I C;i &use <ntre2area. "esigur !0 nuA ni!i un -agnet nu se !$-&$rta <ntr($ ase-enea -anier0. I-&r$2a2ila lui i&$te60 era !$re!t0A <ntr(ade#0r@ nu e:ista ni!i $ alt0 e:&li!a/ie. 1l ;i ,$rgan se anga=aser0 <ntr($ #erita2il0 lu&t0 !u $dg$nul E !u un !a2lu in#i6i2il <ns0. "e;i Ra=asing4e <;i <n!$rd0 $!4ii@ nu 60ri ni!i ur-0 de 9ir $ri sr-0 !are s0 lege inelul din -na lui de !utia -nuit0 de ,$rgan !a lanseta unei undi/e. Cntinse -na li2er0 s0 e:&l$re6e s&a/iul dintre ei@ dar inginerul i($ d0du re&ede la $ &arte. G C-i &are r0u@ 6ise el. T$/i <n!ear!0 -i;!area asta !nd #0d !e se <nt-&l0. A/i 9i &utut s0 #0 t0ia/i 9$arte r0u. G A;adar e:ist0 un 9ir in#i6i2il. "e;te&t@ <ns0 la !e 9$l$se;te@ alt9el de!t &entru ;-e!4erii de sal$nI ,$rgan 6-2i larg. G Nu #0 !$nda-n &entru a!east0 !$n!lu6ieA !$nstituie rea!/ia $2i;nuit0. Nu-ai !0 e !$-&let gre;it0. ,$ti#ul &entru !are nu 60ri/i 9irul este a!ela !0 are d$ar !/i#a -i!r$ni <n dia-etru. ,ult -ai su2/ire de!t &n6a de &0ian=en. Cn s9r;it@ s$!$ti Ra=asing4e@ 9$l$sirea de&re!iatului ad=e!ti# era &e de&lin =usti9i!at0. G In!redi2il. Ce esteI G Re6ultatul a d$u0 sute de ani de 9i6i!0 a s$lidel$r. "a!0 t$tu;i #0 interesea60@ !$nstituie un !ristal de dia-ant !$ntinuu &seud$(-$n$di-ensi$nal E !u t$ate !0 nu(i 9$r-at din !ar2$n &ur. ,ai !$n/ine $ serie de ele-ente <n !antit0/i stri!t !$ntr$late. P$ate 9i &r$dus <n -as0 d$ar <n sta/iile $r2itale@ a!$l$ unde gra#ita/ia nu inter9erea60 !u &r$!esul de !re;tere. G Fas!inant@ ;$&ti Ra=asing4e@ a&r$a&e &entru sine. Trase de !te#a $ri de inel s0 se !$n#ing0 !0 tensiunea -ai era &re6ent0 ;i !0 t$tul nu era $ 4alu!ina/ie a sa. G 30nui !0 a;a !e#a #a a#ea $ -ul/i-e de a&li!a/ii te4ni!e. Ar 9a!e un -inunat t0iet$r de 2rn60. ,$rgan rse. G Un $- &$ate t0ia un !$&a! d$ar <n !te#a -inute. Cn s!4i-2 e di9i!il de -nuit@ 2a !4iar &eri!ul$s. A tre2uit s0 &r$ie!t0- -$s$are s&e!iale &entru a(l rula ;i derula. N$i le(a- s&us Ls9rle6eM. A!easta este a!/i$nat0 ele!tri!@ <n s!$&uri de-$nstrati#e. ,$t$rul e !a&a2il s0 ridi!e !te#a sute de 5il$gra-e ;i -ereu <i g0ses! n$i <ntre2uin/0ri. ,i!ul test de ast06i nu a 9$st !tu;i de &u/in <ntiul de a!est gen. C$dindu(se@ Ra=asing4e s!$ase degetul din inel. A!esta !06u@ $&rindu(se a&$i <ntr($ -i;!are de &endulare 90r0 #reun su&$rt #i6i2il@ &n0 !e ,$rgan a&0s0 un 2ut$n iar s9rlea6a <l retrase !u un 26it u;$r. G Nu a/i 20tut t$t a!est dru-@ d$!t$re ,$rgan@ d$ar !a s0 -0 ui-i/i !u ulti-ele -inuni ale ;tiin/ei@ de;i sunt i-&resi$nat. 8reau s0 ;tiu !e leg0tur0 au a!estea !u &ers$ana -ea.

G 7 -are leg0tur0@ d$-nule A-2asad$r@ r0s&unse inginerul@ seri$s ;i 9$r-al. A#e/i 9$arte -are dre&tate s$!$tind !0 a!est -aterial #a a#ea -ulte a&li!a/ii@ dintre !are &e unele a2ia a!u- <n!e&e- s0 le <ntre60ri-. Iar una din ele@ s&re 2ine sau s&re r0u@ #a 9a!e din lini;tita du-nea#$astr0 insuli/0 !entrul lu-ii. Nu E nu d$ar al lu-ii. Al <ntregului Siste- S$lar. "at$rit0 a!estui 9ila-ent@ Ta&r$2ane #a de#eni un !a& de &$d !0tre &lanete. Di <ntr($ 2un0 6i@ &$ate@ !0tre stele. 1.. Ulti-ul P$d. Paul ;i ,a:ine erau d$i dintre !ei -ai 2uni ;i -ai #e!4i &rieteni ai s0i@ de;i &n0 <n a!est -$-ent nu se #06user0 ni!i$dat0 ;i@ din !te ;tia Ra=asing4e@ ni!i nu(;i #$r2iser0. 1:istau ;i &u/ine -$ti#e &entru !are ar 9i 90!ut($A ni-eni din a9ara insulei Ta&r$2ane nu au6ise #re$dat0 de &r$9es$rul Sarat4@ <n s!4i-2 <ntregul Siste- S$lar ar 9i re!un$s!ut($ nu-aide!t &e ,a:ine "u#al@ du&0 !4i& $ri du&0 #$!e. Cei d$i $as&e/i se alungiser0 <n ;e6l$ngurile 2i2li$te!ii@ <n #re-e !e Ra=asing4e se a;e6ase <n 9a/a !$ns$lei #ilei. Cu t$/ii &ri#eau un al &atrulea &ers$na=@ a;te&tnd ne-i;!at <n 9a/a l$r. Prea ne-i;!at. Un #i6itat$r din tre!ut@ ne!un$s!nd ni-i! din -ira!$lele 6ilni!e ale ele!tr$ni!ii a!tuale@ ar 9i de!is du&0 !te#a se!unde !0 &ri#e;te $ su&er20 9igurin0 de !ear0. T$tu;i@ $ e:a-inare -ai atent0 ar 9i s!$s la i#eal0 d$u0 9en$-ene de!$n!ertante. LP0&u;aM era su9i!ient de trans&arent0 !a lu-ina &uterni!0 s0 trea!0 &rin ea@ iar &i!i$arele i se trans9$r-au <n !ea/0 la !/i#a !enti-etri deasu&ra !$#$rului. G Cl re!un$;ti &e a!est $-I Cntre20 Ra=asing4e. G Nu l(a- #06ut ni!i$dat0 <n #ia/a -ea@ re&li!0 i-ediat Sarat4. Ar 9i 2ine s0 9ie !ine#a i-&$rtant@ da!0 t$t -(ai trt ai!i de la ,a4ara-2a. T$!-ai era- &e !ale s0 des!4ide- !a-era reli!#el$r. G 1u a tre2uit s0 renun/ la !$n!ursul de !ata-arane de &e la!ul Saladin@ r$sti "u#al !u 9ai-$asa ei #$!e de !$ntralt$@ !$n/innd destul0 ener#are !a s0 &un0 la l$!ul lui &e $ri!ine !u $ &iele -ai sensi2il0 de!t &r$9es$rul Sarat4. Di <l !un$s!@ desigur. 8rea s0 !$nstruias!0 un &$d din Ta&r$2ane <n FindustanI Ra=asing4e rse. G Nu. "e d$u0 se!$le dis&une- de un e:!elent ser#i!iu de trans&$rt. C-i &are r0u !0 #( a- deran=at &e a-nd$i !erndu(#0 s0 #eni/i ai!i E !u t$ate !0 tu@ ,a:ine@ de d$u06e!i de ani <-i t$t &r$-i/i !0 #ii. G Ade#0rat. Fe-eia $9t0. Petre! <ns0 atta ti-& <n studi$@ <n!t une$ri uit !0 a9ar0 se <ntinde $ lu-e real0@ &$&ulat0 de !in!i -ii de &rieteni dragi ;i de #re$ !in!i6e!i de -ili$ane de !un$;tin/e a&r$&iate. G Cn !are !ateg$ri! l(ai in!lude &e dr. ,$rganI G L(a- <ntlnit de trei(&atru $ri. I(a- luat ;i un inter#iu s&e!ial !nd a 9$st ter-inat &$dul >i2raltar. Un &ers$na= i-&resi$nant. 8enind din &artea ,a:inei "u#al@ a&re!ierea a#ea $ greutate a&arte@ s$!$ti Ra=asing4e. 8re-e de -ai 2ine de trei6e!i de ani@ "u#al 9usese &r$2a2il !el -ai res&e!tat -e-2ru al &r$9esiunii sale di9i!ile@ !;tignd t$ate $n$rurile &e !are a!easta i le &utea $9eri. Un &re-iul Pulit6er@ tr$9eul >l$2al Ti-es@ &re-iul "a#id Sn$K re&re6entau d$ar #r9ul i!e2ergului. Di re!ent re#enise &e teren@ du&0 d$i ani de &r$9es$rat la Uni#ersitatea C$lu-2ia@ <n =urnalisti!0 ele!tr$ni!0. T$ate a!estea $ -ai d$-$liser0@ dar nu <i <n!etiniser0 9elul de a 9i. Nu -ai era 9e-inista dur0 !are $dat0 re-ar!ase: L"e #re-e !e 9e-eile sunt -ai 2une la 90!ut !$&ii@ &r$2a2il Natura a l0sat ;i 20r2a/il$r un talent $are!are <n !$-&ensa/ie. Pentru -$-ent <ns0@ nu #0d !are anu-e.M

T$tu;i@ nu de -ult de6ar-ase !u ie;irea ei &e &re;edintele unei adun0ri: LSunt 6iarist0@ la nai2a@ nu 6iaristHM Ni-eni nu(i &usese #re$dat0 9e-initatea la <nd$ial0. Fusese !0s0t$rit0 de &atru $ri@ iar 9elul !u- <;i alegea !$e!4i&ierii &entru $&erare la distan/0 a=unsese #estit. Indi9erent de se:@ a!e;tia erau $ri!u- <nt$tdeauna tineri ;i atleti!i@ &entru a se -i;!a !u u;urin/0 <n &$9ida !el$r a&r$a&e d$u06e!i de 5il$gra-e de e!4i&a-ent de !$-uni!a/ie de &e u-eri. In#aria2il@ !$la2$rat$rii lui "u#al erau 9$arte -as!ulini ;i 2ine 90!u/i. Pe sea-a ei !ir!ula !4iar ;i $ glu-0@ dar !$-&let li&sit0 de ran!4iun0@ din -$-ent !e ;i !ei -ai <n9$!a/i ri#ali $ &l0!eau la 9el de -ult !u- $ in#idiau. G C-i &are r0u de !urs0@ <ns0 $2ser# !0 ,arlin III a !;tigat ;i 90r0 tine@ s&use Ra=asing4e. Cred de ase-enea !0 #ei ad-ite !0 in#ita/ia -ea e -ult -ai i-&$rtant0. "ar s0(l l0s0- &e ,$rgan s0 se e:&li!e singur. 1li2er0 2ut$nul de PAU)S al &r$ie!t$rului@ iar statuia se <nsu9le/i. G ,0 nu-es! 8anne#ar ,$rgan. Sunt Inginerul(;e9 al C$nstru!/iil$r Terestre@ "i#i6ia S$l. Ulti-ul -eu &r$ie!t l(a !$nstituit &$dul >i2raltar. A!u- #reau s0 #0 #$r2es! des&re !e#a in!$-&ara2il -ai a-2i/i$s. Ra=asing4e <;i studie $as&e/ii. ,$rgan le !a&ti#ase aten/ia@ du&0 !u- se ;i a;te&tase dealt9el. Se l0s0 &e s&ate <n 9$t$liu ;i se &reg0ti s0 as!ulte &re6entarea a!u- 9a-iliarului ;i t$tu;i in!redi2ilului &r$ie!t. Ciudat@ gndi@ !t de u;$r se a!!e&tau !$n#en/iile dis&la?ului@ ign$rndu(se er$rile destul de -ari ale !$ntr$lului de <n!linare ;i ni#el. C4iar ;i 9a&tul !0 ,$rgan se -i;!a@ <n #re-e !e de 9a&t r0-nea <n a!ela;i l$!@ al0turi de !$-&let 9alsa &ers&e!ti#0 a 9undalului e:teri$r@ nu reu;ea s0 !latine ilu6ia realit0/ii. G 1ra S&a/ial0 are a&r$a&e d$u0 sute de ani. Ti-& de -ai 2ine de =u-0tate din a!est inter#al@ !i#ili6a/ia n$astr0 a 9$st stri!t de&endent0 de ar-ata de sateli/i !are <n!$n=$ar0 ast06i P0-ntul. C$-uni!a/iile gl$2ale@ &re#i6iunile ;i !$ntr$lul -ete$r$l$gi!@ resursele s$lului ;i ale $!eanel$r@ ser#i!iile 2an!are@ &$;tale ;i de in9$r-a/ii E da!0 s(ar <nt-&la !e#a siste-el$r s&a/iale@ ne(a- s!u9unda &ur ;i si-&lu <ntr(un 1# ,ediu. Cn 4a$sul !e ar re6ulta@ 2$lile ;i 9$a-etea ar de!i-a -are &arte din s&e!ia u-an0. Pri#ind din!$l$ de P0-nt@ ast06i !nd a#e- !$l$nii aut$n$-e &e ,arte@ ,er!ur ;i Lun0@ !nd e:&l$at0- 2$g0/iile in!al!ula2ile ale aster$i6il$r@ <ntre#ede- <n!e&uturile unui #erita2il !$-er/ inter&lanetar. "e;i a durat !e#a -ai -ult de!t au &re6is $&ti-i;tii@ a de#enit e#ident !0 d$2$rrea intangi2ilit0/ii #06du4ului re&re6int0 un -$dest &reludiu la !u!erirea s&a/iului. A!u- <ns0 sunte- !$n9runta/i !u $ &r$2le-0 9unda-ental0@ un $2sta!$l ridi!at <n !alea $ri!0rui &r$gres real. "e;i -un!a de !er!etare a genera/ii <ntregi a 90!ut din ra!4et0 !el -ai sigur -$d de &r$&ulsie. G Ce@ s(a gndit la 2i!i!leteI ,ur-ur0 Sarat4. G 8e4i!ulele s&a/iale sunt <n!0 9$arte &u/in e9i!iente. ,ai r0u@ e9e!tul l$r asu&ra -ediului este de#astat$r. Cn !iuda tutur$r <n!er!0ril$r de a !$ntr$la !$rid$arele de &0trundere <n at-$s9er0@ 6g$-$tul lans0ril$r ;i al ateri60ril$r deran=ea60 -ili$ane de &ers$ane. Pr$dusele de e#a!uare sunt &$-&ate <n straturile at-$s9eri!e su&eri$are unde au de!lan;at s!4i-20ri !li-ati!e@ &$ate !u e9e!te de$se2it de seri$ase. T$at0 lu-ea <;i adu!e a-inte de !ri6a !an!erului de &iele a se!$lului d$u06e!i@ !au6at0 de ultra#i$lete@ ;i !$stul astr$n$-i! al !4i-i!alel$r ne!esare re9a!erii $6$n$s9erei. T$tu;i@ da!0 inter&$l0- !re;terea tra9i!ului &n0 la s9r;itul se!$lului@ #$- des!$&eri !0 t$na=ul !are tre2uie ridi!at &e $r2it0 #a !re;te !u a&r$a&e !in!i6e!i la sut0. A!est lu!ru nu se &$ate

reali6a 90r0 $ serie de !$sturi insu&$rta2ile asu&ra -$dului n$stru de #ia/0 E $ri !4iar asu&ra e:isten/ei n$astre. Iar inginerii de &r$&ulsie nu &$t 9a!e ni-i!. 1i a&r$a&e au atins li-itele a2s$lute ale &er9$r-an/ei sta2ilite de legile 9i6i!ii. Ce alternati#0 a#e-I "e #ea!uri@ $a-enii #isea60 la antigra#ita/ie ;i la -$t$are LstelareM. Ni-eni nu a g0sit <ns0 !ea -ai -i!a d$#ad0 !0 a!este lu!ruri sunt &$si2ileA ast06i !rede- !0 re&re6int0 si-&le 9ante6ii. Di t$tu;i@ <n !4iar de!eniul lans0rii &ri-ului satelit arti9i!ial@ un <ndr06ne/ inginer rus a !$n!e&ut un siste- !a&a2il s0 tri-it0 ra!4etele <n -u6ee. Au tre!ut ani &n0 !a !ine#a s0(l ia Cn seri$s &e Buri Artsutan$#. Au tre!ut d$u0 se!$le <nainte !a te4n$l$gia n$astr0 s0 a=ung0 la <n0l/i-ea #i6iunii sale. 7ri de !te $ri as!ulta <nregistrarea@ Ra=asing4e a#ea i-&resia !0 din a!est -$-ent ,$rgan se <nsu9le/ea !u ade#0rat. 1ra u;$r s0 #e6i de !eA inginerul &0trunsese <n &r$&riul s0u d$-eniu@ renun/nd s0 -ai trans-it0 in9$r-a/ii din a9ara e:&erien/ei sale. Iar <n &$9ida re6er#ei ;i te-eril$r lui@ Ra=asing4e nu se &utea $&ri s0 nu <-&0rt0;eas!0 !te !e#a din a!est entu6ias-. Un senti-ent !are <n &re6ent <l <n!er!a arare$ri. G ,erge/i a9ar0 <n $ri!e n$a&te senin0@ relu0 ,$rgan@ ;i #e/i $2ser#a a!ea -inune att de !$-un0 a e&$!ii n$astre E stelele !are nu a&un ;i nu r0sar@ r0-nnd 9i:ate <n a!ela;i &un!t &e !er. N$i@ &0rin/ii ;i 2uni!ii n$;tri@ a- <n!etat s0 -ai &ri#i- !a &e !e#a de$se2it sateli/ii ge$sta/i$nari ;i sta/iile s&a/iale !e se de&lasea60 deasu&ra e!uat$rului !u a!eea;i #ite60 de r$ta/ie !a ;i P0-ntul@ sus&enda/i 9iind ast9el -ereu deasu&ra a!eluia;i l$!. Cntre2area &us0 de Artsutan$# a#ea s!li&irea !$&il0reas!0 a geniului ade#0rat. Un $de;te&t nu nu-ai !0 nu s(ar 9i gndit ni!i$dat0 la ea@ dar ar 9i ;i des!$nsiderat($ i-ediat !a a2surd0. "a!0 legile -e!ani!ii !eleste &er-it unui $2ie!t s0 r0-n0 9i:at &e !er@ nu ar 9i &$si2il s0 se !$2$are de &e a!est $2ie!t un !a2lu &e &0-nt@ ;i ast9el s0 se sta2ileas!0 un li9t !are s0 lege P0-ntul de C$s-$sI Nu era ni-i! gre;it <n te$rie@ <n s!4i-2 &r$2le-ele &ra!ti!e erau en$r-e. Cal!ulele au indi!at !0 ni!i un -aterial nu era su9i!ient de re6istent &entru $ ase-enea sar!in0. Cel -ai 2un $/el s(ar ru&e su2 &r$&ria greutate !u -ult <nainte de a a!$&eri distan/a de trei6e!i de -ii de 5il$-etri !e se&ar0 P0-ntul de $r2ita sin!r$n0. Pe de alt0 &arte@ ni!i !4iar !ele -ai &uterni!e $/eluri nu se a&r$&iau de li-itele te$reti!e de re6isten/0. La s!ar0 -i!r$s!$&i!0@ <n la2$rat$r se !reaser0 -ateriale !u un &un!t de ru&ere -ult -ai ridi!at. "a!0 ar 9i 9$st &r$duse <n !antit0/i -ari@ #isul lui Artsutan$# ar 9i &utut s0 de#in0 realitate E iar e!$n$-ia trans&$rtului s&a/ial s(ar 9i trans9$r-at t$tal. Cnainte de s9r;itul se!$lului d$u06e!i@ -ateriale su&er(re6istente E 4i&er9ila-entele E au <n!e&ut s0 ias0 din la2$rat$are. 1rau <ns0 e:tre- de s!u-&e@ !$stnd de -ai -ulte $ri greutatea l$r <n aur. Pentru un siste- !a&a2il s0 #e4i!ule6e <ntreg tra9i!ul $r2ital ar 9i 9$st ne!esare -ili$ane de t$ne. A;a !0 #isul a r0-as #is E &n0 a!u- !te#a luni. Ast06i@ 9a2ri!ile s&a/iale sunt <n stare sa &r$du!0 !antit0/i &ra!ti! neli-itate de 4i&er9ila-ent. Cn s9r;it &ute- s0 !$nstrui- Li9tul S&a/ial E sau Turnul 7r2ital@ du&0 !u- &re9er s0(l denu-es! eu. Cntr(un anu-e sens este un turn@ ridi!ndu(se !lar deasu&ra at-$s9erei ;i -ergnd <n!0 -ai de&arte@ -ult -ai de&arte. ,$rgan se t$&i@ ase-eni unei sta9ii 2rus! e:$r!i6ate. Fu <nl$!uit de i-aginea unui P0-nt de -0ri-ea unei -ingi de 9$t2al@ r$tindu(se lent. La un 2ra/ deasu&ra lui@ 9i:at0 -ereu deasu&ra a!eluia;i &un!t de &e e!uat$r@ $ stelu/0 s!li&it$are -ar!a &$6i/ia satelitului sin!r$n. "e la stea@ d$u0 linii su2/iri de lu-in0 <n!e&ur0 s0 !reas!0@ una din ele <ns&re P0-nt@ !ealalt0 <n dire!/ie $&us0@ s&re s&a/iul !$s-i!.

G Cnd !$nstruie;ti un &$d@ relu0 #$!ea 90r0 tru& a lui ,$rgan@ &$rne;ti de la !a&ete ;i s9r;e;ti !u -i=l$!ul. Cu Turnul 7r2ital #a 9i e:a!t &e d$s. Ple!nd de la satelitul ge$sta/i$nar@ tre2uie s0 !$nstrui- <n sus ;i <n =$s <n a!ela;i ti-&@ du&0 un &r$gra- 9$arte atent. Qelul este s0 &0str0- !entrul de gra#ita/ie <nt$tdeauna <n &un!tul sta/i$nar. "a!0 nu $ 9a!e-@ satelitul se #a de&lasa &e $ $r2it0 ne&$tri#it0@ <n!e&nd <n!et s0 deri#e6e <n =urul &lanetei. Linia des!endent0 de lu-in0 atinse e!uat$rulA si-ultan@ e:tensia e:teri$ar0 <n!et0 s0 -ai !reas!0. G Cn0l/i-ea t$tal0 #a 9i de !el &u/in &atru6e!i de -ii de 5il$-etri@ iar ulti-a sut0 de 5il$-etri #a re&re6enta &artea !riti!0@ <ntru!t ai!i Turnul #a 9i su&us a!/iunii uraganel$r. Nu #a de#eni sta2il &n0 !e nu #a 9i s$lid an!$rat la s$l. Di <n a!el -$-ent@ &entru &ri-a dat0 <n ist$rie #$- a#ea $ s!ar0 !0tre !er E un &$d !0tre a;tri. Un si-&lu li9t@ a!/i$nat ie9tin de energie ele!tri!0@ #a <nl$!ui 6g$-$t$asele ;i !$stisit$arele ra!4ete@ !e #$r r0-ne s0 9ie utili6ate d$ar &entru sar!inile n$r-ale de trans&$rt <n adn!ul s&a/iului. Iat0 ai!i un &$si2il design al Turnului 7r2ital. >l$2ul r$tit$r dis&0ru@ <n #re-e !e i-aginea &l$n=a s&re Turn@ str020tndu(i 6idurile !a s0 de6#0luie se!/iunea trans#ersal0. G 8e/i $2ser#a !0 el este 9$r-at din &atru tu2uri identi!e E d$u0 &entru tra9i!ul as!endent@ d$u0 &entru !el des!endent. >ndi/i(#0 la el !a la $ aut$strad0 #erti!al0 !u &atru 2en6i@ de &e &0-nt la $r2ita sin!r$n0. Centrale de 9u6iune &lasate din l$! <n l$! #$r asigura <ntreaga energie ne!esar0A <ntru!t n$u06e!i la sut0 din energie #a 9i re!u&erat0@ !$stul net &e &asager #a 9i de nu-ai !/i#a d$lari. Atun!i !nd !a&sulele #$r !0dea iar0;i s&re &0-nt@ -$t$arele l$r #$r a!/i$na !a 9rne -agneti!e@ genernd ele!tri!itate. S&re de$se2ire de na#ele de -are altitudine@ nu(;i #$r ir$si energia <n!0l6ind at-$s9era sau &r$#$!nd tunete s$ni!eA ea #a 9i &$-&at0 <na&$i <n siste-. S(ar &utea s&une !0 trenurile !are !$2$ar0 le #$r ali-enta &e !ele !are ur!0. Ast9el !0 ;i <n !a6ul !elei -ai !riti!e esti-0ri@ Li9tul S&a/ial #a 9i de $ sut0 de $ri -ai e9i!ient de!t $ri!e ra!4et0. Cn &lus@ nu e:ist0 ni!i $ li-it0 de tra9i!@ de$are!e la ne#$ie ar &utea 9i ad0ugate tu2uri adi/i$nale. "a!0 #a #eni !li&a !nd un -ili$n de &ers$ane &e 6i #$r d$ri s0 #i6ite6e P0-ntul@ $ri s0(l &0r0seas!0@ Turnul 7r2ital #a 9a!e 9a/0. La ur-a ur-ei@ -etr$urile -aril$r n$astre $ra;e reu;eau $dat0 s0 9a!0 t$t att. Ra=asing4e atinse un 2ut$n@ $&rind #$!ea lui ,$rgan. G Restul este $are!u- te4ni!. C$ntinu0 s0 e:&li!e !u- Turnul #a 9un!/i$na !a $ &ra;tie !$s-i!0@ lansnd <n!0r!0turi s&re Lun0 sau s&re alte &lanete@ 90r0 a 9$l$si !tu;i de &u/in &r$&ulsia rea!ti#0. Cred <ns0 !0 a/i #06ut destul !a s0 #0 9a!e/i $ idee general0. G ,intea -ea e 2ui-0!it0 !$res&un60t$r@ s&use Sarat4. "ar &entru nu-ele lui "u-ne6eu@ !e leg0tur0 au t$ate astea !u -ineI Sau !u du-neataI G T$ate la #re-ea l$r@ Paul. C$-entarii@ ,a:ineI G P$ate !0 &n0 la ur-0 te #$i ierta. Asta ar &utea !u ade#0rat s0 9ie &$#estea de!eniului@ sau a se!$lului. "e !e <ns0 gra2a@ !a nu -ai &$-eni- de se!retI G Sunt -ulte lu!ruri &e !are nu le <n/eleg@ ;i ai!i tu -0 &$/i a=uta. 30nui !0 ,$rgan lu&t0 &e -ai -ulte 9r$nturiA &reg0te;te un anun/ <n #iit$rul a&r$&iat@ <ns0 nu #rea s0 a!/i$ne6e &n0 nu e sigur de terenul &e !are !al!0. ,i(a &us la dis&$6i/ie &re6entarea su2<n/elegnd 9a&tul !0 ea nu #a a=unge &e !ir!uitele &u2li!e de in9$r-a/ie. "e a!eea a tre2uit s0 #0 !4e- ai!i. G Dtie de a!east0 <ntlnireI G "esigur. A 9$st !4iar 2u!ur$s !nd i(a- 6is !0 d$res! s0 dis!ut !u tine@ ,a:ine. 1ste e#ident !0 are <n!redere ;i te d$re;te aliat. Ct des&re tine@ Paul@ l(a- asigurat !0 e;ti <n stare s0 &0stre6i un se!ret #re-e de ;ase 6ile 90r0 s0 9a!i a&$&le:ie.

G Nu-ai da!0 e:ist0 -$ti#e 9$arte <nte-eiate. G Cn!e&e s0 se 9a!0 lu-in0@ r$sti la rndul ei@ "u#al. ,0 ui-iser0 !te#a lu!ruri@ dar a!u- ele !a&0t0 un sens. ,ai <nti de t$ate@ a!esta !$nstituie un &r$ie!t s&a/ialA iar ,$rgan este Inginerul De9 al di#i6iei terestre. G DiI G Tu <ntre2i@ J$4anI >nde;te(te la r062$iul 2ir$!rati! !e se #a de!lan;a !nd &r$ie!tan/ii de ra!4ete ;i industria aer$s&a/ial0 #$r au6i #esteaH I-&erii de trili$ane de d$lari #$r a=unge la r0s!ru!e@ nu-ai &entru <n!e&ut. "a!0 nu(i e:tre- de &rudent@ lui ,$rgan i se #a s&une L,ul/u-i- 9$arte -ult@ de a!u- <nainte ne #$- $!u&a n$i. Cn!nta/i de !un$;tin/0.M G Pri!e&@ <ns0 ,$rgan are argu-ente s$lide. Cn de9initi#@ Turnul 7r2ital este $ !l0dire@ nu un #e4i!$l. G Cnd a#$!a/ii #$r intra &e r$l@ nu #a -ai 9i. Nu e:ist0 &rea -ulte !l0diri a !0r$r eta=e su&eri$are se -i;!0 !u 6e!e 5il$-etri &e se!und0@ sau $ri!u-@ -ai re&ede de!t &arterul. G Ai!i &r$2a2il ai atins un &un!t sensi2il. Cnt-&l0t$r@ !nd a- -0rturisit !0 a-e/es! la gndul unui turn ridi!ndu(se $ 2un0 &arte din dru-ul !0tre Lun0@ ,$rgan -i(a r0s&uns: LAtun!i nu #0 gndi/i !a la un turn ur!nd <n susA gndi/i(#0 la un &$d !$ndu!nd a9ar0.M Cn!0 -0 str0dui@ 90r0 &rea -are su!!es. G A4H 1:!la-0 "u#al. Iat0 <n!0 $ &ies0 a =$!ului de &u66le. P$dul. G Ce #rei s0 s&uiI G Dtia/i !0 &re;edintele C$nstru!/iil$r Terestre@ a!el -0s!0ri!i &$-&$s de senat$r C$llins@ a #rut !a &$dul >i2raltar s0(i &$arte nu-eleI G Nu@ dar 9a&tul e:&li!0 <ntr(ade#0r $ serie de lu!ruri. ,ie &ers$nal <-i &la!e C$llins. Ne(a- <ntlnit de !te#a $ri ;i l(a- g0sit un $- 9$arte &l0!ut ;i inteligent. N(a 90!ut la #re-ea lui ni;te lu!r0ri de ge$ter-ie de -na <ntiI G A!u- $ -ie de ani@ iar du-neata nu re&re6in/i $ a-enin/are &entru re&uta/ia sa. Cu tine se &$ate &urta dr0gu/. G Di !u- a 9$st sal#at P$dul de la $ ase-enea s$art0I G A a#ut l$! $ -i!0 re#$lu/ie de &alat &rintre inginerii seni$ri de la CCT. ,$rgan@ 2ine<n/eles@ nu a 9$st del$! i-&li!at. G "e a!eea <;i /ine a;ii <n -ne!0H Cn!e& s0(l ad-ir din !e <n !e -ai -ult. Cn s!4i-2 <n &re6ent a <ntlnit un $2sta!$l &e !are nu ;tie !u- s0(l de&0;eas!0. L(a des!$&erit !u !te#a 6ile <n ur-0 ;i a tre2uit s0 se $&reas!0@ de6ar-at. G Las0(-0 s0 g4i!es!@ &r$&use "u#al. 1 un $2i!ei 2un ;i -0 a=ut0 s0 r0-n <n 9runtea 4aitei. C-i !a- dau sea-a de !e a #enit ai!i. Ca&0tul terestru al siste-ului tre2uie s0 9ie &e e!uat$rA alt-interi nu s(ar $2/ine #erti!alitatea. Ca turnul a!ela din Pisa@ <nainte s0 !ad0. G 1u nu #0d. Cn!e&u Sarat4@ ridi!nd din u-eri. A4@ 2a da. 8$!ea i se stinse <ntr($ t0!ere gndit$are. G "e!i@ !$ntinu0 "u#al@ e:ist0 un nu-0r li-itat de &lasa-ente &$si2ile &e e!uat$r. Cea -ai -are &arte sunt <n $!ean@ nuI Iar Ta&r$2ane !$nstituie unul din ele@ !4iar da!0 nu #0d !e a#anta= <n &lus &re6int0 9a/0 de A9ri!a sau A-eri!a de Sud. 7ri &$ate !0 ,$rgan #rea s0 se asigure din t$ate &0r/ileI G Ca de $2i!ei@ draga -ea ,a:ine@ &uterile tale de dedu!/ie sunt 9en$-enale. 1;ti &e !alea !ea 2un0@ dar -ai de&arte n(ai s0 a=ungi. Cu t$ate !0 ,$rgan a 90!ut t$t &$si2ilul s0(-i e:&li!e &r$2le-a@ nu a- &reten/ia !0 a- <n/eles detaliile ;tiin/i9i!e. 7ri!u-@ se &are !0 A9ri!a ;i A-eri!a de Sud nu !$res&und Li9tului S&a/ial. Ce#a <n leg0tur0 !u &un!te insta2ile <n !-&ul gra#ita/i$nal al Terrei. Nu-ai Ta&r$2ane se &$tri#e;te. ,ai -ult de!t att@ un singur l$! din Ta&r$2ane. Di ai!i@ Paul@ intri tu <n =$!H

G ,a-adaI Strig0 Sarat4 <n ta&r$2ane60 din !au6a sur&ri6ei. G "a@ tu. S&re ne-ul/u-irea lui@ ,$rgan t$!-ai a des!$&erit !0 singurul &un!t &e !are tre2uie s0(l $2/in0 de=a e $!u&at E !a s0 9$l$si- ni;te ter-eni 2ln6i. C-i !ere a;adar s9atul !us0(l -ute &e 2unul t0u &rieten 3udd?. Fu rndul lui "u#al s0 9ie ui-it0. G CineI Cntre20 ea. Sarat4 r0s&unse nu-aide!t: G 8enera2ilul Anandatissa 3$d4id4ar-a ,a4ana?a5e T4er$@ 2ene9i!iar al te-&lului Sri Kanda@ int$n0 !a $ litanie. A;adar des&re asta(i #$r2a. Pentru $ !li&0 se a;ternu t0!erea. A&$i $ lu!ire -ali/i$as0 a&0ru <n $!4ii lui Paul Sarat4@ &r$9es$r e-erit de ar4e$l$gie la Uni#ersitatea din Ta&r$2ane. G Cnt$tdeauna a- d$rit s0 ;tiu !e se <nt-&l0 !nd $ 9$r/0 ire6isti2il0 <ntlne;te un $2ie!t de ne!lintit@ r$sti el #is0t$r. 11. Prin/esa t0!ut0. "u&0 !e #i6itat$rii &le!ar0@ Ra=asing4e de&$lari60 gea-urile 2i2li$te!ii ;i r0-ase -ult0 #re-e &ri#ind !$&a!ii din =urul #ilei@ d$-ina/i de &ere/ii stn!$;i ai Ba55agalei ridi!at0 <n s&atele l$r. 1:a!t la &atru 9i:@ ser#irea !eaiului de du&0(a-ia60 <l s-ulse din re#erie. G Rani@ s&une(i lui "ra#indra s0(-i &reg0teas!0 2$!an!ii@ da!0(i -ai g0se;te. 8$i ur!a &e Stn!0. Rani se &re90!u !0 s!a&0 ta#a de ui-ire. G Ai?$@ ,a4at4a?aH Jeli ea !u &retins0 de6n0de=de. Sunte/i ne2unH A-inti/i(#0 !e #(a re!$-andat d$!t$rul ,!P4ers$n. G 1s!r$!ul a!ela s!$/ian <-i !ite;te <nt$tdeauna !ardi$gra-a in#ers. Di $ri!u-@ draga -ea@ la !e 2un s0 -ai tr0ies! du&0 !e tu ;i "ra#indra -0 #e/i &0r0siI Nu #$r2ise d$ar <n glu-0 ;i i-ediat i se 90!u ru;ine de -ila &e !are $ ar0tase 9a/0 de &r$&ria &ers$an0. C0!i Rani $ dete!tase@ iar <n $!4ii ei <n!e&user0 s0 lu!eas!0 la!ri-i. Fe-eia se r0su!i !a el s0 nu(i $2ser#e e-$/ia ;i r$sti <n engle6e;te: G ,(a- $9erit s0 r0-n@ !el &u/in &entru &ri-ul an al lui "ra#indra. G Dtiu@ ;i ni!i nu -0 gndes! s0 a!!e&t. "a!0 3er5ele? nu s(a s!4i-2at de !nd l(a#06ut eu ulti-a $ar0@ atun!i el #a a#ea ne#$ie de tine a!$l$. N"ar nu -ai -ult de!t -ine@ de;i <ntr(un alt -$d@ ad0ug0 <n gnd.O Di 9ie !0(/i #ei da sau nu e:a-enele tu <ns0/i@ ni!i$dat0 nu e &rea de#re-e s0 <n!e&i s0 <n#e/i s0 9ii s$/ia unui &re;edinte de !$legiu. Rani 6-2i. G Nu ;tiu da!0(i $ s$art0 <-2u!ur0t$are@ din !ele !te#a e:e-&le gr$a6ni!e &e !are le !un$s!. Relu0 iar0;i <n ta&r$2ane60. Nu #$r2i/i seri$s@ nu(i a;aI G 3a da. Nu &n0 <n #r9@ desigur@ nu-ai &n0 la 9res!e. Au tre!ut !in!i ani de !nd nu le(a- -ai #i6itat. "a!0 -ai <ntr6ii -ult. Nu era ne#$ie s0 ter-ine &r$&$6i/ia. Rani <l studie <n t0!ere !te#a !li&e ;i de!ise !0 $ri!e argu-ent ar 9i 9$st 6adarni!. G A- s0(i s&un lui "ra#indra. Di lui Ja?a E <n !a6 !0 #$r 9i ne#$i/i s0 #0 &$arte <na&$i &e 2ra/e. G F$arte 2ine@ !u t$ate !0 nu !red !0 "ra#indra ar a#ea ne#$ie de a=ut$r. Rani <i d0rui un 6-2et larg@ <-2innd -ndria !u &l0!erea. Pere!4ea asta@ <;i 6ise Ra=asing4e n$stalgi!@ !$nstituise l$6ul lui !el -ai n$r$!$s <n l$teria na/i$nal0 ;i s&era !0 !ei d$i ani de ser#i!iu s$!ial le 90!user0 t$t atta &l0!ere !t ;i lui. Cn a!east0 e&$!0@ ser#it$rii &ers$nali re&re6entau un lu: rar@ atri2uit d$ar $a-enil$r !u -erite de$se2ite. Ra=asing4e nu !un$;tea &e ni-eni !are s0 ai20 trei.

Pentru a(;i e!$n$-isi 9$r/ele@ str020tu gr0dinile &l0!erii &e un tri!i!lu !u 2aterii s$lare. "ra#indra ;i Ja?a &re9erau s0 -earg0 &e =$s@ &retin6nd !0 ast9el a=ungeau -ai re&ede. A#eau dre&tate@ !0!i 9$l$seau s!urt0turi. 1l unul <ns0 ur!0 <n!et@ $&rindu(se des s0(;i re!a&ete res&ira/ia@ &n0 !e atinse lungul !$rid$r al >aleriei In9eri$are@ a!$l$ unde )idul 7glin6ii <nainta &aralel !u 9a/a Stn!ii. Ur-0rit0 de &ri#irile !uri$ase ale turi;til$r@ $ tn0r0 ar4e$l$g0 dintr(una din /0rile a9ri!ane !0uta s0 des!$&ere ins!ri&/ii &e &erete@ a=utat0 de $ &uterni!0 lu-in0 $2li!0. Ra=asing4e si-/i ne#$ia s0 $ a#erti6e6e !0 ;ansele de a 9a!e $ n$u0 des!$&erire erau &ra!ti! nule. Paul Sarat4 &etre!use d$u06e!i de ani !er!etnd 9ie!are -ili-etru &0trat al su&ra9e/ei@ iar !ele trei #$lu-e !u Ins!ri&/iile Ba55agalei re&re6entau $ $&er0 -$nu-ental0 de s!$lasti!0@ 90r0 &utin/a de a 9i #re$dat0 egalat0 E 9ie ;i nu-ai de$are!e nu e:ista ni-eni altul la 9el de is!usit <n !itirea #e!4il$r ins!ri&/ii ta&r$2ane. A-nd$i erau tineri !nd Paul <;i <n!e&use -un!a #ie/ii. Ra=asing4e <;i adu!ea a-inte !0 st0tuse !4iar <n a!est l$!@ <n #re-e !e &e atun!i asistentul <n e&igra9ie al "e&arta-entului de Ar4e$l$gie ur-0rea se-nele a&r$a&e indes!i9ra2ile &e -$rtarul gal2en@ tradu!nd &$e-ele adresate 9ru-use/il$r de &e stn!a de deasu&ra. "u&0 attea se!$le@ #ersurile <n!0 strneau e!$uri e-$/i$nante <n ini-ile !itit$rului: Tissa sunt@ !0&itan de gard0. Cin6e!i de leg4e a- 20tut s0 ad-ir $!4ii langur$;i@ Cns0 ele nu #$r s0(-i #$r2eas!0. 1ste $are dre&tI Fie !a $ -ie de ani s0 d0inui/i ai!i@ !a ie&urele &e !are Regele )eil$r l(a &i!tat &e lun0. Sunt &re$tul ,a4inda din #i4ara Tu&ara-ei. A!east0 s&eran/a 9usese <n &arte <nde&linit0@ &ar/ial negat0. Se s!ursese de d$u0 $ri -ai -ult ti-& de !nd d$a-nele Stn!ii ;edeau ai!i@ su&ra#ie/uind <ntr($ e&$!0 situat0 din!$l$ de i-agina/ia &re$tului. Ct de &u/ine <ns0 r0-0seser0H Unele ins!ri&/ii se re9ereau la L!ele !in!i sute de 9e!i$are !u &ielea aurieMA !4iar ad-i/nd e:agerarea 9igurii de stil@ era li-&ede !0 -ai &u/in de $ 6e!i-e din 9res!ele $riginale re6istaser0 ra#agiil$r ti-&ului ;i r0ut0/ii $-ului. Cn s!4i-2@ !ele d$u06e!i r0-ase se a9lau <n siguran/0 &entru t$tdeauna@ 9ru-use/ea 9iindu(le <nregistrat0 &e nenu-0rate 9il-e@ !asete ;i !ristale. Cu siguran/0 su&ra#ie/uiser0 -ai -ult de!t a!el -ndru s!ri2@ !e nu s$!$tise ne!esar s0( ;i lase nu-ele. A- $rd$nat !a dru-ul s0 9ie !ur0/at@ Cn!t &elerinii s0 #ad0. ,inunatele 9e!i$are a;te&tnd &e !$asta -untelui. 1u sunt Regele. "e(a lungul anil$r@ Ra=asing4e E el <nsu;i &urt0t$r al unui nu-e reges! ;i ne<nd$ielni! ga6d0 a -ult$r gene regale E -editase adese$ri la a!este !u#inte. 1le de-$nstrau att de &er9e!t natura e9e-er0 a &uterii@ inutilitatea $ri!0rei a-2i/ii. L1u sunt Regele.M A4@ dar !e regeI ,$nar4ul !are st0tuse &e a!este 2l$!uri de granit@ netede atun!i@ !u $ -ie $&t sute de ani <n ur-0@ 9usese &r$2a2il un 20r2at !a&a2il ;i inteligentA nu i62utise <ns0 s0(;i <n!4i&uie !0 #a #eni un ti-& !nd el se #a t$&i <ntr(un an$ni-at la 9el de &r$9und !a al ulti-ului dintre su&u;ii s0i. Atri2uirea era de9initi# !$-&r$-is0. Cel &u/in 6e!e regi ar 9i &utut <ns!rie a!ele #$r2e -ndre. Unii d$-niser0 ani@ al/ii nu-ai s0&t0-ni ;i &u/ini 9useser0 !ei !e -uriser0 &a;ni! <n &aturile l$r. Ni-eni nu a#ea s0 ;tie !u &re!i6ie da!0 regele !are nu g0sise de !u#iin/0 s0(;i s!rie nu-ele era ,a4atissa II@ 34a-ani $ri Canda-u54asi#a@ ,$ggallana I $ri Kittisena@ sau Sirisa-g4a2$d4i. 7ri un alt -$nar4@ &$ate ni!i -0!ar -en/i$nat de lunga ;i <n!ur!ata ist$rie a insulei.

7-ul de la li9t 9u ui-it s0(;i #ad0 distinsul $as&ete@ ;i <l salut0 de9eren/ial &e Ra=asing4e. Cn ti-& !e !u;!a ur!a <n!et !ei !in!is&re6e!e -etri@ #i6itat$rul <;i a-inti !u- &e #re-uri dis&re/uia ser#i!iile li9tului <n 9a#$area s!0rii s&iralate@ &e !are "ra#indra ;i Ja?a ur!au !4iar a!u- !u e:u2eran/a tinere/ii. Li9tul se $&ri@ iar el &0;i &e $ &lat9$r-0 -i!0 de $/el@ e:tins0 <n a9ara !restei. "edesu2t ;i <n s&ate se !0s!au $ sut0 de -etri de s&a/iu g$l@ dar &lasa de sr-0 $9erea destul0 siguran/0. Ni!i !el -ai 4$t0rt sinu!iga; nu &utea e#ada din !u;!a su9i!ient de larg0 !a s0 &ri-eas!0 d$u0s&re6e!e &ers$ane@ li&it0 la 2a6a <n!re-enitului #al de &iatr0. Ai!i@ &rintr($ <nt-&lare@ stn!a 9$r-ase $ -i!0 gr$t0@ ;i ast9el &r$te=ate de ele-entele naturii se a9lau su&ra#ie/uit$arele !ur/ii !ere;ti a Regelui Kalidasa. Ra=asing4e le salut0 <n t0!ere@ a;e6ndu(se re!un$s!0t$r <n s!aunul $9erit de g4idul $9i!ial. G A; d$ri s0 9iu l0sat singur 6e!e -inute@ r0sti !al-. Ja?a@ "ra#indra@ #ede/i da!0 nu reu;i/i !u-#a s0(i <nde&0rta/i &e turi;ti. Cns$/it$rii <l &ri#ir0 <n!ur!a/iA la 9el ;i g4idul@ !are &$tri#it regula-entului nu a#ea #$ie s0 &0r0seas!0 9res!ele. Ca <nt$tdeauna <ns0@ A-2asad$rului Ra=asing4e i se <nde&lini d$rin/a@ 90r0 s0 9ie ne#$ie ni!i -0!ar s0 ridi!e #$!ea. G A?u 2$Kan@ salut0 siluetele t0!ute du&0 !e r0-aser0 singuri. Ierta/i(-0 !0 #(anegli=at atta ti-&. A;te&t0 &$liti!$s un r0s&uns@ dar ele nu(i a!$rdar0 -ai -ult0 aten/ie de!t $ri!0rui alt ad-irat$r din ulti-ele d$u06e!i de se!$le. Ra=asing4e nu se des!ura=0A se $2i;nuise !u indi9eren/a l$r. Cntr(ade#0r@ ea le s&$rea 9ar-e!ul. G A- $ &r$2le-0@ dragele -ele. I(a/i ur-0rit &e t$/i in#adat$rii insulei #enind ;i &le!nd@ <n!0 din #re-ea lui Kalidasa. A/i &ri#it =ungla !res!nd !a $ -aree <n =urul Ba55agalei@ ;i retr0gndu(se a&$i <n 9a/a se!urii ;i a &lugului. "ar ni-i! esen/ial nu s(a s!4i-2at <n a!e;ti ani. Natura a 9$st 2lnd0 !u -i!u/a Ta&r$2ane@ la 9el ist$ria. A l0sat($ <n &a!e. Ast06i <ns0 se!$lele de lini;te &ar s0 se a&r$&ie de un s9r;it. Insula n$astr0 &$ate s0 de#in0 !entrul lu-iI. Al -ult$r lu-i. ,untele a!ela &e !are <l &ri#i/i de atta #re-e@ a!$l$ !0tre sud@ ar &utea 9i !4eia !0tre Uni#ers. "a!0 lu!rurile se #$r &etre!e ast9el@ Ta&r$2anele &e !are n$i <l ;ti- ;i <l iu2i- #a <n!eta s0 -ai e:iste. P$ate n(a- !u- s0 9a! -are lu!ru. "ar -ai a- !e#a &utere !a s0 a=ut@ sau !a s0 stn=enes!. ,ai a- <n!0 -ul/i &rieteni. "a!0 d$res!@ sunt <n stare s0 <ntr6ii a!est #is E !$;-arI G Cel &u/in &n0 du&0 -$artea -ea. S0 $ 9a!I Sau s0(l a=ut &e a!est $-@ indi9erent de ade#0ratele sale -$ti#eI C;i <nt$arse &ri#irile s&re 9a#$rita lui@ singura !are nu(;i 9erea $!4ii !nd el se uita la ea. T$ate !elelalte 9ete &ri#eau <n de&0rtare@ $ri e:a-inau 9l$rile din -ini. Singur0 ea@ !0reia el <i d0ruise drag$stea din tinere/e@ &0rea@ dintr(un anu-e ung4i@ s0(i r0s&und0 &ri#irii. G A4@ KarunaH Nu e dre&t s0 &ui ast9el de <ntre20ri. Ce ;tii tu des&re lu-ile reale de din!$l$ de !er@ $ri des&re ne#$ia $-ului de a le atingeI "e;i $dat0 ai 9$st una din 6ei/e@ &aradisul lui Kalidasa r0-ne t$tu;i $ ilu6ie. 7ri!u-@ indi9erent !e #iit$r straniu #e6i@ eu unul nu <l #$i tr0i. Ne !un$a;te- de -ult0 #re-e E =ude!nd du&0 !riteriile -ele@ da!0 nu ;i du&0 ale tale. Ct ti-& #$i -ai &utea@ te #$i &ri#i din #il0A nu !red <ns0 !0 ne #$- -ai <ntlni #re$dat0. Adi$ E ;i -ul/u-es!@ 9ru-$asel$r@ &entru &l0!erea d0ruit0 de(a lungul anil$r. Trans-ite/i(le salut0rile -ele !el$r !e(-i #$r !0l!a &e ur-e. A!estea 9iind s&use@ !$2$rnd s!ara <n s&iral0 ;i ign$rnd li9tul@ Ra=asing4e nu si-/i !tu;i de &u/in !0(;i ia r0-as 2un. "i-&$tri#0@ &ar!0 s!uturase de &e u-eri !/i#a ani N<n de9initi#@ la

;a&te6e!i ;i d$i de ani nu e;ti !4iar 20trnO. 8edea !0 "ra#indra ;i Ja?a <i $2ser#aser0 <n#i$rarea du&0 9elul <n !are li se lu-inaser0 !4i&urile. P$ate !0 ie;irea lui la &ensie <n!e&use s0 de#in0 &li!ti!$as0. P$ate !0 ;i el ;i insula Ta&r$2ane a#eau ne#$ie de aer &r$as&0t !are s0 !ure/e &n6ele de &0ian=en E a;a !u- -us$nul d0dea iar0;i #ia/0 du&0 luni de !er greu ;i t$r$&it. Fie !0 a#ea sau nu s0 reu;eas!0@ &r$ie!tul lui ,$rgan a&rindea i-agina/ia ;i -i;!a su9letul. Kalidasa l(ar 9i in#idiat E ;i a&r$2at. II. T1,PLUL LCn #re-e !e religii di9erite se lu&t0 <ntre ele &entru a(;i atri2ui &$sesia ade#0rului a2s$lut@ <n $&inia n$astr0 ade#0rul religi$s &$ate 9i t$tal negli=at. "a!0 se <n!ear!0 a se sta2ili l$!ul religiei <n e#$lu/ia u-anit0/ii@ se #a #edea se &are !0 ea nu re&re6int0 att de -ult $ a!4i6i/ie de lung0 durat0@ !t $ &aralel0 la ne#r$6a &e !are indi#idul !i#ili6at tre2uie s0 $ tr0ias!0 &e dru-ul dintre !$&il0rie ;i -aturitate.M Sig-und Freud N$i le!turi intr$du!ti#e <n Psi4$anali60@ 1*32 L3ine<n/eles !0 $-ul l(a 90urit &e "u-ne6eu du&0 &r$&riul s0u !4i&A dar !e alternati#0 a#eaI A;a !u- $ <n/elegere real0 a ge$l$giei nu a 9$st &$si2il0 &n0 !e nu a- a=uns s0 studie- ;i alte lu-i@ la 9el $ te$l$gie #ala2il0 tre2uie s0 a;te&te !$nta!tul !u inteligen/e e:traterestre. Un d$-eniu de studiu !a religia !$-&arat0 nu &$ate e:ista atta ti-& !t studie- d$ar religiile $-ului.M 1l Fad=i ,$4a--ed 2en Seli- Pr$9es$r de religie !$-&arat0@ Cu#nt de des!4idere@ Uni#ersitatea 3rig4a- B$ung@ 1**+ LTre2uie s0 a;te&t0-@ nu 90r0 an:ietate@ r0s&unsurile la ur-0t$arele <ntre20ri: NaO !are sunt@ ;i da!0 sunt@ !$n!e&tele religi$ase ale un$r entit0/i !u 6er$@ unul@ d$i sau -ai -ul/i L&0rin/iMA N2O g0si- !redin/0 religi$as0 d$ar <n !a6ul $rganis-el$r !are au !$nta!t strns !u genit$rii l$r &e &ar!ursul anil$r 9$r-ati#iI "a!0 #$- des!$&eri !0 religia e:ist0 e:!lusi# la 9$r-e inteligente de -ai-u/e@ del9ini@ ele9an/i@ !ini et!@ dar nu ;i &rintre !$-&utere e:traterestre@ ter-ite@ &e;ti@ 2r$a;te /est$ase sau !$le!ti#it0/i de a-i2e@ s(ar &utea s0 ne #ede- $2liga/i s0 trage- ni;te !$n!lu6ii durer$ase. P$ate !0 att drag$stea !t ;i religia nu a&ar de!t la -a-i9ere@ &entru e:a!t a!elea;i -$ti#e. Fa&tul este sugerat ;i de un studiu al &at$l$giil$r. 7ri!ine se <nd$ie;te de leg0tura dintre 9anatis-ul religi$s ;i &er#ersiune@ ar tre2ui s0 !er!ete6e !u aten/ie L,alleus -ale9i!aru-M@ $ri #$lu-ul lui Fu:le? LT4e "e#ils $9 L$udunM.M I2id. LCele2ra re-ar!0 a d$!t$rului C4arles Tillis NFaKai@ 1*7.O@ !0 religia re&re6int0 un re6ultat al -alnutri/iei@ nu este@ <n sine@ -ai 9$l$sit$are de!t $are!u- nedeli!ata re9ula/ie -$n$sila2i!0 r$stit0 de >reg$r? 3ates$n. Ceea !e &r$2a2il d$!t$rul Tillis a #rut s0 s&un0 era !0: N1O 4alu!ina/iile &r$#$!ate de 9$a-ete #$luntar0 sau in#$luntar0 sunt inter&retate u;$r !a #i6iuni religi$aseA N2O 9$a-ea <n a!east0 #ia/0 <n!ura=ea60 !redin/a <ntr($ #ia/0 de a&$i !$-&ensat$rie@ !a un -e!anis-@ &$ate esen/ial@ de su&ra#ie/ui re. Psi4$l$gi!0. 1ste <ntr(ade#0r $ ir$nie a s$artei !0 studiile &ri#ind a;a(nu-itele dr$guri &si4edeli!e au d$#edit !0 a!estea au un e9e!t e:a!t !$ntrar@ !$ndu!nd la dete!/ia !4i-i!alel$r La&$teti!eM naturale <n !reier. "es!$&erirea 9a&tului !0 !el -ai de#$tat ade&t al unui !ult &$ate 9i !$n#ertit la $ri!are altul &rintr($ d$60 =udi!i$as0 de 2( (7 $rt$(&ara(te$sa-in0 a !$nstituit@ &r$2a2il@ !ea -ai de#astat$are l$#itur0 &ri-it0 #re$dat0 de religie. 3ine<n/eles@ asta &n0 la e#eni-entul Starglider.M R. >a2$r@ 3a6ele Far-a!$l$gi!e ale Religiei ,is5at$ni! Uni#ersit? Press@ 2.'* 12. Starglider.

Ce#a de a!est 9el 9usese a;te&tat <n ulti-a sut0 de ani ;i -ulte alar-e 9alse se d0duser0 <n ti-&. Di t$tu;i@ atun!i !nd <n 9inal s(a <nt-&lat@ $-enirea a 9$st luat0 &rin sur&rindere. Se-nalul radi$ din dire!/ia lui Al9a Centauri era att de &uterni!@ <n!t la <n!e&ut a 9$st dete!tat !a $ inter9eren/0 &e !ir!uitele !$-er!iale $2i;nuite. Fa&tul s(a d$#edit e:tre- de =enant &entru t$/i radi$(astr$n$-ii !are de attea de!enii s!rutau s&a/iul !$s-i! <n !0utarea un$r -esa=e inteligente@ -ai !u sea-0 de$are!e de-ult renun/aser0 s0 -ai ia <n !$nsidera/ie tri&lul siste- al lui Al&4a@ Ceta ;i Pr$:i-a Centauri. "intr($dat0@ $ri!e radi$teles!$& !a&a2il s0 !er!ete6e e-is9era sudi!0 a 9$st a/intit asu&ra !$nstela/iei Centaurus. Cntr(un inter#al de $re@ s(a 90!ut $ des!$&erire ;i -ai sen6a/i$nal0 <n!0. Se-nalul nu #enea din siste-ul res&e!ti#@ !i de la un &un!t a9lat !u $ =u-0tate de grad -ai de&arte. Di !are se -i;!a. A 9$st &ri-a idee des&re ade#0r. Atun!i !nd ea s(a !$n9ir-at@ <ntreaga a!ti#itate a $-enirii s(a <ntreru&t. Puterea se-nalului nu -ai sur&rindea. Sursa se g0sea de=a adn! <n interi$rul Siste-ului S$lar@ a&r$&iindu(se de s$are !u ;ase sute de 5il$-etri &e se!und0. Cndelung a;te&ta/ii@ -ult te-u/ii #i6itat$ri din s&a/iu s$siser0 <n !ele din ur-0. T$tu;i@ #re-e de trei6e!i de 6ile intrusul nu <ntre&rinse ni-i!@ de&0;ind &lanetele e:teri$are ;i trans-i/nd in#aria2il $ seri! de &ulsa/ii -enite d$ar s0 anun/e LIat0(-0HM Nu 90!u ni!i $ <n!er!are s0 r0s&und0 se-nalel$r tri-ise !0tre el@ ;i nu aduse ni!i $ -$di9i!are $r2itei sale naturale@ de !$-et0. "a!0 nu <n!etinise !u-#a de la $ #ite60 -ult -ai -are@ atun!i !0l0t$ria sa din siste-ul Centaurului durase d$u0 -ii de ani. Unii !$nsiderar0 9a&tul lini;tit$r@ <ntru!t sugera natura arti9i!ial0 a #i6itat$ruluiA al/ii se ar0tar0 de6a-0gi/i@ resi-/ind &uterni! a2sen/a un$r e:tratere;tri reali@ #ii. Cntregul s&e!tru de &$si2ilit0/i 9u dis!utat@ ad nausea-@ <n t$ate -ediile de in9$r-are@ <n t$ate &arla-entele P0-ntului. Fie!are s!enariu i-aginat #re$dat0 <n s!ien!e 9i!ti$n@ de la s$sirea un$r 6ei 2ine#$it$ri la in#a6ia un$r #a-&iri sug0t$ri de snge@ 9u de6gr$&at ;i anali6at !u s$le-nitate. C$-&ania l$nd$ne60 Ll$?d <n!as0 &ri-e su2stan/iale de la !et0/eni d$rni!i s0 se asigure <-&$tri#a tutur$r@ e#entualit0/il$r #iit$are E in!lusi# a un$ra !are da!0 ar 9i de#enit realitate le(ar 9i l0sat &rea &u/ine ;anse s0 ridi!e #re$dat0 des&0gu2irea. A&$i@ du&0 !e str0inul tre!u de $r2ita lui Ju&iter@ instru-entele $-ului <n!e&ur0 s0 <n#e/e !te !e#a des&re el. Cea dinti des!$&erire &r$#$!0 $ &ani!0 de s!urt0 durat0. 72ie!tul -0sura !in!i sute de 5il$-etri <n dia-etru E di-ensiunea unei -i!i lune. P$ate !0 la ur-a ur-ei era $ lu-e -$2il0@ trans&$rtnd $ ar-at0 de in#a6ie. Tea-a se risi&i atun!i !nd $2ser#a/ii -ai &re!ise indi!ar0 9a&tul !0 tru&ul &r$&riu(6is al intrusului a#ea d$ar !/i#a -etri <n dia-etru. Fal$ul de !in!i sute de 5il$-etri din =urul s0u !$nstituia !e#a 9a-iliar E un re9le!t$r &ara2$li! deli!at@ r$tindu(se u;$r@ re&li!a e:a!t0 a radi$teles!$a&el$r $r2itale. Pr$2a2il a!easta era antena !u a=ut$rul !0reia #i6itat$rul &0stra leg0tura !u 2a6a de &le!are. Di &rin !are@ !4iar <n !li&a a!eea@ <;i trans-itea 90r0 <nd$ial0 <na&$i a!as0 des!$&eririle@ &e -0sur0 !e s!ana Siste-ul S$lar ;i tr0gea !u ure!4ea la e-isiunile radi$@ de tele#i6iune ;i de date ale $-enirii. A&$i #eni $ alt0 sur&ri60. Uria;a anten0 nu era dire!/i$nat0 !0tre Al9a Centauri@ !i <ns&re $ !u t$tul alt0 regiune a !erului@ Cn!e&u s0 &ar0 !0 siste-ul Centaurus !$nstituise d$ar ulti-ul &$rt de &le!are al #e4i!ulului@ ;i nu $riginea lui. Astr$n$-ii <n!0 -editau asu&ra a!est$r lu!ruri !nd 2ene9i!iar0 de $ ;ans0 e:tra$rdinar0. Un satelit s$lar -ete$r$l$gi!@ <n -isiune de rutin0 din!$l$ de $r2ita lui ,arte@ a-u/i 2rus!@ re!0&0tndu(;i <ns0 #$!ea radi$ un -inut -ai tr6iu. "u&0 !e i se studiar0 <nregistr0rile@ se des!$&eri !0 instru-entele 9useser0 te-&$rar &arali6ate de $ radia/ie intens0. Satelitul t0iase <ns0;i ra6a de e-isie a #i6itat$rului E du&0 !are !al!ulul destina/iei nu -ai &usese &r$2le-e.

Nu se g0sea ni-i! <n a!ea dire!/ie &e $ distan/0 de !in!i6e!i ;i d$i de ani(lu-in0@ e:!e&tnd $ &iti!0 r$;ie 9$arte &u/in #i6i2il0 ;i &r$2a2il 9$arte 20trn0@ unul din a!ei -i!i s$ri !u-&0ta/i !are a#eau s0 str0lu!eas!0 lini;ti/i -iliarde de ani du&0 !e s&lendi6ii gigan/i ai gala:iei <;i #$r 9i e&ui6at energiile. Ni!i un radi$teles!$& nu $ e:a-inase <ndea&r$a&eA <n &re6ent@ t$ate a&aratele !e nu s!rutau #i6itat$rul se <ndre&taser0 s&re 20nuita lui $rigine. Re6ultatul nu se l0s0 a;te&tat@ s$sind su2 9$r-a unui -esa= &uterni! 9$!ali6at <n 2anda de un !enti-etru. C$nstru!t$rii <n!0 se -ai a9lau <n !$nta!t !u #e4i!ulul lansat !u -ii de ani <n ur-0A <n s!4i-2@ instru!/iunile &ri-ite de a!esta <n &re6ent erau #e!4i de =u-0tate de se!$l. A&r$&iindu(se de $r2ita lui ,arte@ #i6itat$rul indi!0 &ri-ul se-n de re!un$a;tere a &re6en/ei $-ului@ <n !el -ai dra-ati! ;i -ai &re!is -$d i-agina2il. Cn!e&u s0 trans-it0 i-agini standard de tele#i6iune &e 3.7% de linii@ -i:ate !u un 9luent #ide$te:t <n li-2ile engle60 ;i -andarin0@ de;i &u/in -ai &$ti!nit. Pri-a !$n#ersa/ie !$s-i!0 <n!e&use E ;i nu !u- se <n!4i&uise <nt$tdeauna@ !u $ <ntr6iere de de!enii@ !i nu-ai de -inute. 13. U-2r0 la r0s0rit. ,$rgan ie;ise din 4$tel la &atru di-inea/a@ &e $ n$a&te !lar0@ 90r0 lun0. Nu era &rea <n!ntat de $ra aleas0@ <ns0 &r$9es$rul Sarat4@ !el !are 90!use t$ate aran=a-entele@ <i &r$-isese !0 #a -eritaR G Nu #e/i <n/elege ni-i! des&re Sri Kanda@ a9ir-ase el@ &n0 !e nu #e/i &ri#i r0s0ritul de &e #r9ul s0u. Iar 3udd? E 00. ,a4a T4er$ E nu &ri-e;te $as&e/i la $ alt0 $r0. )i!e !0(i un -$d s&lendid de a(i des!ura=a &e si-&lii !uri$;i. A;a !0 ,$rgan se !$n9$r-ase !t -ai gra/i$s &$si2il. Ca s0 <nr0ut0/eas!0 ;i -ai -ult situa/ia@ ;$9erul ta&r$2an &ersistase <n a sus/ine $ !$n#ersa/ie ra&id0@ -ai degra20 un -$n$l$g@ a&arent -enit s0 sta2ileas!0 un &r$9il !$-&let al &ers$nalit0/ii &asagerului s0u. Cntre20rile 9useser0 &use !u $ ase-enea =$#ialitate ingeni$as0@ <n!t ,$rgan nu se &utuse si-/i $9ensat@ !u t$ate !0 ar 9i &re9erat <n s!4i-2 t0!erea. Ar 9i d$rit de ase-enea@ une$ri !4iar !u ard$are@ !a ;$9erul s0 a!$rde $ aten/ie s&$rit0 ser&entinel$r s!u9undate <n <ntuneri!. P$ate !0 de a!eea era -ai 2ine !0 nu #edea #r9urile ;i &r0&0stiile &e lng0 !are tre!eau. "ru-ul re&re6enta un triu-9 al ingineriei -ilitare din se!$lul al n$u0s&re6e!elea E lu!rarea ulti-ei &uteri !$l$niale@ !$nstruit <n s!$&ul unei !a-&anii de!isi#e !$ntra -ndril$r -unteni din interi$rul /0rii. "ar nu 9usese ni!i$dat0 !$n#ertit la 9un!/i$nare aut$-at0@ ;i e:istau -$-ente !nd ,$rgan se <ntre2a da!0 #a su&ra#ie/ui !0l0t$riei. Di a&$i@ 2rus!@ uit0 de 9ri!0 ;i de $ra -atinal0. G Iat0(lH R$sti -ndru ;$9erul@ <n #re-e !e -a;ina $!$lea 9lan!ul unei !ul-i de deal. Sri Kanda era <n!0 in#i6i2il <ntr(un <ntuneri! !e nu &re#estea &rin ni-i! a&r$&ierea r0s0ritului. Pre6en/a <i era de6#0luit0 de $ 2and0 su2/ire de lu-ini@ 6ig6agnd <nainte ;i <na&$i &rintre stele@ atrnnd !a &rin 9ar-e! &e !erul n$&/ii. ,$rgan era !$n;tient !0 &ri#ea &ur ;i si-&lu l0-&ile instalate !u d$u0 sute de ani <n ur-0 &entru a(i g4ida &e &elerini de(a lungul !elei -ai lungi s!0ri din lu-e@ <ns0 &rin s9idarea arun!at0 l$gi!ii ;i gra#ita/iei ea <i a&0rea a&r$a&e !a $ &re#i6iune a &r$&riului s0u #is. Cu e&$!i <nainte de a se na;te el@ ins&ira/i de 9il$s$9ii !u greu i-agina2ile@ $a-enii <n!e&user0 -un!a &e !are el s&era a!u- s0 $ s9r;eas!0. Cntr(un sens e:trede literal@ ridi!aser0 &ri-ele tre&te ale unui dru- s&re a;tri. F0r0 s0 se -ai si-t0 s$-n$r$s@ ,$rgan ur-0ri !u- 2anda lu-in$as0 se a&r$&ie ;i se trans9$r-0 <ntr(un !$lier de nenu-0rate -0rgele s!li&it$are. ,untele de#enise #i6i2il !a un triung4i negru e!li&snd =u-0tate din 2$lt0. 1:ista !e#a sinistru <n &re6en/a lui t0!ut0@ !$&le;it$are. ,$rgan &utea !4iar s0(;i <n!4i&uie !0 era <ntr(ade#0r l0!a;ul un$r 6ei !e(i !un$;teau /elul ;i <;i adunau <n &re6ent &uterile <-&$tri#a lui.

>ndurile negre 9ur0 !$-&let uitate !nd a=unser0 la &un!tul ter-inus al tele9eri!ului@ unde ,$rgan a#u sur&ri6a s0 g0seas!0 E la $ra !in!i di-inea/aH G Cn =ur de $ sut0 de &ers$ane@ <ng4esuite <n -i!a sal0 de a;te&tare. C$-and0 $ 2ine#enit0 !a9ea 9ier2inte &entru el ;i &entru gurali#ul s0u ;$9er. S&re u;urarea sa@ $-ul nu(;i -ani9est0 inten/ia s0 ur!e. G A- 90!ut as!ensiunea de !el &u/in d$u06e!i de $ri@ s&usese a!esta !u $ &li!tiseal0 &r$2a2il e:agerat0. 1u unul #$i d$r-i <n -a;in0 &n0 #0 <nt$ar!e/i. ,$rgan !u-&0r0 2iletul@ 90!u un !al!ul ra&id ;i a&re!ie !0 rndul <i #enea la al treilea sau al &atrulea trans&$rt. 1ra 2u!ur$s !0 as!ultase s9atul lui Sarat4 ;i stre!urase <n 2u6unar un !$stuter-$regla2il. La nu-ai d$i 5il$-etri altitudine era 9$arte 9rig. Cn #r9@ !u trei 5il$-etri -ai sus@ tre2uia s0 d$-neas!0 gerul. Cnaintnd de(a lungul liniei de de #i6itat$ri t0!u/i ;i s$-n$r$;i@ ,$rgan $2ser#0 !u a-u6a-ent !0 era singurul 90r0 a&arat de 9il-at. Unde erau &elerinii ade#0ra/iI C;i &use <ntre2area@ a&$i <;i a-intiA a!e;tia nu a#eau !u- s0 se g0seas!0 ai!i. Nu e:ist0 ni!i un dru- u;$r s&re rai@ nir#ana@ sau $ri!e ar 9i !0utat !ei !redin!i$;i. ,eritul se d$2ndea d$ar &rin &r$&riile e9$rturi@ ;i nu !u a=ut$rul -a;inil$r. 7 d$!trin0 interesant0@ !$n/innd dealt9el -ult ade#0rA erau <ns0 ;i -$-ente !nd d$ar $ -a;in0 &utea s0 re6$l#e $ trea20. Cn s9r;it $2/inu un l$! <n tele9eri!@ iar a!esta se &use <n -i;!are !u ni;te s!r/ituri &uterni!e ale !a2luril$r. Cn!0 $ dat0 ,$rgan si-/i strania sen6a/ie de anti!i&are a -$-entului. Li9tul &e !are(l &l0nuia el a#ea s0 ridi!e sar!ini la <n0l/i-i de 6e!e -ii de $ri -ai -ari de!t 2analul tele9eri! unde se a9la <n &re6ent@ datnd du&0 t$ate &r$2a2ilit0/ile <n!0 din se!$lul al d$u06e!ilea. Di t$tu;i@ la ur-a ur-el$r &rin!i&iile de 2a60 erau 9$arte ase-0n0t$are. Cn e:teri$rul tele9eri!ului d$-nea un <ntuneri! t$tal@ !u e:!e&/ia !li&el$r <n !are #reuna din se!/iunile s!0rii ilu-inate intra <n !-&ul #i6ual al &asageril$r. 1rau &ustii@ !a ;i !unenu-0ratele -ili$ane !e trudiser0 &e &anta -untelui <n ulti-ele trei -ii de ani nu l0saser0 ni!i un su!!es$r. A&$i ,$rgan reali60 !0 !ei !e e9e!tuau as!ensiunea !u &i!i$rul se a9lau de=a -ult -ai sus s&re <ntlnirea l$r !u 6$riiA l0saser0 <n ur-0 &$alele -untelui de !easuri <ntregi. La &atru 5il$-etri s!4i-2ar0 #ag$anele. Str020tur0 &e =$s $ s!urt0 distan/0 !0tre $ alt0 sta/ie@ <ns0 trans9erul nu(i <ntr6ie -ult. ,$rgan era 2u!ur$s de 4ain0@ ;i(;i strnse a&r$a&e de !$r& st$9a -etali6at0. Su2 t0l&i a#ea g4ea/0 ;i res&ira adn! <n aerul rare9iat. Nu 9u del$! sur&rins s0 60reas!0 ;iruri de tu2uri de $:igen <n sta/ie@ !u instru!/iunile de utili6are &lasate <n l$!uri #i6i2ile. Di a!u-@ $dat0 !u <n!e&utul as!ensiunii 9inale@ a&0rur0 &ri-ele se-ne ale 6ilei. Stelele esti!e <n!0 str0lu!eau !u $ -0re/ie nedi-inuat0 E 8enus !ea -ai lu-in$as0 dintre t$ate E <n s!4i-2 !/i#a n$ri su2/iri <n!e&ur0 s0 lu!eas!0 sla2 $dat0 !u r0s0ritul. ,$rgan <;i &ri#i nelini;tit !easul@ <ntre2ndu(se da!0 #a a=unge la ti-&. Se lini;ti !$nstatnd !0 de r0s0rit <l -ai des&0r/eau trei6e!i de -inute. Unul dintre &asageri indi!0 de$dat0 i-ensa s!ar0@ #i6i2il0 din !nd <n !nd su2 ei &e -0sur0 !e ;er&uia &e !$astele t$t -ai a2ru&te. Nu -ai era &ustieA -i;!ndu(se !u $ <n!etineal0 de #is@ 6e!i de 20r2a/i ;i de 9e-ei se $steneau r02d0t$ri <n 9a/a tre&tel$r 90r0 de s9r;it. Cu 9ie!are -inut@ t$t -ai -ul/i intrau <n !-&ul de #edere al !el$r din tele9eri!. "e !te $re ur!au $areI Se <ntre20 ,$rgan. Cu !ertitudine ur!aser0 <ntreaga n$a&te@ ;i &$ate -ai -ult de!t att@ de$are!e -ul/i dintre &elerini erau destul de #rstni!i ;i nu ar 9i reu;it s0 ter-ine dru-ul <ntr($ singur0 6i. Fu sur&rins s0 !$nstate !0 att de -ul/i <n!0 !redeau. 7 !li&0 -ai tr6iu #06u &ri-ul !0lug0r E $ siluet0 <nalt0@ <n#e;-ntat0 <ntr($ r$20 &$rt$!alie@ &0;ind !u regularitatea unui -etr$n$- ;i &ri#ind /int0 <nainte@ ign$rnd !$-&let li9tul

!are &lutea deasu&ra !a&ului s0u ras. "e ase-enea &0rea s0 ign$re ele-entele naturii@ <ntru!t 2ra/ul ;i u-0rul dre&t <i erau de6g$lite <n 9a/a #ntului <ng4e/at. 8ag$nul <n!etini tre&tat a&r$&iindu(se de &un!tul ter-inus. Se $&ri@ <;i #0rs0 <n!0r!0tura de &asageri a-$r/i/i ;i <;i relu0 lunga !$2$rre. ,$rgan se al0tur0 -ul/i-ii de d$u0 sau trei sute de $a-eni <ng4esuindu(se <ntr(un -i! a-9iteatru t0iat <n 9a/a #esti!0 a -untelui. Cu t$/ii s!rutau <ntuneri!ul@ de;i nu era ni-i! alt!e#a de #06ut de!t &angli!a de lu-in0 ;er&uind =$s <n a2is. C/i#a !0/0r0t$ri <ntr6ia/i 90!eau un ulti- e9$rt@ !redin/a l$r lu&tndu(se s0 2iruias!0 $2$seala. ,$rgan se uit0 iar0;i la !eas: <n!0 6e!e -inute. Ni!i$dat0 <nainte nu se -ai a9lase <ntr($ -ul/i-e att de t0!ut0 de $a-eni. Turi;ti !u a&arate de 9il-at ;i &elerini de#$ta/i erau <n &re6ent uni/i de a!eea;i s&eran/0. 8re-ea era &er9e!t0A !urnd a#eau s0 a9le da!0 90!user0 !0l0t$ria <n 6adar sau nu. "in te-&lul in#i6i2il@ <n <ntuneri! la $ sut0 de -etri deasu&ra l$r@ se au6i un !lin!4et deli!atA si-ultan@ t$ate la-&i$anele ui-it$arei s!0ri 9ur0 stinse. 8edea a!u-@ a;a !u- a;te&taser0 !u s&atele la r0s0rit@ &ri-ele lu-ini ale 6ilei &e n$rii de&arte dedesu2tA dar !$r&ul i-ens al -untelui <n!0 <ntr6ia r0s0ritul s$arelui. Cli&0 de !li&0@ lu-ina s&$rea de a-2ele &0r/i ale lui Sri Kanda@ &e -0sur0 !e s$arele <n!$n=ura ulti-ele 2asti$ane ale <ntuneri!ului. A&$i@ din -ul/i-ea de $a-eni <n a;te&tare se ridi!0 un -ur-ur <n02u;it. Un -$-ent nu se #06u ni-i!. "u&0 !are 9u a!$l$@ <ntin6ndu(se &e =u-0tate din Ta&r$2ane E un triung4i al2astru &er9e!t si-etri!@ !u -arginile 2ine !$nturate. ,untele nu(;i uitase ad$rat$rii. A!$l$ se <ntindea 9ai-$asa sa u-2r0@ &este $!eanul de n$ri@ si-2$l &e !are $ri!e &elerin <l &utea inter&reta du&0 d$rin/0. U-2ra &0rea a&r$a&e -aterial0 <n &er9e!/iunea ei re!tilinie@ -ai degra20 ase-0n0t$are unei &ira-ide r0sturnate ;i nu d$ar $ 9ant$-0 de u-2re ;i lu-ini. Cn #re-e !e lu-ina !re;tea <n =ur iar &ri-ele ra6e ale s$arelui reu;eau s0 trea!0 de !$astele -untelui@ &rin !$ntrast de#eni !4iar -ai <n!4is0 ;i -ai dens0. Di t$tu;i@ <n s&atele &0turii su2/iri de n$ri res&$nsa2ile &entru e:isten/a ei@ ,$rgan reu;ea #ag s0 dis!earn0 la!urile@ dealurile ;i &0durile P0-ntului <n de;te&tare. 8r9ul a!elui triung4i !e/$s tre2uia s0 g$neas!0 s&re el !u #ite60 en$r-0 &e -0sur0 !e s$arele se ridi!a #erti!al <nd0r0tul -untelui@ <ns0 ,$rgan nu era !$n;tient de -i;!are. Ti-&ul &ar!0 <n!re-eniseA tr0ia unul din rarele -$-ente ale #ie/ii !nd nu -ai s$!$tea -inutele. U-2ra eternit0/ii <i a!$&erise su9letul@ a;a !u- u-2ra -untelui se a;ternuse &e n$ri. I-aginea <n!e&u s0 se t$&eas!0@ <ntuneri!ul s!urgndu(se de &e !er ase-eni unei &ete dis&ersate <n a&0. Peisa=ul 9ant$-ati!@ s!li&it$r@ de dedesu2t <n!e&ea s0 !a&ete !laritate. Unde#a la =u-0tatea dru-ului &n0 la $ri6$nt a#u l$! $ e:&l$6ie de lu-in0 !nd s$arele l$#i 9erestrele esti!e ale unei !l0diri. "in!$l$ de ea E <n !a6 !0 $!4ii nu <l <n;elau E ,$rgan 60ri 2anda <n!4is0 la !ul$are a -0rii <n!$n=ur0t$are. 7 n$u0 6i <n!e&use <n Ta&r$2ane. Cn!et@ #i6itat$rii se <-&r0;tiar0. Unii se <nt$arser0 la sta/ia de tele9eri!@ <n #re-e !e al/ii@ -ai energi!i@ se <ndre&tar0 s&re s!ar0@ !u i-&resia 9als0 !0 la !$2$rre #a 9i -ai u;$r de!t la ur!are. ,a=$ritatea #$r 9i 9eri!i/i s0 &rind0 iar0;i li9tul la sta/ia ur-0t$are. Singur ,$rgan <;i !$ntinu0 dru-ul <n sus@ de(a lungul s!urtei s!0ri !e !$ndu!ea s&re -0n0stire ;i s&re #r9ul -untelui@ ur-0rit de nu-er$ase &ri#iri !uri$ase. Cnd atinse &eretele neted@ lu!ind sla2 <n &re6ent <n 20taia ra6el$r s$lare@ res&ira sa!adat ;i 9u 2u!ur$s s0 se s&ri=ine $ !li&0 de -asi#a u;0 din le-n. Cu siguran/0 !ine#a <l ur-0rise. Cnainte s0 g0seas!0 $ s$nerie sau $ alt0 -$dalitate de a(;i anun/a s$sirea@ u;a se des!4ise <n lini;te ;i 9u &ri-it de un !0lug0r <n r$20 gal2en0@ !are(l salut0 !u &al-ele <-&reunate.

G A?u 2$Kan@ dr. ,$rgan. ,a4ana?a5e T4er$ #0 a;tea&t0. 1 . 1du!a/ia lui Starglider. 1:tras din Starglider Su--aries@ edi/ia <nti@ 2.71 LCun$a;te- <n &re6ent !0 satelitul interstelar dese-nat <n general su2 denu-irea de Starglider este !$-&let aut$n$-@ $&ernd du&0 un set de instru!/iuni &r$gra-ate <n el a!u- ;ai6e!i de -ii de ani. Cnd !0l0t$re;te <ntre s$ri@ 9$l$se;te antena de !in!i sute de 5il$-etri &entru a tri-ite <na&$i la 2a60 in9$r-a/ii !u $ !i!li!itate destul de rar0@ !t ;i &entru a &ri-i $!a6i$nale re&r$gra-0ri dins&re Star4$l-e@ !a s0 ad$&t0- 9ru-$sul nu-e g0sit de &$etul LleKell?n a& C?-ru. Atun!i !nd tra#ersea60 <ns0 un siste- &lanetar@ reu;e;te s0 !a&te6e energia s$lar0@ ast9el <n!t rata de trans-isie a in9$r-a/iil$r !re;te en$r-. C;i <n!ar!0 de ase-eni 2ateriile@ de;i anal$gia este 90r0 <nd$ial0 nu t$!-ai &$tri#it0. Di de$are!e@ ase-eni &r$&riil$r n$;tri Pi$neers ;i 8$?agers@ utili6ea60 !-&urile gra#ita/i$nale ale !$r&uril$r !ere;ti &entru a tre!e de la $ stea la alta@ #a $&era un ti-& nede9init da!0 nu #a su9eri de9e!/iuni -e!ani!e@ $ri da!0 un a!!ident !$s-i! nu(i #a &une !a&0t !arierei. Centaurus re&re6int0 al uns&re6e!elea &$rt de destina/ie al s0u. "u&0 !e a $!$lit s$arele n$stru !a $ !$-et0@ n$ul s0u !urs a 9$st sta2ilit e:a!t !0tre Tau Ceti@ la d$is&re6e!e ani(lu-in0 de&0rtare. "a!0 a!$l$ e:ist0 !ine#a@ Starglider #a 9i &reg0tit s0(;i <n!ea&0 ur-0t$area !$n#ersa/ie !u &u/in du&0 anul +1.. d. C4r. Starglider !$-2in0 9un!/iile de a-2asad$r ;i de e:&l$rat$r. Atun!i !nd@ la s9r;itul uneia dintre -ilenarele(i !0l0t$rii des!$&er0 $ !ultur0 te4n$l$gi!0@ sta2ile;te rela/ii de &rietenie !u l$!alni!ii ;i <n!e&e s!4i-2ul de in9$r-a/ii@ &r$2a2il singura 9$r-0 &$si2il0 de !$-er/ interstelar. Cnainte de a(;i relua !0l0t$ria 90r0 de s9r;it@ Starglider de6#0luie l$!a/ia lu-ii sale de $rigine E a;te&tnd de=a un -esa= dire!t din &artea !elui -ai n$u -e-2ru al re/elei gala!ti!e de !$-uni!a/ii. Cn !a6ul n$stru@ ne &ute- $are!u- -ndri !u 9a&tul !0 a- identi9i!at steaua sa natal0 ;i !4iar a- trans-is &ri-ele -esa=e@ <nainte !a Starglider s0 ne $9ere $ri!e 9el de 40r/i. A!utre2uie s0 a;te&t0- d$ar $ sut0 &atru ani r0s&unsul. Ct de n$r$!$;i sunte-@ s0 a#e- #e!ini att de a&r$&ia/iHM A de#enit li-&ede de la &ri-ele -esa=e !0 Starglider <n/elegea sensurile -ai -ult$r -ii de !u#inte engle6e;ti ;i !4ine6e;ti@ &e !are le dedusese din anali6a trans-isiil$r de tele#i6iune@ radi$ ;i -ai !u sea-0@ a ser#i!iil$r #ide$te:t. Ceea !e re!e&/i$nase <ns0 &e durata a&r$&ierii !$nstituia $ -$str0 9$arte nere&re6entati#0 din <ntregul s&e!tru al !ulturii u-aneA !$n/inea &rea &u/in0 ;tiin/0 a#ansat0@ &u/in0 -ate-ati!0 su&eri$ar0@ ;i d$ar $ sele!/ie <nt-&l0t$are de literatur0@ -u6i!0 ;i arte #i6uale. Ase-eni $ri!0rui geniu aut$dida!t@ Starglider a#ea &rin ur-are li&suri en$r-e <n edu!a/ia lui. Lund <n !$nsidera/ie &rin!i&iul !0 e -ai 2ine s0 $9eri -ai -ult de!t -ai &u/in@ i-ediat du&0 !e !$nta!tul a 9$st sta2ilit@ lui Starglider i s(au &re6entat di!/i$narul engle6 7:9$rd ;i ,arele "i!/i$nar C4ine6 Nedi/ia -andarin0O@ &re!u- ;i 1n!?!l$&edia Terrae. Trans-iterea l$r digital0 a /inut !u &u/in &este !in!i6e!i de -inute ;i i-ediat a ur-at un inter#al de lini;te de a&r$a&e &atru $re din &artea lui Starglider E !el -ai -are inter#al de t0!ere de a!est gen. "u&0 !e !$nta!tul a 9$st reluat@ #$!a2ularul s0u se <-2$g0/ise en$r-A <n &lus@ <n n$u06e!i ;i n$u0 la sut0 din !a6uri ar 9i tre!ut testul Turing !u u;urin/0 E !u alte !u#inte@ din -esa=ele &ri-ite nu se &utea dedu!e da!0 Starglider era $ -a;in0 sau $ 9iin/0 $-eneas!0 9$arte inteligent0. 1:istau s!0&0ri $!a6i$nale E s&re e:e-&lu@ 9$l$sirea in!$re!t0 a un$r ter-eni !u sens a-2iguu@ al0turi de a2sen/a !$n/inutului e-$/i$nal din dial$g. A;a !e#a nu era de!t de a;te&tatA ase-eni !$-&uterel$r terestre a#ansate@ <n stare s0 i-ite e-$/iile !$nstru!t$ril$r l$r@

si-/0-intele ;i d$rin/ele lui Starglider erau &r$2a2il !ele ale unei s&e!ii t$tal di9erite@ &rin ur-are <n -are &arte in!$-&re4ensi2ile $-ului. Di@ desigur@ #i!e#ersa. Starglider <n/elegea &re!is ;i !$-&let a9ir-a/ia L&0tratul i&$tenu6ei este egal !u su-a &0tratel$r !el$rlalte d$u0 laturiM@ <ns0 a2ia de reu;ea s0(;i 9a!0 $ #ag0 idee asu&ra ideil$r !e 9useser0 <n -intea lui Keats atun!i !nd s!risese: Dar- ;i -agie la$lalt0@ des!4i6ndu(se deasu&ra s&u-ei Peri!ul$asei -0ri@ <nde&0rtate ;i &ierdute /0r-uri. Cu att -ai &u/in <n: S0 te !$-&ar $are !u $ 6i de #ar0I Cnd tu e;ti -ai 9ru-$as0 ;i -ai dul!e. Cu t$ate a!estea@ <n s&eran/a de a i se !$re!ta de9i!ien/a@ lui Starglider i s(au &re6entat -ii de $re de -u6i!0@ teatru@ s!ene din #ia/a terestr0@ u-an0 $ri ani-al0. Printr(un a!$rd unani-@ $ $are!are !en6ur0 a 9$st i-&us0. "e;i &r$&ensiunea $-enirii &entru #i$len/0 ;i r062$i nu se &rea &utea nega Nera &rea tr6iu !a 1n!?!l$&edia s0 9ie retras0O@ d$ar !te#a e:e-&le alese !u aten/ie au 9$st trans-ise. Di &n0 !e Starglider nu a ie;it 2ine din ra6a e-isiunil$r terestre@ !$n/inutul re/elel$r #ide$ a r0-as <n -$d ne!ara!teristi! &lat. 8re-e de se!$le E &$ate !4iar &n0 !nd Starglider a#ea s0(;i ating0 ur-0t$area /int0 E 9il$s$9ii ur-au s0 de62at0 ade#0rata sa <n/elegere a &r$2le-el$r u-ane. "$ar asu&ra unui singur &un!t nu e:istau !$ntr$#erse seri$ase. Cele $ sut0 de 6ile ale tre!erii sale &rin Siste-ul S$lar alteraser0 ire#$!a2il i-aginea $-ului des&re Uni#ers@ gene6a lui ;i l$!ul $-enirii <n C$s-$s. Ci#ili6a/ia u-an0 nu -ai &utea 9i a!eea;i du&0 &le!area lui Starglider. 1%. 3$d4id4ar-a. Cn #re-e !e &$arta -asi#0@ <n!rustat0 !u -$dele !$-&le:e de l$tus@ se <n!4idea !u 6g$-$t u;$r <n s&atele s0u@ ,$rgan si-/i !0 &0trunsese <ntr($ alt0 lu-e. Nu se a9la !tu;i de &u/in &entru &ri-a dat0 &e &0-ntul sa!ru al #reunei -ari religii. 8i6itase N$tre("a-e@ Fagia S$&4ia@ St$ne4enge@ Part4en$nul@ Karna5ul@ Catedrala Saint Paul ;i !el &u/in alte 6e!e te-&le i-&$rtante ;i -$s!4ei. "ar &e t$ate le &ri#ise !a &e ni;te reli!#e <ng4e/ate ale tre!utului@ s&lendide e:e-&le de art0 sau inginerie@ li&site <ns0 de rele#an/0 &entru inteligen/a -$dern0. Credin/ele !are le !reaser0 ;i <ntre/inuser0 tre!user0 !u t$ate <n uitare@ de;i unele din ele su&ra#ie/uiser0 &n0 -ult <n se!$lul d$u06e!i ;i d$i. Cn s!4i-2@ ai!i ti-&ul se $&rise <n l$!. Uraganele ist$riei $!$liser0 a!east0 singurate!0 !itadel0 de !redin/0@ 90r0 s0 $ 6drun!ine. A;a !u- &r$!edau de trei -ii de ani@ !0lug0rii <n!0 se rugau@ -editau ;i &ri#eau r0s0ritul. Tra#ersnd dalele u6ate ale !ur/ii@ lustruite de t0l&ile nenu-0ra/il$r &elerini@ ,$rgan <n!er!0 $ 2rus!0 ;i <n#0luit$are nesiguran/0. Cn nu-ele &r$gresului@ el <n!er!a s0 distrug0 !e#a anti! ;i n$2ilA !e#a !e nu <n/elesese ni!i$dat0 &e de&lin. 8ederea -arelui !l$&$t de 2r$n6 sus/inut de $ !a-&anil0 a 6idului -0n0stirii <l $&ri din dru-. Instantaneu@ -intea lui de inginer <i esti-0 greutatea la nu -ai &u/in de !in!i t$ne. Cl$&$tul era #i6i2il 9$arte #e!4i. Cu- nai2a.I C0lug0rul <i $2ser#0 nedu-erirea ;i 6-2i <n/eleg0t$r. G Are d$u0 -ii de ani@ s&use el. Un !ad$u din &artea lui Kalidasa !el 3leste-at@ &e !are a- g0sit !u !ale s0 nu <l re9u60-. P$tri#it legendei@ 6e!e ani au tre2uit !a s0 9ie ur!at &e -unte E ;i #ie/ile a $ sut0 de $a-eni. G Di !nd <l 9$l$si/iI Cntre2a ,$rgan du&0 !e diger0 in9$r-a/ia. G "at$rit0 $riginii sale negre@ el sun0 nu-ai <n #re-uri de de6astru. 1u unul nu l(aau6it ni!i$dat0@ ;i ni-eni <n #ia/0 nu l(a au6it. A 20tut $ dat0@ 90r0 a=ut$r din &artea $-ului@ <n

ti-&ul &uterni!ului !utre-ur din 2.17. Iar <nainte de asta <n 1%22@ !nd in#adat$rii i2erieni au dat 9$! Te-&lului "intelui@ 9urnd Reli!#a Sa!r0. G "e!i du&0 t$t e9$rtul de&us@ nu a 9$st ni!i$dat0 9$l$sitI G P$ate de 6e!e $ri <n ulti-ii d$u0 -ii de ani. S$arta lui Kalidasa <n!0 a&as0 greu asu&ra Iui. Pr$2a2il !$nstituie $ =ude!at0 religi$as0 2un0@ gndi ,$rgan 90r0 #$ia sa@ dar !tu;i de &u/in e!$n$-i!0. Se <ntre20 ire#eren/i$s !/i !0lug0ri !edaser0 tenta/iei s0 2at0 !l$&$tul@ $ri!t de u;$r@ d$ar &entru a au6i ti-2rul ne!un$s!ut al #$!ii sale inter6ise. ,ergeau <n &re6ent &e $ stn!0 en$r-0@ <n !are 9useser0 s0&ate !te#a tre&te !0tre un &a#ili$n <-&$d$2it !u aur. A!esta@ reali60 ,$rgan@ se g0sea !4iar <n #r9ul -untelui. Dtia !e ad0&$ste;te te-&lul@ dar <n!0 $ dat0 !0lug0rul <l lu-in0. G Ur-a de &i!i$r@ r$sti 20r2atul. ,usul-anii !redeau !0(i a&ar/ine lui Ada-A a stat ai!i du&0 !e a 9$st i6g$nit din Paradis. Findu;ii i($ atri2uie lui S4i#a $ri S4a-an. "ar &entru 2udi;ti@ desigur@ re&re6enta ur-a Celui Lu-in$s. G 72ser# !0 9$l$si/i ti-&ul tre!ut@ s&use ,$rgan !u un glas #$it neutru. Ce se !rede ast06iI C4i&ul !0lug0rului nu tr0d0 ni!i $ e-$/ie !nd re&li!0: G 3udd4a a 9$st un $-@ !a du-nea#$astr0 ;i !a -ine. Ur-a din stn!0 E ;i este $ &iatr0 9$arte dur0 E -0s$ar0 d$i -etri lungi-e. Ceea !e &0ru s0 l0-ureas!0 lu!rurile@ iar ,$rgan nu -ai <ntre20 alt!e#a <n #re-e !e era !$ndus de(a lungul unui s!urt !$rid$r@ ter-inat !u $ u;0 des!4is0. C0lug0rul !i$!0ni@ dar nu a;te&t0 r0s&uns ;i(i 90!u se-n #i6itat$rului s0 intre. Pe =u-0tate ,$rgan se a;te&tase s0(l g0seas!0 &e ,a4ana?a5e T4er$ stnd !u &i!i$arele <n!ru!i;ate &e $ r$g$=in0@ <n!$n=urat de esen/e 9u-egnde ;i de a!$li/i !ntnd. Cn aerul re!e e:ista un i6 de esen/0@ <ns0 ;e9ul $rdinului religi$s din Sri Kanda ,a4a 8i4ara ;edea <n s&atele unui 2ir$u n$r-al@ &re#06ut !u dis&la?ul ;i unit0/ile standard de -e-$rie. Singurul $2ie!t de$se2it din <n!0&ere era !a&ul lui 3udd4a@ !u &u/in -ai -are de!t la s!ar0 natural0@ &e un s$!lu <ntr(un !$l/. ,$rgan nu reu;i s0(;i dea sea-a da!0 era real sau $ &r$ie!/ie. Cn !iuda de!$rului !$n#en/i$nal@ era &u/in &r$2a2il !a ;e9ul -0n0stirii s0 9ie luat dre&t $ $are!are &ers$an0 $9i!ial0. Cn a9ara ine#ita2ilei r$2e gal2ene@ ,a4ana?a5e T4er$ a#ea d$u0 tr0s0turi !are@ <n a!east0 e&$!0@ se <ntlneau e:tre- de rar: era !$-&let !4el ;i &urta $!4elari. A-2ele@ &resu&use ,$rgan@ !$nstituiau $&/iuni deli2erate. "in -$-ent !e !al#i/ia se trata !u atta u;urin/0@ a!el d$- str0lu!it$r de 9ilde; nu &utea s0 9ie de!t ras sau e&ilat. Di nu <;i adu!ea a-inte !nd #06use ulti-a dat0 $!4elari@ e:!e&tnd <nregistr0rile ist$ri!e sau &iesele de teatru. C$-2ina/ia 9as!ina ;i de!$n!erta <n a!ela;i ti-&. ,$rgan des!$&eri !0 <i este i-&$si2il s0 g4i!eas!0 #rsta real0 a lui ,a4ana?a5e T4er$. Putea 9i $ri!t <ntre &atru6e!i ;i $&t6e!i de ani@ iar a!ele lentile@ de;i trans&arente@ reu;eau !u-#a s0 as!und0 gndurile ;i e-$/iile din s&atele l$r. G A?u 2$Kan@ d$!t$re ,$rgan@ r$sti ,arele Pre$t@ in#itndu(l s0 se a;e6e. A!esta este se!retarul -eu@ 8enera2ilul Para5ar-a. S&er s0 nu #0 su&0ra/i da!0 #a lua !te#a n$ti/e. G "esigur !0 nu@ re&li!0 ,$rgan@ <n!linnd !a&ul s&re !el de(al treilea $!u&ant al -i!ii <n!0&eri. 72ser#0 !0 a!esta a#ea &0rul lung ;i $ 2ar20 i-&resi$nant0. Pr$2a2il rasul &0rului nu era $2ligat$riu. G A;adar@ d$!t$re ,$rgan@ !$ntinu0 ,a4ana?a5e T4er$@ d$re;ti -untele n$stru. G ,i(e tea-0 !0 da@ 00. S9in/ia 8$astr0. Parte din el@ <n $ri!e !a6. G "in t$at0 lu-ea -are@ a!este !te#a 4e!tareI

G Alegerea nu ne a&ar/ine n$u0@ !i Naturii. Pun!tul ter-inus terestru tre2uie s0 9ie a-&lasat &e e!uat$r ;i la !ea -ai -are altitudine &$si2il0@ a!$l$ unde densitatea redus0 a a!rului -ini-i6ea60 #nturile. G 1:ist0 -un/i e!uat$riali -ai <nal/i <n A9ri!a sau A-eri!a de Sud. Iar $ lu0- de la !a&0t@ gndi ,$rgan@ ge-nd <n sinea lui. 1:&erien/e a-are <l <n#0/aser0 !0 era a&r$a&e i-&$si2il s0(i 9a!0 &e neini/ia/i@ $ri!t de inteligen/i ;i de interesa/i s(ar 9i ar0tat@ s0 &ri!ea&0 datele &r$2le-ei. Anti!i&a ;i -ai &u/in su!!es !u a!e;ti !0lug0ri. "a!0 &0-ntul ar 9i 9$st un !$r& si-etri!@ 90r0 #r9uri sau #0i <n !-&ul s0u gra#ita/i$nal. G Crede/i(-0@ s&use !u <nsu9le/ire@ a- anali6at t$ate alternati#ele. C$t$&a:i ;i -untele Ken?a E !4iar Kili-an=ar$@ de;i se a9l0 !u trei grade la sud E ar 9i l$!a/ii 9$arte 2une da!0 nu ar e:ista un $2sta!$l 9atal. Atun!i !nd un satelit este &$6i/i$nat &e $ $r2it0 sta/i$nar0@ el nu r0-ne e:a!t deasu&ra a!eluia;i &un!t. "at$rit0 neregularit0/il$r gra#ita/i$nale@ !4estiune <n !are nu #$i intra a!u-@ #a deri#a <n!et de(a lungul e!uat$rului. A;a !0 sateli/ii n$;tri sin!r$ni ;i sta/iile s&a/iale tre2uie s0 !$nsu-e !$-2usti2il !a s0 r0-n0 &e &$6i/ie. "in 9eri!ire@ !antitatea <n !au60 e destul de -i!0. Nu &$/i <ns0 s0 -i;ti -ili$ane de t$ne@ -ai ales !nd au 9$r-a un$r stl&i su2/iri lungi de 6e!i de -ii de 5il$-etri@ <nainte ;i <na&$i &e &$6i/ie. Di ni!i nu e ne#$ie. "in 9eri!ire &entru n$i. G "ar nu ;i &entru n$i@ inter#eni ,a4ana?a5e T4er$@ deter-inndu(l &e ,$rgan s0 se &$ti!neas!0. G 1:ist0 d$u0 &un!te sta2ile &e $r2ita sin!r$n0. Un satelit &lasat ai!i #a r0-ne &e l$!. Nu #a deri#a. Ca ;i !u- ar 9i 2l$!at <n 9undul unei #0i in#i6i2ile. Unul din a!este &un!te se g0se;te deasu&ra Pa!i9i!ului@ a;adar nu este de ni!i un 9$l$s. Cel0lalt s0 g0se;te !4iar deasu&ra !a&etel$r n$astre. G Cu siguran/0 !/i#a 5il$-etri <ntr($ &arte sau <n alta nu #$r !$nstitui $ di9eren/0 i-&$rtant0. Cn Ta&r$2ane -ai e:ist0 ;i al/i -un/i. G Ni!iunul -ai <nalt de!t =u-0tatea lui Sri Kanda@ !eea !e ne(ar &lasa la ni#elul 9$r/el$r e$liene !riti!e. Ade#0rat@ nu sunt -ulte uragane la e!uat$r. "ar sunt su9i!iente &entru a &ri-e=dui stru!tura <n &un!tul ei !el -ai sensi2il. G Pute- !$ntr$la #nturile. 1ra &ri-a !$ntri2u/ie a tn0rului se!retar@ iar ,$rgan <l &ri#i !u un interes ren0s!ut. G Cntr($ anu-it0 -0sur0@ da. Fire;te@ a- dis!utat a!est as&e!t !u Centrul de C$ntr$l ,us$ni!. Cns0 ei a9ir-0 !0 !ertitudinea a2s$lut0 este e:!lus0 E -ai !u sea-0 <n &ri#in/a uraganel$r. Cea -ai 2un0 &r$2a2ilitate &e !are -i($ $9er0 este de !in!i6e!i la unu. Ceea !e nu(i su9i!ient de 2un0 &entru un &r$ie!t de un trili$n de d$lari. 8enera2ilul Para5ar-a &0rea <n!linat s0 argu-ente6e. G 1:ist0 $ ra-ur0 a&r$a&e uitat0 a -ate-ati!ii@ denu-it0 te$ria !atastr$9el$r@ !are ar &utea 9a!e din -ete$r$l$gie $ ;tiin/0 !u ade#0rat &re!is0. Sunt !$n#ins !0. G S0 #0 e:&li!@ <ntreru&se s!urt ,a4ana?a5e T4er$@ tn0rul -eu !$leg a 9$st $dat0 $are!u- !ele2ru &entru lu!r0rile sale astr$n$-i!e. C-i <n!4i&ui !0 a/i au6it de d$!t$rul C4$a>$ld2erg. ,$rgan si-/i !0 i se des!4ide &0-ntul su2 &i!i$are. Tre2uia s0 9ie &re#enitH A&$i <;i aduse a-inte !0 &r$9es$rul Sarat4 <i s&usese <ntr(ade#0r@ !u $ li!0rire !iudat0 <n $!4i@ Laten/ie la se!retarul &arti!ular al lui 3udd? E este un &ers$na= 9$arte iste/M. ,$rgan se <ntre20 da!0 nu !u-#a $2ra=ii i se <nr$;iser0@ <n #re-e !e 8enera2ilul Para5ar-a@ alias dr. C4$a- >$ld2erg@ <l &ri#ea la rndul lui !u $ e:&resie !lar ne&rieten$as0. Prin ur-are se str0duise s0 e:&li!e insta2ilit0/ile $r2itale a!est$r !0lug0ri in$!en/iA &r$2a2il ,a4ana?a5e T4er$ &ri-ise de=a in9$r-a/ii -ult -ai 2une de!t reu;ise ,$rgan s0(i $9ere.

C;i a-inti !0 $a-enii de ;tiin/0 se <-&0r/eau <n d$u0 ta2ere atun!i !nd dis!utau des&re dr. >$ld2erg: !ei !$n#in;i !0 a!esta e ne2un@ ;i !ei !are <n!0 nu se l0-uriser0. >$ld2erg 9usese unul din !ei -ai &r$-i/0t$ri tineri <n d$-eniul astr$9i6i!ii <nainte !a@ !u !in!i ani <n ur-0@ s0 anun/e: LA!u- du&0 !e Starglider e9e!ti# a distrus t$ate religiile tradi/i$nale@ ne &ute- <n s9r;it !$n!entra aten/ia asu&ra !$n!e&tului de "u-ne6eu.M Di !u a!easta dis&0ruse din aten/ia &u2li!ului. 1'. C$n#ersa/ie !u Starglider. "in t$ate -iile de <ntre20ri &use lui Starglider &e durata tre!erii sale &rin Siste-ul S$lar@ !ele ale !0r$r r0s&unsuri au 9$st !el -ai -ult a;te&tate &ri#eau #ia/a ;i !i#ili6a/iile alt$r stele. C$ntrar anu-it$r &0reri@ r$2$tul r0s&unse !u 2un0#$in/0@ de;i ad-ise !0 ulti-ele in9$r-a/ii de !are dis&unea a#eau &este un se!$l #e!4i-e. Lund <n !$nsidera/ie i-ensul nu-0r de !ulturi &r$duse &e P0-nt de !0tre $ singur0 s&e!ie@ era li-&ede !0 #arietatea tre2uia s0 9ie -ult -ai -are &rintre a;tri@ a!$l$ unde se &uteau na;te $ri!e ti& de 2i$l$gii. Cte#a -ii de $re 9as!inante !u s!ene de #ia/0 E adesea de ne<n/eles@ alte$ri <ngr$6it$are E nu l0sar0 ni!i un du2iu !0 lu!rurile <ntr(ade#0r a;a st0teau. T$tu;i@ Star4$l-erii reu;iser0 $ !lasi9i!are a&r$:i-ati#0 a !ulturil$r@ du&0 gradul de de6#$ltare te4n$l$gi!0 al 9ie!0reia E &r$2a2il singurul !riteriu $2ie!ti# &$si2il. 7-enirea 9u interesat0 s0 des!$&ere !0 intra <n Categ$ria a Cin!ea@ &e $ s!ar0 !e !u&rindea ur-0t$arele tre&te: 1. Unelte de &iatr0. 2. ,etale@ 9$!. 3. S!ris@ $2ie!te de -anu9a!tur0@ na#e. . 1nergia a2urului@ ;tiin/e de 2a60. %. 1nergia at$-i!0@ !0l0t$ria s&a/ial0. Cnd Starglider <;i <n!e&use -isiunea@ !u ;ai6e!i de -ii de ani <n ur-0@ !reat$rii lui <n!0 90!eau &arte@ !a ;i s&e!ia u-an0@ din Categ$ria a Cin!ea. Cn &re6ent tre!user0 <ntr(a Dasea@ !ara!teri6at0 de a2ilitatea de a !$n#erti !$-&let -ateria <n energie ;i de a trans-uta t$ate ele-entele la s!ar0 industrial0. G 1:ist0 ;i $ a ;a&tea !ateg$rieI Starglider 9u i-ediat <ntre2at. R0s&unsul sun0 s!urt: LA9ir-ati#.M Cnd se insist0 s0 dea detalii@ r$2$tul e:&li!0: G Nu a- &er-isiunea s0 e:&li! te4n$l$gia unei !ulturi su&eri$are uneia in9eri$are ei. Cu asta !4estiunea se $&ri ai!i@ <n !iuda <ntre20ril$r inteligente !$nstruite de unele din !ele -ai ingeni$ase !reiere de &e P0-nt. "ar <n a!el -$-ent@ Starglider a=unsese s0 de&0;eas!0 $ri!e l$gi!ian terestru. Trans9$r-area se dat$ra <n &arte "e&arta-entului de 9il$s$9ie al Uni#ersit0/ii din C4i!ag$. Cu&rin;i de e:altare@ trans-iseser0 !landestin <ntreaga Su--a T4e$l$giae@ !u re6ultate de6astru$ase. L2.'* iunie .2 >,T 1*3 . ,esa= 1* '. Se!#en/a 2. Starglider !0tre P0-nt. A- anali6at argu-entele s9ntului #$stru T4$-as dUAVuin$@ a;a !u- -i s(a !erut <n -esa=ul 1 % se!#en/a 3 din 2.'*. Cea -ai -are &arte a !$n/inutului &are a 9i il$gi!0 ;i t$tal li&sita de !$n/inut in9$r-a/i$nal. Printingul !are ur-ea60 listea60 1*2 de in!$nsisten/e e:&ri-ate <n l$gi!a si-2$li!0 a re9erin/ei #$astre ,ate-ati!a 3 din 2.'* -ai 2* >,T .2%@ 1. In!$nsisten/a 1. Nur-au ;a&te6e!i ;i !in!i de &aginiO.M "u&0 !u- arat0 =urnalele de trans-isiuni@ lui Starglider <i luase !e#a -ai -ult de un !eas !a s0(l de-$le6e &e S9ntul T4$-as. "e;i 9il$s$9ii ur-au s0(i de62at0 argu-entele #re-e de !te#a de!enii@ #$r g0si d$ar d$u0 er$riA iar a!estea s(ar 9i &utut dat$ra unei ne<n/elegeri de ter-in$l$gie. Ar 9i interesant de ;tiut !e 9ra!/iune a !ir!uitel$r de &r$!esare a&li!ase Starglider a!estei &r$2le-e. "in ne9eri!ire@ ni-eni nu se gndise s0 &un0 a!east0 <ntre2are <nainte !a r$2$tul s0

trea!0 &e -$d de !r$a6ier0 ;i s0 <ntreru&0 !$nta!tul. Pn0 <n !li&a res&e!ti#0 <ns0@ -esa=e ;i -ai tul2ur0t$are 9useser0 &ri-ite. L2.'* iunie . >,T .7%*. ,esa= *.%'. Se!#en/a 2. Starglider !0tre P0-nt. Nu reu;es! s0 9a! $ distin!/ie !lar0 <ntre !ere-$niile #$astre religi$ase ;i &urt0rile a&arent identi!e din !adrul 9un!/iil$r s&$rti#e ;i !ulturale &e !are -i le(a/i trans-is. ,0 re9er <n -$d de$se2it la 3eatles@ 1*%'A la 9inala Cu&ei ,$ndiale de F$t2al@ 2. 7A ;i a&ari/ia de adi$ a lui J$4ann Se2astian Cl$nes@ 2.%'.L L2.'* iunie .% >,T 2.3+. ,esa= '7%. Se!#en/a 2. Starglider !0tre P0-nt. Ulti-ele -ele in9$r-a/ii asu&ra a!estui su2ie!t datea60 de 17% de ani@ dar da!0 #0 <n/eleg !$re!t@ r0s&unsul este du&0 !u- ur-ea60. C$-&$rta-ent de ti&ul !elui &e !are <l denu-i/i religi$s a a&0rut la 3 din !ele 1% !ulturi !un$s!ute de Categ$ria <nti@ la ' din 2+ !ulturi Categ$ria a "$ua@ % din 1 !ulturi Categ$ria a Treia@ 2 din 1. !ulturi Categ$ria a Patra ;i 3 din 17 !ulturi din Categ$ria a Cin!ea. 8e/i <n/elege !0 dis&une- de e:e-&le -ai nu-er$ase din Categ$ria a Cin!ea@ <ntru!t d$ar ele sunt dete!ta2ile de la distan/e astr$n$-i!e.L L2.'* iunie .' >,T 12.*. ,esa= %+*7. Se!#en/a 2. Starglider !0tre P0-nt. A/i dedus !$re!t 9a&tul !0 !ele 3 !ulturi de Categ$ria a Cin!ea anga=ate <n a!ti#it0/i religi$ase au $ re&r$du!ere 2ise:ual0 ;i !0 tinerii r0-n <n gru&ul 9a-ilial $ -are &arte a #ie/ii. Cu- a/i a=uns la a!east0 !$n!lu6ieIL L2.'* iunie .+ >,T 1%37. ,esa= '* 3. Se!#en/a 2. Starglider !0tre P0-nt. I&$te6a &e !are $ denu-i/i "u-ne6eu@ de;i !$-&ati2il0 !u l$gi!a@ nu este ne!esar0 din ur-0t$rul -$ti#. "a!0 &resu&une/i !0 Uni#ersul &$ate 9i@ g4ili-ele@ e:&li!at@ <n!4is g4ili-ele@ !a $ !rea/ie a unei entit0/i !un$s!ute !a "u-ne6eu@ atun!i el e#ident tre2uie s0 9ie de un $rdin de $rgani6are su&eri$r &r$dusului s0u. A;adar nu a/i 90!ut de!t s0 du2la/i !$-&le:itatea &r$2le-ei ini/iale@ 90!nd &ri-ii &a;i <ntr($ &r$gresie di#ergent0 in9init0. Tillia- 7!!a- a indi!at nu -ai tr6iu de se!$lul #$stru al &ais&re6e!elea !0 entit0/ile nu tre2uie -ulti&li!ate inutil. Prin ur-are nu <n/eleg de !e a!east0 de62atere !$ntinu0. L L2.'* iunie 11 >,T .'+ . ,esa= +*' . Se!#en/a 2. Starglider !0tre P0-nt. Star4$l-e -(a in9$r-at a!u- %' de ani !0 $riginea Uni#ersului a 9$st des!$&erit0@ dar !0 nu &$sed !ir!uitele ade!#ate &entru a $ <n/elege. Tre2uie s0 !$-uni!a/i dire!t &entru a $2/ine -ai -ulte in9$r-a/ii. Cn a!est -$-ent #$i !$-uta &e -$d de !r$a6ier0A sunt ne#$it s0 <ntreru& !$nta!tul. La re#edere.M "u&0 &0rerea -ult$ra@ a!el ulti- ;i !el -ai 9ai-$s dintre t$ate -iile sale de -esa=e d$#edea !0 Starglider &$seda si-/ul u-$rului. "e !e alt9el ar 9i a;te&tat &n0 la s9r;it !a s0 det$ne6e $ ase-enea 2$-20 9il$s$9i!0I Sau s0 9i 90!ut &arte <ntreaga !$n#ersa/ie dintr(un &lan -inu/i$s@ -enit s0 &reg0teas!0 $-enirea &entru &ri-ele trans-isii dire!te de &e Star4$l-e@ a;te&tate &r$2a2il <ntr($ sut0 ;i &atru ani. Au 9$st ;i #$!i !are au sugerat !a Starglider s0 9ie ur-0rit@ de$are!e du!ea !u el@ din!$l$ de grani/ele Siste-ul S$lar@ nu nu-ai un uria; #$lu- de in9$r-a/ii@ dar ;i te6aurul un$r te4n$l$gii !u un a#ans de se!$le 9a/0 de !ea a $-ului. "e;i nu e:ista ni!i $ na#0 s&a/ial0 su9i!ient de ra&id0 !a s0(l a=ung0 &e Starglider E ;i s0 se ;i <nt$ar!0 &e P0-nt du&0 a!eea E una &utea 9i !u siguran/0 !$nstruit0. T$tu;i@ <n/ele&!iunea a <n#ins. C4iar ;i un r$2$t ar 9i &utut dis&une de -i=l$a!e de9ensi#e 9$arte e9i!iente@ in!lu6nd@ !a $ ulti-0 alternati#0@ a2ilitatea de a se aut$distruge. Cns0 argu-entul !el -ai greu din 2alan/0 a 9$st a!ela !0 de !reat$rii lui ne des&0r/eau d$ar !in!i6e!i ;i d$i de ani( lu-in0. "e(a lungul -ileniil$r s!urse din !li&a lans0rii lui Starglider@ !a&a2ilit0/ile l$r de

na#iga/ie &r$2a2il se <-2un0t0/iser0 en$r-. "a!0 s&e!ia u-an0 ar 9i <ntre&rins !e#a &r$#$!at$r@ ei ar 9i &utut s$si@ &$ate su&0ra/i@ <n !te#a sute de ani. Cntre ti-&@ &rintre nenu-0ratele e9e!te a#ute asu&ra !ulturii $-ene;ti@ Starglider a adus la &un!tul !ul-inant un &r$!es !e se des90;ura de=a de -ult0 #re-e. A &us !a&0t -iliardel$r de !u#inte de #$r20rie &i$as0 !u !are $a-enii inteligen/i <;i <n!0r!aser0@ a&arent inutil@ -intea #re-e de #ea!uri. 17. Para5ar-a. Re-e-$rnd 9a6ele !$n#ersa/iei@ ,$rgan 4$t0r< !0 nu se 90!use de rs. ,ai -ult@ &$ate !0 ,a4ana?a5e T4er$ &ierduse un a#anta= ta!ti! de6#0luind identitatea 8enera2ilului Para5ar-a. Di t$tu;i@ ea <n sine nu re&re6enta un se!ret de$se2itA &$si2il s0 9i !re6ut !0 ,$rgan !un$;tea de=a ade#0rul. Cn a!el -$-ent sur#eni $ <ntreru&ere 2ine#enit0A d$i tineri !0lug0ri intrar0 <n 2ir$u@ unul du!nd $ ta#0 <n!0r!at0 !u 9ar9urii -i!i !u $re6@ 9ru!te ;i !eea !e &0reau a 9i 2is!ui/i@ !el0lalt ur-ndu(l !u ine#ita2ilul !eaini!. Ni-i! nu ar0ta a !arne. "u&0 $ n$a&te lung0@ ,$rgan ar 9i a&re!iat ni;te $u0. Presu&use <ns0 !0 ;i ele erau inter6ise. Sau nu@ inter6is era un !u#nt &rea &uterni!. Sarat4 <i s&usese !0 7rdinul nu inter6i!ea ni-i!@ de$are!e nu !redea <n a2s$lut. Cn s!4i-2 a#ea $ s!ar0 9ru-$s !ali2rat0 de t$leran/e@ iar r0&irea #ie/ii E !4iar ;i a #ie/ii &$ten/iale E se a9la 9$arte =$s &e list0. Cn!e&nd s0 guste din #ariatele -n!0ruri@ !ele -ai -ulte dintre ele ne!un$s!ute lui@ ,$rgan se uit0 <ntre20t$r la ,a4ana?a5e T4er$@ !are !l0tin0 din !a&. G N$i nu -n!0- <nainte de &rn6. ,intea lu!rea60 -ai 2ine di-inea/a ;i nu tre2uie distras0 de as&e!te -ateriale. >ustnd dintr($ &a&a?a deli!i$as0@ ,$rgan -edit0 la &r0&astia 9il$s$9i!0 des!4is0 de a!ea si-&l0 de!lara/ie. Pentru el@ un st$-a! g$l distr0gea 9$arte -ult aten/ia@ in4i2nd !$-&let 9un!/iile -entale. 3ine!u#ntat !u $ s0n0tate de 9ier@ nu <n!er!ase ni!i$dat0 s0 dis$!ie6e -intea de tru& ;i nu #edea ni!i un -$ti# &entru !are !ine#a ar 9i 90!ut($. Cn ti-& !e ,$rgan <;i !$nsu-a -i!ul de=un e:$ti!@ ,a4ana?a5e T4er$ se s!u60 ;i !te#a -inuteA degetele <i dansar0 !u #ite60 ui-it$are &e tastele !$ns$lei. Cu- e!ranul de a9i;a= era la #edere@ &$lite/ea <l $2lig0 &e ,$rgan s0 se uite <n alt0 &arte. Ine#ita2il@ $!4ii <i !06ur0 &e !a&ul lui 3udd4a. 1ra &r$2a2il real@ <ntru!t &$sta-entul l0sa $ u-2r0 &e &eretele din s&ate. "ar ;i a!est argu-ent nu era de9initi#. P$sta-entul &utea 9i s$lid@ iar !a&ul $ &r$ie!/ie &$6i/i$nat0 !u aten/ie &e el. Tru!ul se utili6a destul de des. Ai!i se g0sea $ lu!rare de art0 !are@ !a ;i ,$na Lisa@ $glindea e-$/iile &ri#it$rului ;i <n a!ela;i ti-& <;i i-&unea aut$ritatea. 7!4ii >i$!$ndei erau <ns0 des!4i;i@ !4iar da!0 &ri#eau !e#a !e ni-eni nu a#ea s0 ;tie #re$dat0. 7!4ii lui 3udd4a era !$-&let al2i E 9ntni g$ale@ unde un $&utea s0(;i &iard0 su9letul@ sau s0 des!$&ere un Uni#ers. Pe 2u6ele sale d0inuia un 6-2et ;i -ai a-2iguu de!t al ,$na Lisei. S0 9i 9$st <ns0 un 6-2et@ $ri d$ar un =$! al lu-iniiI "e=a dis&0ruse@ <nl$!uit 9iind de $ e:&resie de lini;te su&rau-an0. ,$rgan nu(;i &utea <nt$ar!e $!4ii de la 4i&n$ti!ul $2ie!t@ ;i nu-ai 9a-iliarul 26it al i-&ri-antei <l tre6i la realitate E da!0 asta era realitatea. G ,(a- gndit s0 #0 $9er un su#enir al #i6itei du-nea#$astr0@ r$sti ,a4ana?a5e T4er$. ,$rgan lu0 9$aia <ntins0 ;i r0-ase sur&rins s0 !$nstate !0 era #$r2a de un &erga-ent de ar4i#are de !alitate ;i nu 4rtia $2i;nuit0@ destinat0 !$;ului de gun$i du&0 !te#a $re de utili6are. Nu reu;ea s0 des!i9re6e ni!i un !u#nt. 1:!e&tnd $ re9erire al9anu-eri!0 ne$2trusi#0 din !$l/ul stnga de =$s@ &agina era a!$&erit0 <n <ntregi-e !u si-2$lurile <n9l$rate &e !are a!u- le re!un$;tea !a s!riere ta&r$2an0.

G ,ul/u-es!@ re&li!0 !u t$at0 ir$nia &e !are reu;i s0 $ adune <n #$!e. Ce esteI 30nuia des&re !e e #$r2aA d$!u-entele legale se-0nau <nt$tdeauna <ntre ele@ indi9erent de li-2a Sau e&$!a !nd 9useser0 e-ise. G 7 !$&ie a <n/elegerii dintre Regele Ra#indra ;i ,a4ana?a5e Sang4a@ datat0 8esa5@ anul +% d. C4R. Al !alendarului #$stru. "e9ine;te dre&tul de &r$&rietate al P0-ntului unde este te-&lul@ &entru &er&etuitate. "re&turile sta2ilite &rin a!est d$!u-ent au 9$st re!un$s!ute !4iar de !0tre in#adat$ri. G "e !aled$nieni ;i de $lande6i !red. "ar nu de i2eri!i. "a!0 ,a4ana?a5e T4er$ 9u ui-it de -eti!ul$6itatea in9$r-0rii lui ,$rgan@ ni!i un -u;!4i al 9etei nu tr0d0 9a&tul. G 1i ni!i$dat0 nu au as!ultat de lege ;i de $rdine@ -ai ales !nd a 9$st #$r2a de alte. Religii. Sunt !$n#ins !0 ;i du-nea#$astr0 nu agrea/i 9il$s$9ia l$r de egalitate <ntre 9$r/0 ;i dre&tate. ,$rgan se sili s0 6-2eas!0. G "esigur. "ar unde tre2uie tras0 liniaI Se <ntre20 <n gnd. Atun!i !nd interesele -a=$re al un$r -ari $rgani6a/ii erau <n =$!@ -$ralitatea !$n#en/i$nal0 tre!ea adese$ri &e l$!ul d$i. Cele -ai 2une !reiere =uridi!e din lu-e@ u-ane sau ele!tr$ni!e@ !urnd a#eau s0 se !$n!entre6e asu&ra a!estui l$!. "a!0 ele nu g0seau r0s&unsurile !$re!te@ atun!i $ situa/ie 9$arte ne&l0!ut0 ar 9i &utut s0 a&ar0 E una !are s0 9a!0 din el un ti!0l$s@ ;i nu un er$u. G "a!0 t$t a/i -en/i$nat d$!u-entul din +% @ da/i(-i #$ie s0 #0 rea-intes! !0 se re9er0 la &0-ntul din interi$rul te-&lului@ de9init 9$arte li-&ede de 6iduri. G Ade#0rat. "ar ele in!lud <ntregul #r9. G Nu !$ntr$la/i terenul din e:teri$rul a!estui &eri-etru. G A#e- dre&turile $ri!0rui &r$&rietar. "a!0 #e!inii ne !reea60 ne&l0!eri@ <i &utea!/i$na <n =ude!at0. Nu este &ri-a dat0 !nd dis!ut0- a!east0 !4estiune. G Dtiu. Cn leg0tur0 !u tele9eri!ul. Un 6-2et su2/ire tre!u &este 2u6ele lui ,a4ana?a5e T4er$. G 8(a/i <n#0/at le!/ia@ l0ud0 ei. "a@ ne(a- $&us #igur$s dat$rit0 unui nu-0r de -$ti#e E de;i ad-it a!u-@ du&0 !e a 9$st !$nstruit@ !0 adese$ri i(a- 9$st re!un$s!0t$ri. F0!u $ &au60@ a&$i ad0ug0: Au e:istau !te#a &r$2le-e@ dar a- reu;it s0 !$a2it0-. Turi;tii ;i #i6itat$rii $!a6i$nali sunt -ul/u-i/i s0 r0-n0 &e &lat9$r-0A &e ade#0ra/ii &elerini@ 9ire;te@ sunte- <nt$tdeauna 2u!ur$;i s0(i <nt-&in0- <n #r9. G Atun!i a- &utea <n!er!a s0 !0de- la $ <n/elegere. Cte#a sute de -etri <n0l/i-e nu !$ntea60. 8$- l0sa #r9ul neatins ;i #$- s0&a un alt &lat$u@ ase-eni sta/iei de tele9eri!. ,$rgan se si-/i li-&ede stn=enit de &ri#irile lungi ale !el$r d$i !0lug0ri. Nu se <nd$ia !0 a!e;tia sesi6aser0 a2surditatea sugestiei@ <ns0 tre2uise s0 <n!er!e. G A#e/i un si-/ al u-$rului de$se2it@ d$!t$re ,$rgan@ re&li!0 ,a4ana?a5e T4er$ <ntr( un s9r;it. Ce ar -ai r0-ne din s&iritul -untelui@ din s$litudinea &e !are $ !0ut0- de trei -ii de ani@ da!0 a!est a&arat -$nstru$s #a 9i ridi!at ai!iI 80 a;te&ta/i $are s0 tr0d0- <n!rederea -ili$anel$r de $a-eni !e au ur!at &e a!est !$l/ sa!ru@ adesea &l0tind !u s0n0tatea E ;i !4iar !u #ia/a@ une$riI G 80 <n/eleg senti-entele@ r$sti ,$rgan. N,in/ea $areIO. 8$- 9a!e t$t &$si2ilul@ 2ine<n/eles@ s0 -ini-ali60- in9luen/ele negati#e. T$ate 9a!ilit0/ile de s&ri=in #$r 9i <ngr$&ate <n interi$rul -untelui. "$ar li9tul ar ie;i la su&ra9a/0@ iar de la distan/0 #a 9i in#i6i2il. As&e!tul general al -untelui #a r0-ne t$tal nes!4i-2at. C4iar 9ai-$asa u-2r0@ &e !are t$!-ai aad-irat($@ #a r0-ne &ra!ti! nea9e!tat0.

,a4ana?a5e T4er$ se <nt$arse s&re !$legul s0u@ !ernd &ar!0 $ !$n9ir-are. 8enera2ilul Para5ar-a se uit0 /int0 la ,$rgan ;i <ntre20: G Di 6g$-$tulI La nai2a@ <;i 6ise ,$rgan@ &un!tul !el -ai sla2. Cn!0r!0turile ur-au s0 ias0 din interi$rul -untelui !u !te#a sute de 5il$-etri &e $r0. Cu !t -ai -are #a 9i #ite6a la &le!are@ !u att -ai -i!i #$r 9i s$li!it0rile de sar!in0 <n 9ila-ent. "esigur@ &asagerii nu ar su&$rta -ai -ult de =u-0tate de g@ dar !a&sulele #$r /;ni t$tu;i la $ 9ra!/iune su2stan/ial0 din #ite6a sunetului. G 8a e:ista un anu-e 6g$-$t aer$dina-i!@ ad-ise ,$rgan@ <ns0 nu de intensitatea !elui din &rea=-a -aril$r aer$&$rturi. G F$arte lini;tit$r@ r$sti ,a4ana?a5e T4er$. ,$rgan era !$n#ins !0 #$r2ise sar!asti!@ de;i nu reu;ise s0 dete!te6e ni!i $ ur-0 de ir$nie <n #$!ea &re$tului. Fie ar0ta un !al- $li-&ian@ 9ie testa rea!/iile #i6itat$rului. "e !ealalt0 &arte@ !0lug0rul -ai tn0r nu 90!u ni!i un e9$rt s0(;i as!und0 su&0rarea. G "e ani de 6ile@ gl0sui el !u indignare@ &r$testa- <-&$tri#a 6g$-$tului 90!ut de reintrarea na#el$r s&a/iale <n at-$s9era. Di a!u- d$ri/i s0 genera/i unde de ;$! <n. Cn &r$&ria n$astr0 !urteH G 7&era/iunile n$astre nu #$r 9i trans(s$ni!e la a!east0 altitudine@ re&li!0 9er- ,$rgan. Iar stru!tura turnului #a a2s$r2i !ea -ai -are &arte a energiei s$n$re. "e 9a&t@ !$ntinu0 insistnd &e !eea !e #06use 2rus! !a un a#anta=@ <n ti-& #$- a=uta la eli-inarea ;$!uril$r s$n$re de reintrare. ,untele #a 9i ast9el un l$! -ai lini;tit. G Cn/eleg. Cn l$!ul 2u2uituril$r $!a6i$nale@ #$- a#ea un urlet &er-anent. Nu a=ung ni!0ieri !u $-ul a!esta@ s$!$ti ,$rgan. Di -0 a;te&ta- !a ,a4ana?a5e T4er$ s0 re&re6inte &iedi!a !ea -ai di9i!il0. Une$ri era -ai 2ine s0 s!4i-2e !$-&let su2ie!tul. Se de!ise s0 <n!er!e !u degetul terenul <n;el0t$r al te$l$giei. G Nu !rede/i !0 e:ist0 !e#a de$se2it <n !eea !e #re- s0 9a!e-I S!$&urile n$astre &$t sa di9ere <ntre ele@ dar re6ultatele nete au -ulte <n !$-un. Ce s&er0- s0 !$nstrui- este d$ar $ e:tensie a s!0rii #$astre. "a!0 <-i &er-ite/i s0 $ s&un@ n$i $ !$ntinu0- E <n sus@ &n0 la !eruri. 7 !li&0@ 8enera2ilul Para5ar-a r0-ase 90r0 re&li!0 <n 9a/a unui ase-enea a9r$nt. Cnainte s0(;i re#in0@ su&eri$rul s0u re&li!a !ursi#: G Un !$n!e&t interesant. "ar 9il$s$9ia n$astr0 nu !rede <n &aradis. "a!0 e:ist0 $ sal#are &entru $-@ atun!i !a se g0se;te d$ar <n a!east0 lu-e. "e a!eea une$ri -0 ;i ui-e;te ner02darea !u !are du-nea#$astr0 d$ri/i s0 $ &0r0si/i. Cun$a;te/i &$#estea turnului 3a2elI G 8ag. G 80 sugere6 s0 $ !0uta/i <n #e!4ea 3i2lie !re;tin0@ >ene6a@ #ersetul 11. Di a!ela a !$nstituit un &r$ie!t s0 se es!alade6e !erul. A dat gre;@ dat$rit0 di9i!ult0/il$r de !$-uni!are. G 8$- a#ea n$i &r$2le-ele n$astre@ dar -0 <nd$ies! !0 a!easta #a 9i una dintre ele. Pri#indu(i t$tu;i &e 8enera2ilul Para5ar-a@ ,$rgan nu -ai 9u att de sigur. Cntre ei se <ntindea $ &r0&astie@ !are <n anu-ite &ri#in/e &0rea -ai -are de!t !ea dintre F$-$ sa&iens ;i Starglider. 8$r2eau a!eea;i li-20@ dar e:istau genuni de ne<n/elegere !e &uteau r0-ne i-&$si2il de tre!ut. G A- #$ie s0 #0 <ntre2@ relu0 ,a4ana?a5e T4er$ !u i-&ertur2a2il0 &$lite/e@ !e r0s&uns a/i &ri-it de la "e&arta-entul Par!uril$r ;i al P0duril$rI G S(au ar0tat e:tre- de !$$&erati#i. G Nu -0 sur&rinde. Su9er0 de $ li&s0 !r$ni!0 de 9$nduri@ iar $ n$u0 surs0 de 2ani ar 9i 2ine#enit0. Tele9eri!ul a re&re6entat $ reu;it0 9inan!iar0 ;i 90r0 <nd$ial0 !0 s&er0 !a &r$ie!tul du-nea#$astr0 s0 !$nstituie un su!!es <n!0 ;i -ai -are.

G Nu se <n;eal0. Di au a!!e&tat 9a&tul !0 nu #$- !rea &ertur2a/ii &entru -ediu. G S0 &resu&une- !0 se &r02u;e;te. ,$rgan <l &ri#i &e !0lug0r /int0 <n $!4i. G Nu se #a &r02u;i@ s&use !u t$at0 aut$ritatea $-ului al !0rui !ur!u2eu -etali! lega a!u- d$u0 !$ntinente. "ar ;tia@ la 9el de 2ine !u- tre2uia s0 ;tie ;i i-&la!a2ilul Para5ar-a@ !0 siguran/a <n ast9el de situa/ii era i-&$si2il0. Cu d$u0 sute d$i ani <n ur-0@ &e 7 n$ie-2rie 1* .@ le!/ia &redat0 9usese att de dur0 <n!t ni!i un inginer nu a#ea s($ uite #re$dat0. ,$rgan a#ea &u/ine !$;-aruri ;i a!esta era unul dintre ele. C4iar <n a!el -$-ent@ !$-&uterele C$nstru!/iil$r Terestre <n!er!au s0 <l e:$r!i6e6e. "ar <ntreaga &utere !$-&uta/i$nal0 din Uni#ers nu &utea s0 $9ere &r$te!/ie <-&$tri#a un$r &r$2le-e ne&re#06ute E a !$;-aruril$r <n!0 nen0s!ute. 1+. Fluturii de aur. Cn &$9ida s$arelui str0lu!it$r ;i a -agni9i!el$r &ri#eli;ti !e <l asaltau din t$ate &0r/ile@ ,$rgan ad$r-i ra&id <n -a;in0. C4iar ;i nenu-0ratele ser&entine nu reu;ir0 s0(l /in0 trea6 E se de;te&t0 <ns0 atun!i !nd 9rnele a!/i$nar0@ iar el se &$-eni arun!at <nainte <n !entura de siguran/0. Cn &ri-ul -$-ent de !$n9u6ie gndi !0 #isa. 3ri6a !are su9la <n!et &rin gea-urile &e =u-0tate des!4ise era att de !ald0 ;i de u-ed0@ <n!t &0rea s0 2at0 dins&re $ 2aie tur!eas!0A t$tu;i@ aut$-$2ilul se $&rise <n -i=l$!ul unei 9urtuni a&arente de 60&ad0. ,$rgan !li&i@ se 9re!0 la $!4i ;i(i des!4ise !0tre realitate. Pentru &ri-a dat0 #edea 60&ad0 aurie. Un r$i dens de 9luturi tre!ea dru-ul@ <ndre&tndu(se s&re est <ntr($ -igra/ie !$nstant0. C/i#a 9useser0 su&/i <n -a;in0 ;i se 620teau 9reneti!@ &n0 !e ,$rgan reu;i s0(i dea a9ar0. Di -ai -ul/i se li&iser0 de &ar2ri6. Cu !eea !e re&re6entau 90r0 <nd$ial0 $ serie de <n=ur0turi l$!ale alese !u gri=0@ ;$9erul !$2$r< s0(l !ure/e. Cnd ter-in0@ r$iul se su2/iase de=a la $ -n0 de !0l0t$ri r06le/i. G 8(au &$#estit des&re legend0I Cntre20 $-ul@ uitndu(se <n s&ate la &asager. G Nu@ re&li!0 ,$rgan s!urt. Nu(l interesa del$! su2ie!tul@ ner02d0t$r s0(;i reia s$-nul <ntreru&t. G Fluturii de Aur sunt su9letele r062$ini!il$r lui Kalidasa@ ar-ata &ierdut0 de rege la Ba55agala. ,$rgan -$r-0i !e#a 90r0 entu6ias-@ <n s&eran/a !0 ;$9erul #a <n/elege -esa=ul. 30r2atul !$ntinu0 <ns0 90r0 -il0: G Cn 9ie!are an@ !a- <n a!east0 &eri$ad0@ se <ndrea&t0 !0tre -unte ;i -$r !u t$/ii &e &antele lui =$ase. Une$ri <i <ntlne;ti la =u-0tatea !a2lului de tele9eri!@ dar ni!i$dat0 -ai sus. N$r$!ul #i4arei. G 8i4araI Cntre20 ,$rgan s$-n$r$s. G Te-&lul. "a!0 #$r a=unge #re$dat0 sus@ atun!i Kalidasa ar <n#inge iar gru&ul de 24i55us E !0lug0rii E ar tre2ui s0 &le!e. A;a sun0 &r$9e/ia. 1 s0&at0 &e $ les&ede de &iatr0 din ,u6eul Rana&ura. 8($ &$t ar0ta. G Alt0 dat0@ r0s&unse ,$rgan gr02it@ aran=ndu(se -ai !$-$d <n s!aun. "ar tre!ur0 -ul/i 5il$-etri &n0 s0 a/i&eas!0 iar0;i@ de$are!e e:ista !e#a $2sesi# <n i-aginea !$n=urat0 de ;$9er. C;i #a a-inti adese$ri &e &ar!ursul ur-0t$arel$r luni de 6ile E di-inea/a@ $ri <n -$-entele de stress ;i !ri60. ,ereu ;i -ereu se #a s!u9unda <n a!ea 60&ad0 aurie@ <n ti-& !e -ili$anele de #ie/uit$are !$nda-nate <;i !$nsu-au energiile <n #an asaltnd -untele ;i !eea !e si-2$li6a el.

C4iar ;i a!u-@ la <n!e&utul !a-&aniei sale@ i-aginea era &rea &regnant0 !a s0(l lini;teas!0. 1*. Pe -alurile La!ului Saladin LA&r$a&e t$ate si-ul0rile de Ist$rie Alternati#0 &e !al!ulat$r indi!0 !0 20t0lia de la T$urs N732 d. C4r.O a !$nstituit unul din de6astrele -a=$re ale $-enirii. "a!0 C4arles ,artel ar 9i 9$st <n#ins@ Isla-ul ;i(ar 9i de&0;it &r$2le-ele interne !are <l 90r-i/au ;i ar 9i &$rnit s0 !u!ereas!0 1ur$&a. Ast9el@ se!$le de !re;tinis- 2ar2ar ar 9i 9$st e#itate@ Re#$lu/ia Industrial0 s(ar 9i de!lan;at !u $ -ie de ani -ai de#re-e@ iar ast06i a- 9i atins stelele !ele -ai a&r$&iate@ <n l$! s0 !0l0t$ri- d$ar &n0 la &lanetele e:teri$are. S$arta a de!is <ns0 alt-interi@ iar ar-atele Pr$9etului s(au <nt$rs <n A9ri!a. Isla-ul a d0inuit !a $ 9$sil0 9as!inant0 &n0 la s9r;itul se!$lului al d$u06e!ilea. A&$i@ 2rus!@ s(a di6$l#at <ntr($ -are de &etr$l.M Al$!u/iunea Pre;edintelui@ Si-&$6i$nul 2i!entenar T$?n2ee@ L$ndra@ 2.+* G Dtiai !0 -(a- nu-it <n 9un!/ia de ,are A-iral al Fl$tei Sa4arieneI Cntre20 Dei!ul Far$u5 A2dulla4. G Nu -0 sur&rinde@ d$-nule Pre;edinte@ r0s&unse ,$rgan &ri#ind <n de&0rtare@ &este al2astrul a&el$r La!ului Saladin. "a!0 nu e un se!ret -ilitar@ de !te na#e dis&une/iI G )e!e -$-entan. Cel -ai -are e un 4idr$glis$r de trei6e!i de -etri a&ar/innd Se-ilunei R$;ii. La 9ie!are s9r;it de s0&t0-n0 sal#ea60 -arinarii in!$-&eten/i. 7a-enii -ei <n!0 nu sunt &rea gr$6a#i &e a&0 E uit0(te la idi$tul a!ela !are #rea s0 !r-eas!0H Cn de9initi#@ d$u0 sute de ani nu(s su9i!ien/i !a s0 tre!i de la !0-ile la #a&$are. G Cntre ele a/i a#ut Cadilla!(uri ;i R$lls R$?!e(uri. Pre!is au u;urat tran6i/ia. G Di <n!0 le -ai a#e-. Sil#er >4$st(ul str0(str0(str02uni!ului -eu e la 9el de 2un !a n$u. "ar tre2uie s0 9iu !instit E #i6itat$rii sunt !ei !e au de $2i!ei ne!a6uri@ <n!er!nd s0 st0&neas!0 #nturile n$astre l$!ale. N$i &re9er0- 20r!ile !u -$t$r. Iar la anul #$i a#ea un su2-arin garantat s0 ating0 adn!i-ea -a:i-0 a la!ului@ de ;a&te6e!i ;i $&t de -etri. G Pentru !eI G A!u- se s&une !0 ergul era &lin de !$-$ri ar4e$l$gi!e. "esigur@ ni-eni nu s(a gndit la ele !nd a 9$st s!u9undat. Nu era de ni!i un 9$l$s s0(l gr02eas!0 &e Pre;edintele RAAN E Re&u2li!a Aut$n$-0 a A9ri!ii de N$rd E ;i ,$rgan ;tia &rea 2ine a!est lu!ru. Indi9erent de !e ar 9i s&us !$nstitu/ia@ Dei!ul A2dulla4 de/inea -ai -ult0 &utere ;i a#ere de!t a&r$a&e $ri!ine &e P0-nt. Cn &lus@ ;tia !u- s0 le 9$l$seas!0 &e a-nd$u0. Pr$#enea dintr($ 9a-ilie !0reia nu(i 9usese 9ri!0 s0 ri;te ;i arare$ri a#usese -$ti# s0 regrete. Pri-a ;i !ea -ai 9ai-$as0 arun!are de 6aruri E ;i !are le adusese ura <ntregii lu-i ara2e &entru $ =u-0tate de se!$l E 9usese in#estirea -aril$r su-e de &etr$(d$lari <n ;tiin/a ;i te4n$l$gia Israelului. A!el a!t &re#060t$r !$ndusese -ai tr6iu la 9$ra=ele din ,area R$;ie@ la <n9rngerea de;ertului ;i@ -ult -ai tr6iu@ la P$dul >i2raltar. G Nu tre2uie s0(/i s&un@ 8an@ r$sti Dei!ul <n 9inal@ !t de -ult -0 9as!inea60 n$ul t0u &r$ie!t. Iar du&0 t$ate e:&erien/ele &rin !are a- tre!ut <-&reun0 de !nd s(a !$nstruit P$dul@ ;tiu !0 &$/i s($ 9a!i@ &unndu(/i(se resursele la dis&$6i/ie. G ,ul/u-es!. G "ar a- !te#a <ntre20ri. Nu -i(e !lar de !e ai &re#06ut $ Sta/ie de ,i=l$! E ;i de !e la $ altitudine de d$u06e!i ;i !in!i de -ii de 5il$-etriI G "in !te#a -$ti#e. A#e- ne#$ie de $ !entral0 ele!tri!0 i-&$rtant0 &e la a!el ni#el@ !eea !e $ri!u- ar i-&li!a $ !$nstru!/ie destul de i-&$rtant0. A&$i ne(a- dat sea-a !0 ;a&te $re de stat <ng4esuit <ntr($ !a2in0 agl$-erat0 e &rea -ult@ ;i !0 <-&0r/irea !0l0t$riei <n d$u0 9a6e ar adu!e $ serie de a#anta=e. Nu #a tre2ui s0 4r0ni- &asagerii <n tran6itA #$r &utea s0 -0nn!e ;i s0

se de6-$r/eas!0 &e Sta/ie. A- $&ti-i6a t$t$dat0 ;i designul #e4i!ulului. "$ar !a&sulele se!/iunii in9eri$are #$r 9i &r$ie!tate aer$dina-i!. Celelalte #$r 9i -ult -ai si-&le ;i -ai u;$are. Sta/ia de ,i=l$! #a ser#i nu nu-ai !a &un!t de trans9er@ dar ;i !a un !entru de $&erare ;i !$ntr$l E iar <n 9inal@ !rede- n$i@ !a $ atra!/ie turisti!0 -a=$r0 de sine st0t0t$are. G "ar nu(i la -i=l$!H 1 a&r$a&e la@ a4. "$u0 trei-i din distan/a &n0 la &un!tul ge$sta/i$nar. G Ade#0rat. ,i=l$!ul se g0se;te la $&ts&re6e!e -ii de 5il$-etri ;i nu la d$u06e!i ;i !in!i de -ii. ,ai e:ist0 <ns0 un 9a!t$r deter-inant: siguran/a. "a!0 se!/iunea de deasu&ra este t0iat0@ Sta/ia de ,i=l$! nu se #a &r02u;i &e P0-nt. G "e !e nuI G 8a de/ine su9i!ient -$-ent !a s0 se -en/in0 &e $ $r2it0 sta2il0. 3ine<n/eles@ se #a a&r$&ia de P0-nt@ dar #a r0-ne <n a9ara at-$s9erei. "e!i #a 9i <n &er9e!t0 siguran/0. Pur ;i si-&lu #a de#eni $ sta/ie s&a/ial0@ -i;!ndu(se &e $ $r2it0 eli&ti!0 !u $ &eri$ad0 de 6e!e $re. "e d$u0 $ri &e 6i #a a=unge e:a!t <n &un!tul de unde a &$rnit@ ;i e#entual ar &utea 9i re!$ne!tat0. Cel &u/in <n te$rie. G Di <n &ra!ti!0I G A4@ sunt sigur !0 se &$ate 9a!e. Cu !ertitudine $a-enii ;i e!4i&a-entul de &e sta/ie #$r 9i sal#a/i. "ar da!0 a- sta2ili sta/ia la $ altitudine -ai =$as0@ nu #$- a#ea ni!i a!east0 $&/iune. 7ri!e !ade de su2 li-ita de d$u06e!i ;i !in!i de -ii de 5il$-etri intr0 <n at-$s9er0 ;i arde <n !in!i $re sau -ai &u/in. G Inten/i$ne6i s0 9a!i re!la-0 a!estui lu!ru #i6itat$ril$r Sta/ieiI G S&er0- !0 #$r 9i &rea $!u&a/i s0 ad-ire &ri#eli;tea !a s0(;i 9a!0 gri=i. G 8$r2e;ti !a des&re un li9t s!eni!H G "e !e nuI 1:!e&tnd 9a&tul !0 !el -ai lung li9t de a!est gen de &e P0-nt ur!0 d$ar trei 5il$-etriH Ai!i dis!ut0- des&re !e#a de 6e!e -ii de $ri -ai lung. Ur-0 $ &au60 !$nsidera2il0 <n #re-e !e Dei!ul A2dulla4 anali6a !ele s&use. G A- ratat $ ;ans0@ gl0sui <n !ele din ur-0. A- 9i &utut &lasa li9turi de !in!i 5il$-etri &e &i!i$arele P$dului. G 1rau &re#06ute <n &r$ie!tul ini/ial@ <ns0 a- renun/at la ele din -$ti#ul $2i;nuit: e!$n$-ie. G Pr$2a2il a- !$-is $ gre;eal0. Di(ar 9i s!$s 2anii. Di -i(a- -ai dat sea-a de !e#a. "a!0 a!est. Fi&er9ila-ent. "a!0 ar 9i 9$st dis&$ni2il <n -$-entul res&e!ti#@ &resu&un !0 P$dul ar 9i 9$st !$nstruit !u d$ar =u-0tate din !$sturi. G Nu #reau s0 #0 -int@ d$-nule Pre;edinte. ,ai &u/in de $ !in!i-e. Cns0 !$nstru!/ia ar 9i <ntr6iat !u -ai 2ine de d$u06e!i de ani@ a;a !0 nu a/i &ierdut 9inan/nd($. G Tre2uie s0 dis!ut !u e!4i&a -ea de !$nta2ili. Unii din ei nu sunt <n!0 !$n#in;i !0 a 9$st $ idee 2un0@ !4iar da!0 !re;terea de tra9i! a luat($ <naintea &re#i6iunil$r. Le t$t s&un !0 2anii nu <nsea-n0 t$tul E Re&u2li!a a#ea ne#$ie de P$d din &un!t de #edere !ultural ;i &si4$l$gi!. Dtiai !0 $&ts&re6e!e la sut0 din !ei !are <l tra#ersea60 $ 9a! nu-ai de$are!e P$dul se g0se;te a!$l$@ 90r0 #reun alt -$ti#I Di a&$i se <nt$r! i-ediat@ <n &$9ida 9a&tului !0 tre2uie s0 &l0teas!0 iar0;i ta:aI G ,i se &are !0(-i adu! a-inte !0 &e #re-uri #(a- adus argu-ente si-ilare@ 6ise ,$rgan !u gtul us!at. Nu a/i 9$st u;$r de !$n#ins. G Ade#0rat. C-i a-intes! !0 $&era din S?dne? era e:e-&lul t0u &re9erat. C/i &l0!ea s0 ar0/i de !te $ri se a-$rti6aser0 !4eltuielile@ l0snd la $ &arte &restigiul !;tigat. G Nu uita/i &ira-ideleH Dei!ul rse. G Cu- le(ai nu-it tuI Cea -ai 2un0 in#esti/ie din ist$ria $-eniriiI

G 1:a!t. Cn!0 $9er0 di#idende de la turi;ti du&0 &atru -ii de ani. G C$-&ara/ia nu e &rea !instit0. C$sturile <ntre/inerii l$r nu se !$-&ar0 !u !ele ale P$dului. Cu att -ai &u/in !u ale Turnului din n$ul t0u &r$ie!t. G Turnul s(ar &utea s0 dure6e -ai -ult de!t Pira-idele. G Un gnd 9$arte i-&resi$nant. Cre6i !u ade#0rat !0 #a 9un!/i$na ti-& de -ii de aniI G Nu <n 9$r-a sa $riginal0@ desigur@ dar <n &rin!i&iu@ da. Indi9erent !e des!$&eriri te4ni!e #a adu!e #iit$rul@ nu !red s0 e:iste un -$d -ai e9i!ient@ -ai e!$n$-i! de a a=unge <n s&a/iu. >ndi/i(#0 la el !a la un alt &$d. "e a!east0 dat0 <ns0@ un &$d s&re stele E sau !el &u/in &n0 la &lanete. G Di din n$u@ d$re;ti s0 &arti!i&0- la 9inan/area lui. "$u06e!i de ani -ai a#e- <n!0 de &l0tit la ulti-ul &$d. Iar Li9tul S&a/ial ni!i nu #a 9i &e terit$riul n$stru ;i nu #a a#ea $ i-&$rtan/0 dire!t0 &entru n$i. G 80 !$ntra6i!@ d$-nule Pre;edinte. Re&u2li!a du-nea#$astr0 &arti!i&0 <n !ir!uitul e!$n$-i! terestru@ iar !$stul trans&$rtului s&a/ial re&re6int0 ast06i unul din 9a!t$rii li-itati#i ai de6#$lt0rii sale. "a!0 #e/i studia esti-0rile &entru anii U%. ;i U'.. G "a@ da@ 9$arte interesant. T$tu;i@ de;i nu sunte- t$!-ai s0ra!i@ n(a- &utea aduna ni!i -0!ar $ 9ra!/iune din 9$ndurile ne!esare. P0i@ #a a2s$r2i <ntregul &r$dus na/i$nal 2rut &entru !/i#a aniH G Di <l #a &l0ti <na&$i la 9ie!are !in!is&re6e!e ani@ la nes9r;it. G "a!0 !al!ulele tale sunt !$re!te. G Cn !a6ul P$dului au 9$st. Cns0 a#e/i dre&tate@ 2ine<n/eles@ ;i nu -0 a;te&t de la RAAN de!t s0 <-&ing0 la #ale 2ulg0rele de 60&ad0. 7dat0 !e #0 -ani9esta/i interesul@ #a 9i -ult -ai u;$r s0 g0ses! s&ri=in. G UndeI G 3an!a ,$ndial0. 30n!ile &lanetare. >u#ernul 9ederal. G Di &r$&ria ta !$-&anie@ C$r&$ra/ia de C$nstru!/ii TerestreI Ce &ui de 9a&t la !ale@ 8anI A!u- e(a!u-@ gndi ,$rgan a&r$a&e !u u;urare. Cn s9r;it &utea #$r2i des!4is !u !ine#a <n !are a#ea <n!redere@ !ine#a &rea &uterni! &entru a se i-&li!a <n -0runte intrigi 2ir$!rati!e@ dar !a&a2il s0 <n/eleag0 as&e!tele l$r de 9ine/e. G Cea -ai -are &arte a a!estei lu!r0ri a- 90!ut($ <n ti-&ul -eu li2er E sunt <n !$n!ediu. In!idental@ la 9el s(a n0s!ut ;i P$dulH Nu ;tiu da!0 #(a- s&us #re$dat0 !0 $9i!ial -i s(a $rd$nat s0(l dau uit0rii. Cn ulti-ii !in!is&re6e!e ani a- <n#0/at !te#a le!/ii. G Ra&$rtul a ne!esitat !u !ertitudine -ult ti-& &e !$-&utere. Cine a &l0titI G A4@ dis&un de 9$nduri dis!re/i$nare !$nsidera2ile. Iar e!4i&a -ea 9a!e -ereu studii &e !are ni-eni alt!ine#a nu le &ri!e&e. Ca s0 #0 -0rturises! ade#0rul@ a- adunat un !$le!ti# -i! !e s(a =u!at !u ideea #re-e de !te#a luni. Sunt att de entu6ias-a/i <n!t <;i !$nsa!r0 &r$ie!tului ;i ti-&ul li2er. "ar a!u- tre2uie s0 ne 4$t0r- da!0 !$ntinu0- sau da!0 renun/0-. G Sti-atul t0u &re;edinte ;tie des&re astaI ,$rgan 6-2i 90r0 -ult0 #eselie. G Fire;te !0 nu@ ;i nu #reau s0(i s&un <nainte s0 &un la &un!t t$ate detaliileR G Cn/eleg unele din !$-&li!a/ii@ r$sti !u ir$nie Dei!ul. Una din ele@ <-i <n!4i&ui@ e s0 te asiguri !0 Senat$rul C$llins nu(l in#entea60 &ri-ul. G Nu(i !u &utin/0@ ideea e #e!4e de d$u0 sute de ani. Cns0 el@ ;i -ul/i al/i $a-eni@ ar &utea 9rna &r$ie!tul. 8reau s0(l #0d ter-inat <n ti-&ul #ie/ii -ele. G Di 90r0 <nd$ial0 inten/i$ne6i s0 te $!u&i de lu!rare. ,0 r$g@ !e ai d$ri s0 9a!e- n$i e:a!tI

G 1ste nu-ai $ sugestie@ d$-nule Pre;edinte E s(ar &utea s0 a#e/i $ idee -ai 2un0. Cn9iin/a/i un !$ns$r/iu@ in!lu6nd &$ate Aut$rit0/ile P$dului >i2raltar@ !$r&$ra/iile Sue6 ;i Pana-a@ C$-&ania Canalului ,ne!ii@ !$r&$ra/ia 3ara=ului 3e4ring. A&$i@ !nd t$tul e &reg0tit@ !$nta!ta/i CCT(ul &entru un studiu de 9e6a2ilitate. Cn a!est stadiu@ in#esti/ia #a 9i negli=a2il0. G Cnse-nndI G ,ai &u/in de un -ili$n. ,ai !u sea-0 de$are!e a- 90!ut de=a n$u06e!i la sut0 din -un!0. G Di(a&$iI G A&$i@ !u s&ri=inul du-nea#$astr0@ d$-nule Pre;edinte@ #$i =u!a du&0 !u- sun0 !nte!ul. P$ate #$i r0-ne la CCT. Sau &$ate #$i de-isi$na@ al0turndu(-0 !$ns$r/iului E s0(i s&une- de Astr$inginerie. T$tul de&inde de <-&re=ur0ri. 8$i &r$!eda !u- este -ai 2ine &entru &r$ie!t. G Pare re6$na2il. Cred !0 #$- g0si $ s$lu/ie. G 80 -ul/u-es!@ d$-nule Pre;edinte@ r0s&unse !u sin!eritate ,$rgan. Cn s!4i-2 e:ist0 un $2sta!$l !are tre2uie <nl0turat 90r0 <ntr6iere E &$ate !4iar <nainte de a <n9iin/a !$ns$r/iul. Tre2uie s0 -erge- la Tri2unalul ,$ndial ;i s0 sta2ili- =urisdi!/ia asu&ra !elei -ai #al$r$ase 2u!0/i de teren de &e P0-nt. 2.. P$dul !are dansea60. C4iar ;i(n a!east0 e&$!0 a !$-uni!a/iil$r instantanee ;i a ra&idel$r trans&$rturi gl$2ale@ era !$n#ena2il s0 dis&ui de un l$! &e !are s0(l nu-e;ti 2ir$u. Nu t$tul se &utea st$!a <n -$dele de sar!ini ele!tri!eA <n!0 -ai e:istau $2ie!te !a 2unele ;i de-$datele !0r/i@ !erti9i!ate &r$9esi$nale@ &re-ii ;i distin!/ii@ -$dele inginere;ti@ -$stre de -ateriale@ lu!r0ri artisti!e ins&irate de &r$ie!te Nnu la 9el de &re!ise !a !ele de &e !al!ulat$r@ dar de$se2it de $rna-entaleO ;i@ desigur@ !$#$rul din &erete <n &erete de !are $ri!e 2ir$!rat sus&us a#ea ne#$ie !a s0 a-$rti6e6e i-&a!tul realit0/ii e:teri$are. 3ir$ul lui ,$rgan@ &e !are a!esta <l #edea@ <n -edie@ 6e!e 6ile dintr($ lun0@ se g0sea la eta=ul ;ase sau T1R1STRU al sediului &rin!i&al al CCT din Nair$2i. 1ta=ul de su2 el se nu-ea ,AR1@ !el de deasu&ra A",INISTRAQI1 E <nse-nnd &re;edintele C$llins ;i i-&eriul s0u. Ar4ite!tul@ <ntr(un e:!es de si-2$lis- nai#@ dedi!ase eta=ul su&eri$r SPAQIULUI. 1:ista !4iar ;i un -i! $2ser#at$r@ &e a!$&eri;@ !u un teles!$& de trei6e!i de !enti-etri <nt$tdeauna de9e!t@ <ntru!t era 9$l$sit nu-ai la &etre!erile de ser#i!iu ;i 9re!#ent <n s!$&uri 9$arte neastr$n$-i!e. Ca-erele su&eri$are ale F$telului Tri&lanetar@ la nu-ai un 5il$-etru distan/0@ !$nstituiau $ /int0 &re9erat0@ dat 9iind 9a&tul !0 adese$ri ad0&$steau 9$r-e !iudate de #ia/0 E sau@ $ri!u-@ -$duri !iudate de !$-&$rta-ent. "e$are!e ,$rgan se a9la <n !$nta!t &er-anent !u !ei d$i se!retari ai s0i E unul u-an@ !el0lalt ele!tr$ni! E nu a;te&ta ni!i $ sur&ri60 !nd se re<nt$arse du&0 s!urtul 62$r <n RAAN. "u&0 standardele unei e&$!i anteri$are@ ,$rgan a#ea $ $rgani6a/ie e:tre- de -i!0. Cn su2$rdinea lui lu!rau -ai &u/in de trei sute de 20r2a/i ;i de 9e-ei@ <ns0 &uterea !$-&uta/i$nal0 ;i in9$r-a/i$nal0 de su2 !$-anda l$r nu &utea 9i egalat0 de <ntreaga &$&ula/ie u-an0 a &lanetei. G 1i@ !u- te(ai des!ur!at !u Dei!ulI Cntre20 Tarren Kingsle?@ ad=un!tul ;i #e!4iul s0u &rieten@ i-ediat du&0 !e r0-aser0 singuri. G F$arte 2ine@ !red !0 ne(a- <n/eles. Nu(-i #ine <ns0 s0 !red !0 sunte- /inu/i &e l$! de $ &r$2le-0 att de stu&id0. Ce 6i! !ei de la de&arta-entul =uridi!I G 8a tre2ui nea&0rat s0 $2/ine- $ sentin/0 a Cur/ii ,$ndiale. "a!0 Tri2unalul de!ide !0 e #$r2a de $ !4estiune de un !$&le;it$r interes &u2li!@ #enera2ilii n$;tri &rieteni #$r 9i $2liga/i. "e;i <n !a6 !0 se <n!0&0/nea60 s0 r0-n0@ situa/ia #a 9i 9$arte s&in$as0. P$ate !0 #a tre2ui s0 le tri-i/i un -i! !utre-ur s0(i a=u/i s0 se de!id0.

Pre6en/a lui ,$rgan <n !$nsiliul de ad-inistra/ie al lui >l$2al Te!t$ni!s 9$r-a de -ult su2ie!t de glu-0 <ntre !ei d$i@ dar >T E din 9eri!ire &$ate E nu des!$&erise ni!i$dat0 un -$d de a !$ntr$la ;i dire!/i$na !utre-urele@ ;i ni!i nu se a;te&ta s0 reu;eas!0. S&era d$ar s0 le &re#ad0 ;i s0 le -i!;$re6e energia@ <nainte !a ele s0 &r$du!0 distrugeri -a=$re. C4iar ;i a;a@ &al-aresul de su!!ese nu tre!ea de ;a&te6e!i ;i !in!i la sut0. G 7 idee si-&ati!0@ a&re!ie ,$rgan. ,0 #$i gndi la ea. Ce se aude !u !ealalt0 &r$2le-0I G T$tu(i &reg0tit. 8rei s0 $ studie6i a!u-I G Cn regul0@ s0 #ede- !e e -ai r0u. >ea-urile 2ir$ului se <ntune!ar0@ iar <n !entrul <n!0&erii a&0ru $ re/ea de linii lu-in$ase. G Pri#e;te@ 8an@ s&use Kingsle?. Ai!i a&are regi-ul !are ne d0 de 9ur!0. Rnduri de litere ;i !i9re se -ateriali6ar0 <n aer E #ite6e@ sar!ini@ a!!elera/ii@ ti-&i de tran6it. ,$rgan le a2s$r2i dintr($ &ri#ire. >l$2ul terestru@ !u !er!urile -ar!nd l$ngitudinea ;i latitudinea@ atrna sus&endat deasu&ra !$#$ruluiA ridi!ndu(se din el la $ <n0l/i-e &u/in -ai -are de!t !ea a unui $-@ &$rnea un 9ir de lu-in0 !e -ar!a &$6i/ia Turnului 7r2ital. G "e !in!i sute de $ri #ite6a n$r-al0A la s!ar0@ e:agerare lateral0 !in!i6e!i. Ci d0dru-ul. 7 9$r/0 in#i6i2il0 <n!e&u s0 trag0 de linia de lu-in0@ <-&ingnd($ de &e &$6i/ia #erti!al0. Pertur2a/ia se -i;!a <n sus i-itnd@ &rin inter-ediul -ili$anel$r de !al!ule &e se!und0 ale !$-&uterului@ as!ensiunea unei <n!0r!0turi <n !-&ul gra#ita/i$nal al Terrei. G Ce #al$are are de&lasareaI Cntre20 ,$rgan <n #re-e !e(;i <n!$rda $!4ii s0 ur-0reas!0 detaliile si-ul0rii. G Cn &re6ent !ir!a d$u0 sute de -etri. Atinge trei sute <nainte. Firul &lesni. Cntr($ -i;!are !u <n!etinit$rul !e re&re6enta de 9a&t #ite6e reale de -ii de 5il$-etri &e $r0@ !ele d$u0 seg-ente ale turnului se!/i$nat <n!e&ur0 !ur2ndu(se s0 se <nde&0rte6e unul de !el0lalt E unul <nd$indu(se <na&$i s&re P0-nt@ !el0lalt 2i!iuit 9iind s&re s&a/iu. "ar ,$rgan nu -ai era &e de(a(ntregul !$n;tient de a!est de6astru i-aginar@ e:istent nu-ai <n !ir!uitele !$-&uterului. Su&ra&us lui era $ realitate !are(l $2sedase ani de 6ile. 8i6i$nase a!el 9il- #e!4i de d$u0 sute de ani de !el &u/in !in!i6e!i de $riA e:istau &$r/iuni &e !are le studiase !adru !u !adru@ &n0 !e <n#0/ase &e de r$st t$ate detaliile. Cn de9initi# era !el -ai s!u-& 9il- 90!ut #re$dat0@ !el &u/in <n #re-e de &a!e. Fie!are -inut !$stase Statul Tas4ingt$n -ai -ulte -ili$ane de d$lari. A!$l$ se ar!uia un &$d gra/i$s ;i 6#elt N&rea 6#eltHO@ legnd -arginile !ani$nului. Nu se g0sea ni-i! &e el@ e:!e&tnd un singur aut$-$2il a2and$nat de ;$9erul lui la =u-0tatea dru-ului. Ni!i nu era de -irare@ de$are!e &$dul se &urta !a ni!i un altul <n <ntreaga ist$rie a te4ni!ii. P0rea i-&$si2il !a -ii de t$ne de -etal s0 e:e!ute un ase-enea 2alet aerian. Ai 9i &utut 9$arte u;$r s0 !re6i !0 &$dul 9usese !$nstruit din !au!iu! ;i nu din $/el. 7ndula/ii #aste@ lente@ !u $ a-&litudine de -etri@ -0turau <ntreaga lui lungi-e@ ast9el <n!t ;$seaua sus&endat0 <ntre &il$ni se !ur2a <nainte ;i <na&$i !a un ;ar&e 9uri$s. 8ntul su9lnd <n !ani$n s!$tea $ n$t0 &rea !$2$rt0 !a ure!4ile $-ene;ti s0 $ dis!earn0@ <n #re-e !e atinsese 9re!#en/a de re6$nan/0 a 9ru-$asei stru!turi !$nda-nate. Ti-& de $re tensiunile se a!u-ulaser0@ dar ni-eni nu ;tia !li&a s9r;itului. 7ri!u-@ <ntr6iatele 6#r!$liri -$rtale erau de=a -0rturie !0 nen$r$!$;ii &r$ie!tan/i tre2uiau de=a s0 renun/e la dre&turile !u#enite. 3rus!@ !a2lurile de su&$rt &lesnir0@ ;uiernd <n sus ase-eni un$r 2i!e u!iga;e. R0su!indu( se ;i <nt$r!ndu(se@ ;$seaua se &r02u;i <n ru@ 9rag-ente de stru!tur0 62urnd <n t$ate &0r/ile. C4iar &r$ie!tat !u #ite6a n$r-al0@ !ata!lis-ul 9inal &0rea 9il-at !u <n!etinit$rulA &r$&$r/ia de6astrului era att de -are <n!t -intea $-ului nu a#ea ter-en de !$-&ara/ie. Cn 9a&t@ durase

&r$2a2il !in!i se!unde. La !a&0tul a!estui inter#al de ti-&@ &$dul Ta!$-a <;i !;tigase un l$! ine:&ugna2il <n ist$ria ingineriei. "$u0 sute de ani -ai tr6iu@ $ 9$t$gra9ie a ulti-el$r sale -$-ente $rna &ere/ii 2ir$ului lui ,$rgan@ &urtnd ins!ri&/ia LUnul din &r$dusele n$astre de -ai &u/in su!!es.M Pentru ,$rgan nu era $ glu-0@ !i un a#ertis-ent &er-anent !0 i-&re#i6i2ilul &utea l$#i <nt$tdeauna &e la s&ate. Cnd P$dul >i2raltar 9usese &r$ie!tat@ studiase !u aten/ie !lasi!a anali60 a de6astrului de la Ta!$-a 90!ut0 de T4e$d$re #$n Kar-an@ <n#0/nd t$t &$si2ilul dintr(una din gre;elile !ele -ai !$stisit$are ale tre!utului. Ast9el@ nu e:istaser0 &r$2le-e #i2ra/i$nale ni!i <n ti-&ul !el$r -ai &uterni!e 9urtuni ale Atlanti!ului@ !u t$ate !0 ;$seaua se de&lasase !u $ sut0 de -etri 9a/0 de linia de !entru E du&0 !u- se !al!ulase !u &re!i6ie. Li9tul S&a/ial re&re6enta <ns0 un ase-enea salt <n ne!un$s!ut@ <n!t sur&ri6ele ne&l0!ute !$nstituiau $ !ertitudine #irtual0. F$r/ele e$liene din se!/iunea at-$s9eri!0 erau u;$r de esti-at@ dar tre2uiau luate de ase-enea <n !al!ul #i2ra/iile induse de $&ririle ;i &$rnirile <n!0r!0turil$r E ;i !4iar@ la s!ara en$r-ei stru!turi@ de e9e!tul de -aree al s$arelui ;i Lunii. Di nu indi#idual@ !i a!/i$nnd <-&reuna@ ad0ugnd un !utre-ur $!a6i$nal &entru a !$-&li!a i-aginea a;a(nu-itei anali6e de L!a6 negati#M. G T$ate si-ul0rile <n a!est regi- de $ t$n0 sar!ina &e $r0 dau a!ela;i re6ultat. 8i2ra/iile se a-&li9i!0@ &n0 !nd la !ir!a !in!i sute de 5il$-etri sur#ine ru&tura. A-$rti6area tre2uie -0rit0@ drasti!. G ,i(era tea-0 de a;a !e#a. "e !t a#e- ne#$ieI G Cn!0 6e!e -egat$ne. ,$rgan <n!er!0 $ satis9a!/ie a-ar0. Ci9ra se a&r$&ia de a&re!ierea lui@ 2a6at0 &e intui/ia de inginer ;i &e -isteri$asele resurse ale su2!$n;tientului. A!u- !$-&uterul $ !$n9ir-ase. 1rau $2liga/i s0 -0reas!0 Lan!$raM din $r2ita !u 6e!e -ili$ane de t$ne. C4iar ;i &rin &ris-a standardel$r terestre@ $ ase-enea -as0 nu era de negli=at. 1!4i#ala !u $ s9er0 de &iatra !u un dia-etru a&r$:i-ati# de d$u0 sute de -etri. ,$rgan a#u de$dat0 <n 9a/0 i-aginea Ba55agalei@ a;a !u- $ #06use ulti-a dat0 &r$ie!tat0 &e !erul ta&r$2an. S0(;i <n!4i&uie ridi!area stn!ii la &atru6e!i de -ii de 5il$-etri <n s&a/iuH "in 9eri!ire@ e:istau alte alternati#e. ,$rgan <;i l0sa <nt$tdeauna su2$rd$na/ii s0 gndeas!0 singuri. C$nstituia singura -$dalitate s0 in$!ule6e res&$nsa2ilitate@ <i u;ura greutatea de &e u-eri@ iar de -ulte $ri &ers$nalul s0u a=ungea la s$lu/ii &e !are el le negli=ase. G Ce &r$&ui@ TarrenI Cntre20 <n!et. G A- &utea s0 9$l$si- unul din lansat$arele lunare !a s0 e:&edie- <n s&a/iu 6e!e -egat$ne de r$!0 selenar0. Ar 9i $ $&era/iune !$-&li!at0 ;i !$stisit$are@ &entru !are a- a#ea ne#$ie de $ 2a60 s&a/ial0 unde s0 &rinde- -aterialul ;i s0(l diri=a- &e $r2ita. Ar -ai 9i &r$2le-a &si4$l$gi!a. G "a@ <-i dau &rea 2ine sea-a. Nu d$ri- un al d$ilea San Lui6 "$-ing$. San Lui6 9usese $ra;ul sud a-eri!an E din 9eri!ire unul -i! E !are su9erise i-&a!tul unei <n!0r!0turi de#iate de -etal lunar@ destinate unei sta/ii $r2itale de =$as0 altitudine. >4ida=ul ter-inal d0duse gre;@ a#nd !a re6ultat &ri-ul !rater -ete$ri! &r$#$!at de $-@ ;i d$u0 sute !in!i6e!i de #i!ti-e. "in a!el -$-ent@ &$&ula/ia P0-ntului se ar0tase 9$arte sensi2il0 <n &ri#in/a trageril$r !eleste la /int0. G Un r0s&uns -ai 2un este s0 !a&tur0- un aster$id. Sunte- <n !urs de a(i !0uta &e !ei !u $r2ite &$tri#ite ;i a- g0sit trei !andida/i &r$-i/0t$ri. Ce d$ri- <ntr(ade#0r este unul !u $ !$-&$6i/ie !ar2$ni!0. Atun!i l(a- utili6a ;i !a -aterie &ri-0 &entru u6ina de &r$!es. C-&u;!0d$i ie&uri dintr(un singur 9$!.

G Un 9$! destul de &uterni!@ dar &r$2a2il e ideea !ea -ai 2un0. Renun/a/i la lansat$rul lunarA un -ili$n de trageri a !te 6e!e t$ne l(ar i-$2ili6a #re-e de ani de 6ile@ iar unele din ele #$r de#ia !u siguran/0. "a!0 nu g0si/i un aster$id su9i!ient de -are@ #$- 9urni6a -asa su&li-entar0 !u a=ut$rul !4iar al li9tului E de;i nu(-i &la!e del$! ideea s0 ir$si- atta energie. G 1 &$si2il s0 re&re6inte !alea !ea -ai ie9tin0. Cu e9i!a!itatea ulti-el$r !entrale de 9u6iune@ ridi!area unei t$ne &e $r2it0 #a !$sta d$ar d$u06e!i de d$lari de ele!tri!itate. G 1;ti sigur de !i9r0I G 1ste $ esti-are 9er-0 a Centrului 1nergeti!. ,$rgan r0-ase t0!ut !te#a -inute@ a&$i 6ise: G Inginerii aer$s&a/iali -0 #$r ur<@ nu glu-0. A&r$a&e la 9el de -ult@ ad0ug0 &entru sine@ !a 8enera2ilul Para5ar-a. Cns0 nu@ nu a#ea dre&tate. Ura !$nstituia $ e-$/ie i-&$si2il0 &entru un real ade&t al d$!trinei. Ceea !e #06use <n $!4ii 9$stului d$!t$r C4$a- >$ld2erg 9usese d$ar $ i-&la!a2il0 $&$6i/ie. Cns0 ea se &utea d$#edi la 9el de &ri-e=di$as0. 21. Sentin/0. Unul din $2i!eiurile -ai su&0r0t$are ale lui Paul Sarat4 erau tele9$anele in$&inate@ !$nstnd in#aria2il din !u#intele LAi au6it ;tireaIM@ r$stite !u 2u!urie sau su&0rare du&0 !a6. "e;i Ra=asing4e 9usese adese$ri tentat s0 r0s&und0 la general L"a@ nu -0 sur&rinde !tu;i de &u/inM@ nu a#usese ni!i$dat0 ini-a s0(i r0&eas!0 lui Sarat4 -i!a &l0!ere. G Ce e de data astaI Cntre20 90r0 -ult entu6ias-. G ,a:ine &e >l$2al "$i@ dis!utnd !u senat$rul C$llins. Cred !0 a-i!ul n$stru ,$rgan a dat de 2u!lu!. Te sun -ai tr6iu. C4i&ul <n9er2ntat al lui Sarat4 se t$&i de &e e!ran@ !a s0 9ie <nl$!uit !te#a se!unde -ai tr6iu de ,a:ine "u#al@ du&0 !e Ra=asing4e !$-ut0 &e !analul de ;tiri. Fe-eia ;edea <n studi$ul ei $2i;nuit ;i se adresa Pre;edintelui C$r&$ra/iei de C$nstru!/ii Terestre. Interl$!ut$rul &0rea s0 se g0seas!0 <ntr($ stare de indignare a2ia !$ntr$lat0@ 9$arte &r$2a2il <ns0 arti9i!ial0. G "$-nule senat$r C$llins@ a!u- !0 Tri2unalul ,$ndial a dat #erdi!tul. Ra=asing4e a!/i$n0 !$-anda de CNR1>ISTRAR1 !u un -$r-0it LCredea- !0 nu se #a &r$nun/a &n0 #ineriM. 7&rind s$n$rul ;i a!ti#ndu(;i leg0tura &ers$nal0 !u ARIST7T1L@ e:!la-0: G "u-ne6eule@ dar este #ineriH Ca de $2i!ei@ Ari r0s&unse nu-aide!t: G 3un0 di-inea/a@ Ra=a. Cu !e te &$t a=utaI 8$!ea 9ru-$as0@ uni9$r-0@ neatins0 de gl$t0@ nu se s!4i-2ase del$! <n !ei &atru6e!i de ani de !nd $ !un$;tea. "e!enii@ &$ate se!$le du&0 -$artea lui Ra=asing4e@ !$-&uterul #a !$ntinua s0 #$r2eas!0 altuia@ la 9el !u- i se adresa lui ast06i. NDi !u !/i al/ii dis!uta <n !4iar a!east0 !li&0IO 7dat0@ !un$a;terea a!estui ade#0r <l de&ri-ase &e Ra=asing4eA a!u- nu -ai a#ea i-&$rtan/0. Nu in#idia ne-urirea lui ARIST7T1L. G 3un0 di-inea/a@ Ari. 8reau #erdi!tul Tri2unalului <n &r$!esul C$r&$ra/iei de Astr$inginerie #ersus Sri Kanda 8i4ara. Un re6u-at e su9i!ient. Sentin/a !$-&let0 ti&0re;te(-i($ -ai tr6iu. G "e!i6ia 1. C$n!esiunea terenului !$n9ir-at0 te-&lului &entru &er&etuitate su2 legea ta&r$2an0 ;i -$ndial0@ !$d 2.+%. 8$t <n unani-itate. "e!i6ia 2. C$nstru!/ia &r$&usului Turn 7r2ital@ !u 6g$-$tul@ #i2ra/iile a9erente ;i i-&a!tul asu&ra unui $2ie!ti# de -are i-&$rtan/0 ist$ri!0 ;i !ultural0@ ar !$nstitui $ &ertur2are situat0 su2 san!/iunea legii. Cn a!est stadiu@ interesul &u2li!ului nu este su9i!ient de -are &entru a a9e!ta 4$t0rrea. 8$t la 2@ !u $ a2/inere.

G ,ul/u-es!@ Ari. Renun/ la &rinting@ nu #$i -ai a#ea ne#$ie de el. La re#edere. 1i@ asta era@ a;a !u- se ;i a;te&tase. T$tu;i@ nu ;tia da!0 s0 se si-t0 u;urat sau de6a-0git. Cnr0d0!inat <n tre!ut@ se 2u!ura !0 #e!4ile tradi/ii erau &re/uite ;i &r$te=ate. "a!0 se <n#0/ase un lu!ru din <ntreaga ist$rie <nsngerat0 a $-enirii@ era a!ela !0 d$ar 9iin/a u-an0 indi#idual0 !$nta: $ri!t de e:!entri!0 ar 9i 9$st !redin/a ei@ ea tre2uia &0strat0@ att ti-& !t nu intra <n !$n9li!t !u interese -ai largi ;i -ai legiti-e. Cu- s&usese a!el anti! &$etI LStatul nu e:ist0.M P$ate !0 era &u/in !a- -ult s&us@ dar -ai 2ine de!t s0 !a6i <n !ealalt0 e:tre-0. Cn a!ela;i ti-&@ &e Ra=asing4e <l <n!er!a un u;$r senti-ent de regret. Pe =u-0tate se !$n#insese N$are !$$&erase !u ine#ita2ilulIO !0 9antasti!ul &r$ie!t al lui ,$rgan ar 9i &utut s0 re&re6inte e:a!t !e tre2uia !a insula Ta&r$2ane N;i <ntreaga lu-e &$ate@ de;i ea nu se -ai a9la <n res&$nsa2ilitatea luiO s0 nu se s!u9unde <ntr($ !$n9$rta2il0 -ul/u-ire de sine ;i <n de!lin. Tri2unalul <n!4isese a!est dru- de$se2it@ !el &u/in &entru -ul/i ani. Se <ntre20 !e &0rere a#ea "u#al des&re t$ate a!estea ;i !$-ut0 &e #i6i$nare <ntr6iat0. Pe >l$2al "$i Nune$ri denu-it T0r-ul Ca&etel$r 8$r2it$areO@ senat$rul C$llins <n!0 -ai aduna energie. G F0r0 <nd$ial0 de&0;indu(;i atri2u/iile ;i utili6nd resursele di#i6iei sale <n s!$&ul un$r &r$ie!te !e nu $ &ri#eau. G "ar d$-nule senat$r@ nu sunte/i !u-#a &rea stri!t <n a9ir-a/iiI "in !te a- <n/eles@ 4i&er9ila-entul a 9$st de6#$ltat &entru !$nstru!/ii@ <n s&e!ial &entru &$duri. Iar a!esta nu(i un s$i de &$dI L(a- au6it &e d$!t$rul ,$rgan 9$l$sind anal$gia@ !u t$ate !0 el <l !$nsidera de ase-enea un turn. G "e ast0(dat0 du-neata e;ti 9$arte stri!t0@ ,a:ine. 1u unul &re9er denu-irea de Li9t S&a/ial. Di te <n;eli <n &ri#in/a 4i&er9ila-entului. 1ste re6ultatul a d$u0 sute de ani de !er!et0ri aer$s&a/iale. Fa&tul !0 reu;ita 9inal0 a 9$st a di#i6iei terestre din E 000 E $rgani6a/ia -ea nu e rele#ant@ de;i natural@ sunt -ndru !a $a-enii -ei de ;tiin/0 au 9$st !ei i-&li!a/i. G C$nsidera/i !0 <ntregul &r$ie!t ar tre2ui &redat di#i6iei s&a/ialeI G Ce &r$ie!tI A!esta(i d$ar un studiu de 9e6a2ilitate@ unul din sutele &e !are le e9e!tu0<n !adrul CCT. Ni!i $ 9ra!/iune din nu-0rul l$r nu a=ung <n aten/ia -ea ;i ni!i nu d$res! s0 a=ung0 E &n0 !e nu ating ni#elul unde <ntr(ade#0r sunt de luat de!i6ii i-&$rtante. G Ceea !e nu este !a6ul ai!iI G Cn -$d !lar@ nu. 1:&er/ii -ei <n trans&$rturi s&a/iale a9ir-0 !0 #$r 9a!e 9a/0 $ri!0r$r !re;teri de tra9i!@ !el &u/in <n #iit$rul &re#i6i2il. G Cnse-nnd &re!isI G Cn!0 d$u06e!i de ani. G Di !e se #a <nt-&la du&0 a!eeaI Turnului <i #$r lua t$t at/ia ani s0 9ie !$nstruit@ &$tri#it d$!t$rului ,$rgan. S0 &resu&une- !0 nu e gata la ti-&I G Atun!i #$- g0si alt!e#a. Pers$nalul -eu !er!etea60 t$ate &$si2ilit0/ile@ ;i nu e del$! sigur !0 Li9tul S&a/ial re&re6int0 r0s&unsul $&ti-. G Ideea@ t$tu;i@ e 9unda-ental !$re!t0I G Pare s0 9ie@ sunt <ns0 ne!esare studii su&li-entare. G Atun!i !u siguran/0 <i sunte/i re!un$s!0t$r d$!t$rului ,$rgan &entru -un!a sa de &i$nierat. G A- !el -ai adn! res&e!t &entru dr. ,$rgan. 1ste unul din !ei -ai str0lu!i/i ingineri ai $rgani6a/iei -ele E da!0 nu din <ntreaga lu-e. G Nu !red@ d$-nule senat$r@ !0 asta r0s&unde <ntre20rii.

G F$arte 2ineA sunt re!un$s!0t$r d$!t$rului ,$rgan &entru 9a&tul de a(-i 9i adus <n aten/ie a!est su2ie!t. "ar nu a&r$2 -$dul !u- a 90!ut($. "a!0(-i &er-ite/i s0 $ s&un@ a <n!er!at s0(-i 9$r/e6e -na. G Anu-eI G Ie;ind din !adrul $rgani6a/iei -ele E al $rgani6a/iei sale E ;i d$#edind ast9el li&s0 de l$ialitate. "re&t re6ultat al -ane#rel$r sale@ s(a &ri-it $ 4$t0rre de9a#$ra2il0 <n Tri2unal@ !are ine#ita2il a &r$#$!at nu-er$ase !$-entarii. Cn a!este !ir!u-stan/e@ nu a- a#ut alt0 &$si2ilitate de!t s0(i s$li!it@ !u !el -ai adn! regret@ s0(;i <nainte6e de-isia. G 80 -ul/u-es!@ d$-nule senat$r C$llins. Ca <nt$tdeauna@ a 9$st $ &l0!ere s0 dis!ut0!u du-nea#$astr0. G ,in!in$as0 -i!0 !e e;ti@ r$sti Ra=asing4e $&rind trans-isia ;i &relund !$n#$r2irea se-nalat0 !u un -inut <n ur-0 de $ &l&ire lu-in$as0. G Ai as!ultatI Cntre20 Sarat4. A;adar a!esta(i s9r;itul d$!t$rului 8anne#ar ,$rgan. Ra=asing4e <;i &ri#i gndit$r #e!4iul &rieten. G Cnt$tdeauna /i(a &l0!ut s0 tragi !$n!lu6ii &ri&ite@ Paul. Ce(ai 6i!e de un r0-0;agI III. CL7P7TUL 22. A&$sta60 LAdus la dis&erare de <n!er!0rile nereu;ite de a <n/elege Uni#ersul@ <n/ele&tul "e#adasa anun/0 e:as&erat <ntr(un tr6iu: LT$ate de!lara/iile !are !$n/in !u#ntul "u-ne6eu sunt 9alse.M Nu-aide!t@ dis!i&$lul s0u !el -ai &u/in &re9erat@ S$-asiri@ re&li!0: LPr$&$6i/ia &e !are $ r$stes! a!u- !$n/ine !u#ntul "u-ne6eu. Nu reu;es! s0 #0d@ $ N$2ile ,aestre@ !u- de este 9als0 a!east0 si-&l0 a9ir-a/ie.M "e#adasa -edit0 #re-e de !te#a P$?as. A&$i r0s&unse@ de a!east0 dat0 !u satis9a!/ie #i6i2il0: L"$ar a9ir-a/iile !are nu !$n/in !u#ntul "u-ne6eu &$t 9i ade#0rate.M "u&0 $ &au60 <n !are $ -angust0 9l0-nd0 a2ia da!0 ar 9i a#ut ti-&ul s0 <ng4it0 $ s0-n/0 de -ei@ S$-asiri s&use iar0;i: L"a!0 a!east0 a9ir-a/ie este a&li!at0 ei <ns0;i@ a4@ 8enera2ile@ nu &$ate 9i ade#0rat0@ de$are!e !$n/ine !u#ntul "u-ne6eu. "ar da!0 nu este ade#0rat0.M A=uns <n a!est &un!t@ "e#adasa <;i s&arse 2$lul de !er;et$r de !a&ul dis!i&$lului@ &rin ur-are tre2uind s0 9ie $n$rat !a ade#0ratul 9$ndat$r al d$!trinei )en.M Frag-ent din Cula#a-sa@ <n!0 nedes!$&erit. "u&0(a-ia60 tr6iu@ !nd tre&tele nu -ai erau l$#ite de <ntreaga 9urie a s$arelui@ 8enera2ilul Para5ar-a <;i <n!e&u C$2$r;ul. La !0derea serii a#ea s0 ating0 !el -ai de sus &$&as al &elerinil$r@ iar 6iua ur-0t$are s0 se <nt$ar!0 <n lu-ea $a-enil$r. ,a4ana?a5e T4er$ nu $9erise ni!i s9at ;i ni!i nu <l des!ura=ase@ iar da!0 &le!area !$n9ratelui s0u <l <ntrista@ nu l0s0 s0 se $2ser#e. Int$nase d$ar LNi-i! nu /ine $ #e;ni!ieM@ <;i <n!ru!i;ase -inile ;i(i d0duse 2ine!u#ntarea. 8enera2ilul Para5ar-a@ !el !are 9usese $dat0 dr. C4$a- >$ld2erg@ e:istnd &$si2ilitatea s0 de#in0 iar0;i@ ar 9i <nt-&inat -ari di9i!ult0/i s0(;i e:&li!e -$ti#ele. LS0 9a!i !e tre2uieM era u;$r de s&usA nu la 9el de u;$r era s0 le des!$&eri. La Sri Kanda ,a4a 8i4ara g0sise &a!ea E dar asta nu era destul. Cu 9$r-a/ia sa ;tiin/i9i!0@ atitudinea a-2igu0 a 7rdinului <n &ri#in/a lui "u-ne6eu nu(l -ai -ul/u-ea. 7 ast9el de indi9eren/0 a=unsese &n0 la ur-0 s0(i &ar0 -ai rea de!t $ negare 4$t0rt0. "a!0 !u-#a e:isten/a unei gene ra2ini!e era &$si2il0@ atun!i dr. >$ld2erg $ a#ea. Ca -ul/i <naintea lui@ >$ld2erg(Para5ar-a <l !0utase &e "u-ne6eu <n -ate-ati!0@ nedes!ura=at de 2$-2a &e !are Kurt >$del@ des!$&erit$rul &r$&$6i/iil$r in!erte@ $ arun!ase la <n!e&utul se!$lului

d$u06e!i. Nu <n/elegea !u- de &utea !ine#a s0 !$nte-&le asi-etria dina-i!0 a &r$9undei ;i t$tu;i -inunatei e!ua/ii a lui 1uler@ eWi X 1 Y . 90r0 s0 se <ntre2e da!0 Uni#ersul nu re&re6enta !rea/ia unei inteligen/e #aste. F0!ndu(;i renu-ele !u $ n$u0 te$rie !$s-$l$gi!0 !e reu;ise s0 su&ra#ie/uias!0 a&r$a&e 6e!e ani <nainte s0 9ie in9ir-at0@ >$ld2erg 9usese larg a!la-at !a un alt 1instein sau NUg$?a. Cntr( $ e&$!0 de ultras&e!iali6are@ el i62utise t$t$dat0 s0 9a!0 n$ta2ile &r$grese <n aer$ ;i 4idr$dina-i!0@ -ult0 #re-e !$nsiderate d$-enii -$arte@ in!a&a2ile de a -ai $9eri sur&ri6e. A&$i@ <n !ul-ea gl$riei@ tr0ise $ e:&erien/0 religi$as0 nu 9$arte de$se2it0 de a lui Pas!al@ de;i nu !u t$t attea nuan/e -$r2ide. Ur-0t$rul de!eniu se -ul/u-ise s0 se &iard0 <ntr(un an$ni-at &$rt$!aliu@ !$n!entrndu(;i -intea asu&ra <ntre20ril$r de d$!trin0 ;i 9il$s$9ie. Nu regreta interludiul@ ;i ni!i nu era sigur !0 &0r0sise 7rdinulA &$ate <ntr($ 2un0 6i@ lunga s!ar0 a#ea s0(i si-t0 iar0;i t0l&ile. Cns0 talentul d0ruit de Creat$r tre2uia l0sat s0 se -ani9este. 1ra -ult0 -un!0 de 90!ut ;i a#ea ne#$ie de unelte &e !are nu le &utea g0si &e Sri Kanda E de 9a&t@ ni!0ieri &e P0-nt. Cn &re6ent si-/ea -ai &u/in0 $stilitate <-&$tri#a lui 8anne#ar ,$rgan. T$tu;i@ 90r0 s0(;i dea sea-a@ inginerul a&rinsese s!nteiaA <n 2=2iala lui@ ;i el se d$#edise un agent al "$-nului. Te-&lul tre2uia &r$te=at !u $ri!e &re/. Fie !0 r$ata s$r/ii ur-a sau nu s0(i readu!0 lini;tea <n su9let@ Para5ar-a se 4$t0rse i-&la!a2il asu&ra a!estui &un!t. Iar a!u-@ ase-eni unui n$u ,$ise adu!nd de &e -unte legile !e s!4i-2aser0 destinul $-enirii@ 8enera2ilul Para5ar-a !$2$r< <n lu-ea la !are alt0dat0 renun/ase. 1ra $r2 la 9ru-use/ile P0-ntului ;i ale !erului din =ur. 1le erau !$-&let ne<nse-nate@ !$-&arate !u !ele &e !are el singur le #edea <n ar-atele de e!ua/ii -0r;0luind <n -intea lui. 23. Lund$6er G Ne!a6ul du-itale@ d$!t$re ,$rgan@ este !0 nu te a9li &e &laneta !are tre2uie@ s&use $-ul din s!aunul !u r$tile. G ,i se &are !0 a!ela;i lu!ru e #ala2il <n !a6ul du-nea#$astr0@ re&li!0 ,$rgan &ri#ind /int0 siste-ul de su&$rt #ital al #i6itat$rului. 8i!e(&re;edintele In#esti/iil$r Nar$dn? ,ars s!$ase un !4i!$tit a&re!iati#: G Cel &u/in eu -0 a9lu ai!i d$ar &entru $ s0&t0-n0. A&$i iar0;i &e Lun0 ;i la $ gra#ita/ie !i#ili6at0. 74@ sunt !a&a2il s0 -erg singur@ la $ adi!0A &re9er <ns0 s0 n($ 9a!. G "a!0 <-i &er-ite/i s0 <ntre2@ de !e #eni/i &e P0-ntI G 8in !t -ai rar &$si2ilA e:ista t$tu;i situa/ii !nd tre2uie s0 9a!i a!t de &re6en/0. C$ntrar &0rerii generale@ nu t$tul se &$ate 9a!e &rin tele!$-and0. Sunt !$n#ins !0 -0 <n/elege/i. ,$rgan <n!lin0 a9ir-ati# din !a&A era ade#0rat. C;i a-inti de !te $ri te:tura unui -aterial@ atingerea unei &ietre sau s$lul de su2 &i!i$are@ -ir$sul =unglei $ri &i!0turile de &l$aie &e 9a/0 =u!aser0 un r$l esen/ial <ntr(unul sau altul din &r$ie!tele sale. 7dat0@ &$ate !0 ;i a!este sen6a/ii #$r 9i trans-ise ele!tr$ni!. Cntr(ade#0r@ de=a se reu;ise &e $ 2a60 e:&eri-ental0@ la un ni#el destul de &ri-iti# ;i !u ni;te !$sturi en$r-e. Pentru realitate nu e:ista <ns0 su2stituentA $-ul tre2uia s0 se 9ereas!0 de i-ita/ii. G "a!0 a/i #enit &e P0-nt s&e!ial !a s0 -0 #ede/i &e -ine@ !$ntinu0 ,$rgan@ -0 si-t $n$rat. "ar da!0 inten/i$na/i s0(-i $9eri/i $ slu=20 &e ,arte@ atun!i #0 &ierde/i ti-&ul. ,0 si-t e:!elent !a &ensi$nar@ <ntlnind &rieteni ;i rude &e !are nu i(a- #06ut de ani de 6ile@ ;i nu d$res! del$! s0 <n!e& $ n$u0 !arier0. G >0ses! 9a&tul sur&rin60t$r. La ur-a ur-ei@ a#e/i d$ar !in!i6e!i ;i d$i de ani. Cu- #(a/i &r$&us s0 #0 u-&le/i ti-&ulI G F$arte u;$r. ,i(a; &utea &etre!e restul #ie/ii lu!rnd la $ri!are &r$ie!t dintr($ &alet0 de !te#a 6e!i. Inginerii din anti!4itate E r$-anii@ gre!ii@ in!a;ii E -(au 9as!inat <nt$tdeauna ;i n(a-

a#ut ni!i$dat0 ti-&ul s0(i studie6. ,i s(a !erut s0 s!riu ;i s0 &redau un !urs de design la Uni#ersitatea >l$2al. ,i s(a &l0tit a#ansul &entru un -anual de stru!turi a#ansate. 8reau s0 de6#$lt $ serie de idei legate de utili6area ele-entel$r a!ti#e <n !$re!/ia sar!inil$r dina-i!e E #nturi@ !utre-ure ;i a;a -ai de&arte. Sunt <n!0 !$nsultant la >eneral Te!t$ni!s. Di &reg0tes! un ra&$rt asu&ra ad-inistr0rii CCT. G La !ererea !uiI 30nui !0 nu a senat$rului C$llins. G Nu@ r0s&unse ,$rgan !u un 6-2et a-ar. A- gndit !0 ar &utea 9i. F$l$sit$r. Di -0 a=ut0 s0 -0 !al-e6. G Sunt sigur. "ar t$ate a!este a!ti#it0/i nu sunt !u ade#0rat !reati#e. ,ai de#re-e $ri -ai tr6iu <;i #$r &ierde 9ar-e!ul@ !a ;i a!est -inunat &eisa= n$r#egian. 80 #e/i &li!tisi s0 #0 t$t uita/i la 2ra6i ;i la!uri@ du&0 !u- la 9el #0 #e/i &li!tisi s0 s!rie/i ;i s0 #$r2i/i. Sunte/i genul de $!are ni!i$dat0 nu este !u ade#0rat 9eri!it@ d$!t$re ,$rgan@ da!0 nu <;i !r$ie;te &r$&riul Uni#ers. ,$rgan nu r0s&unse. A9ir-a/ia era -ult &rea e:a!t0 &entru a(l 9a!e s0 se si-t0 2ine. G 30nui !0 sunte/i de a!$rd !u -ine. Ce a/i 6i!e da!0 #(a; de!lara !0 2an!a -ea este seri$s interesat0 de &r$ie!tul Li9tului S&a/ialI G ,(a; ar0ta s!e&ti!. Cnd a- dis!utat !u 9un!/i$narii ei@ -i(au r0s&uns !0 ideea(i e:!elent0@ dar !0 <n a!est stadiu nu &$t in#esti ni!i $ su-0. T$ate 9$ndurile dis&$ni2ile erau ne!esare de6#$lt0rii &lanetei ,arte. 8e!4ea &$#este: #$- 9i 2u!ur$;i s0 #0 a=ut0- atun!i !nd nu #e/i -ai a#ea ne#$ie de a=ut$r. G Asta a 9$st a!u- un an. Cn &re6ent ne(a- r06gndit. A- #rea !a du-neata s0 !$nstruie;ti Li9tul S&a/ial. "ar nu &e P0-nt. Pe ,arte. Sunte/i interesatI G S(ar &utea. C$ntinua/i. G >ndi/i(#0 la a#anta=e. "$ar $ trei-e din gra#ita/ie@ &rin ur-are 9$r/ele i-&li!ate sunt !$res&un60t$r -ai -i!i. 7r2ita sin!r$n0 se a9l0 de ase-enea -ai a&r$a&e@ la -ai &u/in de =u-0tate din altitudinea de ai!i. A;adar din start &r$2le-ele inginere;ti sunt en$r- reduse. 7a-enii n$;tri esti-ea60 !0 siste-ul -ar/ian ar !$sta de !el &u/in 6e!e $ri -ai &u/in de!t !el terestru. G F$arte &$si2il@ de;i ar tre2ui s0 #eri9i!. G Iar a!esta(i nu-ai <n!e&utul. A#e- 9urtuni !u-&lite &e ,arte@ <n !iuda at-$s9erei rare9iate@ dar ;i -un/i !are se ridi!0 !$-&let deasu&ra l$r. Sri Kanda al #$stru are d$ar !in!i 5il$-etri <n0l/i-e. N$i <l a#e- &e ,$ns Pa#$nis E d$u06e!i ;i unu de 5il$-etri@ ;i e:a!t &e e!uat$rH ,ai -ult@ <n #r9ul lui nu tr0ies! !0lug0ri -ar/ieni !u !erti9i!ate de <n!4iriere &e ter-en lung. Di -ai e:ist0 un -$ti# &entru !are li9tul s&a/ial &are s0 9i 9$st destinat lui ,arte. "ei-$s se g0se;te la nu-ai trei -ii de 5il$-etri deasu&ra $r2itei sta/i$nare. A;adar dis&une- de=a de !te#a -ili$ane de -egat$ne a;te&tnd e:a!t la l$!ul &$tri#it de an!$rare. G 8$r 9i $ serie de &r$2le-e interesante de sin!r$ni6are@ <ns0 <n/eleg !e d$ri/i s0 s&une/i. A; #rea s0(i <ntlnes! &e !ei !e au a#ut ideea. G Nu &ute/i@ <n ti-& real. Se a9l0 !u t$/ii &e ,arte. 8a tre2ui s0 -erge/i a!$l$. G ,0 tentea60@ dar -ai a- !te#a <ntre20ri. G "a/i(i dru-ul. G P0-ntul tre2uie s0 ai20 un li9t@ din ra/iunile &e !are 90r0 <nd$ial0 le !un$a;te/i. C-i &are <ns0 !0 ,arte s(ar &utea des!ur!a ;i <n li&sa lui. A#e/i d$ar $ 9ra!/iune din tra9i!ul n$stru s&a/ial@ ;i $ rat0 &r$ie!tat0 de !re;tere -ult -ai -i!0. Cinstit s0 9iu@ &entru -ine nu &rea are sens. G ,0 <ntre2a- !nd $ #e/i s&une. G 1i 2ine@ iat0 !0 $ s&un. G A/i au6it de Pr$ie!tul 1$sI

G Nu !red. G 1$s@ <n gre!e;te r0s0rit@ &lanul de <ntinerire al &lanetei ,arte. G A4@ da@ desigur. Presu&une t$&irea !al$tel$r &$lare@ nu(i a;aI G 1:a!t. "a!0 a- &utea eli2era t$at0 a!ea a&0 ;i C72 <ng4e/at@ -ai -ulte lu!ruri se #$r <nt-&la <n a!ela;i ti-&. "ensitatea at-$s9eri!0 #a !re;te@ &n0 !e $a-enii #$r a=unge s0 lu!re6e a9ar0 90r0 !$stu-e &resuri6ate. Cntr(un stadiu -ai a#ansat@ !4iar aerul ar &utea 9i 90!ut res&ira2il. A- a#ea a&e !urg0t$are@ -0ri ;i@ -ai &resus de $ri!e@ #egeta/ie E <n!e&uturile unei 2i$s9ere atent &lani9i!ate. Cntr(un r0sti-& de !te#a se!$le@ ,arte ar de#eni a d$ua >r0din0 a 1denului. 1ste singura &lanet0 a Siste-ului S$lar &e !are $ &ute- trans9$r-a !u te4n$l$gia !un$s!ut0. 8enus ar &utea r0-ne <nt$tdeauna &rea 9ier2inte. G Di !e r$l =$a!0 li9tulI G Sunte- $2liga/i s0 ridi!0- &e $r2it0 -ili$ane de t$ne de e!4i&a-ent. Singura -$dalitate &ra!ti!0 de a <n!0l6i &laneta este s0 utili60- $glin6i s$lare@ de sute de 5il$-etri <n di-ensiuni. Di #$- a#ea ne#$ie de ele &er-anent E <nti !a s0 t$&i- !al$tele@ iar -ai tr6iu &entru a -en/ine $ te-&eratur0 !$n9$rta2il0. G "e !e nu lua/i a!este -ateriale din -inele de &e aster$i6iI G Parte din ele le #$- lua. Cns0 !ele -ai 2une $glin6i sunt 90!ute din s$diu@ iar a!esta se g0se;te rar <n s&a/iu. 8a tre2ui s0(l e:!a#0- din straturile de sare de la T4arsis E situate !4iar la &$alele -untelui Pa#$nis@ s&re n$r$!ul n$stru. G Di !t #a dura &r$ie!tulI G "a!0 nu <-t-&in0- &r$2le-e@ &ri-a eta&0 #a 9i gata <n !in!i6e!i de ani. P$ate <n =urul !elei de a $ suta ani#ers0ri a du-nea#$astr0@ des&re !are !$-&aniile de asigur0ri a9ir-0 !0 a#e/i $ ;ans0 de trei6e!i ;i n$u0 la sut0 s0 $ &rinde/i. ,$rgan rse. G Ci ad-ir &e !ei !are 9a! !er!et0ri e:4austi#e. G Nu a- su&ra#ie/ui &e ,arte da!0 nu a- a!$rda aten/ie detaliil$r. G ,0 r$g@ sunt 9a#$ra2il i-&resi$nat@ de;i a- <n!0 -ulte re6er#e. Finan/area@ s&re e:e-&lu. G Asta(i trea2a -ea@ d$!t$re ,$rgan. 1u sunt 2an!4erul. "u-neata e;ti inginerul. G C$re!t@ t$tu;i <-i &are !0 ;ti/i -ulte des&re inginerie@ iar eu unul a- <n#0/at -ult0 e!$n$-ie din e:&erien/a #ie/ii@ Cnainte !4iar s0 -0 gndes! la $ e#entual0 &arti!i&are@ d$res! un &lan a-0nun/it de 2uget. G Care #0 &$ate 9i &us la dis&$6i/ie. G Di asta d$ar &entru <n!e&ut. P$ate nu #0 da/i sea-a de #astele studii ne!esare <n!0 s0 9ie <ntre&rinse <n 6e!i de d$-enii E &r$du!/ia de -as0 a 4i&er9ila-entului@ !4estiunile de sta2ilitate ;i !$ntr$l. A; &utea s0 !$ntinui $ n$a&te <ntreag0. G Nu #a 9i ne!esar. Inginerii n$;tri #(au !itit ra&$artele. Ce &r$&un ei este un e:&eri-ent la s!ar0 redus0 !are #a elu!ida -ulte din &r$2le-ele te4ni!e@ d$#edind !0 &rin!i&iul e #ala2il. G Cn a!east0 &ri#in/0 nu se &une <nd$ial0. G "e a!$rd@ <ns0(i ui-it$r !e di9eren/0 &$ate 9a!e $ -i!0 de-$nstra/ie &ra!ti!0. Iat0 de!i !e d$ri- s0 9a!e/i du-nea#$astr0. Pr$ie!ta/i un siste- -ini- E d$ar un 9ir !u $ sar!in0 de !te#a 5il$gra-e. C$2$r/i(l de &e $r2ita sin!r$n0 &e P0-ntA da@ &e P0-nt. "a!0 9un!/i$nea60 ai!i@ &e ,arte #a 9i si-&lu. A&$i tri-ite/i sus !e#a &e el@ s0 ar0ta/i !0 ra!4etele sunt de&0;ite. 1:&eri-entul #a 9i relati# ie9tin@ #a $9eri in9$r-a/ii esen/iale ;i antrena-entul de 2a60@ iar din &un!tul n$stru de #edere #a e!$n$-isi ani de argu-entare. 8$- a&ela la >u#ernul Terrei@ la F$ndul S$lar@ !elelalte 20n!i inter&lanetare@ &re6entndu(le nu-ai de-$nstra/ia. G Cntr(ade#0r #(a/i gndit la t$ate. Cnd d$ri/i r0s&unsul -euI

G Cinstit@ <n ur-0t$arele !in!i se!unde. "ar e#ident@ !4estiunea nu e att de urgent0. A#e/i la dis&$6i/ie !t ti-& !$nsidera/i !0 e ne!esar. G F$arte 2ine. "a/i(-i studiile de &r$ie!t@ anali6ele de !$st ;i !e alte -ateriale -ai a#e/i. I-ediat du&0 !e le #$i &ar!urge #e/i &ri-i de!i6ia -ea E <n -a:i-u- $ s0&t0-n0. G 80 -ul/u-es!. Iat0 nu-0rul -eu@ suna/i(-0 $ri!nd. ,$rgan intr$duse !artela de identi9i!are a 2an!4erului <n 9anta &r$&riului !$-uni!at$r ;i #eri9i!0 &re6en/a &e dis&la? a -esa=ului INTRAR1 C7NFIR,ATS. Cnainte de a $ returna@ luase <ns0 de=a $ 4$t0rre. "a!0 <n anali6a -ar/ian0 nu se !$-isese $ gre;eal0 seri$as0 E ;i ar 9i &ariat $ su-0 su2stan/ial0 !0 $ ase-enea gre;eal0 nu se stre!urase E atun!i &eri$ada lui de ina!ti#itate luase s9r;it. 72ser#ase adese$ri@ a-u6at@ !0 de;i de!i6iile relati# -in$re <i r0&iser0 <nt$tdeauna -ult ti-&@ nu e6itase ni!i$dat0 <n -$-entele !u ade#0rat !ru!iale ale !arierei sale. Dtiuse -ereu !e tre2uia s0 9at0@ ;i nu se &rea <n;elase. Cn a!est -$-ent al =$!ului@ t$tu;i@ nu era 2ine s0 in#esteas!0 un !a&ital e-$/i$nal ;i intele!tual &rea -are@ <ntr(un &r$ie!t !are ar 9i &utut s0 nu ai20 ni!i un re6ultat. "u&0 !e 2an!4erul ie;i a9ar0 &e s!aunul !u r$tile@ <n &ri-a eta&0 a !0l0t$riei lui s&re P$rt TranVuilit?@ #ia 7sl$ ;i >agarin@ ,$rgan des!$&eri !0(i este i-&$si2il s0 <n!ea&0 $ri!are din a!ti#it0/ile &lani9i!ate ale lungii ierni n$rdi!e. ,intea i se a9la <n 62u!iu-@ s!annd <ntregul s&e!tru al un$r ti-&uri #iit$are 2rus! s!4i-2ate. "u&0 !te#a -inute de &li-2are agitat0@ se a;e60 la 2ir$u ;i <n!e&u s0 liste6e &ri$rit0/ile <ntr($ $rdine in#ers0@ &$rnind de la !ele -ai &u/in i-&$rtante. Nu du&0 -ult reali60 !0 nu era <n stare s0 se !$n!entre6e asu&ra un$r tre2uri de rutin0. Adn! <n !reierul s0u@ !e#a <l s!ia@ <n!er!nd s0(i atrag0 aten/ia. Cnd #ru s0 #ad0 des&re !e e #$r2a@ lu!rul <i s!0&0@ ase-eni unui !u#nt 9a-iliar dar &e -$-ent uitat. Cu un $9tat de 9rustrare@ ,$rgan se ridi!0 de la 2ir$u ;i ie;i &e #eranda de &e 9a/ada #esti!0 a 4$telului. "e;i 9$arte 9rig@ aerul era !al- iar te-&eratura de su2 6er$ grade !$nstituia -ai degra20 un sti-ul de!t $ li&s0 de !$n9$rt. Cerul s!nteia de stele@ $ se-ilun0 gal2en0 se s!u9unda <n!et !0tre re9le:ia ei din a&ele 9i$rdului@ a !0r$r su&ra9a/0 era att de <ntune!at0 ;i de lini;tit0 <n!t ar 9i &utut 9i la 9el de 2ine $ &la!0 neted0 de a2an$s. Cu trei6e!i de ani <n ur-0@ 602$#ise a&r$a&e <n a!ela;i l$!@ !u $ 9at0 a !0rei <n90/i;are nu ;i($ -ai rea-intea !u !laritate. A-nd$i <;i s0r20t$reau a2s$l#irea ;i a!easta re&re6entase !at$t !e a#useser0 ei <n !$-un. Nu 9usese $ a#entur0 seri$as0A erau tineri ;i se 2u!uraser0 9ie!are de !$-&ania !eluilalt@ iar asta se d$#edise su9i!ient. T$tu;i@ a!ea &alid0 a-intire <l adusese <na&$i <n 9i$rdul Tr$lls4a#n@ <ntr(un -$-ent !ru!ial al e:isten/ei. Ce ar 9i gndit tn0rul student de d$u06e!i ;i d$i de ani da!0 ar 9i ;tiut !0 &a;ii <l #$r &urta <na&$i <n a!est l$! al a-intitel$r &l0!eri@ du&0 un inter#al de trei6e!i de aniI Cn re#eria lui ,$rgan nu era ni!i $ ur-0 de n$stalgie sau de aut$!$-&0ti-ire E d$ar $ d$60 de a-u6a-ent. Nu regretase ni!i $ !li&0 !0 el ;i Ingrid se des&0r/iser0 a-i!al@ 90r0 -0!ar s0 ia ta !$nsiderare $2i;nuitul !$ntra!t de <n!er!are@ de trei ani. 1a &le!ase -ai de&arte@ s0 9a!0 trei 20r2a/i -$derat ne9eri!i/i@ <nainte de a(;i g0si $ slu=20 la C$-isia Lunar0@ iar ,$rgan <i &ierduse ur-a. P$ate !0@ !4iar a!u- se g0sea a!$l$@ &e se-iluna lu!it$are@ a !0rei !ul$are se a&r$&ia de &0rul ei. Att des&re tre!ut. ,$rgan <;i <ndre&t0 gndurile s&re #iit$r. Unde era ,arteI I se 90!u ru;ine s0 ad-it0 !0 nu ;tia ni!i -0!ar da!0 &laneta era #i6i2il0. Cu $!4ii ur-0rind e!li&ti!a@ de la Lun0 la ra6a &0trun60t$are a lui 8enus ;i din!$l$ de ea@ nu $2ser#0 ni-i! <n &r$9un6i-ile s!nteiet$are !are s0(i &er-it0 identi9i!area sigur0 a &lanetei r$;ii. 1ra in!itant s0 se gndeas!0 !0 <ntr(un #iit$r nu &rea <nde&0rtat@ el E !are nu !0l0t$rise ni!i$dat0 din!$l$ de $r2ita selenar0H

G Ar 9i &utut s0 &ri#eas!0 !u &r$&rii $!4i -agni9i!ele &eisa=e sta!$=ii@ -i!u/ii sateli/i tre!nd ra&id &rin 9a6ele lunare. Cn a!eea;i !li&0@ #isul se &r02u;i. ,$rgan r0-ase un -$-ent &arali6at@ <nainte s0 alerge <na&$i <n !a-er0 uitnd de s&lend$area n$&/ii. Nu e:ista ni!i $ !$ns$l0 de u6 general <n0untru@ a;a !0 se #06u $2ligat s0 !$2$are <n 4$l &entru a $2/ine in9$r-a/ia d$rit0. Ca <nt$tdeauna !nd e;ti gr02it@ !a2ina era $!u&at0 de $ d$a-n0 <n #rst0@ !0reia <i lu0 att de -ult ti-& s0 a9le !e d$rea@ <n!t a&r$a&e !0(l deter-in0 &e ,$rgan s0 i62eas!0 !u &u-nii <n u;0. Cntr(un s9r;it@ 9e-eia ie;i !u $ s!u60 -ur-urat0@ iar ,$rgan se &$-eni 9a/0 <n 9a/0 !u t$at0 arta ;i !un$a;terea a!u-ulat0 a <ntregii $-eniri. Cn 6ilele de studen/ie@ !;tigase !te#a !a-&i$nate de #ite60 <n $2/inerea datel$r@ lu&tnd <-&$tri#a !r$n$-etrului ;i s!$r-$nind $2s!ure in9$r-a/ii de &e liste &reg0tite de =ude!0t$ri ingeni$s de sadi!i. NLCt au -0surat !0derile de &l$aie <n !a&itala !elui -ai -i! stat na/i$nal@ <n 6iua !nd au 9$st <nregistrate !ele -ai -ulte l$#ituri reu;ite <n =$!urile 2ase2all de I !$legiuIM era una de !are <;i a-intea !u a9e!/iune de$se2it0.O Cu anii <nde-narea i se <-2un0t0/ise@ iar de ast0 dat0 <ntre2area era !lar0. ,$nit$rul a9i;0 <n trei6e!i de se!unde -ai -ulte detalii de!t ar 9i a#ut ne#$ie. ,$rgan studie e!ranul #re-e de un -inut@ a&$i !l0tin0 &er&le: din !a&. G N(a#eau !u- s0 negli=e6e a;a !e#aH ,ur-ur0. "ar !e #$r 9a!eI A&0s0 !$-anda de &rinting ;i lu0 4rtia la el <n !a-er0 s0 $ studie6e -ai atent. Pr$2le-a era n0u!it$r@ !$&le;it$r de e#ident0@ <n!t <l deter-in0 s0 se <ntre2e da!0 la rndul lui nu negli=ase $ s$lu/ie la 9el de #i6i2il0 ;i da!0 nu se 90!ea de rs ridi!nd !4estiunea. T$tu;i@ nu &0rea s0 e:iste ni!i $ s!0&are &$si2il0. C;i !$nsult0 !easul: de=a tre!use de -ie6ul n$&/ii. "ar era un lu!ru !e tre2uia !lari9i!at nu-aide!t. S&re u;urarea lui ,$rgan@ 2an!4erul nu !$-utase &e NU "1RANJAQI. R0s&unse i-ediat@ &u/in sur&rins. G S&er !0 nu #(a- tre6it@ r$sti ,$rgan@ nu 9$arte sin!er. G Nu@ t$!-ai ne &reg0ti- s0 ateri60- &e >agarin. Care(i &r$2le-aI G Cir!a 6e!e terat$ne@ -i;!ndu(se !u d$i 5il$-etri &e se!und0. Luna interi$ar0@ P4$2$s. 1ste un 2uld$6er !$s-i!@ tre!nd &e lng0 li9t la 9ie!are uns&re6e!e $re. Nu a- !al!ulat &r$2a2ilit0/ile e:a!te@ <ns0 $ !$li6iune e ine#ita2il0 la 9ie!are !te#a 6ile. La !el0lalt !a&0t al !ir!uitului se instal0 $ t0!ere lung0. A&$i 2an!4erul s&use: G Di eu -(a; 9i gndit la a;a !e#a. A;adar !ine#a are r0s&unsul &reg0tit. P$ate <l #$-uta &e P4$2$s. G I-&$si2il: -asa lui e -ult &rea -are. G Tre2uie s0 iau leg0tura !u ,arte. Cntr6ierea de ti-& e de d$u0s&re6e!e -inute <n &re6ent. 8$i $2/ine un r0s&uns <n ur-0t$rul !eas. S&er@ <;i s&use ,$rgan. Di ar 9i 2ine s0 9ie 2un. Asta@ da!0 #$ia !u ade#0rat slu=2a &r$&us0. 2 . "egetul lui "u-ne6eu. "endr$2iKn -a!art4iae <n9l$rea de $2i!ei $dat0 !u #enirea -us$nului din sud #est@ dar <n a!est an se gr02ise. Cn #re-e !e st0tea <n sera !u $r4idee ad-irnd !$-&le:ele 9l$ri r$6(#i$la!ee@ J$4an Ra=asing4e <;i aduse a-inte de ulti-ul an$ti-& !nd 9usese sur&rins =u-0tate de !eas de $ &l$aie t$ren/ial0@ e:a-innd &ri-ii 2$2$!i. Pri#i nelini;tit !erul. Nu@ ni!i un &eri!$l de &l$aie. )iua era 9ru-$as0@ !u 2en6i su2/iri de n$ri &$t$lind din !0ldura s$arelui. "ar era !e#a !iudat a!$l$.

Ra=asing4e nu -ai #06use ni!i$dat0 a;a !e#a. A&r$a&e #erti!al deasu&ra sa@ liniile &aralele de n$ri erau ru&te de $ stranie &ertur2a/ie !ir!ular0. P0rea s0 9ie un -i! !i!l$n@ de nu-ai !/i#a 5il$-etri <n dia-etru@ <ns0 lui Ra=asing4e <i a-inti de !e#a !u t$tul di9erit E un n$d s&0rgnd si-etria unei &l0!i netede de le-n. A2and$n0 <ndr0gitele $r4idee ;i &a;i a9ar0 s0 &ri#eas!0 -ai 2ine 9en$-enul. 72ser#0 !0 -i!ul #rte= se de&lasa <n!et &e !er@ ur-a tre!erii sale 9iind -ar!at0 !lar de dist$rsiunile 2en6il$r de n$ri. C/i &uteai 9$arte u;$r <n!4i&ui !0 degetul lui "u-ne6eu !$2$rse din #06du4@ trasnd $ linie &e n$ri. C4iar Ra=asing4e@ !are <n/elegea &rin!i&iile de 2a60 ale !$ntr$lului -ete$r$l$gi!@ nu a#ea idee !0 $ ase-enea &re!i6ie era &$si2il0 <n &re6entA $ri!u-@ se -ndrea !u 9a&tul !0 <n ur-0 !u &atru6e!i de ani@ =u!ase un r$l <n reali6area lui. Nu 9usese u;$r s0 !$n#ing0 ulti-ele su&er&uteri s0 renun/e la 9$rt0re/ele l$r $r2itale ;i s0 le &redea Aut$rit0/ii ,ete$ ,$ndiale@ <n !eea !e 9usese E da!0 si-2$lul &utea 9i e:tins <ntr(att E ulti-ul ;i !el -ai dra-ati! e:e-&lu de trans9$r-are a s02iil$r <n &luguri. A!u- laserii !are alt0dat0 a-enin/aser0 $-enirea <;i dire!/i$nau ra6ele <n &$r/iuni !u gri=0 sele!tate ale at-$s9erei@ $ri &e /inte a2s$r2ante de !0ldur0 <n regiuni <nde&0rtate ale Terrei. 1nergia l$r era ne<nse-nat0 9a/0 de !ea a !elei -ai -i!i 9urtuniA dar t$t a;a este energia unei &ietre !are de!lan;ea60 a#alan;a@ sau a singurului neutr$n r0s&un60t$r de &$rnirea rea!/iei <n lan/. "in!$l$ de a!este lu!ruri@ Ra=asing4e nu !un$;tea ni-i! <n &ri#in/a detaliil$r te4ni!e@ e:!e&tnd 9a&tul !0 i-&li!au re/ele de sateli/i de $2ser#a/ie@ ;i !$-&utere !e &0strau <n !reierele l$r ele!tr$ni!e -$dele ale at-$s9erei terestre@ ale us!atului ;i -0ril$r. Se si-/i $are!u- ase-eni unui $- &ri-iti# e:ta6iat <naintea -inunil$r te4n$l$giei@ <n #re-e !e ur-0rea -i!ul !i!l$n -i;!ndu(se 4$t0rt s&re #est@ &n0 !e el dis&0ru din!$l$ de linia gra/i$as0 a &al-ieril$r@ !4iar <n interi$rul 4$tarel$r gr0dinil$r &l0!erii. C;i ridi!0 $!4ii s&re in#i6i2ilii ingineri ;i $a-eni de ;tiin/0 g$nind <n =urul lu-ii <n &aradisul l$r arti9i!ial. G 1:tre- de i-&resi$nant@ r$sti. "ar s&er !0 ;ti/i e:a!t !e 9a!e/iH 2%. Rulet0 $r2ital0 G Tre2uia s0(-i dau sea-a !0 se a9l0 <ntr(unul din a!ele a&endi!e te4ni!e la !are nu -( a- uitat del$!@ s&use 2an!4erul !u glas =alni!. A!u- !0 a/i &ri-it <ntregul ra&$rt@ a; #rea s0 ;tiu r0s&unsul. Cntre2area du-nea#$astr0 -(a nelini;tit. G 1ste de $ e#iden/0 str0lu!it$are@ e:!la-0 ,$rgan. Ar 9i 9$st !a6ul s0 -0 gndes! singur la s$lu/ie. Di a; 9i 90!ut($@ e#entual@ <;i s&use !u destul0 <n!redere <n sine. Cn -inte re#06u din n$u si-ul0rile &e !$-&uter ale <ntregii stru!turi uria;e@ #i2rnd !a $ !$ard0 de #i$ar0 &e -0sur0 !e $s!ila/iile !u lungi-i de $re g$neau de &e P0-nt &e $r2it0 ;i se re9le!tau <na&$i. Su&ra&us l$r &entru a suta $ar0@ #06u #e!4iul 9il- al &$dului dansat$r. A!$l$ se g0seau t$ate indi!iile ne!esare. G P4$2$s tre!e &e lng0 turn la 9ie!are uns&re6e!e $re ;i 6e!e -inute@ dar din 9eri!ire nu se -i;!0 -ereu <n a!ela;i &lan@ alt-interi a- a#ea $ !$li6iune la 9ie!are tre!ere. Peri$adele !riti!e sunt &re!is &re#i6i2ile@ la -ii-e de se!und0. Li9tul@ !a $ri!e !$nstru!/ie@ nu e $ stru!tur0 !$-&let rigid0. Are $ 9re!#en/0 de re6$nan/0 &r$&rie@ !al!ula2il0 la 9el de &re!is !a $r2itele !$r&uril$r !ere;ti. "e!i@ !e &r$&un inginerii du-nea#$astr0 este s0 a!$rde li9tul@ ast9el <n!t $s!ila/iile sale n$r-ale@ !are $ri!u- nu ar 9i e#itate@ s0(l /in0 de&arte de P4$2$s. "e 9ie!are dat0 !nd satelitul #a tre!e &e lng0 stru!tur0@ a!easta nu se #a a9la a!$l$A #a 9i de#iat0 9a/0 de 6$na &ri-e=di$as0 !u !/i#a 5il$-etri. La !a&0tul !el0lalt al !ir!uitului se l0s0 $ t0!ere lung0.

G Nu e t$!-ai !a6ul s0 $ s&un@ r$sti 2an!4erul <ntr(un tr6iu@ dar -i s(a 90!ut &0rul -0!iu!0 <n !a&. ,$rgan rse. G Pre6entat0 a;a dire!t@ sea-0n0 <ntr(ade#0r E !u- i se s&uneaI G Cu $ rulet0 ruseas!0. Cns0 /ine/i -inte@ a#e- de(a 9a!e !u -i;!0ri e:a!t &re#i6i2ile. 8$- ;ti <nt$tdeauna unde se g0se;te P4$2$s@ iar de&lasarea turnului $ &ute- !$ntr$la 9$arte si-&lu &rin &r$gra-area ade!#at0 a tra9i!ului. LF$arte si-&luM@ <;i s&use <n sine ,$rgan@ nu era t$!-ai !u#ntul &$tri#it@ dar $ri!ine <;i d0dea sea-a !0 te4ni! era &$si2il. A&$i <n -inte <i 9ulger0 $ anal$gie att de &er9e!t0 ;i t$tu;i att de a2surd0@ <n!t a&r$a&e i62u!ni <n rs. Nu E nu se 90!ea s0 $ -en/i$ne6e 2an!4erului. "in n$u se <na&$iase &e P$dul Ta!$-a@ de a!east0 dat0 <ntr($ lu-e a 9ante6iei. C$-anda un #as !e tre2uia s0 trea!0 &e su2 ar!ul de -etal@ du&0 un $rar e:tre- de regulat. "in ne9eri!ire@ !atargul era -ai lung !u un -etru. Ni!i $ &r$2le-0. Cnainte !a #asul s0 a=ung0 dedesu2t@ !te#a !a-i$ane grele ar 9i 9$st tri-ise &e &$d@ la inter#ale atent !al!ulate !a s0 se &$tri#eas!0 !u 9re!#en/a de re6$nan/0 a !$nstru!/iei. 7 und0 sla20 ar 9i alergat de(a lungul ;$selei@ de la un &il$n la altul@ !reasta !al!ulat0 ast9el <n!t s0 !$in!id0 !u s$sirea #asului. Ast9el !atargul #a tre!e &e dedesu2t@ !u $ -ar=0 de nu-ai !/i#a !enti-etri. La $ s!ar0 de -ii de $ri -ai -are@ la 9el ur-a P4$2$s s0 e#ite turnul ridi!at <n s&a/iu de &e #r9ul lui ,$ns Pa#$nis. G Sunt 9eri!it s0 a- asigurarea du-nea#$astr0@ dar !red !0 a; #eri9i!a &ers$nal &$6i/ia lui P4$2$s <nainte de a 9a!e $ !0l0t$rie@ r0s&unse 2an!4erul. G Atun!i #e/i 9i sur&rins s0 a9la/i !0 unii din tinerii ;i str0lu!i/ii du-nea#$astr0 $a-eni de ;tiin/0 E str0lu!i/i sunt !u siguran/0@ iar tineri &resu&un !0 sunt dat$rit0 e:tra$rdinarei <ndr06neli d$#edite E #$r s0 9$l$seas!0 &eri$adele !riti!e !a $ atra!/ie turisti!0. C$nsider0 !0 &$t intr$du!e ta:e s&e!iale &entru #i6i$narea lui P4$2$s tre!nd &e(al0turi !u !te#a -ii de 5il$-etri &e $r0. Un s&e!ta!$l 9$r-ida2il@ nu sunte/i de &0rereI G Pre9er s0 -i(l i-agine6 de de&arte. "ar &$si2il !a ei s0 ai20 dre&tate. 7ri!u-@ sunt u;urat s0 aud !0 e:ist0 $ s$lu/ie. Di t$t$dat0 9eri!it s0 $2ser# !0 agrea/i &r$ie!tul n$stru. S0 <nse-ne asta !0 &ute- a;te&ta $ de!i6ie <n !urndI G 7 a#e/i i-ediat@ re&li!0 ,$rgan. Cnd <n!e&e- trea2aI 2'. N$a&tea dinainte de 8esa5. Cn!0 -ai era !$nsiderat0@ du&0 d$u06e!i ;i ;a&te de se!$le@ !ea -ai s9nt0 6i din !alendarul ta&r$2an. P$tri#it legendei@ &e luna &lin0 a lui -ai se n0s!use 3udd4a@ t$t atun!i atinsese ilu-inarea ;i -urise. "e;i &entru -a=$ritatea $a-enil$r@ 8esa5(ul nu se-ni9i!a -ai -ult de!t !ealalt0 -are s0r20t$are a unei =u-0t0/i de lu-e@ Cr0!iunul@ ea !$ntinua s0 r0-n0 $ 6i de -edita/ie ;i lini;te. "e -ul/i ani@ Centrul de C$ntr$l ,us$ni! garantase !0 <n n$&/ile dinainte ;i du&0 8esa5 nu #a &l$ua. Di a&r$a&e t$t de atun!i@ Ra=asing4e &le!0 <n 7ra;ul de Aur !u d$u0 6ile <naintea lunii &line@ <ntr(un &elerina= -enit s0(i <-&r$s&0te6e an de an s&iritul. 1#ita 8esa5(ul <nsu;iA <n 6iua res&e!ti#0@ Rana&ura era &rea agl$-erat0 !u #i6itat$ri@ dintre !are unii l(ar 9i re!un$s!ut !u siguran/0@ &ertur2ndu(i s$litudinea. Nu-ai un $!4i e:tre- de ager ar 9i $2ser#at !0 i-ensa lun0 gal2en0 ridi!at0 deasu&ra d$-uril$r <n !l$&$t ale anti!el$r dag$2e nu a#ea <n!0 $ 9$r-0 &er9e!t !ir!ular0. Lu-ina &e !are $ <-&r0;tia era att de intens0@ <n!t d$ar !/i#a din !ei -ai str0lu!it$ri sateli/i ;i a;tri r0-neau #i6i2ili &e !erul senin. Nu 20tea ni!i $ adiere de #nt.

Se s&une !0 de d$u0 $ri s(a $&rit Kalidasa &e a!est dru- atun!i !nd a &0r0sit &entru t$tdeauna Rana&ura. Pri-a $&rire a 90!ut($ la -$r-ntul lui Fanu-an@ iu2itul t$#ar0; din !$&il0rieA a d$ua la Te-&lul lui 3udd4a ,uri2und. Ra=asing4e se <ntre2ase adesea !t !ura= adunase Regele ast9el E &$ate !4iar <n a!est &un!t@ de$are!e era l$!ul de unde i-ensa 9igur0 s0&at0 <n &iatr0 se #edea !el -ai 2ine. F$r-a <n!linat0 era att de &er9e!t &r$&$r/i$nat0@ <n!t tre2uia s0 te a&r$&ii de 9a/a ei !a s0(i &er!e&i realele di-ensiuni. "e la distan/0 era i-&$si2il s0 reali6e6i !0 &erna &e !are 3udd4a <;i s&ri=inea !a&ul era nu-ai ea -ai <nalt0 de!t un stat de $-. Cu t$ate !0 Ra=asing4e #06use $ 2un0 &arte a lu-ii@ nu !un$;tea ni!i un alt l$! la 9el de &lin de &a!e. Une$ri se si-/ea <n stare s0 r0-n0 a!$l$ $ #e;ni!ie@ su2 str0lu!irea lunii@ !$-&let ru&t de gri=ile ;i 6ar#a #ie/ii. Ni!i$dat0 nu <n!er!ase s0 &0trund0 &rea adn! <n #ra=a te-&lului@ de tea-0 s0 nu $ distrug0@ <ns0 unele din ele-entele ei erau destul de e#idente. Cns0;i &$6i/ia Ilu-inatului@ $di4nindu(se <n s9r;it du&0 $ #ia/0 lung0 ;i n$2il0@ radiind serenitate. Liniile unduit$are ale r$2ei erau e:tra$rdinar de 2lnde ;i de lini;tit$areA &0reau s0 !urg0 din stn!0@ 9$r-nd #aluri de &iatr0 <ng4e/at0. Di@ la 9el !a #alurile -0rii@ rit-ul natural al !ur2el$r l$r de!lan;a instin!te ne!un$s!ute ra/iunii. Cn -$-ente ate-&$rale !a a!esta@ singur !u 3udd4a su2 $ lun0 a&r$a&e &lin0@ Ra=asing4e si-/ea !0 <n/elege <n !ele din ur-0 se-ni9i!a/ia nir#anei E stare de9ini2il0 d$ar &rin nega/ii. 1-$/ii !a 9uria@ d$rin/a@ l0!$-ia nu -ai a#eau &utereA <ntr(ade#0r@ a2ia da!0 erau i-agina2ile. C4iar si-/ul identit0/ii &ers$nale &0rea s0 se t$&eas!0@ !a a2urul !e/ii <naintea s$arelui de di-inea/0. Starea nu &utea s0 /in0 -ult@ 9ire;te. Curnd de#eni !$n;tient de 26itul inse!tel$r@ de l0tratul <nde&0rtat al un$r !ini@ de duritatea re!e a stn!ii &e !are ;edea. Lini;tea nu !$nstituia $ stare de s&irit de durat0. Cu un $9tat@ Ra=asing4e se ridi!0 <n &i!i$are ;i se <ndre&t0 s&re -a;ina &ar!at0 la $ sut0 de -etri <n a9ara 4$tarel$r s9ntului l0!a;. T$!-ai ur!a <n #e4i!ul !nd $2ser#0 -i!a &at0 al20@ att de 2ine de9init0 <n!t &0rea &i!tat0 &e !er@ ridi!ndu(se deasu&ra !$&a!il$r@ <ns&re #est. 1ra !el -ai straniu n$r #06ut de Ra=asing4e E un eli&s$id att de &er9e!t si-etri!@ !u -arginile att de nete6i E <n!t &0rea s$lid. C;i &use <ntre2area da!0 !ine#a nu 62ura !u un aer$&lan &e !erurile ta&r$2aneA <ns0 nu #edea ari&i ;i nu se au6ea ni!i un 6g$-$t de -$t$are. A&$i@ &entru $ !li&0 tre!0t$are@ gndul <l duse -ai de&arte. Cn s9r;it@ Star4$l-er(ii s$siser0. "ar asta@ desigur@ era a2surd. C4iar da!0 reu;iser0 s0(;i de&0;eas!0 &r$&riile se-nale radi$@ n(ar 9i 9$st <n stare s0 tra#erse6e <ntregul Siste- S$lar E ;i s0 !$2$are &e !erurile P0-ntuluiH G F0r0 s0 de!lan;e6e t$ate alar-ele radar <n 9un!/iune. Dtirea s(ar 9i r0s&ndit de -ulte $re. 7are!u- s&re sur&rinderea sa@ Ra=asing4e se si-/i un &i! de6a-0git. Iar <n &re6ent@ <n #re-e !e a&ari/ia se t$t a&r$&ia@ #06u li-&ede !0 era un n$r@ <ntru!t -arginile i se destr0-au u;$r. 8ite6a era i-&resi$nant0A &0rea s0 9ie -nat din s&ate de $ 9urtun0 &r$&rie a sa@ in#i6i2il0 de la s$l. A;adar@ sa#an/ii C$ntr$lului ,us$ni! se &useser0 din n$u &e trea20@ testndu(;i -0iestria <n diri=area #nturil$r. Ce le #a tre!e -ine $are &rin !a&I Se <ntre20 Ra=asing4e. 27. Sta/ia As4$5a. Ce -i!0 &0rea insula de la a!east0 altitudineH Trei6e!i ;i ;ase de -ii de 5il$-etri -ai =$s@ !0l0rind e!uat$rul@ Ta&r$2ane nu ar0ta -ai -are de!t Luna. Cntreaga /ar0 &0rea &rea -i!0 !a s0 !$nstituie $ /int0A ;i t$tu;i el !0uta $ arie <n !entrul ei de -0ri-ea unui teren de tenis.

C4iar ;i ast06i@ ,$rgan nu era !$-&let sigur de -$ti#a/iile sale. Pentru s!$&urile de-$nstra/iei ar 9i &utut 9$arte 2ine s0 9$l$seas!0 Sta/ia Kinte ;i s0 $!4eas!0 -untele Kili-an=ar$ $ri Ken?a. Fa&tul !0 Sta/ia Kinte se g0sea <ntr(unul din !ele -ai insta2ile &un!te ale $r2itei sta/i$nare ;i -ane#ra !$ntinuu !a s0 r0-n0 deasu&ra A9ri!ii Centrale n(ar 9i !$ntat la !ele !te#a 6ile ale e:&eri-entului. 7 #re-e 9usese tentat s0 /inteas!0 C4i-2$ra6$A a-eri!anii se $9eriser0 s0 de&lase6e Sta/ia C$lu-2@ !u $ !4eltuial0 del$! de negli=at@ e:a!t la l$ngitudinea -asi#ului. "ar <n 9inal@ <n &$9ida a!estei <n!ura=0ri@ se <nt$rsese la $2ie!ti#ul s0u ini/ial@ Sri Kanda. 1ra s&re n$r$!ul lui ,$rgan !0@ <n a!east0 e&$!0 a de!i6iil$r asistate de !$-&uter@ !4iar ;i $ sentin/0 a Cur/ii ,$ndiale se $2/inea <ntr(un inter#al de s0&t0-ni. Fire;te@ #i4ara &r$testase. ,$rgan argu-entase <n s!4i-2 !0 un s!urt e:&eri-ent ;tiin/i9i!@ !$ndus &e un teren situat <n a9ara &eri-etrului te-&lului@ 90r0 a &r$du!e 6g$-$t@ &$luare sau $ alt0 9$r-0 de inter9eren/0@ nu re&re6enta $ tul2urare. "a!0 ar 9i 9$st $&rit@ -un!a sa ar 9i 9$st <n #an@ el nu ar a#ea &$si2ilitatea s0(;i #eri9i!e !al!ulele@ iar un &r$ie!t #ital Re&u2li!ii ,arte ar 9i &ri-it $ l$#itura seri$as0. Argu-entul era &lau6i2il ;i ,$rgan <nsu;i <i d0duse !re6are <n !ea -ai -are &arte. La 9el ;i =ude!0t$rii@ !in!i !$ntra d$i. "e;i se &resu&unea !0 nu tre2uiau s0 se lase in9luen/a/i de ast9el de -$ti#e@ -en/i$narea !ert0re/il$r -ar/ieni !$nstituise $ -i;!are inteligent0. Re&u2li!a ,arte a#ea de=a trei &r$!ese !$-&li!ate &e r$l@ iar Curtea $2$sise s0 t$t sta2ileas!0 &re!edente <n legea inter&lanetar0. Cns0 ,$rgan ;tia@ <n adn!ul &0r/ii re!i ;i analiti!e a -in/ii sale@ !0 a!/iunea lui nu era di!tat0 d$ar de l$gi!0. 1l nu era $-ul !are s0 a!!e&te senin <n9rngereaA gestul de s9idare <i $9erise $ anu-e satis9a!/ie. Di t$tu;i la un alt ni#el res&ingea -0runta -$ti#a/ieA un ase-enea gest de !$&il nu era de-n de el. S!$&ul ade#0rat era s0(;i re-$nte6e <n!rederea <n sine@ rea9ir-ndu(;i !redin/a <ntr(un su!!es 9inal. "e;i nu ;tia !nd ;i !u-@ &r$!la-a lu-ii ;i <n!0&0/na/il$r !0lug0ri din interi$rul 6iduril$r str0#e!4i: L,0 #$i <nt$ar!e.M Sta/ia As4$5a !$ntr$la &ra!ti! t$ate !$-uni!a/iile@ -$nit$ri6area -ete$r$l$gi!0@ e!$l$gia ;i tra9i!ul s&a/ial din regiunea Findu(Cat4a?. "a!0 ar 9i <n!etat #re$ !li&0 s0 9un!/i$ne6e@ un -iliard de #ie/i ar 9i 9$st a-enin/ate de de6astru@ iar da!0 9un!/iile nu i(ar 9i 9$st ra&id resta2ilite@ de -$arte. Nu(i de -irare a;adar !0 As4$5a dis&unea de d$i sateli/i de re6er#0 !$-&let inde&enden/i@ 34a2a ;i Sara24ai@ situa/i la $ sut0 de 5il$-etri distan/0. "a!0 $ !atastr$90 de nei-aginat ar 9i distrus t$ate !ele trei sta/ii@ Kinte ;i I-4$te& la #est@ iar C$n9u!ius la est ar 9i &utut s0 inter#in0 &e $ 2a60 de urgen/0. S&e!ia u-an0 <n#0/ase@ din trist0 e:&erien/0@ s0 nu &un0 t$ate $u0le <n a!ela;i !$;. Nu e:istau turi;ti@ #i6itat$ri sau &asageri <n tran6it ai!i@ att de de&arte de P0-nt. A!e;tia <;i re6$l#au &r$2le-ele ;i ad-irau &ri#eli;tile la nu-ai !te#a -ii de 5il$-etri <n0l/i-e@ l0snd $r2ita ge$sta/i$nar0 sa#an/il$r ;i ingineril$r E dintre !are ni!iunul nu -ai &0;ise &e As4$5a !u $ -isiune ;i un e!4i&a-ent att de ne$2i;nuite. C4eia &r$ie!tului >$ssa-er &lutea <n &re6ent <ntr(una din !a-erele de and$!are de -0ri-e -i=l$!ie ale sta/iei@ a;te&tnd ulti-a #eri9i!are <naintea lans0rii. Nu a#ea ni-i! s&e!ta!ular@ iar <n90/i;area ei nu tr0da anii de -un!0 ;i -ili$anele in#estite <n ea. C$nul gri(-etali!@ lung de &atru -etri ;i !u 2a6a de d$i@ &0rea s0 9ie !$nstruit din -etal s$lid. 1ra ne!esar0 $ e:a-inare din a&r$&iere !a s0 de6#0luie 9irele strns <ntre/esute !e a!$&ereau <ntreaga su&ra9a/0. Cntr(ade#0r@ e:!e&tnd -ie6ul ;i 9$ile de &lasti! se&arnd sutele de straturi@ !$nul nu era alt!e#a de!t un g4e- de 4i&er9ila-ent@ !u $ lungi-e de &atru6e!i de -ii 5il$-etri. "$u0 te4n$l$gii de&0;ite ;i t$tal di9erite 9useser0 s!$ase la lu-in0 <n #ederea !$n9e!/i$n0rii a!elui !$n !enu;iu del$! i-&resi$nant. Cu #re$ trei sute de ani <n ur-0@ telegra9ul

su2-arin <n!e&use s0 9un!/i$ne6e <ntins de(a latul 9undului $!eani!. 7a-enii !4eltuiser0 a#eri <nainte de a <n#0/a s0 st0&neas!0 arta <n90;ur0rii -iil$r de 5il$-etri de !a2lu ;i a <ntinderii l$r de la !$ntinent la !$ntinent@ <n#ingnd 9urtuni ;i alte &eri!$le ale -0ril$r. A&$i@ d$ar !u un se!$l -ai tr6iu@ unele din !ele dinti ra!4ete diri=ate 9useser0 !$ntr$late !u a=ut$rul un$r 9ire <ntinse <n ur-a l$r@ <n #re-e !e g$neau s&re /inte !u sute de 5il$-etri &e $r0. ,$rgan <n!er!a a!u- s0 ating0 $ ra60 de a!/iune de $ -ie de $ri -ai -are de!t !ea a a!est$r reli!#e din ,u6eul de R062$i@ ;i $ #ite60 de !in!i6e!i de $ri -ai -are. T$tu;i@ se 2u!ura de $ serie de a#anta=e. Ra!4eta lui a#ea s0 $&ere6e <ntr(un #id &er9e!t &e t$t &ar!ursul traie!t$riei@ e:!e&tnd ulti-a sut0 de 5il$-etri@ ;i era &u/in &r$2a2il !a /inta s0 ini/ie6e a!/iuni de e#itare. "ire!t$rul de $&era/iuni al Pr$ie!tului >$ssa-er atrase aten/ia lui ,$rgan !u $ tuse &u/in stn=enit0. G Cn!0 -ai a#e- $ &r$2le-0@ d$!t$re ,$rgan@ 6ise 9e-eia. Sunte- siguri &e n$i <n !eea !e &ri#e;te !$2$rrea. T$ate testele ;i si-ul0rile &e !$-&uter sunt satis90!0t$are@ du&0 !u- a/i $2ser#at. Re<n90;urarea 9ila-entului e !ea !are <i <ngri=$rea60 &e !ei din Se!uritatea Sta/iei. ,$rgan !li&i re&ede. A!$rdase &rea &u/in0 aten/ie su2ie!tului. P0ruse e#ident !0 re2$2inarea 9ila-entului era $ !4estiune -0runt0 !$-&arat0 !u des90;urarea lui. 1ra ne#$ie@ desigur@ d$ar de un tr$liu ele!tri!@ &re#06ut !u -$di9i!0rile s&e!iale !a s0 -ane#re6e un -aterial att de 9in@ de gr$si-e #aria2il0. Dtia <ns0 !0 <n s&a/iu ni-i! nu tre2uia luat !a sigur@ ;i !0 intui/ia E -ai ales intui/ia unui inginer terestru E se &utea d$#edi un g4id <n;el0t$r. S0 #ede-@ !nd testele se ter-in0@ t0ie- !a&0tul dins&re &0-nt iar As4$5a <n!e&e s0 re2$2ine6e 9ila-entul. Fire;te@ atun!i !nd tragi@ $ri!t de tare@ de !a&0tul unei linii lungi de &atru6e!i de -ii de 5il$-etri@ ni-i! nu se #a <nt-&la $re <ntregi. 8a 9i ne#$ie de $ =u-0tate de 6i !a i-&ulsul s0 ating0 !a&0tul <nde&0rtat ;i !a <ntreg siste-ul s0 &$rneas!0 <n ansa-2lul s0u. "e!i -en/ine- tensiunea. A4H G Cine#a a 90!ut !te#a !al!ule@ !$ntinu0 dire!t$rul de $&era/iuni@ ;i a reali6at !0 <n !li&a <n !are #$- a=unge la #ite6a de regi-@ #$- a#ea !te#a t$ne g$nind s&re sta/ie !u $ -ie de 5il$-etri &e $r0. Asta nu le(a &l0!ut !tu;i de &u/in. G 1 de <n/eles. Cu- #$r s0 &r$!ed0-I G S0 &r$gra-0- $ re<n90;urare -ai lent0@ !u -$-entul !$ntr$lat. "a!0 t$tul -erge &r$st@ e &$si2il s0 ne !ear0 s0 e9e!tu0- $&era/iunea <n a9ara sta/iei. G 8$- 9i <ntr6ia/iI G Nu. A- <n=g4e2at un &lan de urgen/0 !a s0 s!$ate- t$t e!4i&a-entul &rin e!lu60 <n !in!i -inute@ la $ adi!0. G Di #0 #a 9i si-&lu s0(l <n90;ura/iI G 3ine<n/eles. G S&er s0 ai dre&tate. Struna a!easta de &es!uit a !$stat $ gr0-ad0 de 2ani ;i d$res! s0 $ reutili6e6. "ar undeI Se <ntre20 ,$rgan &ri#ind se-iluna !res!0t$are a Terrei. P$ate !0 era -ai 2ine s0 ter-ine &r$ie!tul -ar/ian <nti@ !4iar da!0 <nse-na ani de e:il. 7dat0 !e Pa#$nis de#enea !$-&let $&era/i$nal@ P0-ntul tre2uia s0(i ur-e6e e:e-&lul@ iar ,$rgan nu se <nd$ia !0@ <ntr(un 9el sau altul@ ulti-ele $2sta!$le #$r 9i de&0;ite. Di atun!i !a&etele &r0&astiei &este !are &ri#ea el <n &re6ent se #$r lega@ iar 9ai-a !;tigat0 de >usta# 1i99el <n ur-0 !u trei se!$le #a 9i !$-&let e!li&sat0. 2+. Pri-a !$2$rre. Nu a#ea s0 9ie ni-i! de #06ut #re-e de !el &u/in d$u06e!i de -inute. T$tu;i@ t$/i !ei !e nu erau $2liga/i s0 r0-n0 <n !a-era de !$-and0 se a9lau a9ar0@ !$nte-&lnd !erul. C4iar ,$rgan g0si di9i!il s0 re6iste !uri$6it0/ii@ ;i !$ntinu0 s0 se a&r$&ie <n!et de u;a des!4is0.

Rare$ri la -ai -ult de !/i#a -etri de el se g0sea ulti-ul $&erat$r al lui ,a:ine "u#al@ un tn0r -us!ul$s de a&r$a&e trei6e!i de ani. Ur!ate &e u-erii lui erau uneltele s&e!i9i!e -eseriei sale E !a-ere generi!e de 9il-at <n tradi/i$nalul aran=a-ent 9a/0(drea&ta@ s&ate(stnga@ iar deasu&ra l$r $ s9er0 !u &u/in -ai -are de!t un gra&e9ruit. Antena din interi$rul s9erei 90!ea lu!ruri 9$arte inteligente@ de -ii de $ri &e se!und0@ ast9el <n!t <n &er-anen/0 era a/intit0 !0tre !el -ai a&r$&iat !$-sat@ <n !iuda $ri!0r$r -i;!0ri ale &urt0t$rului ei. La !el0lalt !a&0t al !ir!uitului@ stnd !$n9$rta2il <n studi$ul ;i 2ir$ul ei@ "u#al #edea &rin $!4ii de&0rtatului ei alter eg$ ;i au6ea !u ure!4ile a!estuia E 90r0 s0(;i $2$seas!0 <ns0 &r$&riii &l0-ni <n aerul <ng4e/at. "e a!east0 dat0@ 2ene9i!ia de &artea !ea -ai 2un0 a a9a!erii. Nu se <nt-&la <nt$tdeauna a;a. ,$rgan a!!e&tase !u $ $are!are re/inere. Dtia !0 este $ $!a6ie ist$ri!0 ;i a!!e&tase asigurarea ,a:inei !0 L$-ul -eu nu(/i #a sta <n !aleM. "ar era &er9e!t !$n;tient de lu!rurile !are &uteau de!urge &r$st <ntr($ ase-enea e:&erien/0@ -ai ales &e &ar!ursul ulti-il$r $ sut0 de 5il$-etri ai intr0rii <n at-$s9er0. Pe de alt0 &arte@ ;tia de ase-enea !0 ,a:ine "u#al era <n stare s0 trate6e e;e!ul sau triu-9ul 90r0 sen6a/i$nalis- ie9tin. Ca t$/i -arii re&$rteri@ "u#al nu se deta;a e-$/i$nal de e#eni-entele $2ser#ate. 1ra !a&a2il0 s0 $9ere t$ate &un!tele de #edere@ 90r0 s0 dist$rsi$ne6e sau s0 $-it0 #reun 9a&t !$nsiderat de ea esen/ial. Cu t$ate a!estea@ nu 90!ea ni!i $ <n!er!are s0(;i as!und0 &r$&riile senti-ente@ !4iar da!0 nu le l0sa s0(i in9luen/e6e -un!a. Cl ad-ira en$r- &e ,$rgan@ !u #enera/ia str020tut0 de in#idie a !elui !0ruia <i li&se;te #erita2ila !reati#itate. "e la ter-inarea !$nstru!/iei P$dului >i2raltar@ a;te&tase s0 #ad0 !e #a 9a!e du&0 a!eea inginerulA ;i nu 9usese de6a-0git0. "ar de;i <i ura n$r$! lui ,$rgan@ de &l0!ut nu <l &l0!ea. Cn $&inia ei@ #$in/a ;i li&sa de -il0 a a-2i/iei sale <l 90!eau s0 9ie -ai -ult de!t un $- ;i <n a!ela;i ti-&@ s0 9ie -ai &u/in u-an. Nu se &utea $&ri s0 nu(l !$-&are !u ad=un!tul s0u@ Tarren Kingsle?. Iat0 un $- !u ade#0rat dr0gu/ NL;i un inginer -ai 2un de!t sunt euM@ <i s&usese $dat0 ,$rgan@ a&r$a&e 90r0 s0 glu-eas!0O. Cns0 ni-eni nu a#ea s0 aud0 de Kingsle?A -ereu el #a r0-ne un &alid ;i !redin!i$s satelit al &ri-arei sale $r2it$are. A;a !u- ;i era &er9e!t -ul/u-it s0 9ie. Kingsle? <i e:&li!ase lui "u#al -e!ani!a sur&rin60t$r de !$-&li!at0 a !$2$rrii. La &ri-a #edere@ &0ruse destul de si-&lu s0 arun!i !e#a =$s s&re e!uat$r@ dintr(un satelit ne-i;!at a9lat deasu&ra. "ar astr$dina-i!a era &lin0 de &arad$:uri. "a!0 <n!er!i s0 <n!etine;ti@ te -i;ti -ai re&ede. "a!0 iei !alea !ea -ai s!urt0@ !$nsu-i &rea -ult !$-2usti2il. "a!0 /inte;ti <ntr($ dire!/ie@ !0l0t$re;ti <n alta. Di asta lund <n !$nsidera/ie nu-ai !-&urile gra#ita/i$nale. Ai!i@ situa/ia era -ult -ai !$-&li!at0. Ni-eni nu <n!er!ase #re$dat0 s0 diri=e6e $ S$nd0 s&a/ial0 &us0 s0 des90;$are &atru6e!i de -ii de 5il$-etri de 9ir. T$tu;i &r$gra-ul As4$5a lu!rase &er9e!t@ &n0 =$s la -arginea at-$s9erei. Cn !te#a -inute@ !$ntr$lul la s$l de &e Sri Kanda ur-a s0 &reia !$-anda !$2$rrii 9inale. ,$rgan a#ea t$ate -$ti#ele s0 9ie tensi$nat. G 8an@ 6ise "u#al <n!et dar 9er- &e !ir!uitul &arti!ular. Nu(/i -ai suge degetul. Ar0/i !a un 2e2elu;. ,$rgan tre!u de la indignare la sur&ri60@ !a <n s9r;it s0 se rela:e6e !u un 6-2et &u/in stn=enit. G ,ul/u-es! &entru s9at. Ur0s! s0(-i stri! i-aginea &u2li!0@ r0s&unse. C;i &ri#i =alni! 9alanga li&s0@ <ntre2ndu(se !nd #$r <n!eta iste/ii s0 strige <n !$r LFaH Inginerul arun!at <n aer de &r$&ria &etard0HM "u&0 attea rnduri <n !are(i a#erti6ase &e al/ii@ de#enise negli=ent ;i reu;ise s0 se taie de-$nstrnd &r$&riet0/ile 4i&er9ila-entului. Pra!ti! nu si-/ise del$! durere@ ;i $ in!$n#enien/0 sur&rin60t$r de -i!0. Cntr($ 6i tre2uia s0 <ntre&rind0 !e#aA &ur ;i si-&lu <ns0 nu(;i &utea &er-ite s0 &etrea!0 $ <ntreag0 s0&t0-n0 !$ne!tat la un regenerat$r de $rgane@ d$ar &entru d$i !enti-etri de deget.

G Altitudine d$i(!in!i(6er$@ r$sti $ #$!e !al-0 ;i i-&ers$nal0 de la &u&itrul de !$-and0. 8ite6a s$ndei unu(unu(;ase(6er$ -etri &e se!und0. Tensiunea 9irului n$u0(6er$ la sut0 n$-inal. Para;uta se des!4ide <n d$u0 -inute. "u&0 !li&a de rela:are@ ,$rgan de#eni iar0;i <n!$rdat ;i <n alert0. Ca un 2$:er <n9runtnd un $&$nent ne!un$s!ut@ dar &ri-e=di$s@ nu se a2/inu "u#al s0 gndeas!0. G Care este situa/ia #ntuluiI Cntre20 el. Un alt glas r0s&unse@ de ast0 dat0 de&arte de a 9i i-&ers$nal. G Nu(-i #ine s0 !red. Centrul de C$ntr$l ,us$ni! t$!-ai a trans-is $ &re#i6iune de 9urtun0. G N(a#e- ti-& de glu-e. G Nu glu-es!. A- #eri9i!at. G "ar ne(au garantat !0 nu #a 9i ni!i un #nt -ai &uterni! de trei6e!i de 5il$-etri &e $r0H G Au ridi!at li-ita a!easta la ;ai6e!i E !$re!/ie@ $&t6e!i. Ce#a -erge al nai2ii de &r$st. G Se #ede@ -ur-ur0 "u#al &entru sine. C;i instru!/i$n0 $!4ii ;i ure!4ile distante: Retrage(te unde#a <n s&ate. Nu te #$r <n &rea=-0@ <ns0 s0 nu &ier6i ni-i!. L0sndu(;i re-(ul s0 9a!0 9a/0 a!est$r $rdine $are!u- !$ntradi!t$rii@ lu0 leg0tura !u &r$&riul siste- de in9$r-a/ii. Ci luar0 -ai &u/in de trei6e!i de se!unde s0 des!$&ere !e sta/ie -ete$r$l$gi!0 r0s&undea de !li-atul din regiunea Ta&r$2ane. Di era 9rustrant@ dar nu sur&rin60t$r@ s0 !$nstate !0 ea nu a!!e&ta -esa=e din &artea &u2li!ului general. Tre!nd !$-&etentului s0u &ers$nal sar!ina de a str0&unge 2arierele@ !$-ut0 <na&$i &e -unte. Fu ui-it0 s0 $2ser#e !t de -ult se <nr0ut0/iser0 !$ndi/iile <n s!urtul inter#al de ti-&. Cerul de#enise -ai <ntune!atA -i!r$9$anele <nregistrau #i=elia <n!0 <nde&0rtat0 a 9urtunii. "u#al !un$s!use ase-enea s!4i-20ri 2ru;te ale #re-ii &e -are@ ;i nu $ dat0 &r$9itase de ele <n !$n!ursurile sale. Cns0 a!u- trans9$r-area re&re6enta un g4ini$n 9antasti!. Si-&ati6a !u ,$rgan@ ale !0rui #ise ;i s&eran/e &uteau 9i -0turate de ne&re#06utele E de i-&$si2ilele E ra9ale de #nt. G Altitudine d$i(6er$(6er$. 8ite6a s$ndei unu(unu(!in!i(6er$ -etri &e se!und0. Tensiunea 9irului n$u0(!in!i la sut0 n$-inal. A;adar tensiunea !re;tea. 1:&eri-entul nu &utea 9i $&rit <n a!est stadiuA ,$rgan era $2ligat s0 -earg0 -ai de&arte@ s&ernd <ntr($ -inune. "e;i d$rea s0 <i #$r2eas!0@ "u#al renun/0 s0(l <ntreru&0 &e durata !ri6ei. G Altitudine unu(n$u0(6er$. 8ite6a s$ndei unu(unu(6er$(6er$. Tensiunea 9irului unu( 6er$(6er$ la sut0. "es!4iderea &ri-ei &ara;ute E ACU,H "e!i@ s$nda <;i !$ntinuase dru-ulA <n &re6ent de#enise !a&ti#a at-$s9erei terestre. Pu/inul !$-2usti2il r0-as tre2uia s0 9ie 9$l$sit &entru a $ diri=a <n &lasa de &rindere <ntins0 &e !$asta -untelui. Ca2lurile su&$rtnd a!east0 &las0 #i2rau de=a <n 20taia #ntului. 3rus!@ ,$rgan ie;i din !a2ina de !$ntr$l ;i <;i a/inti &ri#irile asu&ra !erului. A&$i se r0su!i ;i se uit0 dire!t s&re !a-ere. G 7ri!e s(ar <nt-&la@ ,a:ine@ r$sti rar ;i gri=uliu@ testul a reu;it de=a <n &r$&$r/ie de n$u06e!i ;i !in!i la sut0. 3a nu@ n$u06e!i ;i n$u0. A- str020tut $ distan/0 de trei6e!i ;i ;ase de -ii de 5il$-etri ;i au r0-as -ai &u/in de d$u0 sute. "u#al nu r0s&unse. Dtia !0 #$r2ele nu i se adresau ei@ !i siluetei din !$-&li!atul s!aun !u r$tile din a9ara !entrului de !$ntr$l. 8e4i!ulul <;i &r$!la-a $!u&antul: nu-ai un $as&ete &e P0-nt ar 9i a#ut ne#$ie de $ ast9el de instala/ie. "$!t$rii erau ast06i <n stare s0 #inde!e $ri!e de9e!t -us!ular@ <ns0 9i6i!ienii nu a=unseser0 s0 #inde!e gra#ita/ia.

Cte &uteri ;i interese se !$n!entraser0 &e #r9ul a!estui -unteH F$r/ele naturii <nsele@ 3an!a Nar$dn? ,ars@ Re&u2li!a Aut$n$-0 N$rd A9ri!an0@ 8anne#ar ,$rgan Nel <nsu;i $ 9$r/0 a naturiiO ;i a!ei !0lug0ri 2ln6i ;i i-&la!a2ili@ <n !ui2ul l$r 2i!iuit de #nturi. "u#al ;$&ti instru!/iuni re-(ului ei r02d0t$r@ iar !a-era se r$ti <n!et <n sus. A!$l$ era #r9ul@ <n!$r$nat de 6idurile str0lu!it$r de al2e ale te-&lului. I!i(!$l$ &e &ara&e/ii lui reu;ea s0 60reas!0 r$2ele &$rt$!alii 9luturnd <n 9urtun0. "u&0 !u- se a;te&tase@ !0lug0rii &ri#eau. 1:e!ut0 un 6$$- !0tre ei@ su9i!ient de &uterni! !a s0 identi9i!e !4i&uri indi#iduale. "e;i nu(l <ntlnise ni!i$dat0 &e ,a4ana?a5e T4er$ N$ s$li!itare de inter#iu 9usese &$liti!$s de!linat0O@ era <n!re60t$are !0 #a reu;i s0(l re!un$as!0. "ar &relatul nu se #edea ni!0ieri. P$ate se g0sea <n san!tu- san!t$ru-@ !$n!entrndu(;i 9$r-ida2ila #$in/0 <ntr(un e:er!i/iu s&iritual. "u#al nu era sigur0 da!0 &rin!i&alul $&$nent al lui ,$rgan se adn!ise <n !e#a att de nai# !a $ rug0!iune. "a!0 <ns0 se rugase &entru a!east0 -ira!ul$as0 9urtun0@ !ererea era &e !ale s0(i 9ie satis90!ut0. )eii -untelui se tre6eau din a-$r/eal0. 2*. A&r$&iere 9inal0 LTe4n$l$gia a#ansat0 du!e la #ulnera2ilitate !res!ut0. Cu !t $-ul !u!ere;te -ai de&lin Natura Nsi!O@ !u att -ai e:&us de#ine !atastr$9el$r arti9i!iale. N.O Ist$ria re!ent0 adu!e d$#e6i su9i!iente <n a!est sens: s&re e:e-&lu@ s!u9undarea $ra;ului ,arina Cit? N2127O@ &r02u;irea d$-ului T?!4$ 3 N2.*+O@ ru&erea !a2luril$r de re-$r!0 ale i!e2ergului ara2 N2.'2O ;i t$&irea rea!t$rului T4$r N2..*O. Pute- 9i siguri !0 lista #a a#ea !$-&let0ri -ai i-&resi$nante <n #iit$r. P$ate !0 &re#i6iunile !ele -ai <ngr$6it$are sunt !ele !e i-&li!0 9a!t$ri &si4$l$gi!i@ ;i nu d$ar te4ni!i. Cn tre!ut@ un &il$t ne2un sau un /inta; de elit0 era !a&a2il s0 u!id0 d$ar $ -n0 de $a-eniA ast06i@ nu ar 9i di9i!il &entru un inginer 2$lna# s0 asasine6e un $ra;. 1#itarea &e -u!4ie de !u/it a unui ase-enea de6astru de !0tre C$l$nia S&a/ial0 7UNeill II <n 2. 7 a 9$st intensi# !$-entat0. Ast9el de in!idente@ !el &u/in <n te$rie@ ar &utea 9i $!$lite &rin &r$!edee de e!ranare $ri de siguran/0@ de;i -ult &rea adesea ele nu(;i =usti9i!0 denu-irea. 1:ist0 t$tu;i un e#eni-ent e:tre- de interesant@ dar din 9eri!ire rar@ <n !are indi#idul <n !au60 de/ine $ ase-enea &$6i/ie e-inent0@ $ri dis&une de ast9el de &uteri uni!e@ <n!t ni-eni nu reali6ea60 !e se <nt-&l0 &n0 !e nu e &rea tr6iu. "e6astrul &r$dus de ase-enea genii 2$lna#e Nnu &are s0 e:iste un ter-en -ai &$tri#it &entru a(i dese-naO &$ate !u&rinde $ lu-e <ntreag0@ !a <n !a6ul lui A. Fitler N1++*(1* %O. Cntr(un sur&rin60t$r nu-0r de !a6uri@ ni-i! nu se aude des&re a!ti#itatea l$r@ dat$rit0 !$ns&ira/iei de t0!ere <ntre/inut0 de egalii l$r. Un e:e-&lu !lasi! a ie;it de !urnd la su&ra9a/0 $dat0 !u &u2li!area -ult a;te&tatel$r ;i -ult<ntr6iatel$r -e-$rii ale d$a-nei ,a:ine "u#al. C4iar ;i <n &re6ent@ unele as&e!te ale &r$2le-ei nu sunt <n <ntregi-e !lare.M J. K. >$lits?n@ Ci#ili6a/ia ;i re2elii ei@ Praga@ 217% G Altitudine unu(!in!i(6er$. 8ite6a s$ndei n$u0(!in!i. Re&et@ n$u0(!in!i. S!utul ter-i! =etis$nat. Prin ur-are s$nda intrase !u 2ine <n at-$s9er0 ;i s!0&ase de e:!esul de #ite60. 1ra <ns0 &rea de#re-e &entru a s0r20t$ri. Nu nu-ai !0 r0-0seser0 de &ar!urs $ sut0 !in!i6e!i de 5il$-etri #erti!ali@ !i ;i trei sute &e $ri6$ntal0 E !u $ #i=elie !u-&lit0 !a s0 !$-&li!e lu!rurile. "e;i !a&sula -ai !$n/inea $ -i!0 !antitate de !$-2usti2il@ li2ertatea ei de -ane#r0 era 9$arte li-itat0. "a!0 $&erat$rul rata -untele la &ri-a a&r$&iere@ nu a#ea !u- s0 -ai <n!er!e a d$ua $ar0. G Altitudine unu(d$i(6er$. Cn!0 nu se si-t e9e!te at-$s9eri!e. ,i!u/a s$nd0 !$2$ra des90;urndu(se din !er !a un &0ian=en alune!nd &e s!ara sa de -0tase. S&er !0 au su9i!ient 9ila-ent@ gndi "u#al. Ct de <ngr$6it$r ar 9i !a a!esta s0 se ter-ine

la nu-ai !/i#a 5il$-etri de /int0H Ast9el de tragedii se <nt-&laser0 !u &ri-ele !a2luri su2-arine. G Altitudine $&t(6er$. A&r$&iere n$-inal0. Tensiune unu(6er$(!in!i la sut0. Curent sla2 de aer. A;adar@ &0tura su&eri$ar0 a at-$s9erei <n!e&ea s0(;i 9a!0 si-/it0 &re6en/a@ !4iar da!0 &e -$-ent nu-ai sensi2ilel$r instru-ente de la 2$rdul s$ndei. Un teles!$& tele!$-andat de -i!i di-ensiuni 9usese instalat lng0 &un!tul de !$ntr$l@ iar a!u- ur-0rea aut$-at !a&sula <n!0 in#i6i2il0. ,$rgan se <ndre&t0 s&re el@ iar re-(ul re&$rterei <l ur-0 !a $ u-2r0. G Se #ede !e#aI D$&ti "u#al du&0 !te#a se!unde. ,$rgan !l0tin0 ner02d0t$r din !a& ;i !$ntinu0 s0 se uite <n $!ular. G Altitudine ;ase(6er$. "e&lasare stnga. Tensiunea unu(6er$(!in!i la sut0 E !$re!/ie@ unu(unu(6er$ n$-inal. Cn li-itele ad-ise@ s$!$ti "u#al. "ar lu!rurile <n!e&user0 s0 se -i;te sus@ <n !ealalt0 &arte a strat$s9erei. Cu siguran/a@ ,$rgan a#ea a!u- s$nda <n !-&ul #i6ual. G Altitudine !in!i(!in!i. "$u0 se!unde i-&uls de !$re!/ie. G A- &rins($H 1:!la-0 ,$rgan. Ci #0d =etul. G Altitudine !in!i(6er$. Tensiune unu(d$i(!in!i la sut0. >reu de -en/inut &e traie!t$rie. "e#ia/ie u;$ar0. 1ra de ne!$n!e&ut !a@ la -ai &u/in de !in!i6e!i 5il$-etri de $2ie!ti#@ !a&sula s0 nu(;i <n!4eie !0l0t$ria de trei6e!i ;i ;ase de -ii de 5il$-etri. Cns0 !te a#i$ane ;i na#e s&a/iale nu e;uaser0 &e ulti-ii -etriI G Altitudine &atru(!in!i. 8nt &uterni! de 9$r9e!are. "in n$u de#iere de la !urs. Trei se!unde i-&uls. G A- &ierdut($@ r$sti ,$rgan de6gustat. N$ri &e dire!/ie. G Altitudine &atru(6er$. "e#ia/ie -are. Tensiune de #r9 la unu(!in!i(6er$ la sut0. Re&et@ unu(!in!i(6er$ la sut0. Asta suna &r$st. "u#al ;tia !0 &un!tul de ru&ere se g0sea la d$u0 sute de &r$!ente. 7 s-u!itur0 -ai &uterni!0 ;i e:&eri-entul s(ar 9i ter-inat. G Altitudine trei(!in!i. 8ntul se <nte/e;te. I-&uls $ se!und0. Re6er#a de !$-2usti2il a&r$a&e e&ui6at0. Tensiune <n !re;tere. ,0rit0 la unu(;a&te(6er$ la sut0. Cn!0 trei6e!i de &r$!ente ;i !4iar a!ea in!redi2il0 9i2r0 se #a ru&e@ !a $ri!e -aterial la !are s(a de&0;it tensiunea l$ngitudinal0. G "istan/0 trei(6er$. Tur2ulen/a se a!!entuea60. "e#iere -are s&re stnga. I-&$si2il de !al!ulat !$re!/ia. ,i;!0ri 9$arte inegale. G 7 #0dH Strig0 ,$rgan. A ie;it din n$riH G "istan/0 d$i(!in!i. Nu a#e- su9i!ient !$-2usti2il !a s0 reintr0- &e traie!t$rie. "e#ia/ie esti-ati#0 de trei 5il$-etri. G Nu !$ntea60. Las($ s0 !ad0 $riunde &$/iH Strig0 ,$rgan. G Ct de !urnd &$si2il. "istan/a d$i(6er$. F$r/a #ntului !re;te. Pierde- din sta2ilitate. Sar!ina a <n!e&ut s0 se r$teas!0. G "0 dru-ul la 9rn0. Las0 !a2lul s0 se des90;$are li2erH G Re6$l#at@ r$sti glasul <nne2unit$r de !al-. "u#al ;i(ar 9i <n!4i&uit !0 $ -a;in0 era !ea !are #$r2ea da!0 nu ar 9i ;tiut !0 ,$rgan <-&ru-utase unul din !ei -ai 2uni !$ntr$l$ri de tra9i! s&a/ial &entru e:&eri-ent.

G "e9e!/iune la distri2uit$r. R$ta/ia sar!inii este a!u- de !in!i re#i &e se!und0. Ca2lul &r$2a2il r0su!it. Tensiune unu($&t(6er$ la sut0. Unu(n$u0(6er$. "$i(6er$(6er$. "istan/a unu( !in!i. Tensiune d$i(unu(6er$. "$i(d$i(6er$. "$i(trei(6er$. Nu -ai &$ate dura -ult@ se 9r0-nt0 "u#al. "$ar 6e!e 5il$-etri ;i !a2lul 2leste-at se r0su!ise <n =urul s$ndei. G Tensiune 6er$. Re&et@ 6er$. Asta era. Firul &lesnise@ iar a!u- &r$2a2il ;er&uia <na&$i s&re stele. F0r0 <nd$ial0 $&erat$rii de &e As4$5a ur-au s0(l <n90;$are la l$!@ <ns0 "u#al <n/elesese su9i!ient din te$rie !a s0(;i dea sea-a !0 $&era/iunea a#ea s0 9ie lung0 ;i !$-&li!at0. Iar -i!a s$nd0 se #a &r02u;i unde#a &e !-&iile sau =unglele insulei Ta&r$2ane. T$tu;i@ a;a !u- de!larase ,$rgan@ su!!esul de&0;ise n$u06e!i ;i !in!i la sut0. "ata #iit$are@ 90r0 #nt. G Iat($H Strig0 !ine#a. 7 stea str0lu!it$are se a&rinsese <ntre d$u0 gali$ane de n$ri na#ignd &e !er. Ar0ta !a un -ete$rit de 6i@ !06nd &e &0-nt. Cn -$d ir$ni!@ de &ar!0 ;i(ar 9i 20tut =$! de !$nstru!t$ri@ ra!4eta lu-in$as0 instalat0 &e !a&sul0 <n s!$&ul asist0rii -ane#rel$r ter-inale se de!lan;ase aut$-at. 1i 2ine@ <n!0 -ai &utea 9i de 9$l$s@ a=utnd la l$!ali6area e&a#ei. Re-(ul lui "u#al &i#$t0 <n!et@ ast9el !a ea s0 #ad0 astrul <n9l0!0rat tre!nd de -unte ;i dis&0rnd s&re est. 1sti-0 $ ateri6are la !ir!a !in!i 5il$-etri distan/0. G "u(-0 <na&$i la ,$rgan@ 6ise ea. 8reau s0 dis!ut !u el. Inten/i$nase s0 &r$nun/e !te#a re-ar!i $&ti-iste E su9i!ient de tare !a s0 9ie au6ite de 2an!4erul -ar/ian E e:&ri-ndu(;i !$n#ingerea <n reu;ita de&lin0 a ur-0t$arei !$2$rri. Cn!0 <;i &reg0tea -i!ul dis!urs@ !nd de$dat0 t$tul i se ;terse din -inte. A#ea s0 re#ad0 e#eni-entele ulti-el$r trei6e!i de se!unde de attea $ri &n0 !nd a#ea s0 le !un$as!0 &e de r$st. "ar ni!i$dat0 nu #a 9i sigur0 !0 le <n/elesese <ntreaga se-ni9i!a/ie. 3.. Legiunile Regelui. 8anne#ar ,$rgan se $2i;nuise !u <ntr6ierile E !u de6astrele !4iar E iar a!esta !$nstituia@ s&era el@ unul -in$r. >ri=a lui &rin!i&al0@ &ri#ind -ete$rul dis&0rnd <n s&atele -untelui@ era a!u- !a Nar$dn? ,ars s0 nu !$nsidere 2anii ir$si/i. 72ser#at$rul &0trun60t$r din s!aunul &e r$tile 9usese e:tre- de ne!$-uni!ati#A gra#ita/ia Terrei &0ruse s0(i i-$2ili6e6e li-2a la 9el de 2ine !a &i!i$arele. "e ast0 dat0 t$tu;i el se adres0 inginerului@ <nainte !a ,$rgan s0 #$r2eas!0: G 7 singur0 <ntre2are@ dr. ,$rgan. Dtiu !0 a!east0 9urtun0 este 90r0 &re!edent E dar s(a <nt-&lat. Prin ur-are &$ate sur#eni ;i <n #iit$r. Ce #a 9i da!0 se <nt-&l0 du&0 !$nstru!/ia TurnuluiI ,$rgan gndi 9e2ril. 1ra i-&$si2il s0 dea un r0s&uns &re!is <ntr(un inter#al de ti-& att de s!urt@ ;i <n!0 <i #enea greu s0 dea !re6are e#eni-entel$r. G Cn !el -ai r0u !a6 ar tre2ui s0 sus&end0- $&era/iunile $ s!urt0 &eri$ad0@ !0!i &$t a&are de#ia/ii de &$6i/ie. Ni!i $ 9$r/0 e$lian0 de la a!east0 altitudine nu e !a&a2il0 s0 &un0 <n &eri!$l <ns0;i stru!tura Turnului. C4iar ;i 9irul n$stru ar 9i 9$st <n &er9e!t0 siguran/0 da!0 a- 9i reu;it s0(l an!$r0-. S&era s0 9ie $ anali60 !$re!t0A &este !te#a -inute Tarren Kingsle? ur-a s0(l in9$r-e6e da!0 era ade#0rat sau nu. S&re u;urarea lui@ 2an!4erul re&li!0 !u a&arent0 satis9a!/ie: G ,ul/u-es!. 1 t$t !e a- d$rit s0 a9lu. ,$rgan se 4$t0rse@ t$tu;i@ s0 insiste: G Iar &e ,untele Pa#$nis@ 9ire;te@ $ ast9el de &r$2le-0 nu ar 9i &$si2il0. "ensitatea at-$s9eri!0 de a!$l$ este de $ sut0 de $ri.

"e 6e!i de ani nu -ai au6ise sunetul !are <i i62i <n &re6ent ti-&anele@ dar era unul din a!elea !e nu &uteau 9i uitate ni!i$dat0. C4e-0rile i-&eri$ase@ a!$&erind urletul 9urtunii@ <l trans&$rtar0 &e ,$rgan de !ealalt0 &arte a &lanetei. Nu se -ai a9la &e #ersantul 20tut de #nturi al -untelui. Se g0sea su2 d$-ul Fagiei S$&4ia@ &ri#ind uluit ;i !u ad-ira/ie -un!a un$r $a-eni -$r/i de ;ais&re6e!e se!$le. Iar <n ure!4ile lui 20tea &uterni!ul !l$&$t !are(i !4e-ase $dat0 &e !redin!i$;i la rug0!iune. A-intirea Ista-2ulului se di6$l#0. Se tre6i <na&$i &e -unte@ -ai <n!ur!at ;i -ai !$n9u6 !a $ri!nd. Ce(i s&usese !0lug0rulI C0 darul de r0u augur al lui Kalidasa t0!use se!$le de(a rndul@ ;i !0(i 9usese &er-is s0 #$r2eas!0 d$ar <n #re-e de de6astruI Ai!i nu a#usese l$! ni!i un de6astruA 2a din &un!tul de #edere al -0n0stirii@ se <nt-&lase e:a!t &e d$s. 7 !li&0@ lui ,$rgan <i tre!u &rin -inte &$si2ilitatea stn=enit$are !a s$nda s0 se 9i &r02u;it <n in!inta te-&lului. "ar nu@ era i-&$si2il. Ratase #r9ul !u !/i#a 5il$-etri 2uni. Di@ <n $ri!e !a6@ re&re6enta un $2ie!t &rea -i! !a s0 &r$#$a!e &agu2e seri$ase@ =u-0tate !06nd@ =u-0tate &lutind &e !er. Se uit0 s&re -0n0stire@ unde #$!ea -arelui !l$&$t <n!0 <n9runta #i=elia. R$2ele &$rt$!alii dis&0ruser0 de &e &ara&e/iA nu se #edea ni!i un !0lug0r. Ce#a atinse deli!at $2ra6ul lui ,$rgan ;i el <l d0du de$&arte !u un gest re9le: al -inii. Ci #enea greu s0 ;i gndeas!0 <n #re-e !e dang0tul durer$s u-&lea aerul ;i(i l$#ea rit-i! !reierul. Se <ntre20 da!0 nu ar 9i &r$!edat 2ine s0 -earg0 la te-&lu ;i s0(l <ntre2e &$liti!$s &e ,a4ana?a5e T4er$ !e se <nt-&lase. Cn!0 $ dat0 si-/i a!ea atingere -0t0s$as0@ u;$ar0@ &e $2ra6@ iar de a!east0 dat0 60ri $ &at0 gal2en0 !u !$l/ul $!4iului. Rea!/iile sale 9useser0 <nt$tdeauna ra&ideA <ntinse -na ;i nu d0du gre;. Inse!ta 60!ea stri#it0 <n &al-a sa@ renun/nd la ulti-ele se!unde ale e9e-erei sale #ie/i !4iar <n ti-& !e ,$rgan &ri#ea ;i Uni#ersul &e !are el <l !un$s!use &0ru s0 tre-ure ;i s0 se t$&eas!0 <n =ur. ,ira!ul$asa lui <n9rngere se trans9$r-ase <ntr($ #i!t$rie <n!0 -ai ine:&li!a2il0. T$tu;i nu <n!er!a ni!i $ sen6a/ie de triu-9@ d$ar !$n9u6ie ;i ui-ire. "e$are!e a!u- <;i a-intea legenda 9luturil$r aurii. Purta/i de #nt@ !u sutele ;i -iile@ erau -0tura/i &e 9a/a -untelui@ !a s0 -$ar0 <n #r9ul s0u. Cn !ele din ur-0@ legiunile lui Kalidasa <;i atinseser0 s!$&ul E ;i se r062unaser0. 31. 1:$d G Ce s(a <nt-&latI Cntre20 Dei!ul A2dulla4. Iat0 $ <ntre2are la !are nu #$i &utea r0s&unde ni!i$dat0@ <;i s&use ,$rgan <n sinea lui. Re&li!0 <ns0 !u #$!e tare: G ,untele ne a&ar/ine@ d$-nule Pre;edinte. C0lug0rii au <n!e&ut de=a s0 &le!e. 1ste in!redi2il. Cu- &$ate $ legend0 de d$u0 -ii de ani.I Cl0tin0 din !a& nedu-erit. G "a!0 su9i!ient de -ul/i !red <ntr($ legend0@ atun!i ea de#ine ade#0r. G Presu&un !0 da. "ar sunt ;i alte ele-ente &e lng0 ea. Cntregul lan/ de <nt-&l0ri &are i-&$si2il. G Un !u#nt ris!ant. Per-ite(-i s0(/i ist$rises! $ &$#esti$ar0. Un &rieten drag@ un -are sa#ant ast06i -$rt@ $2i;nuia s0 -0 ta!4ine6e a9ir-nd !0@ de$are!e &$liti!a !$nstituie arta &$si2ilului@ atrage d$ar -in/i de -na a d$ua. Cele de -na <nti@ de!lara el@ sunt interesate nu-ai de i-&$si2il. Di ;tii !e i(a- r0s&unsI G Nu@ 6ise ,$rgan &$liti!$s ;i &re#i6i2il. G C0 a#e- -are n$r$! 9iind att de -ul/i de -na a d$ua@ !0!i !ine#a tre2uie s0 !$ndu!0 lu-ea. 7ri!u-@ da!0 i-&$si2ilul s(a <nt-&lat@ tre2uie s0(l a!!e&/i &lin de gratitudine.

Cl a!!e&t@ gndi ,$rgan@ dar !u re/inere. 1:ist0 !e#a 9$arte straniu !u un Uni#ers unde !/i#a 9luturi -$r/i &$t !$ntra2alansa un turn de un -iliard de t$ne. Di -ai era r$lul ir$ni! =u!at de 8enera2ilul Para5ar-a@ !are <n &re6ent !u siguran/0 se si-/ea &i$nul un$r 6ei -ali/i$;i. Ad-inistrat$rul Centrului de C$ntr$l ,us$ni! se ar0tase &lin de !0in/0@ iar ,$rgan <i a!!e&tase s!u6ele !u ne$2i;nuita gra/ie. "esigur@ d0dea !re6are 9a&tului !0 str0lu!itul d$!t$r C4$a- >$ld2erg re#$lu/i$nase -i!r$-ete$r$l$gia@ !0 ni-eni nu <n/elesese !e 90!ea@ ;i !0 <n 9inal a!esta su9erise $ de&resiune ner#$asa !4iar <n ti-& !e(;i des90;ura e:&erien/ele. Nu se #a -ai <nt-&la din n$u. ,$rgan <;i e:&ri-ase s&eran/a@ 9$arte sin!er0@ <n <ns0n0t$;irea sa#antului@ ;i &0strase su9i!ient din instin!tele sale 2ir$!rati!e !a s0 stre!$are $ alu6ie la #iit$are !$ntraser#i!ii din &artea C$ntr$lului ,us$ni!. Ad-inistrat$rul ter-inase -ul/u-ind <n!0 $ dat0@ 90r0 <nd$ial0 -irat de sur&rin60t$area gener$6itate a lui ,$rgan. G "in !uri$6itate@ unde se du! !0lug0riiI Cntre2a Dei!ul. Le(a; &utea $9eri $s&italitate ai!i. Cultura n$astr0 a &ri-it <nt$tdeauna alte religii !u 2ra/ele des!4ise. G Nu ;tiu ni!i eu ;i ni!i A-2asad$rul Ra=asing4e. Cnd l(a- <ntre2at@ -i(a r0s&uns !0 se #$r des!ur!a. Un $rdin !are a tr0it 9rugal trei -ii de ani nu e t$!-ai s0ra!. G F--. Atun!i &$ate ar 9i 2ine sa 9$l$si- &u/in din a#erea l$r. A!est &r$ie!/el al du-itale de#ine t$t -ai s!u-& !u 9ie!are <ntre#edere. G Nu !4iar@ d$-nule Pre;edinte. Ulti-a esti-are in!lude $ !i9r0 &ur !$nta2il0 &entru $&era/iunile s&a/iale de adn!i-e@ &e !are Nar$dn? ,ars a <n!u#iin/at s0 $ 9inan/e6e. 8$r l$!ali6a un aster$id !ar2$ni! ;i <l #$r adu!e &e $r2ita terestr0. Au -ai -ult0 e:&erien/0 <n a!est gen de $&era/iuni ;i ast9el re6$l#0 una din &r$2le-ele n$astre &rin!i&ale. G Iar !ar2$nul &entru &r$&riul l$r turnI G Au re6er#e neli-itate &e "ei-$s@ e:a!t a!$l$ unde e ne#$ie de ele. Nar$dn? a <n!e&ut de=a &r$s&e!tarea un$r terenuri -iniere@ !u t$ate !a &r$!esul &r$&riu(6is se #a des90;ura <n a9ara satelitului. G Cndr06nes! s0 <ntre2@ de !eI G "at$rita gra#ita/iei. C4iar ;i "ei-$s &re6int0 $ a!!elera/ie gra#ita/i$nal0 de !/i#a !enti-etri &e se!und0 la &0trat. Fi&er9ila-entul &$ate 9i 9a2ri!at nu-ai <n !$ndi/ii de i-&$ndera2ilitate. Nu e:ist0 alt0 !ale &entru a garanta $ stru!tur0 !ristalin0 &er9e!t0 su9i!ient de lung0. G ,ul/u-es!@ 8an. C-i dai #$ie s0 te <ntre2 ;i de !e ai s!4i-2at designul de 2a60I C-i &l0!ea -0nun!4iul a!ela ini/ial de &atru tu2uri@ d$u0 <n sus ;i d$u0 <n =$s. Un siste- !lar de -etr$u !$nstituia !e#a !e &ri!e&ea- E !4iar da!0 era r$tit !u n$u06e!i de grade. Nu &entru &ri-a $ar0@ ;i ne<nd$ielni! nu &entru ulti-a@ ,$rgan r0-ase ui-it de -e-$ria 20trnului ;i de <n/elegerea detaliil$r. Nu era ni!i$dat0 2ine s0(l su2esti-e6i. "e;i <ntre20rile sale erau une$ri ins&irate d$ar din si-&l0 !uri$6itate E adese$ri !uri$6itatea ;ireat0 a $-ului att de sigur &e &$6i/ie <n!t nu a#ea ne#$ie s0(;i a&ere i-aginea E nu uita ni!i$dat0 lu!rurile de $ !t de -i!0 i-&$rtan/0. G ,i(e tea-0 !0 &ri-ele n$astre s!4i/e au 9$st $rientate &rea terestru. 1ra- $are!uase-eni &ri-il$r !$nstru!t$ri de aut$turis-e@ !are !$ntinuau s0 &r$du!0 tr0suri 90r0 !ai. A;adar@ &r$ie!tul n$stru a!tual &re#ede un turn &0trat g$l <n interi$r@ !u !te $ !ale de a!!es &e 9ie!are 9a/0. >ndi/i(#0 la el !a la &atru !0i 9erate #erti!ale. Cnd &$rne;te din $r2it0@ latura &0tratului -0s$ar0 &atru6e!i de -etri@ s!06nd la d$u06e!i =$s &e P0-nt. G Ca $ stalag. Stala!. G Stala!tit0. "a@ ;i eu a tre2uit s0 #eri9i!H "in &un!t de #edere ingineres!@ $ 2un0 anal$gie ar 9i !u #e!4iul Turn 1i99el@ <nt$rs in#ers ;i <ntins de $ sut0 de -ii de $ri. G A;a de -ultI

G A&r$:i-ati#. G ,0 r$g@ 20nui !0 nu e:ist0 ni!i $ lege !are s0 s&un0 !0 un turn nu are #$ie s0 atrne de sus <n =$s. G A#e- unul !are ur!0@ a-inti/i(#0 de la $r2ita sin!r$n0 &n0 la -asa de an!$rare@ destinat0 /inerii su2 tensiune a <ntregii stru!turi. G Di Sta/ia de ,i=l$!I S&er !0 nu a/i renun/at la ea. G Nu. Se g0se;te <n a!ela;i l$!@ la d$u06e!i ;i !in!i de -ii de 5il$-etri. G 3ine. Sunt !$n;tient !0 nu #$i a=unge #re$dat0 a!$l$@ <ns0 <-i &la!e s0 -0 gndes! la ea. ,ur-ur0 !e#a <n ara20. ,ai e:ist0 $ legend0@ ;tii@ si!riul lui ,a4$-ed@ sus&endat <ntre P0-nt ;i Paradis. Ca Sta/ia de ,i=l$!. G 8$- &reg0ti un 2an!4et <n !instea du-nea#$astr0@ d$-nule Pre;edinte@ !nd se #a inaugura ser#i!iul. G C4iar da!0 te #ei /ine de &r$gra-@ ;i ad-it !0 <n !a6ul P$dului ai ter-inat -ai de#re-e !u un an@ #$i a#ea n$u06e!i ;i $&t atun!i. Nu@ -0 <nd$ies! !0 #$i reu;i s0 a=ung a!$l$. "ar eu unul #$i reu;i@ <;i s&use 8anne#ar ,$rgan. Cntru!t a!u- ;tiu !0 6eii sunt de &artea -ea@ $ri!ine sau $ri!e ar 9i 6eii a!e;tia. I8. TURNUL 32. 1:&res s&a/ial G A!u- nu !u-#a s0 s&ui !0 nu se #a ridi!a de la &0-nt@ i-&l$r0 Tarren Kingsle?. G A- 9$st tentat@ rse &e <n9undate ,$rgan e:a-innd -a!4eta. S0 ;tii !0 arat0 !a un #ag$n r0sturnat de !ale 9erata. G 1ste e:a!t i-aginea &e !are d$ri- s($ &r$-$#a-@ r0s&unse Kingsle?. Cu-&eri 2iletul <n sta/ie@ de&ui 2aga=ul@ te a;e6i <n 9$t$liul 2as!ulant ;i ad-iri &ri#eli;tea. Sau ur!i <n sal$nul(2ar ;i(/i dedi!i ur-0t$arele !in!i $re 20uturii@ &n0 a=ungi &e ,i=l$!. In!idental@ !e &0rere ai des&re designul interi$r: de!$rul unui Pull-an din se!$lul al n$u0s&re6e!eleaI G Nu ne-ai&$-enit0. 8ag$anele Pull-an n(au a#ut ni!i$dat0 !in!i &$dele !ir!ulare@ &use una &este alta. G Ai 9a!e 2ine s0 le 6i!i !el$r de la &r$ie!tare asta. Di(au &us t$t su9letul <n ilu-inarea !u ga6. G "a!0 #$r nea&0rat un i6 de anti!4itate@ atun!i e l$! de -ai 2ine. A- #06ut $dat0 un 9il- #e!4i !u su2ie!t s&a/ial la ,u6eul de Art0 din S?dne?@ $ na#0 !u $ !a-er0 de $2ser#a/ie !ir!ular0. 1:a!t !e ne tre2uie n$u0. G C/i adu!i a-inte titlulI G A4@ sa -0 gndes!@ !e#a !a S&a!e Tars 2.... Sunt !$n#ins !0 #ei reu;i s0 dai de el. G A- s0 le 6i! &r$ie!tan/il$r s0(l !aute. A!u- 4aide s0 intr0-. 8rei un =$2enI G Nu@ re&li!0 ,$rgan 2rus!. 1ra unul din a#anta=ele de a a#ea $ <n0l/i-e !u 6e!e !enti-etri -ai -i!0 de!t -edia. Intrnd <n si-ulat$r@ se si-/i !u&rins de un 9i$r ad$les!entin de ner02dare. 8eri9i!ase &lanurile@ &ri#ise !$-&uterele =u!ndu(se !u gra9i!e ;i a;e60ri <n s&a/iu E t$tul tre2uia s0 9ie &er9e!t 9a-iliar. Cns0 de a!east0 dat0 era real@ s$lid. Ade#0rat@ nu se #a ridi!a ni!i$dat0 de &e &0-nt@ a;a !u- se s&unea <n glu-a #e!4e. Cns0 <ntr($ 6i@ gea-0na sa #a g$ni &rintre n$ri@ ur!nd <n nu-ai !in!i !easuri &n0 la Sta/ia de ,i=l$!@ situat0 la d$u06e!i ;i !in!i de -ii de 5il$-etri altitudine. Di t$tul !u un !$st de un d$lar de &asager. C4iar ;i <n &re6ent@ era di9i!il s0 a&re!ie6i <ntreaga di-ensiune a a&r$&iatei re#$lu/ii. Pentru &ri-a $ar0@ s&a/iul <nsu;i a#ea s0 de#in0 la 9el de a!!esi2il !a $ri!e &un!t de &e su&ra9a/a Terrei. Peste alte !te#a de!enii@ da!0 !ine#a #a d$ri s0(;i &etrea!0 s9r;itul de s0&t0-n0 &e

Lun0@ lu!rul #a 9i !u &utin/0. Ni!i ,arte nu #a 9i s!$as0 din dis!u/ie. Nu e:istau li-ite &entru &$si2il. ,$rgan se tre6i din #isare <-&iedi!ndu(se de $ 2u!at0 de !$#$r &r$st <ntins0. G S!u6e@ r$sti g4idul. Alt0 idee a &r$ie!tan/il$r E #erdele se &resu&une !0 #a a-inti !0l0t$ril$r de P0-nt. Ta#anul #a 9i al2astru@ din !e <n !e -ai <n!4is s&re eta=ele su&eri$are. Di #$r s0 utili6e6e ilu-inarea indire!t0 &este t$t@ ast9el !a a;trii s0 r0-n0 #i6i2ili. ,$rgan !l0tin0 din !a&. G 7 inten/ie 9ru-$as0@ dar nu /ine. "a!0 #a 9i su9i!ient0 lu-in0 !a s0 se !iteas!0 !$n9$rta2il@ atun!i str0lu!irea #a est$-&a stelele. 1ste ne!esar0 $ se!/iune a sal$nului !are s0 &er-it0 stingerea !$-&let0 a lu-inii. G Fa!e de=a &arte din &lanul 2arului. C$-an6i 20utura ;i te retragi <n s&atele dra&eriil$r. Cn &re6ent se a9lau la eta=ul in9eri$r@ $ <n!0&ere !ir!ular0 de trei -etri <n0l/i-e ;i $&t <n dia-etru. "e =ur <-&re=ur se g0seau t$t s$iul de !utii@ !ilindri ;i &an$uri de !$ntr$l@ &urtnd ins!ri&/ii !a re6er#0 $:igen@ 2aterie@ C.2@ !$n!as$r@ &ri- a=ut$r@ !$ntr$l te-&eratur0. T$tul l0sa !u !laritate i-&resia de &r$#i6$rat@ gata s0 9ie rearan=at <ntr(un -$-ent. G 7ri!ine ar !rede !0 asa-2l0- $ na#0 s&a/ial0@ !$-ent0 ,$rgan. A&r$&$@ !are este ulti-a esti-are a ti-&ului de su&ra#ie/uireI G Atta #re-e !t e:ist0 energie@ !el &u/in $ s0&t0-n0@ !4iar la <ntreaga !a&a!itate de !in!i6e!i de &ers$ane. Ceea !e(i real-ente a2surd@ de #re-e !e $ e!4i&0 de sal#are ar a=unge <n trei $re@ indi9erent da!0 &lea!0 de &e P0-nt sau de &e Sta/ia de ,i=l$!. G Nelund <n sea-0 $ !atastr$90 -a=$r0@ &re!u- $ a#arie a Turnului $ri a ;inel$r. G "a!0 se <nt-&l0 a;a !e#a@ nu !red !0 #a -ai r0-ne !ine#a s0 9ie sal#at. Cn s!4i-2@ da!0 $ !a&sul0 se 2l$!4ea60 din !ine ;tie !e -$ti#@ iar &asagerii nu <nne2unes! ;i nu <ng4it &e l$! t$ate ta2letele n$astre deli!i$ase de 4ran0 !$-&ri-at0@ &r$2le-a l$r !ea -ai -are #a 9i &li!tiseala. 1ta=ul d$i era !$-&let g$l@ li&sit !4iar ;i de 9a!ilit0/i te-&$rare. Cine#a desenase !u !reta un dre&tung4i -are &e &an$ul !ur2at din &lasti! al &eretelui@ s!riind <n interi$r: e!lu6a. G Ai!i #a 9i !a-era de 2aga=e@ de;i nu sunte- siguri da!0 e ne#$ie de atta s&a/iu. "a!0 nu@ &$ate 9i utili6at0 &entru &asageri su&li-entari. 1i@ a!est eta= de#ine -ult -ai interesant. Al treilea ni#el !$n/inea !ir!a 6e!e s!aune ti& a#i$n@ 9ie!are de $ 9$r-0 di9erit0. "$u0 din ele erau $!u&ate de -ane!4ine <n -0ri-e natural0@ un 20r2at ;i $ 9e-eie@ !e ar0tau a2s$lut 2la6a/i de t$at0 &r$!edura. G Pra!ti! ne(a- de!is la a!est -$del@ 6ise Kingsle? indi!nd un 9$t$liu lu:$s@ &re#06ut !u $ -0su/0. "ar -ai <nti #$- 9a!e testele $2i;nuite. ,$rgan l$#i !u &u-nul !0&tu;eala s!aunului. G A stat !ine#a e9e!ti# <n el !in!i $reI G "a@ un #$luntar de $ sut0 de 5il$gra-e. Ni!i $ &r$2le-0. "a!0 lu-ea se #a &lnge@ le #$- adu!e a-inte de 6ilele de &i$nierat din a#ia/ie@ !nd </i tre2uiau !in!i $re nu-ai !a s0 tra#erse6i Pa!i9i!ul. Di desigur@ #$- $9eri !$n9$rtul unei gra#ita/ii reduse &e t$at0 durata !0l0t$riei. 1ta=ul de deasu&ra era identi!@ 90r0 s!aune. Cl str020tur0 ra&id ;i a=unser0 la ni#elul ur-0t$r@ !0ruia <n -$d #i6i2il &r$ie!tan/ii <i a!$rdaser0 !ea -ai -are aten/ie. 3arul &0rea a&r$a&e ter-inat@ iar distri2uit$rul de !a9ea !4iar 9un!/i$na. "easu&ra lui@ <ntr($ ra-0 2$gat $rna-entat0@ tr$na $ gra#ur0 #e!4e de $ ase-enea tul2ur0t$are rele#an/0 <n!t <i lu0 res&ira/ia lui ,$rgan.

7 Lun0 uria;0 d$-ina !$l/ul din stnga sus@ ;i s&re ea g$nea un tren <n 9$r-0 de gl$nte@ tr0gnd &atru #ag$ane. La 9erestrele !$-&arti-entului eti!4etat Clasa Cnti se #edeau &ers$na=e #i!t$riene !u =$2en@ ad-irnd &ri#eli;tea. G Unde ai reu;it s0 $ g0se;tiI Cntre20 ,$rgan !u ad-ira/ie ;i uluire. G Se &are !0 ins!ri&/ia a !06ut din n$u@ -$r-0i Kingsle?@ !0utnd <n s&atele 2arului. A4a@ iat($H Ci <ntinse lui ,$rgan $ 2u!at0 de !art$n &e !are se g0sea ti&0rit@ !u ni;te !ara!tere de-$date: TR1NURI PR7I1CTIL CU "1STINAQIA LUNA. >ra#ur0 la edi/ia din 1++1 a r$-anului "e la P0-nt la Lun0 <n *7 $re ;i 2. -inute ;i $ !0l0t$rie <n =urul Lunii de Jules 8ernes G C-i &are r0u@ dar nu l(a- !itit@ re!un$s!u ,$rgan du&0 !e a2s$r2i in9$r-a/ia. P$ate -( ar 9i s!utit de $ -ul/i-e de ne!a6uri. A; #rea s0 ;tiu <ns0 !u- a reu;it 90r0 ;ineI G Nu tre2uie s0(i a!$rd0- lui Jules &rea -ult !redit@ $ri s0(l <n#inui- din a!east0 !au60. Pi!tura nu se d$rea luat0 <n seri$s. 1ra $ glu-0 a artistului. G ,0 r$g@ trans-ite designeril$r !$-&li-entele -ele. 1 una din ideile l$r !ele -ai 2une. Cnt$r!ndu(se de la #isele tre!utului@ ,$rgan ;i Kingsle? <naintar0 s&re realitatea #iit$rului. Pe 9ereastra larg0 de $2ser#a/ie@ un siste- de &r$ie!/ie $9erea &ers&e!ti#a uluit$are a P0-ntului. Di nu $ri!e &ri#eli;te@ 9u <n!ntat ,$rgan s0 $2ser#e@ !i i-aginea !$re!t0. Ta&r$2ane era as!uns0@ situndu(se !4iar dedesu2tA <n s!4i-2 se #edea <ntregul su2!$ntinent al Findustanului de sud@ &n0 la 60&e6ile $r2it$are ale lan/ului Fi-ala?a. G Dtii@ se #a <nt-&la e:a!t !a ;i !u P$dul@ 6ise ,$rgan. Lu-ea #a !0l0t$ri d$ar din &l0!ere. Sta/ia de ,i=l$! ar &utea de#eni !ea -ai -are atra!/ie turisti!0 a tutur$r ti-&uril$r. C;i ridi!0 &ri#irea s&re ta#anul a6uriu. ,erit0 #06ut ;i ulti-ul eta=I G Nu !4iarA e!lu6a su&eri$ar0 e &lani9i!at0@ dar nu ne(a- 4$t0rt unde s0 a-&las0re6er#a e!4i&a-entel$r de su&$rt #ital ;i dis&$6iti#ele de !entrare &e ;in0. G Pr$2le-eI G Nu ;i !u n$ii -agne/i. Indi9erent da!0 se ur!0 sau !$2$ar0@ garant0- siguran/a &n0 la $&t -ii de 5il$-etri &e $r0@ !u !in!i6e!i la sut0 &este #ite6a n$-inal0. ,$rgan <;i &er-ise <n sine un $9tat de u;urare. A!esta !$nstituia un d$-eniu unde nu era !a&a2il s0 ia ni!i $ de!i6ie@ 9iind $2ligat s0 se 2a6e6e t$tal &e s9atul alt$ra. "e la <n!e&ut 9usese e#ident !0 la ase-enea #ite6e d$ar un ti& de &r$&ulsie -agneti!0 era &$si2ilA !el -ai u;$r !$nta!t 9i6i! E la -ai -ult de un 5il$-etru &e se!und0 E ar 9i &r$#$!at un de6astru. Di t$tu;i@ !ele &atru &ere!4i de 9ante de g4idare de &e 9e/ele Turnului nu &er-iteau de!t !/i#a !enti-etri t$leran/0 <n =urul -agne/il$r. 1i tre2uiau ast9el &r$ie!ta/i@ !a s0 &er-it0 un$r uria;e 9$r/e de !$re!/ie s0 inter#in0 instantaneu &entru readu!erea !a&sulei &e linia de !entru. C$2$rnd <n ur-a lui Kingsle? &e s!0rile <n s&iral0 ale -a!4etei@ &e ,$rgan <l i62i un gnd su-2ru. C-20trnes!@ <;i s&use <n gnd. A4@ a; 9i ur!at 90r0 &r$2le-e la al ;aselea ni#el@ dar -0 2u!ur !0 nu a- 90!ut($. Cu t$ate a!estea nu a- de!t !in!i6e!i ;i n$u0 de ani E ;i #$r -ai tre!e !el &u/in <n!0 !in!i@ da!0 t$tul -erge 2ine@ <nainte !a &ri-ul #ag$n de &asageri s0 ating0 Sta/ia de ,i=l$!. A&$i trei ani de teste@ !ali2r0ri@ a!$rd0ri ale siste-ului. S0 6i!e- 6e!e ani !u t$tul. "e;i a9ar0 era !ald@ un 9i$r <l str020tu. Pentru &ri-a dat0 <i tre!u &rin -inte !0 triu-9ul !0ruia <i <n!4inase su9letul ar &utea #eni &rea tr6iu &entru el. Di 90r0 s0(;i dea sea-a a&0s0 !u -na dis!ul su2/ire de -etal as!uns <n interi$rul !0-0;ii. 33. C7RA

G "e !e ai a;te&tat &n0 ast06iI Cntre20 d$!t$rul Sen !u t$nul 9$l$sit 9a/0 de un !$&il <ntr6iat -ental. G ,$ti#ele $2i;nuite@ r0s&unse ,$rgan@ tre!ndu(;i degetul -are s0n0t$s &este <n!4i60t$area !0-0;ii. A- 9$st &rea $!u&at@ iar $ri de !te $ri r0-nea- 90r0 res&ira/ie d0dea#ina &e altitudine. G Altitudinea are #ina ei@ 2ine<n/eles. Ar 9i 2ine s0(/i #eri9i!i t$/i $a-enii de &e -unte. Cu- a/i &utut s0 negli=a/i !e#a att de e#identI Cu- <ntr(ade#0rI >ndi ,$rgan@ stn=enit. G T$/i !0lug0rii a!eia@ unii din ei tre!u/i de $&t6e!i de aniH P0reau att de s0n0t$;i@ <n!t nu -i(a tre!ut ni!i$dat0 &rin -inte. G C0lug0rii tr0iau a!$l$ de ani de 6ile. S(au ada&tat !$-&let@ <ns0 #$i a/i ur!at ;i !$2$rt de !te#a $ri &e 6i. G ,a:i-u- de d$u0 $ri. G P$rnind de la ni#elul -0rii &n0 la $ =u-0tate de at-$s9er0 <n !te#a -inute. Cn 9ine@ nu(i !e#a ire-edia2il da!0(-i ur-e6i instru!/iunile de a!u- <n!$l$. Ale -ele ;i ale C7R1I. G C7RAI G Alar-0 !$r$narian0. G 74@ unul din lu!rurile a!elea. G "a@ unul din lu!rurile a!elea. 1le sal#ea60 6e!e -ili$ane de #ie/i <n 9ie!are an. Cn -a=$ritate 9un!/i$nari &u2li!i su&eri$ri@ ad-inistrat$ri@ sa#an/i renu-i/i@ ingineri de 9runte ;i al/i neg4i$2i ase-0n0t$ri. ,0 <ntre2 adesea da!0 -erit0 $steneala. Natura &$ate <n!ear!0 s0 ne s&un0 !e#a@ iar n$i nu as!ult0-. G Adu(/i a-inte de =ur0-ntul 4i&$!rati!@ 3ill@ re&li!0 ,$rgan !u un 6-2et. Di tre2uie s0 re!un$;ti !0 a- 90!ut <nt$tdeauna !e -i(ai s&us. P0i nu -(a- <ngr0;at ni!i -0!ar !u un 5il$gra- <n ulti-ii 6e!e ani. G F--@ -0 r$g@ nu e;ti !el -ai r0u dintre &a!ien/ii -ei@ ad-ise <-2ln6it d$!t$rul. S!$t$!i <n 2ir$u ;i s!$ase un 4$l$&ad -ai -are. Alege@ ai!i sunt -$delele standard. 7ri!e !ul$are d$re;ti atta #re-e !t e r$;u -edi!al. ,$rgan de!lan;0 i-aginile ;i le &ri#i !u de6gust. G Unde tre2uie s0(l &$rtI Cntre20 el. Sau #rei s0(l i-&lante6iI G Nu e ne!esar@ !el &u/in &entru -$-ent. Peste !in!i ani@ dar &$ate ni!i atun!i. C/i sugere6 s0 <n!e&i !u a!est -$del. Se &$art0 !4iar su2 !$;ul &ie&tului@ a;a !0 nu are sen6$ri la distan/0. "u&0 $ #re-e nu(l -ai si-/i. Di nu te #a deran=a de!t da!0 e !a6ul. G Di atun!iI G As!ult0. "$!t$rul r0su!i unul din nu-er$asele <ntreru&0t$are de &e !$ns$la 2ir$ului@ iar $ #$!e dul!e de -e66$(s$&ran0 re-ar!0 !$n#ersa/i$nal: G Cred !0 ar tre2ui s0 te a;e6i ;i s0 te $di4ne;ti 6e!e -inute. "u&0 $ &au60 s!urt0@ !$ntinu0: Ar 9i $ idee 2un0 s0 te <ntin6i $ =u-0tate de !eas. 7 alt0 &au60. Ct -ai !urnd &$si2il@ 9i:ea60 $ <ntlnire !u d$!t$rul S-it4. A&$i: Te r$g ia una din &ilulele r$;ii i-ediat. A- !4e-at a-2ulan/a. Cul!0(te =$s ;i rela:ea60(te. T$tul #a 9i 2ine. ,$rgan a&r$a&e !0(;i astu&0 ure!4ile !u &al-ele s0 a!$&ere 9luieratul as!u/it. AC1ASTA 1ST1 7 UR>1NQS C7RAH 7RICIN1 ,S AU"1 CL R7> SS 8INS I,1"IAT. AC1ASTA 1ST1 7 UR>1NQS C7RAH 7RICIN1. G Cred !0 ai &rins ideea@ r$sti -edi!ul@ readu!nd lini;tea <n !a2inet. "esigur@ &r$gra-ele ;i r0s&unsurile sunt indi#idual !r$ite &entru 9ie!are &a!ient <n &arte. Di e:ist0 $ larg0 t$nalitate de #$!i@ in!lusi# unele !ele2re.

G Asta e destul de 2un0. Cnd #a 9i gata a&aratul -euI G Te #$i !0uta <n #re$ trei 6ile. A4@ da. Unit0/ile &urtate &e &ie&t au un a#anta= &e !are /i( l #$i -en/i$na. G Di anu-eI G Unul din &a!ien/ii -ei e un =u!0t$r <n#er;unat de tenis@ <-i s&une !0 $ri de !te $ri <;i des!4eie !0-a;a@ #ederea a!elui -i! dis! r$;u are un e9e!t a2s$lut de#astat$r asu&ra ad#ersarului. 3 . A-e/eal0. 1:istase $ #re-e !nd una din tre2urile -in$re@ ;i adese$ri -a=$re@ ale 9ie!0rui $!i#ili6at era &eri$di!a adu!ere la 6i a agendei !u adrese. C$dul uni#ersal $ 90!use inutil0@ de$are!e $dat0 !e se !un$;tea nu-0rul de identitate al unei &ers$ane@ atri2uit &e #ia/0@ l$!ali6area a!esteia lua nu-ai !te#a se!unde. Di !4iar da!0 nu-0rul nu era !un$s!ut@ alg$rit-ul standard de !0utare $ g0sea <n general destul de re&ede@ da!0 i se $9ereau data a&r$:i-ati#0 de na;tere@ &r$9esiunea ;i alte !te#a detalii. NPr$2le-e t$tu;i a&0reau da!0 nu-ele era S-it4@ $ri Sing4@ $ri ,$4a--ed.O "e6#$ltarea re/elel$r gl$2ale de in9$r-a/ii eli-inase <n!0 $ sar!in0 &li!tisit$are. 1rau su9i!iente d$ar !te#a n$ta/ii <n dre&tul nu-el$r a!el$r &rieteni &e !are d$reai s0(i 9eli!i/i <n di9erite $!a6ii@ iar !$-&uterul !asei se $!u&a de rest. Cn 6iua res&e!ti#0 Nda!0 nu se !$-iteau gre;eli stu&ide de &r$gra-are@ !u- 9usese 9re!#ent !a6ulO@ -esa=ul &$tri#it ur-a s0 9ie trans-is aut$-at destinatarului. Di !4iar da!0 a!esta 20nuia !0 9ru-$asele !u#inte de &e e!ran se dat$rau <n <ntregi-e ele!tr$ni!ii E e:&edit$rul negndindu(le de ani de 6ile E gestul era t$tu;i 2ine#enit. A!eea;i te4n$l$gie res&$nsa2il0 de eli-inarea unui set de tre2uri !rease <n s!4i-2 su!!es$ri -ai &reten/i$;i. "intre ei@ &$ate !el -ai i-&$rtant <l re&re6enta &r$gra-area Pr$9ilului de Interes Pers$nal. ,a=$ritatea $a-enil$r <;i re<nn$iau PIP(ul de Anul N$u sau de 6iua l$r de na;tere. Lista lui ,$rgan !$n/inea !in!i6e!i de su2ie!teA au6ise de indi#i6i !are <ns!riseser0 sute. Pr$2a2il <;i &etre!eau <ntregul ti-& lu&tnd !u a#alan;a de in9$r-a/ii@ d$ar da!0 nu !u-#a 90!eau &arte dintre a!ei glu-e/i !0r$ra le &l0!ea s0 9i:e6e alerte &e !$ns$lele &ers$nale &entru i-&r$2a2ilit0/i !lasi!e !a: 7u0@ din$6aur@ !l$!it. Cer!@ !#adratur0. Atlantida@ re(a&ari/ie. Crist$s@ a d$ua #enire. ,$nstrul din L$!4 Ness@ !a&turare $ri@ <n !ele din ur-0: Lu-ea@ s9r;itul. "e $2i!ei@ eg$tis-ul ;i !erin/ele &r$9esi$nale asigurau !a nu-ele a2$natului s0 se g0seas!0 <n !a&ul listei. ,$rgan nu 90!ea e:!e&/ie@ <ns0 ur-0t$arele intr0ri ale 2a6ei de date erau $are!u- ne$2i;nuite: Turn@ $r2ital. Turn@ s&a/ial. Turn@ Nge$O sin!r$n. Li9t@ s&a/ial. Li9t@ $r2ital. Li9t@ Nge$O sin!r$n. Ter-enii a!$&ereau -a=$ritatea #aria/iil$r utili6ate de -ass -edia ;i a#eau gri=0 s0(l /in0 la !urent !u !el &u/in n$u06e!i la sut0 din su2ie!tele &ri#it$are la &r$ie!t. Cn -are &arte !$n/inutul era li&sit de i-&$rtan/0@ deter-inndu(l s0 se <ntre2e une$ri da!0 a#ea sens s0 le -ai !er!ete6e. Cele !u ade#0rat esen/iale i(ar 9i &ar#enit $ri!u- destul de re&ede.

,$rgan <n!0 se 9re!a la $!4i iar &atul a2ia se retr0sese <n &eretele -$destului s0u a&arta-ent@ atun!i !nd $2ser#0 -esa=ul de alert0 !li&ind &e -$nit$r. A&0snd &e !a9ea ;i #i6i$nariA si-ultan@ a;te&t0 ulti-a sen6a/ie a n$&/ii. TURNUL 7R3ITAL "737RZT #estea titlul. G C$ntinuiI Cntre20 !$ns$la. G Te !red@ re&li!0 ,$rgan@ tre6it dintr($ dat0. Cn ur-0t$arele se!unde@ !itind te:tul a9i;at@ starea de ne<n!redere i se &res!4i-20 <n indignare@ a&$i <n <ngri=$rare. Tre!u <ntregul &a!4et de ;tiri lui Tarren Kingsle? !u $ eti!4et0 LSun0(-0 !/i &$/i de re&edeM ;i se a;e60 9u-egnd <naintea -i!ului de=un. Cn -ai &u/in de !in!i -inute@ Kingsle? a&0ru &e e!ran. G 1i 2ine@ 8an@ <i s&use !u $ rese-nare ir$ni!0 &rietenul@ s0 ne !$nsider0- n$r$!$;i. I(au tre2uit !in!i ani !a s0 se ia de n$i. G 1ste !el -ai ridi!$l lu!ru &e !are l(a- au6it #re$dat0H S0(l ign$r0-I "a!0 r0s&unde-@ asta n($ s0(i 9a!0 de!t &u2li!itate. 1:a!t !eea !e #rea el. Kingsle? <n!u#iin/0. G 1 !ea -ai 2un0 &$liti!0 &entru -$-ent. S0 nu rea!/i$n0-. T$t$dat0@ s0 nu uit0- !0 e &$si2il sa ai20 $are!are dre&tate. G Ce #rei s0 s&uiI Kingsle? de#eni seri$s ;i !4iar &u/in <n!ur!at. G 1:ist0 &r$2le-e &si4$l$gi!e &e lng0 !ele inginere;ti@ >nde;te(te. Ne #ede- la 2ir$u. I-aginea se est$-&0@ l0sndu(l &e ,$rgan <ntr($ stare de s&irit !e#a -ai !al-0. 1ra $2i;nuit !u !riti!a ;i ;tia !u- s($ &ri-eas!0A !4iar <i 90!ea &l0!ere s!4i-2ul de argu-ente &r$ ;i !$ntra@ ;i arare$ri se su&0ra <n a!ele &u/ine $!a6ii !nd &ierdea. Nu la 9el de u;$r <ns0 <i 90!eai 9a/0 lui "$nald R0/$iul. Nu a!esta era nu-ele s0u ade#0rat@ 2ine<n/eles@ dar s&e!ia de$se2it0 de indignare negati#ist0 a d$!t$rului "$nald 3i!5ersta99 a-intea adese$ri de -iti!ul &ers$na= al se!$lului d$u06e!i. "$!t$ratul N2un@ dar nu str0lu!itO <l sus/inuse <n -ate-ati!i &ureA a#anta=ele sale le !$nstituiau $ <n90/i;are i-&resi$nant0@ $ #$!e !urg0t$are ;i !redin/a ne6drun!inat0 <n a2ilitatea de a =ude!a $ri!e su2ie!t ;tiin/i9i!. Cn &r$&riul lui d$-eniu se d$#edea !4iar 2un. ,$rgan <;i a-intea !u &l0!ere !ursul de -$d0 #e!4e &e !are <l audiase $dat0 la Institutul Regal. Ti-& de $ s0&t0-n0 du&0 a!eea@ a&r$a&e !0 <n/elesese &r$&riet0/ile s&e!iale ale nu-erel$r trans9inite. "in ne9eri!ire@ 3i!5ersta99 nu(;i !un$;tea li-itele. Cu t$ate !0 dis&unea de $ <ntreag0 !res!0t$rie de 9ani !e su2s!riau la ser#i!iul s0u de in9$r-a/ii E <ntr($ e&$!0 -ai ti-&urie ar 9i 9$st !$nsiderat un #erita2il &$&ulari6at$r de ;tiin/0 E !er!ul !riti!il$r s0i era <n!0 ;i -ai -are. Cei -ai 2ln6i dintre a!e;tia s$!$teau !0 9usese edu!at su2 ni#elul inteligen/ei. Ceilal/i <l !$nsiderau un idi$t inde&endent. 1ra &0!at@ gndi ,$rgan@ !0 3i!5ersta99 nu &utea 9i <n!uiat <n a!eea;i !a-er0 !u d$!t$rul >$ld2ergPPara5ar-a. S(ar 9i ani4ilat a-nd$i !a ele!tr$nii !u &$6itr$nii@ geniul unuia anulnd stu&iditatea 9unda-ental0 a !eluilalt. A!ea stu&iditate de ne!lintit <-&$tri#a !0reia@ !u- <nsu;i >$et4e se la-enta@ 6eii <n;i;i &lng <n #an. "is&$ni2il ne9iind ni!i un 6eu@ ,$rgan ;tia !0 -isiunea <i re#enea lui. "e;i a#ea lu!ruri -ult -ai i-&$rtante !u !are s0(;i $!u&e ti-&ul@ situa/ia <i &utea $9eri $ anu-e u;urare !$-i!0A !un$s!use un &re!edent &lin de ins&ira/ie. Se g0seau &u/ine 9$t$gra9ii <n !a-era de 4$tel@ re&re6entnd una din !ele &atru !ase Lte-&$rareM ale lui ,$rgan <n ulti-ul de!eniu. ,a=$ritatea #i6itat$ril$r nu !redeau !0 su2ie!tele 9$t$gra9iate erau <n t$talitate autenti!e.

I-aginea era d$-inat0 de un gra/i$s #a&$r !u a2uri@ 9ru-$s restaurat@ str0-$;ul $ri!0rui #as <n stare s0 &ri-eas!0 !ali9i!ati#ul de -$dern. Al0turi@ stnd &e d$!ul la !are na#a se re<nt$rsese !a &rin -ira!$l du&0 $ &au60 de un se!$l ;i un s9ert@ se g0sea 8anne#ar ,$rgan. Pri#ea denu-irea &i!tat0 &e &r$#aA iar la !/i#a -etri de&0rtare@ uitndu(se <ntre20t$r !0tre el@ ;edea Isa-2ard Kingd$- 3runel@ !u -inile #rte <n 2u6unare@ !u tra2u!ul strns <ntre din/i ;i un !$stu- 9$arte u6at@ str$&it de n$r$i. T$tul din 9$t$gra9ie era &er9e!t autenti!. ,$rgan st0tuse <ntr(ade#0r al0turi de >reat Testern@ <ntr($ 6i <ns$rit0 <n 3rist$l@ la un an de la ter-inarea P$dului >i2raltar. 3runel <ns0 se a9la <na&$i <n 1+%7@ a;te&tnd <n!0 lansarea ulti-ului ;i !elui -ai 9ai-$s le#iatan al s0u@ ale !0rui triste a#enturi a#eau s0(i 9rng0 s&iritul ;i tru&ul. F$t$gra9ia <i 9usese &re6entat0 lui ,$rgan !u $!a6ia !elei de a !in!i6e!ea ani#ers0ri ;i de#enise una din &$sesiunile lui !ele -ai dragi. C$legii inten/i$naser0 s0(i 9a!0 $ glu-0 si-&ati!0@ ad-ira/ia lui ,$rgan &entru -arele inginer al se!$lului n$u0s&re6e!e 9iind 2ine!un$s!ut0. 1:istau -$-ente@ t$tu;i@ !nd se <ntre2a da!0 nu !u-#a alegerea l$r era -ai &$tri#it0 de!t !redeau ei. >reat Testern <;i de#$rase !reat$rul. Turnul &utea s0(i 9a!0 a!ela;i lu!ru lui. 3runel 9usese <n!$n=urat de r0/$i "$nald. Cel -ai &ersistent 9usese dr. "i$n?sius Lardner@ !are de-$nstrase din!$l$ de $ri!e <nd$ial0 !0 ni!i $ na#0 !u a2uri nu era !a&a2il0 s0 tra#erse6e Atlanti!ul. Un inginer &$ate res&inge a!ele !riti!i 2a6ate &e er$ri de !al!ul sau &e inter&ret0ri gre;ite. C4estiunea ridi!at0 de "$nald R0/$iul era <ns0 -ai su2til0 ;i nu a#ea un r0s&uns si-&lu. ,$rgan <;i a-intea !0 er$ul s0u 90!use 9a/0 unui ata! si-ilar@ !u trei se!$le <n ur-0. Cntinse -na s&re -i!a dar ne&re/uita lui !$le!/ie de !0r/i autenti!e ;i s!$ase una &e !are $ !itise &$ate -ai des de!t &e $ri!are alta: !lasi!a 2i$gra9ie Isa-2ard Kingd$- 3runel a lui R$lt. Frun60rind &aginile 2ine !un$s!ute g0si !u ra&iditate &aragra9ul !u &ri!ina. 3runel &l0nuise un tunel de !ale 9erat0 lung de a&r$a&e trei 5il$-etri E un !$n!e&t L-$nstru$s ;i e:tra$rdinar@ de$se2it de &eri!ul$s ;i de ne&ra!ti!M. 1ra de ne!$n!e&ut@ a9ir-au !riti!ii@ !a 9iin/ele $-ene;ti s0 re6iste tre!erii &rin adn!i-ile stigiene. LNi!i $ &ers$an0 nu #a a!!e&ta s0 9ie &ri#at0 de s$arele 6ilei@ !$n;tient0 de 9a&tul !0 deasu&ra sa se g0se;te $ -as0 de &0-nt <n stare s($ stri#eas!0 <n !a6 de a!!ident. )g$-$tul un$r trenuri tre!nd unul &e lng0 !el0lalt ar 6drun!ina ner#ii. Ni!i un &asager nu ar -ai <ndr06ni s0 !0l0t$reas!0 a d$ua $ar0.M T$tul att de 9a-iliar. ,$tt$(ul !el$r !a Lardner ;i 3i!5ersta99 &0rea s0 9ie: LNi-i! s0 nu se 9a!0 &ri-a dat0.M Di t$tu;i@ une$ri a#eau dre&tate@ !4iar da!0 asta se <nt-&la d$ar din 9un!/i$narea legil$r &r$2a2ilit0/ii. "$nald R0/$iul suna <ntr(att de !$n#ing0t$r. Cn!e&use &rin a de!lara@ <ntr(un s&e!ta!$l de -$destie &e att de ne$2i;nuit &e !t era de 9als@ !0 nu ar <ndr06ni s0 !riti!e as&e!tele inginere;ti ale Li9tului S&a/ial. "$rea s0 #$r2eas!0 d$ar des&re &r$2le-ele &si4$l$gi!e i-&li!ate de a!esta. 1le s(ar 9i re6u-at la un singur !u#nt: a-e/eal0. 7-ul $2i;nuit@ ar0tase el@ se te-e =usti9i!at de <n0l/i-e. "$ar a!r$2a/ii ;i arti;tii &e 9rng4ie sunt i-uni la a!east0 rea!/ie natural0. Cea -ai <nalt0 stru!tur0 de &e P0-nt -0sura -ai &u/in de !in!i 5il$-etri <n0l/i-e E ;i nu e:istau -ul/i !are s0 d$reas!0 s0 9ie ridi!a/i &e #erti!al0 <n lungul &il$anel$r P$dului >i2raltar. Cu t$ate a!estea@ ni-i! nu se !$-&ara !u !$&le;it$area &ers&e!ti#0 a Turnului 7r2ital. G Cine nu a stat #re$dat0 la 2a6a unei !l0diri i-ense@ &ri#ind <n sus 9a/ada &er&endi!ular0 &n0 !e i s(a &0rut !0 ea se !latin0 ;i !ade &este elI "e!la-ase 3i!5ersta99. I-agina/i(#0 a!u- $ !l0dire &ier6ndu(se <n n$ri ;i <n <ntune!i-ea !$s-$sului@ tre!nd &rin i$n$s9er0@ de $r2itele

tutur$r sta/iil$r s&a/iale@ t$t -ai sus &n0 la $ 9ra!/iune i-&$rtant0 a dru-ului s&re Lun0H Un triu-9 ingineres!@ 90r0 <nd$ial0@ dar un !$;-ar &si4$l$gi!. A9ir- !0 #$r e:ista &ers$ane !are #$r <nne2uni d$ar !$nte-&lnd !$nstru!/ia. Di !/i #$r 9i !a&a2ili s0 9a!0 9a/0 !erin/el$r unei as!ensiuni@ e:a!t &e #erti!al0@ atrna/i deasu&ra g$lului@ d$u06e!i ;i !in!i de -ii de 5il$-etri &n0 la &ri-a $&rire ;i anu-e Sta/ia de ,i=l$!I A s&une !a indi#i6i &er9e!t $2i;nui/i 62$ar0 <n na#e s&a/iale la a!eea;i altitudine ;i -ult din!$l$ de ea nu !$nstituie un r0s&uns. Situa/ia este !$-&let di9erit0@ du&0 !u- la 9el se &re6int0 !a6ul 62$rului at-$s9eri!. 7-ul nu resi-te a-e/eal0 ni!i !4iar <n na!ela des!4isa a unui 2al$n &lutind <n aer la !/i#a 5il$-etri de s$l. Pune/i(l <ns0 la -arginea unei &r0&0stii ;i studia/i(i atun!i rea!/iileH Ra/iunea a!estei de$se2iri <n !$-&$rta-ent este 9$arte si-&l0. Cn aer$na#0@ nu e:ista ni!i $ leg0tur0 9i6i!0 <ntre $2ser#at$r ;i &0-nt. Psi4$l$gi!@ &rin ur-are@ el este !$-&let deta;at de s$lul tare ;i s$lid de dedesu2t. C0derea nu(i -ai &r$#$a!0 ter$are. P$ate &ri#i <n =$s s&re &eisa=e <nde&0rtate ;i -inus!ule &e !are nu ar <ndr06ni ni!i$dat0 s0 le !$nte-&le de &e $ri!e <n0l/i-e -are. A!easta deta;are 9i6i!0 re&re6int0 t$!-ai ele-entul de !are Li9tul S&a/ial #a du!e li&sa. Pasagerul nea=ut$rat@ ridi!at <n sus !4iar &e 9a/a giganti!ului Turn@ #a 9i &rea !$n;tient de leg0tura !u &0-ntul. Ce garan/ie se $9er0 atun!i !0 !ine#a #a su&ra#ie/ui unei ase-enea e:&erien/e@ 90r0 s0 9ie dr$gat sau aneste6iatI Cl s$-e6 &e d$!t$rul ,$rgan s0 r0s&und0. ,$rgan <n!0 se gndea la re&li!i@ &u/ine din ele &$liti!$ase@ !nd e!ranul se a&rinse iar0;i. A&0snd 2ut$nul de ACC1PTAR1 nu 9u del$! sur&rins s0 $ #ad0 &e ,a:ine "u#al. G 1i 2ine@ 8an@ <n!e&u ea 90r0 &rea-2ul@ !e ai de gnd s0 9a!iI G ,0 tentea60 -ult@ dar nu !red !0 ar tre2ui s0 -0 !ert !u idi$tul 0la. A&r$&$@ !re6i !0 a 9$st <-&ins din s&ate de #re$ $rgani6a/ie aer$s&a/ial0I G 7a-enii -ei sa&0 de=a. A- s0 te anun/ da!0 des!$&er0 !e#a. Pers$nal@ !$nsider !0(i $&era lui &r$&rie. Re!un$s! &un!tele de #r9 ale arti!$lului $riginal. "ar nu -i(ai r0s&uns la <ntre2are. G Nu -(a- 4$t0rt@ <n!er! s0 iau -i!ul de=un. Tu !u- 6i!i !0 ar tre2ui s0 &r$!ede6I G Si-&lu. 7rgani6ea60 $ de-$nstra/ie. Cnd ai &utea s($ &reg0te;tiI G Cn !in!i ani@ da!0 t$tul de!urge 2ine. G 1 ridi!$l. Ai de=a &ri-ul !a2lu <n &$6i/ie. G Nu !a2lu@ !i 2and0. G Nu te es!4i#a. Ce greutate e !a&a2il s0 ridi!eI G A4@ la !a&0tul terestru@ a2ia !in!i sute de t$ne. G Iat0. 79er0(i lui "$nald R0/$iul un #$ia=. G Nu i(a; garanta se!uritatea. G "ar ai garanta($ &e a -eaI G Nu #$r2e;ti seri$sH G Sunt <nt$tdeauna seri$as0 <n a!est !eas al di-ine/ii. 7ri!u-@ a s$sit ti-&ul s0 9a! un alt re&$rta= legat de Turn. ,a!4eta a!eea(i 9$arte si-&ati!0@ <ns0 nu 9a!e ni-i!. Teles&e!tat$ril$r -ei le &la!e a!/iunea@ !a ;i -ie. Ulti-a dat0 !nd ne(a- <ntlnit -i(ai ar0tat desenele un$r -a;inu/e !u !are inginerii #$r ur!a ;i !$2$r< &e !a2luri E adi!0 2en6i. Cu- le(ai nu-itI G P0ian=eni. G C44@ da. Ideea -(a 9as!inat. Iat0 !e#a ni!i$dat0 &$si2il <nainte. Pentru &ri-a dat0 &$/i sta ne-i;!at <n !er@ !4iar deasu&ra at-$s9erei@ ;i s0 &ri#e;ti P0-ntul de su2 tine. Ce#a !e ni!i $ na#0 s&a/ial0 nu e <n stare s0 9a!0. 8reau s0 9iu &ri-a !are s0 des!riu sen6a/ia. Di <n a!ela;i ti-& s0(i tai ari&ile R0/$iului.

,$rgan a;te&t0 !in!i se!unde 9i:nd($ &e "u#al dre&t <n $!4i@ <nainte de a de!ide !0 9e-eia #$r2ea seri$s. G Cn/eleg de !e $ tn0r0 ;i -un!it$are 6iarist0@ str0duindu(se din r0s&uteri s0(;i 9a!0 un renu-e@ s(ar ag0/a de a!east0 $!a6ie@ r$sti !u gri=0. Nu d$res! s0 &0te6 $ !arier0 &r$-i/0t$are@ dar r0s&unsul e de9initi# nu. "e!anul re&$rteril$r s!$ase !te#a !u#inte 9$arte ne&$tri#ite unei d$a-ne@ sau !4iar unui 20r2at@ netrans-ise de $2i!ei &e !analele de ;tiri. G Cnainte s0 te s&n6ur !u &r$&riul 4i&er9ila-ent@ 8an@ s&une(-i de !e nuI G ,0 r$g@ da!0 !e#a ar -erge &r$st nu -i(a; ierta($ ni!i$dat0. G S!ute;te(-0 de la!ri-ile tale de !r$!$dil. Fire;te !0 dis&ari/ia -ea &re-atur0 ar 9i $ tragedie -a=$r0 E &entru &r$ie!tul t0u. Cns0 ni!i nu #ise6 s0 ur! &n0 !e nu 9a!i t$ate testele ne!esare ;i nu e;ti sigur !0 nu &re6int0 ni!i un &eri!$l. G Ar se-0na !u $ !as!ad$rie. G "u&0 !u- 6i!eau #i!t$rienii E sau eli6a2etaniiI G Di !e da!0I G Uite !e(i@ ,a:ine. T$!-ai s(a trans-is ;tirea !0 N$ua )eeland0 s(a s!u9undatA #$r a#ea ne#$ie de tine <n studi$. 7ri!u-@ -ul/u-es! &entru $9erta gener$as0. G "$!t$re 8anne#ar ,$rgan@ !un$s! e:a!t -$ti#ul &entru !are -0 re9u6i. "u-neata #rei s0 9ii &ri-ul. G Cu- s&uneau #i!t$rienii@ ;i !e da!0I G T$u!4[. "ar te &re#in@ 8an@ i-ediat !e #ei a#ea unul din a!ei &0ian=eni ter-ina/i@ #ei -ai au6i de -ine. ,$rgan !l0tin0 din !a&. G C-i &are r0u@ ,a:ine. Ni!i $ ;ans0. 3%. Starglider &lus $&t6e!i. 1:tras din "u-ne6eu ;i Star4$l-e@ ,andala Press@ ,$s!$#a@ 21 * L1:a!t <n ur-0 !u $&t6e!i de ani@ r$2$tul interstelar !un$s!ut su2 nu-ele de Starglider a intrat <n Siste-ul S$lar ;i a &urtat un s!urt dar ist$ri! dial$g !u s&e!ia u-an0. Pentru &ri-a dat0@ a- ;tiut !eea !e <nt$tdeauna 20nuise-: !0 nu sunte- singura inteligen/0 din Uni#ers@ ;i !0 a!$l$ &rintre a;tri se g0ses! !i#ili6a/ii -ult -ai #rstni!e@ ;i &$ate -ult -ai <n/ele&te. "u&0 a!east0 <ntlnire ni-i! nu a -ai &utut r0-ne !a <nainte. T$tu;i@ &arad$:al@ <n -ulte &ri#in/e &u/ine lu!ruri s(au s!4i-2at. 7-enirea <n!0 <;i #ede -ai de&arte de tre2uri@ !u- a 90!ut -ereu. "e !te $ri ne $&ri- $are s0 ne gndi- la 9a&tul !0 Star4$l-erii@ &e &laneta l$r@ ;tiu de=a de e:isten/a n$astr0 de d$u06e!i ;i $&t de ani@ sau !0@ a&r$a&e sigur@ #$- re!e&/i$na &ri-ele l$r -esa=e dire!te <n nu-ai d$u06e!i ;i &atru de ani de a!u- <n!$l$I "ar da!0@ a;a !u- au sugerat unii@ ei <n;i;i se g0ses! de=a &e dru-I 7-ul are $ e:tra$rdinar0@ ;i &$ate 9eri!it0@ !a&a!itate de a s!$ate din !$n;tientul s0u !ele -ai !$&le;it$are &$si2ilit0/i ale #iit$rului. Fer-ierul r$-an@ arnd !$astele 8e6u#iului@ nu s(a gndit la -untele 9u-egnd deasu&ra. Ju-0tate din se!$lul d$u06e!i a- tr0it !u 2$-2a FA =u-0tate din se!$lul d$u06e!i ;i unu@ !u #irusul >$lg$ta. N$i a- <n#0/at s0 tr0i- !u a-enin/area@ $ri &r$-isiunea Star4$l-eril$r. Starglider ne(a &re6entat -ulte s&e!ii ;i lu-i stranii@ dar nu a de6#0luit a&r$a&e ni!i $ te4n$l$gie a#ansat0@ ast9el <n!t a a#ut un i-&a!t -ini- asu&ra as&e!tel$r te4n$l$gi!e ale !ulturii n$astre. S0 9i 9$st a!!idental@ sau re6ultatul unei &$liti!i deli2erateI Sunt nu-er$ase <ntre20rile &e !are a- d$ri s0 le &une- lui Starglider@ a!u- !0 este &rea tr6iu E sau &rea de#re-e. Pe de alt0 &arte@ el a dis!utat -ulte &r$2le-e de 9il$s$9ie ;i religie@ iar <n a!este d$-enii@ in9luen/a lui s(a d$#edit &r$9und0. "e;i 9ra6a <n sine nu a&are ni!0ieri <n sten$gra-e@ Starglider e

<n general !reditat !u 9ai-$sul a9$ris- LCredin/a <n "u-ne6eu re&re6int0 a&arent un &r$dus &si4$l$gi! al re&r$du!/iei -a-i9ere.M "a!0 a!esta(i ade#0rulI 1ste t$tal nese-ni9i!ati# &ri#it$r la !4estiunea a!tual0 a e:isten/ei lui "u-ne6eu@ du&0 !u- #$i de-$nstra <n !$ntinuare.M SKa-i Krisna-urt4i Ndr. C4$a- >$ld2ergO. 3'. Cerul !rud. 7!4iul ur-0rea -ai 2ine &angli!a &e ti-& de n$a&te de!t 6iua. La a&us@ !nd lu-inile de a#erti6are se a&rindeau@ ea de#enea $ 2and0 su2/ire de in!andes!en/0@ -i!;$rndu(se <n!et <n de&0rtare &n0 se &ierdea &e 9undalul de stele. "e=a era !$nsiderata !ea -ai -are -inune a lu-ii. Pn0 <n !li&a <n !are ,$rgan &usese &i!i$rul <n &rag ;i li-itase a!!esul stri!t la &ers$nalul ingineres! indis&ensa2il@ se s!ursese un &$t$& !$ntinuu de #i6itat$ri E &elerini@ <i denu-ise ir$ni! !ine#a E adu!nd un $-agiu ulti-ului -ira!$l al -untelui. Cu t$/ii se !$-&$rtau <n a!ela;i -$d. ,ai <nti <ntindeau -inile ;i atingeau u;$r &angli!a lat0 de !in!i !enti-etri@ -ngind($ !u #r9urile degetel$r@ &lini de re#eren/0. A&$i as!ultau@ !u ure!4ea strns li&it0 de -aterialul neted ;i re!e al 2en6ii@ !a ;i !u- ar 9i s&erat s0 &rind0 !e#a din -u6i!a s9erel$r. Unii !4iar &retindeau !0 au6iser0 un 2as &r$9und situat la li-ita de =$s a audi2ilit0/ii@ dar se &0!0leau singuri. C4iar !ele -ai <nalte ar-$ni!e ale 9re!#en/ei naturale de re6$nan/0 ale 2en6ii se g0seau !u -ult su2 &ragul in9eri$r al au6ului u-an. Al/ii se <nde&0rtau !l0tinnd din !a& ;i -ur-urnd LPe -ine n($ sa -0 9a!0 ni-eni s0 ur! <n !4estia a!eeaHM Cns0 erau genul de $a-eni !are r$stiser0 !$-entarii ase-0n0t$are la a&ari/ia ra!4etei@ a na#etei s&a/iale@ a a#i$anel$r ;i aut$-$2ilului E !4iar ;i a l$!$-$ti#ei !u a2ur. Pentru a!e;ti s!e&ti!i@ r0s&unsul $2i;nuit era: LNu #0 <ngri=$ra/i@ 9a!e &arte d$ar din s!4el0@ una din !ele &atru 2en6i -enite s0 diri=e6e Turnul =$s !0tre P0-nt. As!ensiunea &e stru!tura 9inal0 #a 9i e:a!t !a <ntr(un li9t din $ri!e !l0dire <nalt0. "$ar !0 #$ia=ul #a 9i -ai lung ;i -ult -ai !$n9$rta2il.M Pe de alt0 &arte@ !0l0t$ria lui ,a:ine "u#al a#ea s0 9ie 9$arte s!urt0 ;i nu de$se2it de !$n9$rta2il0. "ar $dat0 !e !a&itulase@ ,$rgan 90!use t$t &$si2ilul !a ea s0 se des90;$are 90r0 e#eni-ente ne&l0!ute. P0ian=enul su2/ire E &r$t$ti&ul de test al unui #e4i!ul !e ar0ta !a un s!aun -$t$ri6at &entru n$str$- E e:e!utase de=a $ du6in0 de as!ensiuni la d$u06e!i de 5il$-etri@ !u $ sar!in0 du2l0 9a/0 de !t a#ea de su&$rtat a!u-. Pr$2le-e te4ni!e -in$re inter#eniser0 !a de $2i!ei@ <ns0 ni-i! seri$sA ulti-ele !in!i e:&erien/e a#useser0 l$! 90r0 ne!a6uri. Di !e ar 9i &utut s0 -earg0 &r$stI Cn e#entualitatea unei &ene de energie@ a&r$a&e de nei-aginat <ntr(un siste- !u 2aterii att de si-&lu@ gra#ita/ia ar 9i adus($ &e "u#al <n siguran/0 =$s@ 9rnele aut$-ate li-itnd #ite6a !$2$rrii. Singurul ris! real !$nsta <n 2l$!area -e!anis-ului de antrenare@ &rin6nd &0ian=enul ;i &asagerul s0u <n !a&!ana at-$s9erei su&eri$are. Iar ,$rgan &reg0tise $ s$lu/ie ;i <n a!east0 e#entualitate. G Nu-ai !in!is&re6e!e 5il$-etriI Pr$testase "u#al. C4iar ;i un &lan$r reu;e;te s0 a=ung0 -ai susH G "ar tu nu@ e!4i&at0 d$ar !u $ -as!0 de $:igen. "esigur@ da!0 a;te&/i un an@ &n0 a#egata unitatea $&era/i$nal0 !u siste-ul ei de su&$rt #ital. G Ce e r0u la un !$stu- s&a/ialI ,$rgan re9u6ase s0 !ede6e@ din -$ti#e 2ine <nte-eiate. Cu t$ate !0 s&era s0 nu 9ie ne#$ie de ea@ $ -i!0 -a!ara rea!ti#0 a;te&ta la &$alele lui Sri Kanda. 7&erat$rii ei de <nalt0 !ali9i!are erau $2i;nui/i !u -isiuni 2i6areA nu ar 9i <nt-&inat di9i!ult0/i <n a sal#a $ "u#al nau9ragiat0@ 9ie ;i de la $ altitudine de d$u06e!i de 5il$-etri.

Cn s!4i-2 ni!i un #e4i!ul e:istent nu ar 9i a=uns la $ <n0l/i-e de d$u0 $ri -ai -are. Peste &atru6e!i de 5il$-etri se <ntindea t0r-ul ni-0nui@ &rea =$s &entru ra!4ete@ &rea sus &entru 2al$ane. Te$reti!@ $ ra!4et0 ar 9i reu;it s0 se -en/in0 lng0 2and0 !te#a -inute@ <nainte s0(;i !$nsu-e !ar2urantul. "ar &r$2le-ele de na#iga/ie ;i !$nta!tul &r$&riu(6is !u &0ian=enul se &r$9ilau att de !u-&lite@ <n!t ,$rgan ni!i -0!ar nu se $2$sise s0 se gndeas!0 la $ ast9el de s$lu/ie. Nu se #a <nt-&la ni!i$dat0 <n #ia/a de 6i !u 6i@ iar el n0d0=duia !0 ni!i un &r$du!0t$r de #ide$(dra-e nu #a !$nsidera de!$rul &$tri#it unui al&inist. 1ra ti&ul de &u2li!itate de !are se &utea dis&ensa. A&r$&iindu(se de &0ian=en ;i de gru&ul de te4ni!ieni din =urul lui@ s!li&ind <n ter-$!$stu-ul -etali!@ "u#al ar0ta !a un turist ti&i! al Antar!ti!ii. C;i alesese !u gri=0 ti-&ul. S$arele r0s0rise de(a2ia de $ $r0@ iar ra6ele &ie6i;e a#eau s0 &un0 la -a:i-u- <n e#iden/0 relie9ul ta&r$2an. Re-(ul ei@ -ai tn0r ;i -ai s$lid !4iar de!t &re!edentul@ <nregistra se!#en/a e#eni-entel$r &entru larga audien/0 a lui "u#al. Ca de $2i!ei@ re&etase te-eini!. Nu 2=2i ;i nu e6it0 !tu;i de &u/in !nd <;i leg0 !entura de siguran/0 ;i a&0s0 2ut$nul sar!in0 3AT1RI1A ins&ir0 adn! $ dat0 <n -as!a de $:igen ;i #eri9i!0 t$ate -$nit$arele !analel$r #ide$ ;i de sunet. A&$i@ ase-eni unui &il$t de #n0t$are dintr(un 9il- de alt0dat0@ ridi!0 degetul -are <n sus ;i <-&inse <nainte -aneta de #ite60. Un s!urt r$&$t de a&lau6e ir$ni!e i62u!ni dins&re inginerii aduna/i <n &rea=-0@ -ul/i dintre ei de=a 9a-iliari6a/i !u #$ia=uri de &l0!ere la <n0l/i-i de !/i#a 5il$-etri. Cine#a strig0: G A&rindereH A de!$latH ,i;!ndu(se la 9el de re&ede !a un li9t de ala-0 de &e ti-&ul reginei 8i!t$ria I@ &0ian=enul <;i <n!e&u as!ensiunea. Ca un 2al$n@ a&re!ie "u#al. F0r0 6drun!in@ 90r0 e9$rt@ <n lini;te. Nu@ nu !$-&let <n lini;te. Au6ea t$rsul sla2 al -$t$arel$r a!/i$nnd r$/ile -ulti&le de tra!/iune de &e 9e/ele 2en6ii. Nu si-/ea del$! #i2ra/ia sau tanga=ul la !are &e =u-0tate se a;te&tase. Cn !iuda 9ragilit0/ii@ &angli!a in!redi2il0 <n lungul !0reia ur!a era la 9el de rigid0 !a $ 2ar0 de $/el@ iar gir$s!$a&ele #e4i!ulului <l -en/ineau la 9el de ne-i;!at. "a!0 ;i(ar 9i <n!4is $!4ii@ ar 9i &utut u;$r s0(;i <n!4i&uie !0 ur!a Turnul 9inal. "ar nu #$ia s0 <n!4id0 $!4ii. 1rau att de -ulte de #06ut ;i !4iar -ai -ulte de au6it. 7 ui-ea !t de 2ine !ir!ula sunetulA !$n#ersa/iile de dedesu2t reu;eau <n!0 s0 se aud0. Flutur0 -na s&re ,$rgan ;i <l !0ut0 din &ri#iri &e Kingsle?. S&re sur&ri6a ei@ nu <l 60ri. "e;i $ a=utase s0 ur!e <n &0ian=en@ 20r2atul dis&0ruse. A&$i <;i aduse a-inte de -0rturisirea lui !instit0 E une$ri $ 90!ea s0 sune de &ar!0 s(ar 9i -ndrit !u ea E !0 !el -ai 2un inginer de stru!turi din lu-e nu su&$rt0 <n0l/i-ea. 7ri!ine are un se!ret anu-e@ &$ate nu att de se!ret &e !t !rede el. Lui "u#al nu(i &l0!eau &0ian=enii ;i ar 9i d$rit !a #e4i!ulul unde se g0sea s0 &$arte alt nu-e. T$tu;i@ la $ adi!0 s( ar 9i des!ur!at !u $ ast9el de inse!t0. Creatura &e !are ni!i$dat0 n(ar 9i su&$rtat s0 $ ating0@ de;i $ <ntlnise adesea <n s!u9und0rile sale su2-arine@ era ti-ida ;i 2la=ina !ara!ati/0. Cn &re6ent se #edea <ntregul -unte@ !u t$ate !0 din &$6i/ia ei era greu s0(i a&re!ie6i ade#0rata <n0l/i-e. Cele d$u0 anti!e s!0ri ur!nd &e !$asta lui &uteau 9$arte 2ine s0 9ie dru-uri@ ni#elate@ !iudat de <nt$rt$!4eate. Pe <ntreaga l$r lungi-e@ att !t reu;ea ea s0 $2ser#eA nu se 60rea ni!i un se-n de #ia/0. 7 se!/iune 9usese 2l$!at0 de !0derea unui ar2$re@ !a ;i !u- Natura ar 9i dat un &rea#i6 !0@ du&0 trei -ii de ani@ este gata s0(;i !ear0 dre&turile <na&$i. L0snd !a-era unu <ndre&tat0 <n =$s@ "u#al <n!e&u s0 &an$ra-e6e !u nu-0rul d$i. C-&uri ;i &0duri de9ilar0 &e e!ran@ a&$i d$-urile <nde&0rtate ale Rana&urei ;i a&ele <ntune!ate ale -0rii interi$are. Di@ du&0 a!eea@ a&0ru Ba55agala.

A&r$&ie i-aginea Stn!ii@ reu;ind s0 deslu;eas!0 &alidul -$del de ruine r0s&ndite <n #r9. Peretele 7glin6il$r se a9la <n!0 <n u-2r0@ !a ;i >aleria Prin/esel$r E de;i nu se &unea &r$2le-a identi9i!0rii l$r de la $ ase-enea distan/0. Cn s!4i-2@ aran=a-entul gr0dinil$r &l0!erii@ !u 4ele;teele@ &$te!ile ;i -asi#ul ;an/ <n!$n=ur0t$r@ se #edea !u !laritate. Dirul de &ene -i!i ;i al2e $ de!$n!ert0 $ #re-e@ &n0 !e(;i d0du sea-a !0 &ri#ea un alt si-2$l al &r$#$!0rii lansate de Kalidasa 6eil$r: a;a(nu-itele sale Fntni ale Paradisului. Se <ntre2a !e ar 9i gndit regele ur-0rind($ ridi!ndu(se att de u;$r s&re &aradisul in#idiat de el. Tre!use a&r$a&e un an de la !$n#$r2irea ei !u A-2asad$rul Ra=asing4e. Cu&rins0 de $ &$rnire 2rus!0@ !4e-0 #ila. G 3un0@ J$4an@ <l salut0 "u#al. Cu- </i &la!e a!east0 &ri#eli;te a Ba55agaleiI G A;adar &n0 la ur-0 l(ai !$n#ins &e ,$rgan. Cu- te si-/iI G Ne-ai&$-enit este singurul !u#nt &$tri#it. Di uni!ul. A- 62urat ;i a- !0l0t$rit <n t$t !e /i(ar tre!e &rin -inte@ dar a!u- e !u t$tul di9erit. G S0 !0l0re;ti <n siguran/0 !erul !rud.M G Ce(a 9$st astaI G Un &$et engle6 de la <n!e&utul se!$lului d$u06e!i. LNu(-i &as0 da!0 &asu(/i !al!0 &este -0riPsau !0l0re;ti <n siguran/0 !erul !rud.M G 1i 2ine@ -ie(-i &as0 ;i -0 si-t <n siguran/0. 80d <ntreaga insul0@ !4iar ;i !$asta Findustanului. La !e altitudine -0 a9lu@ 8anI G Te a&r$&ii de 5il$-etrul d$is&re6e!e@ ,a:ine. Ai -as!a de $:igen &us0 2ineI G "a. S&er s0 nu(-i a!$&ere glasul. G Nu(/i 9a!e gri=i@ ni-eni nu te #a !$n9unda. Cn!0 trei 5il$-etri. G Ct ga6 a -ai r0-as <n re6er#$rI G "estul. Iar da!0 <n!er!i s0 tre!i de !in!is&re6e!e 5il$-etri@ s0 ;tii !0 #$i 9$l$si !$-anda -anual0 !a s0 te adu! a!as0. G Ni!i &rin gnd nu -i(a tre!ut. 7ri!u-@ 9eli!it0ri. 1ste $ e:!elent0 &lat9$r-0 de $2ser#a/ie. Pr$2a2il !lien/ii #$r sta la !$ad0 &entru un l$!. G Ne(a- gndit la asta. Cei de la !$-sat ;i -etsat au <n!e&ut de=a s0 li!ite6e. Le &ute$9eri relee ;i sen6$ri la $ri!e altitudine d$res!. Ne #a a=uta s0 &l0ti- !4iria. G Te #0dH 1:!la-0 Ra=asing4e 2rus!. Qi(a- &rins re9le:ia <n teles!$&. A!u- 9luturi din -n0. Nu te si-/i singur0 a!$l$ susI 7 !li&0 se l0s0 $ t0!ere ne$2i;nuit0. "u&0 !are "u#al r0s&unse lini;tit0: G Nu att !t tre2uie s0 9i 9$st Buri >agarin@ la $ sut0 de 5il$-etri -ai sus. 8an@ ai adus !e#a n$u &e lu-e. 7 9i el !erul !rud@ dar l(ai <-2ln6it. S(ar &utea s0 e:iste $a-eni !are s0 nu 9a!0 ni!i$dat0 9a/0 a!estei !0l0t$rii: sin!er <i !$-&0ti-es!. 37. "ia-antul de un -iliard de t$ne. Cn ulti-ii ;a&te ani se reali6aser0 -ulte@ dar r0-0seser0 destule de <nde&linit. Se -utaser0 -un/i@ sau !el &u/in aster$i6i. P0-ntul &$seda <n &re6ent un al d$ilea satelit natural@ r$tindu(se e:a!t deasu&ra $r2itei ge$sta/i$nare. ,0sura -ai &u/in de un 5il$-etru de la un !a&0t la !el0lalt@ -i!;$rndu(se ra&id &e -0sur0 !e era g$lit de !ar2$n ;i de alte ele-ente u;$are. Ce a#ea s0 r0-n0@ -ie6ul de 9ier@ de;eurile ;i 6gura industrial0@ ur-au s0 al!0tuias!0 !$ntragreutatea !e #a -en/ine Turnul su2 tensiune. 8a 9i &iatra din &ra;tia de &atru6e!i de -ii de 5il$-etri@ r$tindu(se <n &re6ent $dat0 !u &laneta la 9ie!are d$u06e!i ;i &atru de $re. Cin!i6e!i de 5il$-etri la est de Sta/ia As4$5a &lutea uria;ul !$-&le: industrial !are &r$!esa -egat$nele de -aterie &ri-0 li&site de greutate@ dar nu ;i de -as0@ trans9$r-ndu(le <n 4i&er9ila-ent. Cntru!t &r$dusul 9inal !$n/inea -ai -ult de n$u06e!i la sut0 !ar2$n !u at$-ii

aran=a/i <n &re!ise rnduri !ristaline@ Turnul &ri-ise &$&ulara &$re!l0 L"ia-antul de un -iliard de t$neM. As$!ia/ia 3i=utieril$r din A-sterda- ar0tase@ deran=at0@ !0 NaO 4i&er9ila-entul nu era !tu;i de &u/in un dia-ant@ ;i N2O da!0 era@ atun!i Turnul !nt0rea de !in!i $ri 6e!e la &uterea a !in!is&re6e!ea !arate. Carate sau t$ne@ ase-enea !antit0/i en$r-e de -aterial ta:aser0 la -a:i-u- resursele !$l$niil$r s&a/iale ;i <nde-narea te4ni!ienil$r $r2itali. Cn -inele aut$-ate@ u6inele de &r$du!/ie ;i siste-ele de asa-2lare la . g se in#estise -ult din geniul s&e!iei u-ane@ d$2ndit !u greu de(a lungul a d$u0 sute de ani de !0l0t$rie s&a/ial0. Curnd t$ate !$-&$nentele Turnului E !te#a unit0/i standardi6ate@ 9a2ri!ate <n -ili$ane de e:e-&lare E a#eau s0 9ie adunate <n giganti!e de&$6ite 62ur0t$are@ a;te&tnd lu!r0t$rii r$2$/i. A&$i Turnul #a !re;te <n d$u0 dire!/ii $&use@ <n =$s s&re P0-nt ;i si-ultan s&re -asa $r2ital0 de an!$rare@ <ntregul &r$!es 9iind ast9el &r$gra-at <n!t s0 se g0seas!0 &er-anent <n e!4ili2ru. Se!/iunea trans#ersal0 se #a -i!;$ra !$nstant dins&re $r2it0@ unde tensiunea #a 9i -a:i-0A la 9el se #a su2/ia !0tre !$ntragreutatea de an!$r0. "u&0 !e sar!ina lui a#ea s0 se <n!4eie@ <ntregul !$-&le: $r2ital ur-a s0 9ie lansat &e $ traie!t$rie de trans9er s&re ,arte. A!easta !$nstituia $ !lau60 a !$ntra!tului !e !au6ase dis!u/ii a&rinse <ntre &$liti!ienii &0-nteni ;i e:&er/ii 9inan!iari@ a!u- !0@ <ntr(un tr6iu@ &$ten/ialul Li9tului S&a/ial era <n/eles la ade#0rata lui -0sur0. ,ar/ienii neg$!iaser0 dur. "e;i a#eau s0 a;te&te !in!i ani <n &lus <nainte de a(;i re!u&era &r$&ria in#esti/ie@ <n a!el -$-ent ur-au s0 dis&un0 &ra!ti! de un -$n$&$l <n !$nstru!/ii #re-e de <n!0 un de!eniu. ,$rgan nutrea #aga 20nuial0 !0 turnul Pa#$nis #a 9i &ri-ul dintr($ serie. Se &utea !a ,arte s0 9i 9$st destinat0 siste-ului Li9turil$r S&a/iale ;i era &u/in &r$2a2il !a energi!ii ei l$!uit$ri s0 rate6e $ ast9el de $!a6ie. "a!0 a#eau s0 9a!0 din lu-ea l$r !entrul #iit$rului !$-er/ inter&lanetar@ atun!i n$r$! 2unA &e ,$rgan <l 9r0-ntau alte gri=i <n!0 nere6$l#ate. Cn &$9ida uria;el$r di-ensiuni@ Turnul nu era de!t su&$rtul un$r alte ele-ente -ai !$-&le:e. "e(a lungul 9ie!0reia din !ele &atru 9e/e se <ntindeau ;ine de trei6e!i ;i ;ase de -ii de 5il$-etri@ !a&a2ile de 9un!/i$n0ri la #ite6e <n!0 neatinse. Ansa-2lul tre2uia ali-entat &e t$at0 lungi-ea lui !u 9ire su&ra!$ndu!t$are@ !$ne!tate la -asi#e generat$are !u 9u6iune@ <ntregul siste- a9lndu(se su2 !$ntr$lul unei in!redi2il de !$-&le:e re/ele de !al!ulat$are. Ter-inalul Su&eri$r@ unde &asagerii ;i -0r9urile ur-au s0 9ie trans9erate de &e Turn &e na#a s&a/ial0 and$!at0 a!$l$@ re&re6enta <n sine un &r$ie!t -a=$r. La 9el Sta/ia de. ,i=l$!@ !a ;i Ter-inalul Terestru@ &e !ale s0 9ie s!$2it !u laserele <n ini-a -untelui sa!ru. Di <n &lus@ -ai era 7&era/iunea Cur0/ire. "e d$u0 sute de ani@ sateli/i de t$ate 9$r-ele ;i -0ri-ile@ de la ;uru2uri ;i 2$l/uri la <ntregi sate s&a/iale se a!u-ulaser0 &e $r2ita terestr0. T$t !e se situa su2 altitudinea e:tre-0 a Turnului se lua <n !$nsiderare@ <ntru!t !rea un &eri!$l &$ten/ial. Trei s9erturi din a!est -aterial era gun$i a2and$nat. A!u- el tre2uia l$!ali6at ;i !u-#a@ eli-inat. "in 9eri!ire@ #e!4ile 9$rturi $r2itale erau su&er2 e!4i&ate &entru sar!in0. Radarele l$r@ &r$ie!tate s0 des!$&ere de la -are distan/0 ra!4etele ina-i!e@ indi!au !u u;urin/0 &$6i/ia resturil$r Pri-ei 1re S&a/iale. A&$i laserele l$r #a&$ri6au sateli/ii -ai -i!i@ <n #re-e !e a!eia -ari erau <-&in;i &e $r2ite ne&ri-e=di$ase. Unii@ de interes ist$ri!@ 9ur0 re!u&era/i ;i adu;i <na&$i &e P0-nt. Cn de!ursul a!estei $&era/iuni sur#enir0 !te#a sur&ri6e: s&re e:e-&lu@ trei astr$nau/i !4ine6i &ieri/i <n !ine ;tie !e -isiune se!ret0@ sau $ serie de sateli/i de re!un$a;tere !$nstrui/i dintr(un a-este! att de ingeni$s de !$-&$nente@ <n!t era i-&$si2il s0 se des!$&ere !e /ar0 <i lansase. Nu !0 ar 9i !$ntat@ dat 9iind 9a&tul !0 t$/i a#eau &este $ sut0 de ani #e!4i-e.

,ultitudinii de sateli/i a!ti#i ;i sta/ii s&a/iale@ $2ligate din -$ti#e $&era/i$nale s0 r0-n0 <n a&r$&ierea Terrei@ 9u ne!esar s0 li se #eri9i!e !u aten/ie traie!t$riile@ iar unele !a6uri s0 le 9ie -$di9i!ate. Ni-i! nu se &utea <ns0 <ntre&rinde <n &ri#in/a <nt-&l0t$ril$r ;i ne&re#06u/il$r #i6itat$ri din de&0rt0rile Siste-ului S$lar. Ase-eni $ri!0rei !rea/ii u-ane@ Turnul a#ea s0 9ie e:&us -ete$ri/il$r. "e !te#a $ri &e 6i re/eaua sa de seis-$-etre #a dete!ta i-&a!turi de -iligra-eA iar $ dat0 sau de d$u0 $ri &e an se a;te&tau deteri$r0ri stru!turale -in$re. ,ai de#re-e $ri -ai tr6iu@ &e &ar!ursul se!$lel$r #iit$are@ e:ista &$si2ilitatea s0 <ntlneas!0 un gigant !are s0(i s!$at0 din 9un!/iune una sau -ai -ulte ;ine. Cn !el -ai r0u s!enariu@ Turnul era !4iar rete6at unde#a de(a lungul s0u. Pr$2a2ilitatea unui ase-enea e#eni-ent era la 9el de -i!0 !u !ea !a un -ete$rit i-&$rtant s0 l$#eas!0 L$ndra sau T$5?$@ $ra;e &re6entnd a&r$:i-ati# a!eea;i su&ra9a/0. "ar l$!uit$rii res&e!ti#el$r -etr$&$le nu su9ereau de ins$-nie din a!east0 !au60. Di ni!i 8anne#ar ,$rgan. Indi9erent !e &r$2le-e ar 9i a&0rut la $ri6$nt@ ni-eni nu se <nd$ia !0 Turnul 7r2ital era $ idee al !0rei ti-& s$sise. 8. ASC1NSIUN1 3+. Un l$! al 9urtunil$r t0!ute. 1:tras din dis!ursul &r$9es$rului ,artin Sessui@ !u $!a6ia de!ern0rii &re-iului N$2el &entru 9i6i!0@ St$!54$l-@ ' de!e-2rie 21% . LCntre !er ;i &0-nt e:ist0 $ regiune in#i6i2il0 la !are #e!4ii 9il$s$9i ni!i nu au #isat #re$dat0. Iar &n0 <n 6$rii se!$lului al d$u06e!ilea@ !a s0 9i- e:a!/i &n0 &e data de 12 de!e-2rie 1*.1@ !a nu a a#ut ni!i un i-&a!t asu&ra a!ti#it0/il$r u-ane. Cn 6iua a!eea@ >uglie-$ ,ar!$ni a trans-is &rin radi$ !ele trei &un!te ale literei s &este Atlanti!. ,ul/i e:&er/i de!laraser0 <n!er!area i-&$si2il0@ de$are!e undele radi$ !0l0t$res! d$ar <n linii dre&te@ ne9iind !a&a2ile s0 se !ur2e6e <n =urul P0-ntului. I62nda lui ,ar!$ni nu nu-ai !0 a #estit era !$-uni!a/iil$r gl$2ale@ dar a ;i d$#edit !0 sus <n at-$s9er0 e:ist0 $ $glind0 ele!tri9i!at0 !a&a2il0 s0 re9le!te undele radi$ <na&$i s&re s$l. N.O Stratul Kennel?(Fea#isid!@ du&0 !u- a 9$st $riginal denu-it@ s(a des!$&erit !urnd a 9i $ regiune de -are !$-&le:itate@ !$n/innd !el &u/in trei ni#eluri &rin!i&ale@ t$ate su&use un$r #aria/ii -a=$re <n <n0l/i-e ;i intensitate. La e:tre-a su&eri$ar0 &0trund <n !entura de radia/ii 8an Allen@ a !0rei des!$&erire a re&re6entat !a <ns0;i &ri-ul su!!es al 1rei S&a/iale. A!east0 #ast0 6$n0@ <n!e&nd de la a&r$:i-ati# !in!i6e!i de 5il$-etri ;i e:tin6ndu(se <n sus &e !te#a ra6e terestre@ este !un$s!ut0 ast06i !a i$n$s9era. 1:&l$rarea ei !u ra!4ete@ sateli/i ;i unde radi$ a !$nstituit un &r$!es !$ntinuu des90;urat #re-e de d$u0 se!$le. "$res! s0 adu! un $-agiu &rede!es$ril$r -ei <n a!east0 a#entur0 E a-eri!anii ,. A. Tu#e ;i >. 3reit@ 2ritani!ul 1. 8. A&&let$n@ n$r#egianul F. C. ,. St$r-er@ ;i@ <n -$d !u t$tul s&e!ial@ $-ului !are <n 1*7. a !;tigat a!ela;i &re-iu &e !are !u sunt a6i $n$rat s0 <l &ri-es!@ !$-&atri$tul du-nea#$astr0 Fannes Al9#en. I$n$s9era e !$&ilul !a&ri!i$s al s$areluiA !4iar ;i a!u-@ !$-&$rtarea ei nu este <nt$tdeauna &re#i6i2il0. Cn 6ilele <n !are undele radi$ lungi de&indeau de !a&ri!iile ei@ ea a sal#at -ulte #ie/i E <ns0 -ai -ul/i $a-eni de!t #$- ;ti #re$dat0 au 9$st s$rti/i &ieirii !nd ea le(a <ng4i/it 90r0 ur-0 -esa=ele dis&erate. ,ai &u/in de un se!$l@ &n0 !e sateli/ii de tele!$-uni!a/ii s0(i &reia r$lul@ ea a r0-as ne&re/uitul dar nestat$rni!ul n$stru ser#it$r E un 9en$-en natural ne20nuit <nainte@ #al$rnd -iliarde de d$lari &entru !ele trei genera/ii !are l(au e:&l$atat.

"$ar &entru $ s!urt0 &eri$ad0 e:isten/a ei a in9luen/at dire!t $-enirea. T$tu;i@ da!0 nu ar 9i 9$st a!$l$ unde e@ n$i nu ne(a- 9i a9lat ast06i ai!iH Cntr(un anu-e sens ea s(a d$#edit de $ i-&$rtan/0 !ru!ial0 !4iar ;i &entru u-anitatea &rete4n$l$gi!0@ -ergnd <na&$i <n ti-& &n0 la &ri-ul $-(-ai-u/0@ de 9a&t@ &n0 la !ele dinti #ie/uit$are ale &lanetei. "e$are!e i$n$s9era 9a!e &arte din s!utul !e ne &r$te=ea60 6ilni! de -$rtalele radia/ii \ ;i ultra#i$lete. "a!0 a!estea ar 9i a=uns &n0 la ni#elul -0rii@ &$ate !0 anu-ite 9$r-e de #ia/0 ar 9i a&0rut t$tu;i &e P0-ntA dar <n ni!i un !a6 ele nu ar 9i e#$luat <n !e#a ase-0n0t$r n$u0. N.O Cntru!t i$n$s9era@ ase-eni at-$s9erei de su2 ea@ <n 9inal deter-inat0 t$t de !0tre s$are@ are &r$&ria !i -ete$r$l$gie. Pe &ar!ursul tul2ur0ril$r s$lare este str020tut0 de 9urtuni uria;e de &arti!ule <n!0r!ate@ r0su!it0 <n #rte=uri ;i 2u!le de !-&ul -agneti! al P0-ntului. Cn ast9el de <-&re=ur0ri@ ea <;i &ierde in#i6i2ilitatea. Se de6#0luie <n &l&it$arele dra&erii ale aur$rei 2$reale@ unul din !ele -ai !$&le;it$are s&e!ta!$le ale Naturii@ lu-innd n$&/ile &$lare !u straniile ei radia/ii. C4iar ;i ast06i nu <n/elege- <n t$talitate &r$!esele din i$n$s9er0. Unul din -$ti#ele dat$rit0 !0ruia studiul ei s(a d$#edit att de di9i!il a 9$st 9a&tul !0 ra!4etele ;i i-&li!it instru-entele n$astre g$nes! &rin ea !u -ii de 5il$-etri &e $r0. Ni!i$dat0 nu a- reu;it s0 st0ne-i;!a/i !a s0 e9e!tu0- $2ser#a/ii. A!u-@ &entru &ri-a $ar0@ !$nstru!/ia &r$&usului Turn 7r2ital ne $9er0 ;ansa de a <n9iin/a $2ser#at$are sta/i$nare <n i$n$s9er0. 1ste 9$arte &$si2il !a Turnul <nsu;i s0 -$di9i!e !ara!teristi!ile i$n$s9erei E de;i !u siguran/0 nu $ #a s!urt!ir!uita@ a;a !u- a sugerat dr. 3i!5ersta99. "e !e s0 studie- a!east0 regiune@ !nd ea nu -ai este i-&$rtant0 <n !$-uni!a/iiI 1i 2ine@ &e lng0 9ru-use/ea@ stranietatea ;i interesul ;tiin/i9i!@ !$-&$rta-entul ei se leag0 strns de !el al s$arelui E st0&nul destinului n$stru. Dti- ast06i !0 s$arele nu e steaua stati!0@ 2ine!res!ut0@ &e !are $ !redeau str0-$;ii n$;tri. Are &eri$ade lungi ;i s!urte de 9lu!tua/ii. Cn &re6ent el <n!0 iese din a;a(nu-itul ,ini- ,aunder al inter#alului 1' %(171%. "re&t re6ultat@ !li-atul este -ult -ai 2lnd de!t a 9$st #re$dat0 din 1#ul ,ediu ti-&uriu <n!$a!e. "ar !t #a dura a!east0 $s!ila/ieI ,ai i-&$rtant@ <n -$-entul !nd se #a de!lan;a -i;!area in#ers0@ !e e9e!te #$r su9eri !li-atul@ #re-ea ;i t$ate as&e!tele !i#ili6a/iei u-ane E nu nu-ai &e a!east0 &lanet0@ !i &e t$ate !elelalteI Cntru!t t$ate sunt 9ii!ele s$arelui. Unele te$rii 9$arte s&e!ulati#e sugerea60 !0 s$arele intr0 <ntr($ &eri$ad0 de insta2ilitate@ !e #a adu!e $ n$u0 1r0 >la!iar0@ -ai e:tins0 de!t $ri!are alta din tre!ut. "a!0 este ade#0rat@ a#e- ne#$ie de 9ie!are in9$r-a/ie &e !are $ &ute- $2/ine &entru a ne &reg0ti. C4iar un a#ertis-ent dat !u un se!$l <nainte s(ar &utea s0 #in0 &rea tr6iu. I$n$s9era ne(a a=utat <n e#$lu/ieA a lansat re#$lu/ia <n !$-uni!a/iiA <n!0 ne -ai &$ate deter-ina #iit$rul. "e a!eea tre2uie s0 !$ntinu0- studiul a!estui d$-eniu #ast@ tur2ulent@ de 9$r/e s$lare ;i ele!tri!e E s0la;ul -isteri$s al 9urtunil$r t0!ute.M 3*. S$arele r0nit. Ulti-a $ar0 !nd ,$rgan <l #06use &e "e#@ ne&$tul s0u era <n!0 un !$&il. Cn &re6ent de#enise ad$les!ent ;i &r$2a2il la ur-0t$area <ntlnire a#ea s0(l #ad0 20r2at <n t$at0 9irea. Pe inginer nu(l <n!er!a de!t un u;$r senti-ent de #in0. Leg0turile de 9a-ilie sl02iser0 !$ntinuu <n ulti-ele d$u0 se!$le. 1l ;i s$ra lui a#eau &u/ine <n !$-un@ e:!e&tnd 4arta geneti!0. Cu t$ate !0 se 9eli!itau ;i dis!utau de #re$ 6e!e $ri &e an@ a9lndu(se <n rela/ii 9$arte 2une@ el nu era del$! sigur unde ;i !nd se #06user0 ulti-a dat0. T$tu;i@ atun!i !nd salutase 20ie/elul d$rni! ;i inteligent N&are(se del$! !$&le;it de &ers$nalitatea 9ai-$sului s0u un!4iO@ ,$rgan de#enise !$n;tient de $ anu-e -elan!$lie dul!e( a-0ruie. Nu a#ea ni!i un 9iu s0(i !$ntinue nu-ele. Cu -ult <nainte@ 90!use a!ea alegere <ntre

-un!0 ;i #ia/0 !are arare$ri &$ate 9i e#itat0 la ni#elurile !ele -ai <nalte de &erse#eren/0 u-an0. Cn trei $!a6ii@ 90r0 s0 in!lud0 leg0tura !u Ingrid@ ar 9i &utut s0 &0;eas!0 &e $ !ale di9erit0@ dar a!!identul sau a-2i/ia <l $&rise. Cun$;tea ter-enii <n/elegerii <n!4eiate ;i <i a!!e&taseA era &rea tr6iu !a s0 se &lng0 ast06i de &aragra9ele s!rise !u litere -i!i. 7ri!ine era !a&a2il s0(;i <-&r0;tie genele@ ;i !ei -ai -ul/i !4iar $ 90!eau. Fie <ns0 !0 ist$ria a#ea sau nu s0 <i a!$rde !redit@ &u/ini reali6aser0 !eea !e 90!use el E ;i era &e !ale s0 9a!0. Pe &ar!ursul ulti-el$r trei !easuri@ "e# #06use -ai -ulte detalii ale Ter-inalului Terestru de!t $ri!are #i& <ntr($ #i6it0 $2i;nuit0. Intrase <n interi$rul -untelui =$s@ la &$ale@ lng0 &er$anele a&r$a&e ter-inate ale Sta/iei Sudi!e@ ;i 90!use ra&id turul 9a!ilit0/il$r de dire!/i$nare a &asageril$r ;i a 2aga=el$r@ al !entrului de !$ntr$l ;i al 4angarului de trans2$rdare@ unde !a&sulele ur-au s0 9ie s!4i-2ate de &e ;inele esti!e ;i #esti!e de C$2$rre &e !ele n$rdi!e ;i sudi!e de Ur!are. Pri#ise <n susul &u/ului de !in!i 5il$-etri E $ giganti!0 /ea#0 de tun <ndre&tat0 !0tre a;tri@ !u- de=a re-ar!aser0 !u #$!i ;$&tite sute de re&$rteri E <n !are ur-au s0 9ie instalate liniile de tra9i!. Iar <ntre20rile sale e&ui6aser0 trei g4i6i <nainte !a ulti-ul s0 i(l &redea re!un$s!0t$r un!4iului s0u. G Iat0(l@ 8an@ s&use Tarren Kingsle? !nd a=unser0 <n #r9ul des&i!at al -untelui. Ia(1 <nainte s0(-i <n4a/e slu=2a. G Nu ;tia- !0 e;ti att de &asi$nat de te4ni!0@ "e#. 30iatul lu0 $ 9igur0 r0nit0 ;i &u/in sur&rins0. G Nu(/i a-inte;ti@ un!4iule@ setul ,e!!a-a: 12 &e !are -i l(ai 90!ut !ad$u la 6e!e aniI G "esigur@ desigur. >lu-ea-. Di@ !a s0 s&un0 ade#0rul@ nu uitase !$-&let =$!ul de !$nstru!/ieA &ur ;i si-&lu &e -$-ent <i s!0&ase. Nu /i(e 9rigI S&re de$se2ire de adul/i@ tn0rul nu a!!e&tase s0(;i &un0 u6ualul ter-$!$stu-. G Nu@ sunt 2ine. Ce 9el de rea!t$r e a!elaI Cnd #e/i des!4ide &u/ulI P$t atinge 2en6ileI G Cn/elegi !e #$ia- s0 s&unI )-2i Kingsle?. G Unu: a&aratul a&ar/ine Dei!ului A2dulla4A 9iul s0u Feisal ne #i6itea60. "$i: #$- &0stra &e &$6i/ie a!est !a&a! &n0 !nd Turnul #a atinge -untele ;i #a intra <n0untru. A#e- ne#$ie de el !a &lat9$r-0 de lu!ru@ ;i nu las0 s0 &0trund0 &l$aia. Trei: ai #$ie s0 atingi 2en6ile da!0 d$re;ti. Nu alerga E nu e s0n0t$s la altitudinea a!eastaH G "a!0 ai treis&re6e!e ani@ -0 <nd$ies!@ a&re!ie Kingsle?@ &ri#ind silueta <n des!re;tere a lui "e#. F0r0 s0 se gr02eas!0@ <l a=unser0 &e 20iat lng0 an!$ra esti!0. A!esta se uita@ a;a !u- &r$!edaser0 attea -ii <naintea lui@ la <ngusta &angli!0 !enu;ie !e /;nea dire!t din s$l ;i se ridi!a #erti!al <n !er. 7!4ii lui "e# $ ur-0reau <n sus@ sus@ t$t -ai sus@ &n0 !e !a&ul i se <n!lin0 la -a:i-u- &e s&ate. ,$rgan ;i Kingsle? se a2/inur0 s0(l i-ite@ de;i tenta/ia era <n!0 &uterni!0 du&0 at/ia ani. Ni!i nu(l a#erti6ar0 !0 unii &ri#it$ri a-e/eau att de tare@ <n!t a#eau ne#$ie de a=ut$r !a s0 -earg0 iar0;i. Tn0rul era re6istentA se uit0 /int0 s&re 6enit ti-& de un -inut@ !a ;i !u- s&era s0 #ad0 -iile de $a-eni ;i -ili$anele de t$ne de -aterial &$6i/i$nate a!$l$@ din!$l$ de al2astrul &r$9und al 2$itei. A&$i <n!4ise $!4ii !u $ str-20tur0@ s!utur0 !a&ul ;i <;i &ri#i &i!i$arele $ se!und0@ &ar!0 &entru a se asigura !0 se g0se;te <n!0 &e &0-nt s$lid. Cntinse $ -n0 &re!aut0 ;i l$#i 2anda <ngust0 legnd &laneta de n$ul ei satelit. G Ce s(ar <nt-&la da!0 s(ar ru&eI Cntre20. 1ra $ <ntre2are #e!4e. Pe -ul/i r0s&unsul <i sur&rindea. G F$arte &u/ine lu!ruri. Cn a!est &un!t@ &ra!ti! nu se a9l0 su2 tensiune. "a!0 ai t0ia($@ ar r0-ne sus&endat0@ 9luturnd <n #nt.

Kingsle? lu0 $ e:&resie de6gustat0A a-nd$i ;tiau !0 era $ si-&li9i!are !$nsidera2il0. Cn !li&a de 9a/0@ 9ie!are din !ele &atru 2en6i su&$rta $ sar!in0 de !ir!a $ sut0 de t$ne@ <ns0 negli=a2il0 <n ra&$rt !u greut0/ile &r$ie!tate s0 9ie trans&$rtate de siste- <n -$-entul integr0rii 2en6il$r <n stru!tura Turnului. Nu a#ea t$tu;i sens s0 60&0!eas!0 20iatul !u ast9el de detalii. "e# r0-ase &e gnduri. A&$i l$#i e:&eri-ental &angli!a@ !a ;i !u- ar 9i s&erat s0 s!$at0 $ n$t0 -u6i!al0. Singurul r0s&uns 9u <ns0 un &$!net nei-&resi$nant@ !are se stinse ra&id. G "a!0 $ l$#e;ti !u un 2ar$s ;i te <nt$r!i &este 6e!e $re@ #ei s$si t$!-ai la ti-& s0 au6i e!$ul de la Sta/ia de ,i=l$!@ e:&li!0 ,$rgan. G Nu -ai e #ala2il@ inter#eni Kingsle?. Cn siste- sunt &rea -ulte a-$rti6$are. G Nu ne stri!a &l0!erea@ Tarren. Fai a!u- s0(/i ar0t0- !e#a !u ade#0rat interesant. ,erser0 s&re !entrul dis!ului de -etal a!$&erind <n &re6ent -untele ;i sigilnd &u/ul su2teran !a un !a&a! uria; de $al0. Ai!i@ e!4idistant 9a/0 de !ele &atru 2en6i de(a lungul !0r$ra Turnul era g4idat !0tre P0-nt@ se g0sea $ !a2an0 ge$de6i!0@ !u $ <n90/i;are la 9el de &r$#i6$rie !a su&ra9a/a &e !are 9usese ridi!at0. Ad0&$stea un teles!$& de !$nstru!/ie 2i6ar0@ a/intit dre&t <n sus ;i a&arent i-&$si2il de <ndre&tat <n alt0 &arte. G Cnainte de a&us e -$-entul !el -ai 2un !a s0 &ri#e;ti. 3a6a Turnului este atun!i 9$arte 9ru-$s ilu-inat0. G 8$r2ind de s$are@ ia uita/i(#0 a!u-@ s&use Kingsle?. Se #ede !4iar -ai !lar de!t ieri. >lasul lui tr0da $ ui-ire a-este!at0 !u tea-0@ <n ti-& !e indi!a !u -na eli&sa turtit0 ;i a&rins0@ &e !ale de a se s!u9unda din!$l$ de $ri6$ntul #esti!. Cea/a <i di-inuase str0lu!irea@ <n!t &utea 9i &ri#it0 !u u;urin/0. "e un se!$l nu se -ai $2ser#ase un ase-enea gru& de &ete. Se <ntindeau &e a&r$a&e =u-0tate din su&ra9a/a dis!ului auriu@ 90!ndu(l s0 arate !a l$#it de 2$al0@ sau i62it de lu-i &r02u;ite <n 9$!. "ar ni!i Ju&iter nu ar 9i 9$st <n stare s0 !ree6e $ ase-enea ran0 <n at-$s9era s$lar0. Cea -ai -are &at0 -0sura un s9ert de -ili$n de 5il$-etri <n dia-etru@ gata s0 <ng4it0 $ sut0 de &lanete &re!u- P0-ntul. G La n$a&te s(a anun/at <n!0 $ aur$r0 2$real0. Pr$9es$rul Sessui ;i $a-enii lui #eseli !u siguran/0 au &re#06ut($ 2ineH G S0 #ede- !u- se des!ur!0@ r$sti ,$rgan e:e!utnd !te#a a=ust0ri la $!ular. Pri#e;te@ "e#. 30iatul se uit0 !u aten/ie un -$-ent. G 80d !ele &atru 2en6i -ergnd s&re !entru@ adi!0 <n sus@ &n0 !nd dis&ar. G Ni-i! <n -i=l$!I Alt0 &au60. G Nu@ ni!i $ ur-0 de Turn. G C$re!t. Se a9l0 <n!0 la ;ase sute de 5il$-etri@ iar n$i 9$l$si- &uterea !ea -ai s!06ut0 a teles!$&ului. A!u- #$i -0ri i-aginea. Leag0(/i !entura de siguran/0H "e# rse la au6ul #e!4iului !li;eu@ 9a-iliar din 6e!i de s&e!ta!$le. La <n!e&ut nu reu;i s0 $2ser#e ni!i $ di9eren/0@ e:!e&tnd 9a&tul !0 !ele &atru linii din !entrul !-&ului #i6ual de#enir0 -ai &u/in a!!entuate. Ci luar0 !te#a se!unde s0(;i dea sea-a !0 nu tre2uia s0 se a;te&te la ni!i $ s!4i-2are &e -0sur0 !e !-&ul s0u #i6ual se de&lasa <n lungul a:ei siste-ului. C#artetul !el$r &atru 2en6i ar0ta identi! <n $ri!e &un!t de &e lungi-e. A&$i@ 9$arte 2rus!@ 9u a!$l$@ lundu(l &rin sur&rindere@ de;i se a;te&tase s0 <l #ad0. Un &un!t -i!@ str0lu!it$r@ se -ateriali6ase <n !entru. Cre;tea ;i &entru &ri-a dat0 a#u sen6a/ia de #ite60. Cte#a se!unde -ai tr6iu i62uti s0 #ad0 un !er!ule/ E 2a nu@ att !reierul !t ;i $!4iul !06ur0 de a!$rd !0 era #$r2a de un &0trat. Se uita /int0 la 2a6a Turnului !e <nainta !0tre P0-nt@ de(a lungul 2en6il$r de g4ida=@ !u !/i#a 5il$-etri <n 9ie!are 6i. Cele &atru 2en6i dis&0ruser0@ &rea

-i!i !a s0 r0-n0 #i6i2ile de la a!east0 distan/0. Cn s!4i-2@ a!el &0trat 9i:at !a &rin 9ar-e! &e !er !$ntinua s0 !reas!0@ de;i se <n!e/$;ase din !au60 -0ri-ii e:tre-e. G Ce #e6iI Cntre2a ,$rgan. G Un -i! &0trat str0lu!it$r. G 3un. 1ste &artea de =$s a Turnului@ a9lat0 <n &lin s$are. "u&0 !e ai!i &e -unte se las0 <ntuneri!ul@ <n!0 $ -ai &$/i 60ri !u $!4iul li2er #re-e de un !eas@ &n0 intr0 <n u-2ra P0-ntului. ,ai $2ser#i ;i alt!e#aI G Nu. Re&li!0 20iatul@ du&0 $ lung0 &au60. G Ar tre2ui. 7 e!4i&0 de !er!et0t$ri #i6itea60 se!/iunea in9eri$ar0 s0 instale6e ni;te instru-ente. Au !$2$rt de &e Sta/ia de ,i=l$!. "a!0 &ri#e;ti !u aten/ie@ #ei #edea trans&$rt$rul l$r. 1 &e ;ina sudi!0 E de!i <n drea&ta i-aginii. Caut0 $ &at0 lu-in$as0@ !a- un s9ert din -0ri-ea Turnului. G C-i &are r0u@ un!4iule@ nu $ g0ses!. Cn!ear!0 du-neata. G ,0 r$g@ &$ate #i6i2ilitatea nu e 9$arte 2un0. Une$ri Turnul dis&are !$-&let@ de;i at-$s9era &are. Cnainte !a ,$rgan s0(i ia l$!ul lui "e# la $!ular@ re!e&t$rul s0u &ers$nal s!$ase d$u0 2i&uri du2le as!u/ite. 7 !li&0 -ai tr6iu alar-a lui Kingsle? r0suna ;i ea. Pentru &ri-a dat0 Turnul lansa $ alert0 de urgen/0 de !ateg$rie &atru. .. Ca&0tul liniei. Nu(i de -irare !0 $ &$re!liser0 Calea Ferat0 Trans(Si2erian0. C4iar ;i la !$2$rre@ dru-ul de la Sta/ia de ,i=l$! la 2a6a Turnului dura !in!i6e!i de $re. Cntr($ 6i a#ea s0 /in0 d$ar !in!i !easuri@ <ns0 6iua a!eea se a9la la d$i ani distan/0 <n #iit$r@ <n -$-entul <n !are ;inele ur-au s0 9ie <n!0r!ate energeti! iar !-&urile l$r -agneti!e a!ti#ate. 8e4i!ulele de $2ser#a/ie ;i <ntre/inere alergau a!u- <n susul ;i <n =$sul 9e/el$r Turnului@ &r$&ulsate de r$/i !au!iu!ate &resate <n interi$rul 9antel$r de g4ida=. Cu t$ate !0 &uterea 2ateriil$r $ &er-itea@ nu era sigur s0 se $&ere6e un ast9el de siste- la #ite6e de&0;ind !in!i sute de 5il$-etri &e $r0. Cn !iuda duratei !0l0t$riei@ lu-ea 9usese &rea $!u&at0 &entru a se l0sa !u&rins0 de &li!tis. Pr$9es$rul Sessui ;i !ei trei studen/i e:e!utaser0 $2ser#a/ii@ #eri9i!aser0 instru-entele@ asigurndu(se !0 nu #$r &ierde ni!i $ se!und0 !u trans9erul <n Turn. C$ndu!0t$rul(&il$t@ asistentul s0u ;i SteKardul@ al!0tuind <-&reun0 <ntreg &ers$nalul !a&sulei@ erau de ase-enea &rin;i de tre2uri. Nu era $ !0l0t$rie $2i;nuit0. LSu2s$lulM@ la d$u06e!i ;i !in!i de -ii de 5il$-etri su2 Sta/ia de ,i=l$! E iar a!u- la ;ase sute de P0-nt E nu -ai 9usese ni!i$dat0 #i6itat. Pn0 <n &re6ent nu e:istaser0 -$ti#e s0 se -earg0 a!$l$@ de$are!e -$nit$arele nu ra&$rtaser0 ni!i$dat0 ni-i! de9e!t. Nu !0 ar 9i &utut a&are !ine ;tie !e de9e!/iuni@ Su2s$lul 9iind <n 9a&t d$ar $ <n!0&ere &resuri6at0 !u latura de !in!is&re6e!e -etri@ unul din nenu-0ratele re9ugii &lasate din l$! <n l$! de(a lungul Turnului. Sessui <;i utili6ase <ntreaga ;i !$nsidera2ila in9luent0 &entru a <-&ru-uta a!est uni! l$!@ de&lasndu(se &rin i$n$s9er0 !u d$i 5il$-etri <n 9ie!are 6i@ s&re <ntlnirea !u P0-ntul. 1ra esen/ial@ sus/inuse !u 9$r/0@ !a e!4i&a-entul s0u s0 9ie instalat <naintea #r9ului de a!ti#itate s$lar0. "e=a a!east0 a!ti#itate atinsese ni#eluri <n!0 neegalate@ iar tinerii asisten/i ai lui Sessui reu;eau !u greutate s0 se !$n!entre6e asu&ra !adranel$r instru-entel$rA -agni9i!ele aur$re de a9ar0 re&re6entau $ atra!/ie &rea -are. 7re <n ;ir@ att e-is9era n$rdi!0 !t ;i !ea sudi!0 erau u-&lute de !ur2e ;i !uren/i <n!et ;er&uit$ri de lu-ini #er6ui@ -inunate ;i !$&le;it$are ;i !u t$ate a!estea@ d$ar $ &alid0 i-ita/ie a arti9i!iil$r !eleste de la &$li. Nu se <nt-&la des !a aur$rele s0

a=ung0 att de de&arte de d$-eniile l$r $2i;nuiteA nu-ai $ dat0 <ntr($ genera/ie in#adau !erurile e!uat$riale. Sessui <;i i-&ulsi$nase studen/ii iar0;i s0 -un!eas!0 ad-$nestndu(i !0 #$r a#ea ti-& su9i!ient de &ri#it &e &ar!ursul lungii as!ensiuni de <nt$ar!ere &e Sta/ia de ,i=l$!. T$tu;i@ !4iar ;i &r$9es$rul era #06ut une$ri stnd !u &ri#irea &ierdut0 &e 9ereastr0@ 9er-e!at de s&e!ta!$lul !eruril$r a&rinse. Cine#a 2$te6ase &r$ie!tul 1:&edi/ia !0tre P0-nt E denu-ire !are@ <n !eea !e &ri#ea distan/a@ era <ndre&t0/it0 <n &r$&$r/ie de n$u06e!i ;i $&t la sut0. Cn #re-e !e !a&sula se tria &e 9a/a Turnului !u #ite6a ei -i6era2il0 de !in!i sute de !li!5uri@ a&r$&ierea !res!nd0 a &lanetei de#enea t$t -ai e#ident0. A!!elera/ia gra#ita/i$nal0 se -0rea tre&tat@ de la gra#ita/ia eu9$ri6ant0 a Sta/iei de ,i=l$!@ -ai -i!0 de!t !ea lunar0@ &n0 la a&r$a&e <ntreaga ei #al$are terestr0. Pentru $ri!e !0l0t$r s&a/ial !u e:&erien/0@ 9en$-enul &0rea !u ade#0rat straniu: s0 si-/i $ atra!/ie@ $ri!t de -i!0@ <nainte de intrarea <n at-$s9er0@ <nse-na $ in#ersare a $rdinii n$r-ale a lu!ruril$r. Cn a9ara de &lngerile &ri#it$are la -n!are@ <ndurate !u st$i!is- de SteKardul su&ras$li!itat@ !0l0t$ria 9usese li&sit0 de in!idente. La $ sut0 de 5il$-etri de Su2s$l@ 9rnele intraser0 <n 9un!/iune iar #ite6a se <n=u-0t0/ise. La !in!i6e!i de 5il$-etri 9u <n=u-0t0/it0 din n$u@ &e re-ar!a unuia dintre tineri: G N(ar 9i stn=enit$r da!0 a- !$ntinua s0 alune!0- &n0 la !a&0tI C$ndu!0t$rul !a&sulei Ninsistnd s0 9ie nu-it &il$tO re&li!0 !0 a;a !e#a era i-&$si2il@ de$are!e 9antele de g4ida= <n =$sul !0r$ra alune!a !a&sula se ter-inau la !/i#a -etri de !a&0tul Turnului. Cn &lus e:ista un siste- de 2u9erare 9$arte ela2$rat@ <n !a6 !0 t$ate !ele &atru 9rne re9u6au sa 9un!/i$ne6e. Di !u t$/ii 9ur0 de a!$rd !0 &e lng0 9a&tul !0 era ridi!$l0@ glu-a se d$#edea de ase-eni de &r$st gust. 1. ,ete$rit. Uria;ul la! arti9i!ial !un$s!ut de d$u0 -ii de ani !a ,area lui Para#ana se <ntindea !al;i li-&ede su2 &ri#irea de &iatr0 a !reat$rului s0u. "e;i &u/ini erau !ei !are -ai #i6itau statuia &0rintelui lui Kalidasa@ lu!rarea a!estuia@ da!0 nu 9ai-a@ $ de&0;ise <n ti-& &e !ea a 9iuluiA ;i ser#ise /0rii in9init -ai 2ine@ asigurnd 4ran0 ;i a&0 la $ sut0 de genera/ii de l$!uit$ri. Di la -ult -ai -ulte genera/ii de &0s0ri@ !0&ri$are@ 2i#$li@ -ai-u/e@ &r0d0t$ril$r a!est$ra@ &re!u- le$&ardul !u 2lan0 lu!i$as0 ad0&ndu(se <n &re6ent la -arginea a&ei. Pisi!ile !ele -ari <n!e&user0 s0 9ie des <ntlnite@ <n!linnd s0 de#in0 agasante a!u- !0 nu se -ai te-eau de #n0t$ri. Nu ata!au <ns0 ni!i$dat0 $-ul da!0 nu erau -$lestate sau <n!er!uite. Cn!re60t$r <n siguran/a sa@ le$&ardul se ad0&a &e s0turate@ <n #re-e !e u-2rele din =urul la!ului se lungeau@ iar a-urgul <nainta dins&re est. 3rus!@ !iuli alertat ure!4ileA dar si-/urile $-ene;ti n(ar 9i 9$st <n stare s0 $2ser#e ni!i $ s!4i-2are &e &0-nt@ a&0 sau !er. Seara era la 9el de lini;tit0 !a <nt$tdeauna. A&$i@ dre&t dins&re 6enit@ s$si un 9luierat u;$r !e !res!u !$nstant &n0 de#eni un urlet@ <n!0r!at de t$nalit0/i s9;iet$ar! ;i de tunet@ 9$arte de$se2it de !el al unei na#e reintrnd <n at-$s9er0. Sus &e !er@ !e#a -etali! s!li&ea <n ulti-ele ra6e ale s$arelui@ de#enind t$t -ai -are ;i l0snd $ dr0 de 9u- <n ur-0. Pe -0sur0 !e !re;tea@ se de6integra. 3u!0/i 62urau <n t$ate dire!/iile@ unele din ele ar6nd. Cte#a se!unde@ un $!4i la 9el de ager !a al le$&ardului ar 9i 60rit un $2ie!t relati# !ilindri!@ <nainte s0 e:&l$de6e <ntr($ -i! de 9rag-ente. "ar 9elina nu r0-0sese s0 a;te&te !atastr$9a 9inal0A dis&0ruse de=a <n adn!ul =unglei. ,area lui Para#ana eru&se !u tunet. Un g4ei6er de n$r$i ;i a&0 se ridi!0 la $ sut0 de -etri <n aer@ $ 9ntn0 arte6ian0 de&0;ind !u -ult &e t$ate !ele ale Ba55agalei@ a&r$a&e la 9el de <nalt !a

<ns0;i Stn!a. Jetul r0-ase sus&endat un -$-ent@ <ntr($ s9idare inutil0 arun!at0 gra#ita/iei@ <nainte de a se &r02u;i <na&$i <n la!ul s90r-at. Cerul se u-&lu de &0s0ri@ 62urnd !are <n!$tr$. A&r$a&e la 9el de nu-er$;i@ 9l9ind !a ni;te &ter$da!tili !are su&ra#ie/uiser0 !u-#a &n0 <n e&$!a !$nte-&$ran0@ erau i-en;ii lilie!i ie;i/i din 2e6na l$r $2i;nuit0. La 9el de <ngr$6i/i@ &0s0ri ;i ;$are!i <nari&a/i <-&0r/eau #06du4ul. Ulti-ele e!$uri ale &r02u;irii se t$&ir0 <n =ungla <n!$n=ur0t$are@ iar lini;tea se reinstal0 &e la!. Cn s!4i-2@ -inute lungi se s!urser0 <nainte !a $glinda a&ei s0 <n!re-eneas!0@ iar #alurile s0 <n!ete6e a -ai alerga <n!$a!e ;i <n!$l$ su2 $!4ii $r2i ai lui Para#ana !el ,are. 2. ,$arte &e $r2it0. 7ri!e !$nstru!/ie de &r$&$r/ii@ s&une $ #$r2a@ !ere $ =ert90A &ais&re6e!e nu-e se g0seau gra#ate &e &iedestalul P$dului >i2raltar. Cn s!4i-2@ dat$rita unei !a-&anii de se!uritate dus0 &n0 la 9anatis-@ &ierderile de #ie/i $-ene;ti <n !a6ul Turnului 9useser0 re-ar!a2il de -i!i. 1:istase !4iar un an 90r0 un singur a!!ident. 1:istase ;i un altul !u &atru -$r/i@ d$u0 dintre ele <n -$d &arti!ular !u-&lite. Un su&ra#eg4et$r@ $2i;nuit s0 lu!re6e <n !$ndi/ii de i-&$ndera2ilitate@ uitase !0 de;i se g0sea <n s&a/iu nu era ;i &e $r2it0@ iar e:&erien/a de $ #ia/a <l tr0dase. Plutise -ai -ult de !in!is&re6e!e -ii de 5il$-etri !a s0 ard0 !a un -ete$r la intrarea <n at-$s9er0. "in ne9eri!ire@ radi$ul !$stu-ului s0u r0-0sese des!4is &e &ar!ursul a!el$r ulti-e -inute@. Fusese un an &r$st &entru Turn@ !0!i a d$ua tragedie durase ;i -ai -ult@ 9iind la 9el de &u2li!0. 7 inginer0 de &e !$ntragreutate@ -ult din!$l$ de $r2ita sin!r$n0@ negli=ase s0(;i asigure !$res&un60t$r !entura de siguran/0 ;i se &$-enise arun!at0 <n s&a/iu !a $ &iatr0 dintr($ &ra;tie. La a!ea altitudine nu se a9la <n &eri!$l s0 !ad0 <na&$i &e P0-nt@ ni!i s0 se &iard0 <n s&a/iul e:teri$r &e $ traie!t$rie de e#adare. "in &0!ate@ !$stu-ul ei !$n/inea d$ar d$u0 $re de $:igen. Nu e:ista ni!i $ &$si2ilitate de sal#are <ntr(un ti-& a;a de s!urt ;i@ <n &$9ida rea!/iei &u2li!e@ nu se <ntre&rinsese ni!i $ <n!er!are. 8i!ti-a se !$-&$rtase !ura=$s. Tri-isese -esa=ele de adi$ ;i a&$i@ !u <n!0 trei6e!i de -inute de $:igen ne9$l$site@ <;i des!4isese !$stu-ul <n #id. C$r&ul <i 9usese re!u&erat !te#a 6ile -ai tr6iu@ atun!i !nd legile ine:$ra2ile ale -e!ani!ii !ere;ti <l &urtaser0 la &erigeul lungii sale eli&se. A!este tragedii 9ulgerar0 <n -intea lui ,$rgan <n #re-e !e !$2$ra !u li9tul de -are #ite60 s&re !a-era de $&era/ii ur-at <ndea&r$a&e de un Kingsle? su-2ru ;i de un "e# a!u- uitat. Catastr$9a de ast06i era <ns0 de un !u t$tul alt ti&@ i-&li!nd $ e:&l$6ie <n a&r$&ierea Su2s$lului Turnului. C0 trans&$rt$rul se &r02u;ise &e P0-nt era li-&ede@ <n!0 <nainte de &ri-irea ra&$rtului !$n9u6 legat de L!0derea unei &l$i uria;e de -ete$ri/iM unde#a <n !entrul insulei Ta&r$2ane. N(are sens s0 s&e!ul0- &n0 nu $2/ine- in9$r-a/ii su&li-entare@ gndi ,$rganA iar de ast0 dat0@ !u t$ate d$#e6ile distruse@ in9$r-a/iile su&li-entare &uteau r0-ne as!unse &entru t$tdeauna. Dtia !0 a!!identele <n s&a/iu arare$ri au $ singur0 !au60. "e $2i!ei re&re6int0 re6ultatul unui lan/ de e#eni-ente@ adese$ri nese-ni9i!ati#e luate 9ie!are <n &arte. T$ate &re#ederile de siguran/0 ale ingineril$r nu &uteau garanta $ se!uritate a2s$lut0@ iar !te$dat0 <ns0;i &re!au/iunile l$r &rea !$-&li!ate !$ntri2uiau la de6astru. Lui ,$rgan nu(i era ru;ine s0 re!un$as!0 !0 siguran/a &r$ie!tului <l &re$!u&a -ai -ult de!t $ri!e &ierdere de #ie/i u-ane. Ni-i! nu se -ai &utea 9a!e <n &ri#in/a -$r/il$r@ d$ar !a un alt a!!ident de a!ela;i 9el s0 nu se -ai re&ete. Cn s!4i-2@ la &ers&e!ti#a unui Turn a&r$a&e ter-inat a9lat <n &eri!$l ni!i -0!ar nu <ndr06nea s0 se gndeas!0. Li9tul se $&ri@ iar el &0;i <n !entrul de !$-and0 E e:a!t la ti-& &entru !ea de a d$ua sur&ri60 a serii. 3. Peri!$l.

La !in!i 5il$-etri de sta/ia ter-inus@ &il$tul Ru&ert C4ang reduse din n$u #ite6a. Pentru &ri-a $ar0 &asagerii a#eau $!a6ia s0 #ad0 9a/a Turnului alt9el de!t un 6id $&a! <ntin6ndu(se la in9init <n a-2ele dire!/ii. "easu&ra@ ;an/urile ge-ene de(a lungul !0r$ra !ir!ulaser0 !$ntinuau la nes9r;it E $ri !el &u/in &e $ distan/0 de d$u06e!i ;i !in!i de -ii de 5il$-etri@ !are &entru $<nse-na !a- t$t a!ela;i lu!ru. Cn s!4i-2 dedesu2t@ s9r;itul se #edea de=a. 3a6a trun!4iat0 a Turnului se &r$9ila li-&ede &e 9undalul #erde al insulei Ta&r$2ane@ &e !are a#ea s0 $ ating0 <n !e#a -ai 2ine de un an de 6ile. Pe &an$ul de !$ntr$l@ si-2$lurile r$;ii de alar-0 !li&ir0 iar0;i. C4ang le studie <n!runtat ;i a&0s0 2ut$nul de reset. ,ai !li&ir0 $ dat0@ a&$i se stinser0. Pri-a dat0 !nd 9en$-enul a#usese l$!@ !u d$u0 sute de 5il$-etri -ai sus@ &urtase $ !$nsulta/ie gr02it0 !u C$ntr$lul Sta/iei de ,i=l$!. 7 #eri9i!are ra&id0 a tutur$r !$-&$nentel$r nu de6#0luise ni-i! de9e!tA <ntr(ade#0r@ da!0 ar 9i 9$st s0 se dea !re6are a#ertis-entel$r ele!tr$ni!e@ t$/i &asagerii erau de=a -$r/i. T$tul ie;ise din li-itele de t$leran/0. 1ra !lar !0 de9e!/iunea se a9la !4iar <n !ir!uitele de alar-0@ iar e:&li!a/ia &r$9es$rului Sessui 9u a!!e&tat0 !u u;urare general0. 8e4i!ulul nu se -ai g0sea <n -ediul de #id t$tal &entru !are 9usese &r$ie!tat. 8rte=ul i$n$s9eri! unde &0trunsese de!lan;ase &r$2a2il dete!t$arele sensi2ile ale siste-el$r de a#erti6are. G Cine#a ar 9i tre2uit s0 se gndeas!0 la asta@ -$r-0i C4ang. La d$ar $ $r0 de destina/ie nu era !u ade#0rat <ngri=$rat. 8a 9a!e #eri9i!0ri -anuale ale tutur$r datel$r !riti!e. Sta/ia de ,i=l$! se ar0t0 de a!$rd ;i $ri!u-@ alt0 alternati#0 nu a#eau. C$ndi/ia 2ateriei re&re6enta &$ate &un!tul !are(l &re$!u&a !el -ai -ult &e C4ang. Pun!t de <n!0r!are -ai a&r$&iat se g0sea la d$u0 -ii de 5il$-etri <n sus@ iar da!0 nu erau <n stare s0 ur!e &n0 a!$l$ ur-au s0 dea de ne!a6. "ins&re &artea asta t$tu;i era -ul/u-it. Pe durata &r$!esului de 9rnare@ -$t$arele &rin!i&ale ale trans&$rt$rului 9un!/i$naser0 !a dina-uri@ ;i n$u06e!i la sut0 din energia gra#ita/i$nal0 9usese &$-&at0 <na&$i <n 2aterii. A!u- !0 ele se <n!0r!aser0@ sutele de 5il$Ka/i su&li-entari genera/i <n !$ntinuare se r0s&ndeau <n s&a/iu &rin inter-ediul ari&il$r radiat$arel$r de la s&ate. A!ele ari&i@ du&0 !u- !$legii lui C4ang <i s&useser0 de -ulte $ri@ 90!eau !a uni!ul s0u #e4i!ul s0 arate !a $ #e!4e 2$-20 aerian0. Cn &re6ent@ la 9inalul &r$!esului de 9rnare@ ele tre2uiau s0 9ie r$;ii de !0ldur0. C4ang ar 9i 9$st 9$arte <ngri=$rat s0 ;tie !0 erau <n!0 destul de re!i. 1nergia nu dis&are ni!i$dat0@ se trans9$r-0 sau este dire!/i$nat0 unde#a. Di adese$ri a=unge unde nu tre2uie. Cn !li&a <n !are se-nalul in!endiu E !$-&arti-entul 2ateriil$r se a&rinse &entru a treia $ar0@ C4ang nu e6it0 s0(l resete6e. Un 9$! #erita2il@ ;tia !u &re!i6ie@ ar 9i de!lan;at sting0t$arele. "e 9a&t@ una din gri=ile sale -ari era !a ele s0 nu intre inutil <n 9un!/iune. Pe &an$ul de !$-and0 erau a!u- &re6ente -ai -ulte an$-alii@ <n s&e!ial <n !ir!uitele de <n!0r!are a 2ateriil$r. I-ediat du&0 ter-inarea !0l0t$riei@ C4ang a#ea de gnd s0 ur!e <n !a-era -$t$arel$r ;i s0 ins&e!te6e t$tul <ndea&r$a&e. Nasul <l alert0 !ei dinti@ <n -$-entul !nd -ai r0-0sese !e#a &este un 5il$-etru de str020tut. C4iar &ri#ind ne<n!re60t$r 9iri;$rul de 9u- ie;ind din &an$ul de !$ntr$l@ &artea re!e ;i analiti!0 a -in/ii sale <i s&use LCe !$in!iden/0 !0 a a;te&tat &n0 la s9r;itul dru-uluiHM A&$i <;i aduse a-inte de <ntreaga !antitate de energie generat0 &e durata &r$!esului de 9rnare@ ;i a#u $ idee destul de e:a!t0 asu&ra !el$r <nt-&late. Pr$2a2il !ir!uitele de siguran/0 nu $&eraser0@ iar 2ateriile se su&ra<n!0r!aser0. Pr$te!/ie du&0 &r$ie!/ie !edase ;i s&ri=init0 de 9urtuna i$n$s9eri!0@ si-&la &er#ersitate a $2ie!tel$r li&site de #ia/0 l$#ise din n$u. C4ang i62i 2ut$nul sting0t$rului !$-&arti-entului de 2aterii. Cel &u/in a!esta 9un!/i$na@ de$are!e au6ea urletul <n9undat al =eturil$r de nitr$gen de !ealalt0 &arte a &eretelui etan;. )e!e

se!unde -ai tr6iu &$rni P7,PA "1 #id@ &entru a -0tura <n e:teri$r ga6ul@ la$lalt0 !u !ea -ai -are &arte din !0ldura &e !are C4ang s&era !a a!esta sa $ 9i &reluat. Di ea 9un!/i$na !$re!t. Pentru &ri-a dat0 as!ulta &il$tul !u u;urare ;uierul in!$n9unda2il al at-$s9erei ie;ind dintr(un #e4i!ul s&a/ialA n0d0=duia s0 9ie ;i ulti-a $ar0. Nu <ndr06ni s0 se 2i6uie &e se!#en/a aut$-at0 de 9rnare@ <n #re-e !e #e4i!ulul &0trundea <n s9r;it <n sta/ia ter-inus. "in 9eri!ire@ 9usese 2ine instruit ;i re!un$s!u t$ate se-nalele #i6uale@ ast9el !0 reu;i s0 $&reas!0 la !enti-etri de ada&t$rul de and$!are. Cu gra20 9reneti!0@ e!lu6ele 9ur0 !u&late@ iar &r$#i6iile ;i e!4i&a-entul 6#rlite <n tu2ul de leg0tur0. La 9el se &r$!ed0 !u Pr$9es$rul Sessui@ &rin e9$rturile !$n=ugate ale &il$tului@ asistentului ;i steKardului@ !nd $-ul <n!er!0 s0 -earg0 <na&$i du&0 &re/i$asele sale instru-ente. P$r/ile e!lu6el$r 9ur0 <n!4ise !u se!unde <nainte !a &ere/ii etan;i ai !$-&arti-entului -$t$are s0 !ede6e. "u&0 a!eea@ re9ugia/ii n(au -ai &utut 9a!e alt!e#a de!t s0 a;te&te <n <n!0&erea g$ala ;i &0trat0@ &re#06ut0 !u -ult -ai &u/ine 9a!ilita/i de!t $ !elul0 de <n!4is$are ;i !u s&eran/a !0 in!endiul se #a stinge@ de la sine. P$ate !0 era 2ine &entru starea de s&irit a &asageril$r !0 nu-ai C4ang ;i inginerul s0u !un$;teau $ realitate #ital0: 2ateriile su&ra<n!0r!ate !$n/ineau energia e!4i#alent0 unei 2$-2e !4i-i!e -ari@ a;te&tnd <n &re6ent s0 det$ne6e <n e:teri$rul Turnului. La 6e!e -inute du&0 gr02ita l$r s$sire@ 2$-2a e:&l$d0@ &r$#$!nd u;$are #i2ra/ii <n Turn@ ur-ate de 6g$-$tul -etalului s-uls ;i r0su!it. "e;i sunetul nu era i-&resi$nant@ el <ng4e/0 ini-ile as!ult0t$ril$r. Singurul l$r -i=l$! de trans&$rt era distrus@ a2and$nndu(i la d$u06e!i ;i !in!i de -ii de 5il$-etri de ad0&$st. Ur-0 $ alt0 e:&l$6ie@ -ai redus0 E a&$i t0!erea. Re9ugia/ii g4i!ir0 !0 #e4i!ulul se &r02u;ise de &e 9a/a Turnului. A-$r/i/i@ <n!e&ur0 s0 in#entarie6e resursele ;i <n!et@ <n!et reali6ar0 !0 -ira!ul$asa l$r sal#are &0rea s0 9i 9$st !$-&let <n #an. . 7 &e;ter0 <n !er. Adn! <n interi$rul -untelui@ &rintre e!ranele ;i e!4i&a-entele de !$-uni!a/ii ale Centrului Terestru de 7&era/iuni@ ,$rgan ;i &ers$nalul s0u te4ni! se adunaser0 <n =urul unei 4$l$gra-e la s!ara unu &e 6e!e a se!/iunii in9eri$are a Turnului. I-aginea era &er9e!t0 <n 9ie!are detaliu@ !4iar ;i <n &ri#in/a !el$r &atru &angli!i su2/iri ale 2en6il$r de g4ida= <ntinse &e 9ie!are 9a/0. 1le dis&0reau <n aer !4iar deasu&ra &$delei ;i era greu de i-aginat !0 ;i la a!east0 s!ar0 de -0ri-e ar 9i tre2uit s0 !$ntinue <n =$s <n!0 ;ai6e!i de 5il$-etri E &n0 din!$l$ de s!$ar/a terestr0. G Ridi!0 Su2s$lul &n0 la ni#elul $!4iului@ !eru ,$rgan. Turnul <;i &ierdu a&arenta s$liditate ;i de#eni $ 9ant$-0 lu-in$as0 E $ !utie lung0@ &araleli&i&edi!0@ !u &ere/i su2/iri ;i g$al0 e:!e&tnd !a2lurile su&ra!$ndu!t$are de !urent. Se!/iunea in9eri$ar0 E LSu2s$lulM re&re6enta !u ade#0rat $ denu-ire &$tri#it0@ !u t$ate !0 se g0sea la $ altitudine de $ sut0 de $ri -ai -are de!t !ea a -untelui E 9usese sigilat0 <n ideea de a 9$r-a $ singur0 <n!0&ere@ !u latura de !in!is&re6e!e -etri. G A!!esulI Cntre20 ,$rgan. "$u0 &$r/iuni ale i-aginii <n!e&ur0 s0 str0lu!eas!0 -ai &uterni!. Clar de9inite &e 9e/ele sudi!e ;i n$rdi!e@ <ntre ;an/urile de g4ida=@ se g0seau &$r/ile e:teri$are ale e!lu6el$r E !t -ai de&arte una de !ealalt0@ !$n9$r- n$r-el$r u6uale de se!uritate <n $ri!e 4a2itat s&a/ial. G Au intrat <n0untru &rin u;a sudi!0@ e:&li!0 $9i/erul de ser#i!iu. Nu ;ti- da!0 ea a 9$st deteri$rat0 de e:&l$6ie. 1i 2ine@ -ai e:istau alte trei intr0ri ;i &ere!4ea !ea -ai =$as0 <l interesa &e el@ s$!$ti ,$rgan. C$nstituise unul din a!ele gnduri de ulti- -$-ent. "e 9a&t@ <ntregul Su2s$l 9usese ad0ugat tr6iu. Cnd#a se !$nsiderase inutil0 !$nstru!/ia unui re9ugiu ai!i@ <ntr($ &$r/iune a Turnului !are e#entual a#ea s0 de#in0 &arte integrant0 a Ter-inalului Terestru. G Cn!lin0 2a6a !0tre -ine@ $rd$n0 ,$rgan.

Turnul se &r02u;i <ntr(un ar! de lu-in0 ;i r0-ase &lutind $ri6$ntal <n aer@ !u &artea de =$s <ndre&tat0 !0tre ,$rgan. Cn &re6ent reu;ea s0 $2ser#e t$ate detaliile &$delei E $ri a a!$&eri;ului@ da!0 &ri#eai din &un!tul de #edere al !$nstru!t$ril$r $r2itali. Lng0 -arginile n$rdi!e ;i sudi!e ;i !$ndu!nd <n !ele d$u0 e!lu6e inde&endente se des!4ideau tra&ele !are &er-iteau a!!esul de dedesu2t. Singura &r$2le-0 !$nsta <n a a=unge a!$l$@ la ;ase sute de 5il$-etri <n !er. G Su&$rtul #italI 1!lu6ele se t$&ir0 <n stru!tur0. 1-9a6a #i6ual0 se -ut0 &e un -i! !a2inet situat <n !entrul !a-erei. G Asta e &r$2le-a@ dr. ,$rgan@ r0s&unse s$le-n $9i/erul. A#e- d$ar un siste- de -en/inere a &resiunii. Ni!i un &uri9i!at$r@ ;i desigur ni!i $ surs0 de energie. A!u- !0 au &ierdut trans&$rt$rul@ nu #0d !u- #$r su&ra#ie/ui n$&/ii. Te-&eratura a s!06ut de=a E !u 6e!e grade de la a&us. ,$rgan se si-/i de &ar!0 gerul s&a/iului i(ar 9i &0truns <n su9let. 1u9$ria des!$&eririi !0 $!u&an/ii trans&$rt$rului erau <n!0 <n #ia/0 se e#a&$r0 ra&id. C4iar da!0 <n Su2s$l se g0sea su9i!ient $:igen s0 le a=ung0 &entru !te#a 6ile@ 9a&tul nu -ai &re6enta i-&$rtan/0 da!0 ei #$r <ng4e/a <nainte de i#irea 6$ril$r. G A; #rea s0 #$r2es! !u &r$9es$rul Sessui. G Nu &ute- lua dire!t leg0tura !u el. Tele9$nul de urgen/0 al Su2s$lului !$-uni!0 nu-ai !u Sta/ia de ,i=l$!. T$tu;i@ ni!i $ &r$2le-0. Ceea !e nu se ade#eri <n t$talitate. "u&0 !e se sta2ili !$ne:iunea@ &il$tul 9u !el !are r0s&unse. G C-i &are r0u@ &r$9es$rul este $!u&at@ 6ise el. Tre!u un -$-ent &lin de stu&$are &n0 !e ,$rgan re&li!0@ r$stind rar ;i su2liniind 9ie!are !u#nt: G S&une(i !0 8anne#ar ,$rgan #rea s0 dis!ute !u el. G Ci #$i s&une@ dr. ,$rgan@ dar nu !red !0 #a s!4i-2a !u !e#a situa/ia. Lu!rea60 !u studen/ii s0i la un instru-ent. 1 singurul &e !are au reu;it s0(l sal#e6e E un s&e!tr$s!$& $are!are. Se !4inuie s0(l <ndre&te s&re una din 9erestrele de $2ser#are. ,$rgan se !$ntr$l0 !u di9i!ultate. Fu &e &un!tul s0 <ntre2e da!0 nu erau !u-#a ne2uni@ dar C4ang <l anti!i&0. G Nu <l !un$a;te/i &e &r$9. 1u unul a- &etre!ut <ntreaga s0&t0-n0 !u el. 1ste@ -0 r$g. Presu&un !0 l(a/i !$nsidera distrat. Trei dintre n$i au tre2uit !a s0(l $&reas!0 s0 se <nt$ar!0 <n !a2in0 du&0 alte instru-ente. Di nu e -ult de !nd -i(a s&us !0 da!0 t$t #$- -uri@ #a 9a!e &e dra!u(n &atru !a -0!ar $ &ies0 din e!4i&a-ent s0 9un!/i$ne6e a;a !u- tre2uie. S&re ener#area sa@ ,$rgan deslu;i <n #$!ea lui C4ang $ ad-ira/ie !$nsidera2il0 9a/0 de di9i!ilul ;i distinsul &asager. Iar l$gi!a era de &artea &r$9es$rului. 3unul si-/ !erea s0 se sal#e6e !e se -ai &utea din anii de e9$rt !$nsu-a/i !u &reg0tirea a!estei ne9eri!ite e:&edi/ii. G F$arte 2ine@ r$sti ,$rgan <ntr(un s9r;it@ a!!e&tnd ine#ita2ilul. "in -$-ent !e nu -i se a!$rd0 $ audien/0@ re6u-0(-i du-neata situa/ia. A&re!ie !0 $ri!u- C4ang era &r$2a2il <n stare s0(i $9ere un ra&$rt -ult -ai 9$l$sit$r de!t &r$9es$rul. Cu t$ate !0 insisten/a !$ndu!0t$rului(&il$t asu&ra !elei de a d$ua =u-0t0/i a titlului s0u &r$#$!a adese$ri 6-2ete &rintre na#igat$rii ade#0ra/i@ $-ul era un te4ni!ian de <nalt0 !ali9i!are@ !u $ 2un0 &reg0tire <n ingineria -e!ani!0 ;i ele!tri!0R G Nu(i -ult de s&us. A#ertis-entul ne(a &ar#enit att de tr6iu !0 nu a- a#ut ti-& s0 sal#0- ni-i!@ !u e:!e&/ia s&e!tr$s!$&ului a!ela 2leste-at. Sin!er@ ni!i nu(-i #ine s0 !red !0 areu;it s0 tre!e- &rin e!lu60.

A#e- 4ainele de &e n$i@ ;i !a- asta(i t$tul. . student0 a reu;it s0(;i ia geanta de #$ia=. >4i!i/i !e !$n/ine E te6a !i de &r$ie!t@ s!ris0 &e 4rtie@ &entru nu-ele lui "u-ne6eu. Ni!i -0!ar &e 4rtie igni9ug0@ <n &$9ida tutur$r regula-entel$r. "a!0 ne(a- &er-ite !$nsu-ul de $:igen@ le( a- da 9$! s0 ne <n!0l6i-. Al0turi de 9rig@ ur-0t$area -are &r$2le-0 este aerul. Nu ;tiu !t #a dura &n0 !e a!u-ularea de C72 ne #a da gata. P$ate !ine#a #a g0si $ s$lu/ie. 7ri!are ar 9i <ns0 r0s&unsul@ -i(e tea-0 !0 #a 9i &rea $&ti-ist. 8$!ea lui C4ang !$2$r< !/i#a de!i2eli <n intensitate ;i el <n!e&u s0 #$r2eas!0 &e un t$n !$ns&irat$r@ !u inten/ia #0dit0 de a nu 9i au6it de <ns$/it$ri. G Pr$9ul ;i studen/ii lui nu ;tiu@ dar e!lu6a sudi!0 a 9$st deteri$rat0 <n e:&l$6ie. Are $ 9isur0 E se aude un ;uierat !$ntinuu <n =urul garnituril$r. Ct de seri$s@ nu &$t s&une. >lasul &il$tului re#eni din n$u la ni#el n$r-al. G 1i 2ine@ asta e situa/ia. A;te&t0- s0 au6i- #e;ti din &artea du-nea#$astr0. Di !e alt!e#a a- &utea s0 le s&une-@ gndi ,$rgan@ <n a9ar0 de LAdi$MI ,anage-entul situa/iil$r de !ri60 !$nstituia $ !a&a2ilitate &e !are ,$rgan $ ad-ira@ dar nu $ in#idia. Jan$s 3art$5@ $9i/erul !u se!uritatea Turnului sta/i$nat &e Sta/ia de ,i=l$!@ se a9la <n &re6ent la !$-anda $&era/iunil$r. Cei din interi$rul -untelui@ !u d$u06e!i ;i !in!i de -ii de 5il$-etri -ai =$s ;i la d$ar ;ase sute de s!ena a!!identului@ &uteau nu-ai s0(i as!ulte instru!/iunile@ s0 $9ere s9aturi ;i s0 satis9a!0 !uri$6itatea -ediil$r de ;tiri. Nu -ai este ne!esar s0 se s&un0 !0 ,a:ine "u#al luase !$nta!tul !u ei la !te#a -inute du&0 de6astru@ ;i !a <nt$tdeauna@ <ntre20rile ei se d$#edir0 9$arte la $2ie!t. G Sta/ia de ,i=l$! are !u- s0 a=ung0 la ei <n ti-& utilI ,$rgan e6it0. R0s&unsul era ne<nd$ielni! negati#. T$tu;i nu ar 9i 9$st <n/ele&t@ !a s0 nu s&un0 !rud@ s0 renun/e la s&eran/0 att de de#re-e. Cn &lus@ a#eau &u/in n$r$!. G Nu #reau s0 strnes! s&eran/e 9alse@ dar e &$si2il s0 nu a#e- ne#$ie de Sta/ia de ,i=l$!. 1:ist0 un e!4i&a= -ult -ai a&r$a&e@ &e Sta/ia 1. K@ de!i !u nu-ai 6e!e -ii de 5il$-etri deasu&ra. Trans&$rt$rul l$r &$ate a=unge la Su2s$l <n d$u06e!i de $re. G Atun!i de !e nu se a9l0 de=a &e dru-I G 79i/erul 3art$5 #a 4$t0r< &este &u/in da!0 e9$rtul e sau nu inutil. Crede- !0 dis&un de aer d$ar &entru =u-0tate din a!est inter#al de ti-&. Iar &r$2le-a te-&eraturii se &re6int0 <n!0 ;i -ai seri$s. G Ce #rei s0 s&uiI G A!$l$ sus e n$a&te@ iar ei nu au ni!i $ surs0 de !0ldur0. ,a:ine@ nu trans-ite <n!0 &e &$st@ dar s(ar &utea s0 asist0- la $ !urs0 <ntre <ng4e/ ;i an$:ie. Se l0s0 $ &au60 de !te#a se!unde. A&$i "u#al r$sti &e un t$n ne<n!re60t$r 9$arte ne!ara!teristi! ei: G P$ate &ar t-&it0@ dar !u siguran/0 sta/iile -ete$r$l$gi!e@ !u laserii l$r &e in9rar$;u. G ,ul/u-es!@ ,a:ine. 1u sunt !el t-&it. 7 !li&0 nu-ai s0 #$r2es! !u ,i=l$!ul. 3art$5 se ar0t0 destul de &$liti!$s !nd ,$rgan <l sun0@ <ns0 re&li!a sa s!urt0 90!u !lar0 $&inia sa &ri#it$are la a-at$rii !are(;i 20gau nasul unde nu le 9ier2ea $ala. G Iart0(-0 &entru deran=@ <;i !eru s!u6e ,$rgan@ ;i !$-ut0 iar0;i &e leg0tura !u "u#al. Une$ri e:&ertul <;i !un$a;te -eseria@ <i 6ise ;i9$nat. 7-ul n$stru sigur ;i($ !un$a;te. A !$nta!tat Centrul ,us$ni! a!u- 6e!e -inute@ iar. Cn &re6ent a!e;tia !al!ulea60 &uterea ra6ei. Nu #$r s0 sar0 &este !al ;i s0(i ard0 &e t$/i !ei din0untru. G A;adar a- a#ut dre&tate@ r0s&unse dul!e "u#al. Nu te(ai gndit singur la s$lu/ie@ 8an. Ce alt!e#a ai -ai uitatI Ni!i un r0s&uns nu era &$si2il@ iar ,$rgan nu <n!er!0 s0 9$r-ule6e unul. >4i!i ur-0t$area <ntre2are a re&$rterei.

G Nu &ute/i 9$l$si &0ian=eniiI G C4iar ;i ulti-ele -$dele au $ ra60 de a!/iune li-itat0. 3ateriile l$r sunt !a&a2ile s0(i ur!e &n0 la trei sute de 5il$-etri. Au 9$st &r$ie!ta/i !a s0 ins&e!te6e Turnul du&0 &0trunderea a!estuia <n at-$s9er0. G Fi 2ine@ &une/i 2aterii -ai -ari. G Cn !te#a $reI Di nu asta(i &r$2le-a. Singurul #e4i!ul su2 test <n a!est -$-ent nu &$ate s0 trans&$rte &asageri. G Tri-ite/i(l sus g$l. G Ne(a- gndit de=a@ <ns0 la 2$rd tre2uie s0 9ie un $&erat$r !are s0 e:e!ute and$!area. Di ar dura 6ile !a s0 !$2$ri ;a&te $a-eni@ unul !te unul. G Cu siguran/0 !0 a#e/i un &lanH G Cte#a@ dar t$ate ne2une;ti. "a!0 #$- alege #reunul@ </i #$i da de ;tire. Cntre ti-&@ ai &utea 9a!e tu !e#a &entru n$i. G Di anu-eI Cntre20 sus&i!i$as0 "u#al. G 1:&li!0 audien/ei tale de !e $ na#0 s&a/ial0 e !a&a2il0 s0 9a!0 !$nta!t !u alta la ;ase sute de 5il$-etri <n0l/i-e@ dar nu !u Turnul. Pn0 ter-ini@ &$ate #$- a#ea n$ut0/i &entru tine. Cn #re-e !e !4i&ul u;$r indignat al lui "u#al se ;tergea de &e e!ran@ iar el se r0su!ea din n$u s&re 4a$sul -ai -ult sau -ai &u/in 2ine $r!4estrat din !a-era de $&era/iuni@ ,$rgan <;i l0s0 -intea s0 !$linde !t -ai li2er &rin datele &r$2le-ei. Cn !iuda &$liti!$asei ad-$nest0ri a $9i/erului de &e ,i=l$!@ era &$si2il s0 #in0 !u !te#a idei 9$l$sit$are. "e;i nu(;i i-agina !0 e:istau s$lu/ii -ira!ul$ase@ t$tu;i <n/elegea Turnul -ai 2ine de!t $ri!ine alt!ine#a@ e:!e&tndu(i &$ate &e Tarren Kingsle?. Kingsle? !un$;tea &r$2a2il -ai &re!is detaliile@ <n s!4i-2 ,$rgan a#ea $ i-agine de ansa-2lu -ai !lar0. Da&te 20r2a/i ;i 9e-ei erau !a&ti#i <n !er@ <ntr($ situa/ie uni!0 <n <ntreaga ist$rie a te4n$l$giei s&a/iale. Tre2uia s0 e:iste $ s$lu/ie &entru a 9i s!$;i de a!$l$@ <nainte s0 9ie $tr0#i/i de C72@ sau !a &resiunea s0 s!ad0 att de -ult <n!t !a-era s0 de#in0@ literal@ un -$r-nt ase-eni !elui al lui ,a4$-ed@ sus&endat <ntre P0-nt ;i Paradis. %. 7-ul &entru -isiune G Pute- s($ 9a!e-@ r$sti Kingsle? !u un 6-2et larg. P0ian=enul e !a&a2il s0 a=ung0 la Su2s$l. G Ai reu;it s0 adaugi alte 2ateriiI G "a@ <ns0 ne a9l0- la li-it0. 8a 9i $ $&era/iune <n d$u0 9a6e@ !a la ra!4etele de alt0dat0. I-ediat du&0 !e 2ateria su&li-entara se e&ui6ea60@ #a 9i =etis$nat0 !a s0 s!0&0- de greutatea ei. Asta se #a &etre!e !a- &e la &atru sute de 5il$-etri. 3ateria intern0 a P0ian=enului #a 9i su9i!ient0 &entru restul dru-ului. G Di !e sar!in0 #a &er-ite a!est aran=a-entI )-2etul lui Kingsle? dis&0ru. G ,arginal0. Cir!a !in!i6e!i de 5il$gra-e@ !u !ele -ai 2une 2aterii &e !are le a#e-. G Nu-ai !in!i6e!iH Ce 9$l$sI G Ar tre2ui s0 a=ung0. Cte#a tan!uri n$i la $ -ie de at-$s9ere@ 9ie!are !$n/innd !in!i 5il$gra-e de $:igen. Filtre -$le!ulare &entru a <nde&0rta di$:idul de !ar2$n. Pu/in0 a&a ;i ali-ente !$n!entrate. Cte#a re6er#e -edi!ale. Pute- adu!e t$tul la su2 &atru6e!i ;i !in!i de 5il$gra-e. G P9uiH Di e;ti !$n#ins !0 este su9i!ientI G "a@ <i #a -en/ine <n #ia/0 &n0 la s$sirea trans&$rt$rului de la Sta/ia 1. K. La $ adi!0@ P0ian=enul &$ate e:e!uta $ a d$ua as!ensiune.

G Ce &0rere are 3art$5I G 1 de a!$rd. La ur-a ur-ei@ ni-eni nu a #enit !u alt0 idee -ai 2un0. ,$rgan si-/i !0 $ -are greutate <i 9usese luat0 de &e u-eri. "estule lu!ruri &uteau <n!0 -erge &r$st@ dar de 2ine de r0u e:ista $ ra60 de s&eran/0A senti-entul de ne&utin/0 dis&0ruse. G Cnd #a 9i t$tul &reg0titI G "a!0 nu a&ar &r$2le-e@ <n d$u0 !easuri@ -a:i-u- trei. "in 9eri!ire <ntreg e!4i&a-entul este standard. 8eri9i!0- P0ian=enul !4iar <n a!est -$-ent. 7 singur0 !4estiune a -ai r0-as de re6$l#at. 8anne#ar ,$rgan s!utur0 din !a&. G Nu@ Tarren@ gl0sui rar@ !u $ #$!e !al-0 ;i i-&la!a2il0 &e !are &rietenul s0u nu $ au6ise ni!i$dat0. Nu -ai este ni-i! de 4$t0rt. G Nu #reau s0 -0 9$l$ses! de grad@ 3art$5@ e $ si-&l0 &r$2le-0 de l$gi!0. Ade#0rat@ $ri!ine &$ate !$ndu!e P0ian=enul@ dar nu-ai !/i#a $a-eni !un$s! t$ate detaliile te4ni!e. 1:ist0 &$si2ilitatea a&ari/iei un$r di9i!ult0/i $&era/i$nale@ iar !u -0 a9lu <n !ea -ai 2un0 &$6i/ie !a s0 le re6$l#@ s&use ,$rgan. G C-i &er-it s0 #0 rea-intes! !0 a#e/i ;ai6e!i ;i !in!i de ani@ re&li!0 $9i/erul !u Se!uritatea. 1 -ai <n/ele&t s0 tri-ite- &e !ine#a -ai tn0r. G Nu a- ;ai6e!i ;i !in!i de ani@ a- ;ai6e!i ;i ;ase. Iar #rsta nu are ni!i $ leg0tur0. Nu(i ni!i un &eri!$l ;i !u !ertitudine nu se &une &r$2le-a e9$rtului 9i6i!. Di@ ar 9i &utut ad0uga@ 9a!t$rii &si4$l$gi!i erau -ult -ai i-&$rtan/i de!t !ei 9i6i!i. A&r$a&e $ri!ine e <n stare s0 !0l0t$reas!0 &asi# <n sus ;i <n =$s <ntr($ !a&sul0@ a;a !u- &r$!edase ,a:ine "u#al ;i !u- alte -ili$ane de &ers$ane ur-au s0 $ 9a!0 <n !/i#a ani. Cu t$tul alt!e#a era s0 9a!i 9a/0 situa/iil$r !e &uteau 9$arte u;$r s0 se i#eas!0 la ;ase sute de 5il$-etri <n aer. G C$ntinui s0 sus/in@ r$sti 3art$5 !u u;$ar0 insisten/0@ !0 ar 9i &$tri#it s0 tri-ite- un $-ai tn0r. Pe d$-nul Kingsle?@ s&re e:e-&lu. Cn s&atele s0u@ ,$rgan au6i Nsau <;i i-aginase nu-aiIO ins&ira/ia 2rus!0 a !$legului s0u. Ani de 6ile se glu-ise &e sea-a 9a&tului !0 a!esta a#ea $ ase-enea a#ersiune 9a/0 de <n0l/i-i@ <n!t nu ins&e!ta ni!i$dat0 stru!turile &e !are le &r$ie!ta. Tea-a lui nu era t$!-ai $ 2$al0 ;i reu;ea s0 $ de&0;eas!0 atun!i !nd era a2s$lut0 ne#$ie. Cn de9inti# tre!use al0turi de ,$rgan din A9ri!a <n 1ur$&a. Cns0 t$t atun!i 9usese singura dat0 !nd a&0ruse 2eat <n &u2li!@ iar d$u06e!i ;i &atru de $re du&0 a!eea r0-0sese de neg0sit. Kingsle? nu intra <n dis!u/ie@ !4iar da!0 ,$rgan ;tia !0 &rietenul lui era &reg0tit s0 -earg0. 1:istau <ns0 -$-ente !nd a2ilitatea te4ni!0 ;i !ura=ul nu erau su9i!iente. Ni-eni nu &utea s0 lu&te !u s&ai-e <nr0d0!inate <n el de la na;tere sau din !$&il0rie. "in 9eri!ire@ $9i/erului nu era ne#$ie s0 i se e:&li!e a!este lu!ruri. Cn &lus@ e:ista un -$ti# -ai si-&lu ;i la 9el de &uterni! &entru !are Kingsle? nu tre2uia s0 -earg0. "$ar de !te#a $ri <n #ia/a lui ,$rgan se 2u!urase de statura lui -i!0A a!easta era una din !li&e. G Sunt !u !in!is&re6e!e 5il$gra-e -ai u;$r de!t Kingsle?@ <i de!lar0 lui 3art$5. Cntr($ $&era/iune la li-it0 &re!u- !ea de a6i@ argu-entul &une !a&0t dis!u/iil$r. S0 nu -ai &ierdeti-&ul. Cn!er!0 $ u;$ar0 -ustrare de !$n;tiin/0@ dndu(;i sea-a !0 nu &r$!eda !$re!t. 3art$5 <;i 90!ea dat$ria 9$arte e9i!a!e@ iar &n0 la ter-inarea &reg0tiril$r !a&sulei -ai dura <n!0 $ $r0. Nu se &ierdea ti-&. Cte#a se!unde lungi@ !ei d$i 20r2a/i se &ri#ir0 9i: <n $!4i@ !a ;i !u- !ei d$u06e!i ;i !in!i de -ii de 5il$-etri dintre ei s(ar 9i t$&it. "a!0 a-nd$i ar 9i #rut s0(;i <n!er!e 9$r/ele@ situa/ia ar 9i de#enit ne&l0!ut0. N$-inal@ 3art$5 r0s&undea de t$ate as&e!tele de se!uritate@ ;i te$reti! a#ea #$ie s0 dea $rdine !4iar Inginerului De9 ;i "ire!t$rului de Pr$ie!t. Cn &ra!ti!0 <ns0 i(ar 9i 9$st

di9i!il s0(;i i-&un0 aut$ritatea. Att ,$rgan !t ;i P0ian=enul se g0seau de&arte su2 el@ &e Sri Kanda@ iar realitatea a!easta !nt0rea !t n$u0 6e!i-i de lege. 3art$5 ridi!0 din u-eri@ iar ,$rgan se lini;ti. G A/i -ar!at un &un!t. Nu sunt -ul/u-it@ dar -erg &e -na du-nea#$astr0. ,ult n$r$!. G ,ul/u-es!@ r0s&unse <n!et ,$rgan <n ti-& !e i-aginea se ;tergea de &e e!ran. R0su!indu(se s&re t0!utul Kingsle?@ 6ise: S0 -erge-. Ie;ind din !a-era de $&era/ii ;i <ndre&tndu(se <na&$i s&re #r9ul -untelui@ ,$rgan duse aut$-at -na la -i!ul &andanti# as!uns su2 !0-a;0. C7RA nu(l deran=ase de luni de 6ile. Ni!i Kingsle? nu(i !un$;tea e:isten/a. Se =u!a $are !u #ie/ile alt$ra !a ;i !u a sa &r$&rie d$ar &entru a( ;i satis9a!e -ndria eg$ist0I "a!0 $9i/erul ar 9i ;tiut de ea. A!u- era &rea tr6iu. Indi9erent de -$ti#a/ii@ 4$t0rrea lui 9usese luat0. '. P0ian=en. Ct de -ult se s!4i-2ase -untele de la &ri-a l$r <ntlnire@ -edit0 ,$rgan. 8r9ul 9usese ras !$-&let@ l0snd <n ur-0 un &lat$u &er9e!t $ri6$ntal. Cn !entru se g0sea L!a&a!ul de $al0M !e a!$&erea !ilindrul !u #iit$arele !0i de tra9i! ale -ult$r lu-i. Ciudat !0 !el -ai -are s&a/i$&$rt al Siste-ului S$lar se #a a9la <n ini-a unui -unte. Ni-eni nu ;i(ar 9i i-aginat !0 un #e!4i te-&lu e:istase $dat0 ai!i@ !$n!entrnd s&eran/ele ;i te-erile a -iliarde de su9lete #re-e de trei -ii de ani. Singura -0rturie r0-as0 $ !$nstituia -$;tenirea a-2igu0 a lui ,a4ana?a5e T4er$@ a!u- ridi!at0 &e s!ri&e/i ;i a;te&tnd s0 9ie -utat0. Pn0 <n &re6ent <ns0@ ni!i aut$rit0/ile Ba55agalei@ ni!i dire!t$rul ,u6eului din Rana&ura nu ar0taser0 -ult entu6ias- 9a/0 de !l$&$tul &re#estit$r de rele d0ruit de Kalidasa. Ulti-a data !nd 20tuse@ #r9ul 9usese -0turat de $ tr$-20 de #nt s!urt0 dar se-ni9i!ati#0 E <ntr(ade#0r un #nt al s!4i-20ril$r. Ast06i aerul era a&r$a&e ne-i;!at@ <n #re-e !e ,$rgan ;i a=ut$arele sale se <ndre&tau <n!et s&re !a&sula <n!adrat0 de lu-inile de $2ser#a/ie. Cine#a s!risese nu-ele de SPI"1R ,ARK II &e 9usela=@ iar dedesu2t 9usese -6g0lit0 &r$-isiunea: n$i 8S R1)7L8S, PR73L1,1L1. ,$rgan s&era s0 9ie a;a. 7ri de !te $ri #enea ai!i@ res&ira !u greutate ;i a;te&ta !u ner02dare ;u#$iul de $:igen !are s0(i inunde &l0-nii <n9$-eta/i@ <ns0 C7RA@ s&re sur&rinderea ;i u;urarea lui@ nu e-isese ni!i$dat0 #reun a#ertis-ent atun!i !nd #i6itase #r9ul. Regi-ul &res!ris de d$!t$rul Sen &0rea s0 9un!/i$ne6e ad-ira2il. T$tul 9usese <n!0r!at la 2$rdul P0ian=enului@ ridi!at un &i! <n sus ast9el !a 2ateria su&li-entar0 s0 <n!a&0 dedesu2t. ,e!ani!ii e:e!utau #eri9i!0ri gr02ite de ulti- -inut. T$t$dat0 de!$ne!tau !a2lurile de ali-entare@ dat 9iind !0 re/eaua <n!ur!at0 de &e s$l !$nstituia un real &eri!$l &entru !ine#a ne$2i;nuit !u un !$stu- s&a/ial. C$stu-ul Fle:isuit al lui ,$rgan s$sise de la >agarin !u nu-ai trei6e!i de -inute <nainte@ !eea !e(l deter-inase un ti-& s0 ia seri$s <n !$nsiderare &le!area 90r0 el. SPI"1R ,ar5 ii era un #e4i!ul -ult -ai s$9isti!at de!t si-&lul &r$t$ti& 9$l$sit alt0dat0 de "u#alA real-ente !$nstituia $ -i!0 na#0 s&a/ial0@ !u &r$&riul siste- de su&$rt #ital. "a!0 t$tul se des90;ura n$r-al@ ,$rgan a#ea s0 9a!0 !$nta!t !u e!lu6a de la 2a6a Turnului@ &r$ie!tat0 !u ani <n ur-0 s&e!ial &entru $ ase-enea e#entualitate. C$stu-ul $9erea <ns0 -ai -ult de!t siguran/0 <n !a6ul un$r &r$2le-e@ ;i anu-e $ li2ertate in9init -ai -are de -i;!are. A&r$a&e -ulat &e !$r&@ Fle:isuitul se-0na &rea &u/in !u gre$aiele ar-uri ale &ri-il$r astr$nau/iA !4iar &resuri6at@ nu(i #a restri!/i$na -ult -i;!0rile. 806use $dat0 $ de-$nstra/ie !u $ serie de a!r$2a/ii des90;urate <n !$stu-@ !ul-innd !u $ lu&t0 !u s02iile ;i un 2alet. Ulti-ul 9usese 4ilar@ <n s!4i-2 d$#edise de!lara/iile &r$ie!tan/il$r. Inginerul ur!0 !ele !te#a tre&te ;i r0-ase $ !li&0 lng0 u;i/a de -etal a !a&sulei@ <nainte s0 intre <n0untru. A;e6ndu(se ;i legndu(;i !entura de siguran/0@ 9u &l0!ut sur&rins de s&a/iul

dis&$ni2il. Cu t$ate !0 ,ar5 II re&re6enta !lar un #e4i!ul destinat unei singure &ers$ane@ nu se ar0ta att de !laustr$9$2i! &e !t !re6use el@ !4iar ;i !u <ntreg e!4i&a-entul su&li-entar de&$6itat <n0untru. Cele d$u0 tu2uri de $:igen 9useser0 a;e6ate su2 s!aun@ iar -0;tile &entru C72 <ntr($ !utie -i!0@ <n s&atele s!0rii du!nd s&re e!lu6a de deasu&ra. P0rea ui-it$r !a att de &u/in e!4i&a-ent s0 <nse-ne di9eren/a <ntre #ia/0 ;i -$arte. La 2$rd@ ,$rgan luase un singur $2ie!t &ers$nal E $ a-intire a a!elei 6ile <nde&0rtate@ de la Ba55agala@ a!$l$ unde <ntru!t#a t$tul <n!e&use. S9rlea6a $!u&a &u/in s&a/iu ;i !nt0rea d$ar un 5il$gra-. "e(a lungul anil$r@ de#enise un s$i de talis-an. ,ai -ult@ re&re6enta unul din -$durile !ele -ai e9i!a!e de a de-$nstra &r$&riet0/ile 4i&er9ila-entului ;i@ $ri de !te $ri nu $ lua !u el@ in#aria2il des!$&erea !0(i tre2uie. Iar <n a!east0 -isiune &utea 9i 9$l$sit$are. C$ne!t0 $-2ili!ul !$stu-ului ;i test0 att re6er#a interi$ar0 de aer !t ;i &e !ea e:teri$ar0. A9ar0@ !a2lurile erau date de$&arte. P0ian=enul era gata de &le!are. Cn ast9el de -$-ente arare$ri se <n=g4e2au dis!ursuri str0lu!ite ;i $ri!u-@ se s&era !a !ea de 9a/0 s0 9ie $ $&era/iune 9$arte si-&l0. ,$rgan <i 6-2i /ea&0n lui Kingsle? ;i <i s&use: G Ai gri=0 de -aga6in@ Tarren@ &n0 -0 <nt$r!. A2ia a&$i $2ser#0 -i!a ;i singurati!a siluet0 &ierdut0 <n -ul/i-ea din =ur. "u-ne6eule@ gndi@ a- uitat de 2ietul &u;ti. G "e#@ <l strig0 el. C-i r0u !0 nu a- reu;it s0 a- gri=0 de tine !u- se !u#ine. A- s0(-i iau re#an;a la <nt$ar!ere. Di !4iar $ #a 9a!e@ 4$t0r< <n sinea lui. "u&0 !e Turnul #a 9i ter-inat@ #a 9i ti-& &entru t$ate E !4iar ;i &entru rela/iile interu-ane negli=ate <ntr(att. 1#$lu/ia lui "e# -erita s0 9ie ur-0rit0A un 20iat !are ;tia s0 nu </i stea <n dru- &r$-itea <n -$d de$se2it. U;a !ur2at0 a #e4i!ulului E !u &artea su&eri$ar0 din &lasti! trans&arent E se <n!4ise !u un 6g$-$t <n9undat@ &resndu(se de garnituri. ,$rgan a&0s0 2ut$nul de #eri9i!are@ iar datele #itale ale P0ian=enului a&0rur0 &e e!ran una !te una. T$ate erau #er6i. Nu tre2uia s0 n$te6e #al$rile e9e!ti#eA da!0 ar 9i ie;it din &la=a n$-inal0@ ele ar 9i !li&it <n r$;u de d$u0 $ri &e se!und0. T$tu;i@ !u &re!au/ia $2i;nuit0@ ,$rgan $2ser#0 !0 ni#elul $:igenului atingea $ sut0 d$u0 &r$!ente@ &uterea 2ateriei &rin!i&ale $ sut0 unu iar !ea a 2ateriei de 2$$ster $ sut0 !in!i la sut0. 8$!ea lini;tit0 a !$ntr$lerului E a!ela;i e:&ert i-&ertur2a2il !are su&ra#eg4ease t$ate $&era/iunile@ <n!e&nd de la !$2$rrea nereu;it0 des90;urata !u ani <n ur-0 E <i sun0 <n ure!4i. G T$ate siste-ele n$-inale. A#e/i !$-anda. G A- &ri-it !$-anda. A;te&t ur-0t$rul -inut. Cu greu s(ar 9i i-aginat un !$ntrast -ai -are <ntre a!east0 &$rnire ;i $ lansare de ra!4et0 de $dini$ar0@ !u nu-0r0t$area ei in#ers0@ !u !r$n$-etr0rile &re!ise@ !u 6g$-$tul ;i 9uria ei. ,$rgan a;te&t0 !a ulti-ele d$u0 !i9re ale !easului de 2$rd s0 de#in0 6er$@ a&$i &$rni #e4i!ulul la &utere -ini-0. Lin@ <n t0!ere@ #r9ul s!0ldat de lu-in0 al -untelui alune!0 dedesu2t. Ni!i -0!ar $ as!ensiune de 2al$n nu ar 9i 9$st -ai silen/i$as0. "a!0 as!ulta !u aten/ie@ au6ea d$ar t$rsul -$t$arel$r ge-ene antrennd r$/ile de 9ri!/iune !e &resau 2anda de 4i&er9ila-ent deasu&ra ;i su2 !a&sul0. Cin!i -etri &e se!und0@ &re6ent0 indi!at$rul de #ite60. Cn &a;i -i!i ;i regula/i@ ,$rgan !res!u &uterea &n0 !nd !iti !in!i6e!i E !u &u/in su2 d$u0 sute de 5il$-etri &e $r0. Cnse-na s0 $2/in0 $ e9i!ien/0 -a:i-0 la <n!0r!0tura a!tual0 a P0ian=enului. "u&0 !e 2ateria au:iliar0 a#ea s0 9ie arun!at0@ #ite6a ur-a s0 !reas!0 !u d$u06e!i ;i !in!i de &r$!ente@ atingnd d$u0 sute !in!i6e!i de 5li!5uri. G S&une !e#a@ 8anH Cl strig0 #$!ea #i$aie a lui Kingsle?.

G Las0(-0 <n &a!e@ re&li!0 ,$rgan la 9el de a9a2il. Inten/i$ne6 s0 -0 rela:e6 ;i s0 ad-ir &ri#eli;tea <n ur-0t$arele !easuri. "a!0 d$reai un !$-entariu <n dire!t@ ar 9i tre2uit s0 $ tri-i/i sus &e ,a:ine. G "e $ $r0 <n!ear!0 s0 ia leg0tura !u tine. G Trans-ite(i drag$stea -ea ;i s&une(i !0 sunt $!u&at. P$ate !nd a=ung la Turn. Ce #e;ti ai de a!$l$I G Te-&eratura s(a sta2ili6at la d$u06e!i. C$ntr$lul ,us$ni! <i i62e;te !u $ &utere -$derat0 la 9ie!are 6e!e -inute. Pr$9es$rul Sessui <ns0 este 9uri$s@ 6i!e !0(i &ertur20 instru-entele. G "ar aerulI G Nu &rea 2ine. Presiunea a s!06ut si-/it$r@ ;i 9ire;te !0 se a!u-ulea60 C72. "ar t$tul #a 9i 7K da!0 a=ungi la ti-&. 7a-enii e#it0 s0 se -i;te inutil !a s0 e!$n$-iseas!0 $:igen. Parie6 !0 t$/i !u e:!e&/ia lui Sessui@ gndi ,$rgan. 8a 9i interesant s0(l <ntlneas!0 &e sa#antul a !0rui #ia/0 se str0duia s0 $ sal#e6e. Citise !te#a din a!la-atele !0r/i de &$&ulari6are ale a!estuia ;i le !$nsiderase <n9l$rite ;i &rea <n!0r!ate. 30nuia !0 $-ul se &$tri#ea !u stilul. G Di situa/ia la 1. KI G Cn!0 d$u0 $re <nainte !a trans&$rterul s0 &le!e. Pe -$-ent instalea60 $ serie de !ir!uite s&e!iale !a s0 se asigure !0 ni-i! nu #a lua 9$! de a!east0 dat0. G 7 idee 2un0. A lui 3art$5@ &resu&un. G Pr$2a2il. Di #$r !$2$r< &e ;ina n$rdi!0@ <n !a6 !0 !ea sudi!0 a 9$st deteri$rat0 de e:&l$6ie. "a!0 t$tul -erge 2ine@ #$r s$si <n. A4. "$u06e!i ;i una de $re. La ti-&@ !4iar da!0 nu -ai tri-ite- a d$ua $ar0 P0ian=enul !u $ alt0 <n!0r!0tur0. Cn !iuda re&li!ii adresate &e =u-0tate <n glu-0 lui Kingsle?@ ,$rgan ;tia !0 era -ult &rea de#re-e s0 se rela:e6e. T$tu;i@ lu!rurile &0reau s0 se des90;$are n$r-al. Cu siguran/0 nu a#ea ni-i! alt!e#a de 90!ut <n ur-0t$arele trei !easuri de!t s0 ad-ire &an$ra-a t$t -ai <ntins0. Par!ursese trei6e!i de 5il$-etri@ ridi!ndu(se ra&id ;i silen/i$s &e !erul n$&/ii tr$&i!ale. Nu era lun0@ dar P0-ntul de su2 el era de6#0luit de !$nstela/iile s!li&it$are ale $ra;el$r ;i satel$r. Pri#ind stelele de deasu&ra ;i &e !ele de dedesu2t@ ,$rgan <;i <n!4i&uia !u u;urin/0 !0 se a9la de&arte de $ri!e lu-e@ &ierdut <n adn!i-ile s&a/iului. Curnd #a #edea <ntreaga insul0@ !$nturat0 sla2 de lu-inile a;e60ril$r de !$ast0. "e&arte la n$rd@ $ &at0 &alid0 se s!urgea dins&re $ri6$nt@ ase-eni 4eraldului un$r 6$ri ne&$tri#i/i. Un -$-ent ea <l nedu-eri@ &n0 !nd reali60 !0 &ri#ea unul din -arile $ra;e ale Findustanului de sud. A!u- a=unsese -ai sus de!t &utea s0 62$are $ri!e aer$na#0@ <ns!riind de=a un re!$rd uni!. "e;i P0ian=enul ;i &re!urs$rii lui 90!user0 nenu-0rate !0l0t$rii &n0 la d$u06e!i de 5il$-etri@ ni!i unuia nu i se &er-isese s0 ur!e -ai sus dat$rit0 i-&$si2ilit0/ii #reunei $&era/iuni de sal#are. Lu!r0ri seri$ase nu 9useser0 &l0nuite &n0 !e Turnul nu !$2$ra -ai -ult@ ;i &n0 !e P0ian=enul nu a#ea s0 ai20 <n!0 d$i <ns$/it$ri !u !are s0 /eas0 de(a lungul 2en6il$r siste-ului. ,$rgan re9u6a s0 se gndeas!0 !0 -e!anis-ul de antrenare s(ar 9i &utut 2l$!a. Att el@ !t ;i re9ugia/ii ar 9i 9$st !$nda-na/i la -$arte. Cin!i6e!i de 5il$-etri. Cn ti-&uri n$r-ale 9usese !$nsiderat ni#elul !el -ai s!06ut al i$n$s9erei. Nu se a;te&ta s0 #ad0 ni-i!@ <ns0 gre;ea. Pri-ul se-n 9u un &$!net sla2 <n di9u6$rul #e4i!ulului. A&$i@ !u !$l/ul $!4iului 60ri $ s!nteie de lu-in0. )2ura i-ediat su2 el@ re9le!tat0 de $glinda retr$#i6$are &$6i/i$nat0 <n e:teri$rul -i!ii 9erestre a P0ian=enului. R0su!i $glinda !t <i &er-ise -$ntura@ &n0 reu;i s0 $ <ndre&te la !/i#a -etri su2 !a&sul0. 7 !li&0 &ri#i ui-it ;i &u/in <ns&0i-ntat. "u&0 !are !4e-0 -untele.

G A- $ !$-&anie. Cred !0 /ine de de&arta-entul &r$9es$rului Sessui. 1 $ -inge de lu-in0. A4. "e !ir!a d$u06e!i de !enti-etri <n dia-etru@ alergnd de(a lungul 2en6ii su2 -ine. Pe -$-ent &0strea60 $ distan/0 !$nstant0 ;i s&er s0 r0-n0 a!$l$. Tre2uie <ns0 s0 -0rturises! !0 este 9$arte 9ru-$as0@ are $ str0lu!ire al20struie -inunat0 ;i !li&e;te la 9ie!are !te#a se!unde. 7 aud &e !analul radi$. Se s!urse a&r$a&e un -inut <nainte !a Kingsle? s0 r0s&und0@ !u un glas lini;tit$r: G Nu te <ngri=$ra. Ai de(a 9a!e !u F$!ul S9ntului 1l-$. A- a#ut s&e!ta!$le si-ilare &e ti-& de 9urtun0. La 2$rdul lui ,ar5 I reu;eau s0(/i ridi!e &0rul -0!iu!0 <n !a&. "ar tu nu #ei si-/i ni-i!A e;ti &rea 2ine i6$lat. G Nu ;tia- !0 &$ate s0 a&ar0 la a!east0 altitudineR G Ni!i n$i. Ar 9i 2ine s0 dis!u/i !u &r$9es$rul. G A4@ se ;terge. "e#ine -ai -are ;i -ai &alid0. A!u- a dis&0rut. 30nui !0 aerul e &rea rare9iat. P0!at. G Ai $2ser#at d$ar intr$du!erea@ relu0 Kingsle?. Pri#e;te !e se <nt-&l0 e:a!t deasu&ra ta. 7 se!/iune dre&tung4iular0 de !-& stelar lu!i s!urt !nd ,$rgan r0su!i $glinda s&re 6enit. La <n!e&ut nu #06u ni-i! ne$2i;nuit@ a;a !0 stinse t$ate indi!at$arele &an$ului de 2$rd ;i r0-ase a;te&tnd <n 2e6na t$tal0. Cn!et@ $!4ii i se ada&tar0 la <ntuneri! iar <n adn!ul $glin6ii un &un!t r$;u <n!e&u s0 ard0@ des90;urndu(se ;i a!$&erind stelele. "e#eni t$t -ai str0lu!it$r ;i ie;i din ra-a $glin6ii. Cn &re6ent <l #edea ne-i=l$!it@ de$are!e se <ntinsese &e =u-0tate de !er. 7 !u;!0 de lu-in0@ !u gratii tre-urnde ;i &l&it$are !$2$ra !0tre P0-nt. 72ser#nd($@ ,$rgan <n/elegea de !e $a-eni !a Sessui <;i dedi!au #ia/a !er!et0rii se!retel$r sale. Cntr(una din rarele #i6ite la e!uat$r@ aur$ra 2$real0 s$sise <n -ar; dins&re &$li. 7. "in!$l$ de aur$r0. ,$rgan se <nd$ia !0 &r$9es$rul Sessui@ la !in!i sute de 5il$-etri -ai sus@ 2ene9i!ia de $ &ri#eli;te -ai s&e!ta!ul$asa. Furtuna se <nte/ea !u ra&iditate. Undele radi$ de lungi-e s!urt0@ <n!0 utili6ate <n !a6ul anu-it$r ser#i!ii neesen/iale@ erau &r$2a2il &ertur2ate <n <ntreaga lu-e. ,$rgan nu era sigur da!0 au6ise@ sau si-/ise un 9$;net u;$r@ &re!u- nisi&ul !are !ade $ri tr$snetul unei !rengi us!ate. S&re de$se2ire de sar!ina stati!0 a -ingii de 9$!@ !u siguran/0 nu #enea din di9u6$r@ <ntru!t r0-ase t$t a!$l$ du&0 !e a!esta 9u <n!4is. "ra&erii de 9l0!0ri &alid(#er6ui@ ti#ite !u &ur&uriu@ erau trase de(a latul !erului ;i s!uturate lent de $ -n0 in#i6i2il0. Tre-urau <n 20taia #ntului s$lar@ ra9alele de un -ili$n de 5il$-etri &e $r0 su9lnd dins&re s$are s&re P0-nt ;i -ult din!$l$ de el. C4iar ;i &este ,arte !$2$rse $ sla20 aur$r0 2$real0@ iar -ai a&r$a&e de s$are@ !erurile lui 8enus se g0seau <n 9l0!0ri. "easu&ra <n!re/itel$r &erdele@ ra6e lungi !a s&i/ele unui e#antai &e =u-0tate des90!ut -0turau $ri6$nturile. Une$ri <l l$#eau &e@ ,$rgan dre&t <n $!4i@ !a 9as!i!ulul unui giganti! re9le!t$r@ l0sndu(l !$n9u6 -inute <ntregi. Nu -ai era ne#$ie s0 sting0 ilu-inatul interi$r al !a&suleiA arti9i!iile !eleste de a9ar0 erau destul de str0lu!it$are !a la lu-ina l$r s0 9ie <n stare s0 !iteas!0. "$u0 sute de 5il$-etri. P0ian=enul ur!a@ 90r0 e9$rt. Nu(i #enea s0 !read0 !0 &le!ase d$ar de un !eas. P0-ntul &ar!0 dis&0ruse@ !0!i ur!a a!u- <ntre 6idurile unui !ani$n de 9$!. Ilu6ia dur0 !te#a se!unde@ du&0 !are e!4ili2rul 9ragil <ntre !-&urile -agneti!e ;i n$rii ele!tri!i 9u distrus. Cns0 <n a!el s!urt -$-ent@ ,$rgan a#u i-&resia !0 ur!a !u ade#0rat <ntr(un !ani$n al0turi de !are <nsu;i 8ales ,arineris@ ,arele Cani$n ,ar/ian@ era ne<nse-nat. A&$i -arginile lu!it$are@ <nalte de !el &u/in $ sut0 de 5il$-etri@ de#enir0 translu!ide@ &er-i/nd s0 9ie

str020tute de &un!tele lu-in$ase ale a;tril$r. Le #edea a;a !u- erau <n realitate E 9ant$-e de 9lu$res!ent0. Ca un a#i$n ie;ind din &la9$nul n$r$s@ P0ian=enul se ridi!0 deasu&ra s&e!ta!$lului. ,$rgan &0r0sea $ regiune !e/$as0@ tul2urat0@ !are se <n#rtea ;i se r$tea su2 el. Cu -ul/i ani <n ur-0 se a9lase la 2$rdul unui #as na#ignd <n n$a&tea tr$&i!al0@ ;i <;i aduse a-inte !u- se al0turase !el$rlal/i &asageri &e &unte@ 9er-e!at de 9ru-use/ea ;i stranietatea a&el$r 2i$( lu-ines!ente. Nuan/ele de #erde ;i al2astru !li&ind su2 el se a&r$&iau de !ul$rile &lan!t$nului ad-irat atun!i@ deter-inndu(l s0(;i i-agine6e !0 &ri#ea din n$u &r$dusele un$r 9$r-e de$se2ite de #ia/0 E =$!ul un$r 9iare uria;e@ in#i6i2ile@ l$!uit$ri ai at-$s9erei su&eri$are. A&r$a&e !0 uitase de -isiune ;i <n!er!0 un ade#0rat ;$! !nd 9u readus la realitate. G Cu- stai !u energiaI ,ai ai d$ar d$u06e!i de -inute de -ers !u 2ateria asta@ <l <ntre20 Kingsle?. ,$rgan studie &an$ul de !$ntr$l. G A s!06ut la n$u06e!i ;i !in!i de &r$!ente@ <n s!4i-2 #ite6a de ur!are a !res!ut !u !in!i. Cnainte6 !u d$u0 sute 6e!e 5li!5uri. G Ca- a;a ;i tre2uie. P0ian=enul si-te redu!erea gra#ita/iei. La altitudinea ta e !u 6e!e la sut0 -ai -i!0. S!0derea nu era de a=uns !a s0 9ie $2ser#a2il0@ -ai ales &entru !ine#a &rins !u !entura de siguran/0 de s!aun ;i &urtnd 5il$gra-ele !$stu-ului s&a/ial. T$tu;i@ ,$rgan se si-/ea <n#i$rat ;i se <ntre20 da!0 nu &ri-ea &rea -ult $:igen. Nu@ ali-entarea se <n!adra <n li-ite n$r-ale. Pr$2a2il de #in0 era si-&la i-&resie &r$#$!at0 de ui-it$rul s&e!ta!$l de su2 el@ !4iar da!0 <n &re6ent s!0dea <n intensitate@ !a ;i !use retr0gea <n !$ntra9$rturile sale &$lare. La !are se ad0uga satis9a!/ia unei sar!ini <n!e&ute 2ine@ 9$l$sind $ te4n$l$gie dus0 la ni;te e:tre-e ni!i$dat0 atinse. 1:&li!a/ia suna &er9e!t re6$na2il@ dar nu <l -ul/u-i. Nu -$ti#a &e de&lin senti-entul s0u de 9eri!ire@ de 2u!urie !4iar. Kingsle?@ &asi$nat de s!u9und0ri la adn!i-e@ <i s&usese adesea !0 <n!er!a $ ase-enea sen6a/ie <n -ediul i-&$ndera2il al -0rii. ,$rgan nu $ <-&0rt0;ise ni!i$dat0@ <ns0 a9lase ast06i des&re !e e #$r2a. Par!0 a2and$nase t$ate gri=ile =$s@ &e &laneta as!uns0 de #$alurile <n destr0-are ale aur$rei. Stelele re#eneau la str0lu!irea l$r $2i;nuit0@ 90r0 a -ai 9i !$n!urate de !iudatul intrus &$lar. ,$rgan !er!et0 6enitul 90r0 s0 se a;te&te la &rea -ult@ <ntre2ndu(se da!0 Turnul intrase <n !-&ul #i6ual. Nu reu;i s0 #ad0 de!t &ri-ii -etri ai <ngustei &angli!i &e !are ur!a silen/i$s #e4i!ulul. 3anda a!eea de !are de&indea &r$&ria lui #ia/0 ;i a alt$r ;a&te &ers$ane era att de uni9$r-0 ;i de li&sit0 de tr0s0turi@ <n!t nu $9erea ni!i $ indi!a/ie !u &ri#ire la #ite60. ,$rgan nu ar 9i !re6ut !0 alune!a &e r$/ile &res$are !u -ai 2ine de d$u0 sute de 5il$-etri &e $r0. Cu a!est gnd@ se <nt$arse &rintre -e-$riile !$&il0riei ;i des!$&eri sursa 2u!uriei. C;i re#enise re&ede du&0 &ierderea 6-eului ;i tre!use la !$n9e!/i$narea un$r -$dele -ai -ari ;i -ai !$-&le:e. A&$i@ !4iar <nainte de a des!$&eri setul ,e!!a-a: ;i de a a2and$na &entru t$tdeauna 6-eele@ e:&eri-entase s!urt ti-& !u &ara;utele -iniaturale. Ci &l0!ea s0(;i <n!4i&uie !0 el singur in#entase ideea@ de;i era &$si2il s0 9i #enit <n !$nta!t !u ea <n le!turile sau #i6i$n0rile sale de 9il-e. Te4ni!a era att de si-&l0@ <n!t genera/ii de 20ie/i &r$2a2il $ redes!$&eriser0 iar ;i iar. Pentru <n!e&ut t0iase $ 2u!at0 su2/ire de le-n@ lung0 de #re$ !in!i !enti-etri@ iar &e ea 9i:ase !te#a agra9e de 4rtie. Prin ele stre!urase s9$ara 6-eului@ ast9el !0 -i!ul dis&$6iti# s0 !ulise6e <n sus ;i <n =$s.

C$n9e!/i$nase du&0 a!eea $ &ara;ut0 !t $ 2atist0@ din 4rtie de $re6@ !u leg0turi de -0tase. Un -i! &0trat de !art$n ser#ise dre&t sar!in0. "u&0 !e legase !art$na;ul de 2u!ata de le-n !u un !au!iu!@ nu 9$arte strns@ a9a!erea de-arase. Su9lat0 de #nt@ &ara;uta ur!a de(a lungul s9$rii@ !0/0rndu(se &e gra/i$asa an!$r0 a 6-eului. A&$i ,$rgan tr0gea s!urt@ iar !art$na;ul alune!a din 2u!la de !au!iu!. Para;uta &lutea de&arte &e !er@ <n #re-e !e !0l0re/ul din sr-0 ;i le-n se <nt$r!ea <n -na lui@ &reg0tit &entru lansarea ur-0t$are. Cu !t0 in#idie &ri#ise ginga;ele !rea/ii 62urnd 90r0 e9$rt s&re -areH Cele -ai -ulte !0deau <n a&0 <nainte s0 &ar!urg0 un 5il$-etru@ <ns0 alte$ri !te $ &ara;ut0 -ititi!0 <;i -en/inea !ura=$as0 <n0l/i-ea &n0 dis&0rea din #edere. Lui <i &l0!ea s0 !read0 !a a!e;ti !0l0t$ri n$r$!$;i atingeau insulele 9er-e!ate ale Pa!i9i!uluiA dar@ !u t$ate !0 &e !art$na;e <;i s!risese nu-ele ;i adresa@ nu &ri-ise ni!i$dat0 ni!i un r0s&uns. ,$rgan nu <;i re/inu 6-2etul re-e-$rnd a!este a-intiriA e:&li!au att de -ulte. 8isele !$&il0riei 9useser0 de -ult de&0;ite de realitatea -aturit0/ii. C;tigase dre&tul s0 se 2u!ure. G Te a&r$&ii de trei $&t6e!i@ <l anun/0 Kingsle?. Cu- stai !u energiaI G Cn!e&e s0 s!ad0 E $&t6e!i ;i !in!i la sut0. G Cn 9ine@ da!0 -ai re6ist0 <n!0 d$u06e!i de 5il$-etri ;i(a 90!ut trea2a. Cu- te si-/iI ,$rgan 9u tentat s0 r0s&und0 !u su&erlati#e@ dar &re!au/ia lui !ara!teristi!0 <l deter-in0 s0 renun/e. G 3ine@ r0s&unse. "a!0 a- 9i <n stare s0 asigur0- un ast9el de s&e!ta!$l &entru t$/i &asagerii n$;tri@ nu a- -ai reu;i s0 !$ntr$l0- -ul/i-ea de la !$6i. G P$ate se aran=ea60. Pute- !ere C$ntr$lului ,us$ni! s0 #erse !te#a 2ut$aie !u ele!tr$ni <n l$!urile &$tri#ite. Nu(i t$!-ai $!u&a/ia l$r u6ual0@ dar se des!ur!0 2ine la i-&r$#i6a/ii. Nu(i a;aI ,$rgan 6-2i@ dar nu r0s&unse. 7!4ii <i erau 9i:a/i &e &an$ul de !$-and0@ unde att indi!at$rul de #ite60 !t ;i !el de &utere s!0deau #i6i2il. Nu se alar-a. P0ian=enul atinsese trei sute $&t6e!i ;i !in!i de 5il$-etri din !ei &atru sute &r$gra-a/i@ iar 2ateria de 2$$ster <n!0 -ai a#ea &utin0 #lag0. La trei sute n$u06e!i de 5il$-etri@ ,$rgan reduse #ite6a de as!ensiune@ &n0 !e P0ian=enul a=unse s0 se !a/ere t$t -ai <n!et. Cn !ele din ur-0@ !a&sula a2ia se -ai -i;!0A se $&ri !u &u/in su2 &atru sute de 5il$-etri. G "au dru-ul 2ateriei@ ra&$rt0 ,$rgan. Aten/ie la !a&ete. Se !$nsu-ase -ult0 -aterie !enu;ie <n <n!er!area de a g0si $ -$dalitate de re!u&erare a a!elei grele ;i s!u-&e 2aterii@ <ns0 nu 9usese ti-& s0 se i-&r$#i6e6e un siste- de 9rnare !are s0 $ adu!0 <n siguran/0 <na&$i@ ase-eni !0l0re/il$r 6-eiel$r lui ,$rgan. Di !u t$ate !0 $ &ara;ut0 s(ar 9i g0sit la $ adi!0@ se te-user0 !a 9irele s0 nu se <n!ur!e <n 9ila-ent. "in 9eri!ire@ 6$na de i-&a!t@ la 6e!e 5il$-etri est de Ter-inalul Terestru@ se g0sea <n =ungl0. Fauna s0l2ati!0 a insulei tre2uia s0 ri;te@ iar ,$rgan era &reg0tit s0 dis!ute !u "e&arta-entul 1!$l$gi! du&0 a!eea. R0su!i !4eia ;i a&0s0 2ut$nul r$;u@ de!lan;nd <n!0r!0tura e:&l$6i#0. P0ian=enul se 6gudui s!urt du&0 det$na/ie. A&$i !$-ut0 &e 2ateria interi$ar0@ eli2er0 <n!et 9rnele ;i &$rni iar0;i -$t$arele. Ca&sula <n!e&u s0 ur!e &e ulti-a &$r/iune a dru-ului. 7 singur0 &ri#ire arun!at0 &an$ului de !$-and0 9u <ns0 su9i!ient0 s0(i indi!e lui ,$rgan !0 !e#a nu era del$! <n $rdine. P0ian=enul ar 9i tre2uit s0 <nainte6e !u &este d$u0 sute de 5li!5uriA 90!ea -ai &u/in de $ sut0@ !4iar la &uterea -a:i-0. N(a#u ne#$ie de teste sau !al!ule. "iagn$sti!ul lui ,$rgan #eni instantaneu@ de$are!e !i9rele #$r2eau de la sine. Negru de 9rustrare@ !$-uni!0 P0-ntului:

G A#e- ne!a6uri. Cn!0r!0tura a e:&l$dat@ <n s!4i-2 2ateria nu a !06ut. Ce#a !$ntinu0 s0 $ /in0 <n l$!. 1ra de &ris$s s0 -ai adauge !0 -isiunea tre2uia a2and$nat0. Cu t$/ii ;tiau &er9e!t de 2ine !0 P0ian=enul nu era e!4i&at s0 ating0 2a6a Turnului !0rnd !te#a sute de 5il$gra-e <n &lus. +. N$a&te la #il0. A-2asad$rul Ra=asing4e nu d$r-ea -ult <n ulti-a #re-eA era !a ;i !u- Natura@ 2ine#$it$are@ <l grati9i!ase s0 tr0ias!0 la -a:i-u- anii !are(i -ai r0-0seser0. Di <n #re-uri !a a!estea@ !nd !erurile insulei s!nteiau !u !ea -ai -are -inune a l$r@ !ine ar 9i &utut s0 stea <n &atI Ct de -ult <;i d$rea !a Paul Sarat4 s0 9ie al0turi@ s0 &ri#eas!0 <-&reun0 -agni9i!ul s&e!ta!$lH "u!ea d$rul #e!4iului &rieten -ai -ult de!t ;i(ar 9i <n!4i&ui !0 $ #a 9a!e. Ni-eni altul nu <l sti-ulase ;i nu <l su&0rase <n a!ela;i -$d !a Paul@ ni-eni !u !are s0 <-&art0 a!eea;i e:&erien/0 de #ia/0 -ergnd <na&$i &n0 <n !$&il0rie. Ra=asing4e nu(;i i-aginase ni!i$dat0 !0 #a su&ra#ie/ui &rietenului s0u Paul@ sau !0 #a a&u!a s0 #ad0 9antasti!a stala!tit0 de un -iliard de t$ne str020tnd distan/a dintre 9unda/ia sa $r2ital0 ;i Ta&r$2ane@ situat0 -ai =$s !u trei6e!i ;i ;ase de -ii de 5il$-etri. Pn0 la s9r;it@ Paul se $&usese !u 9er#$are &r$ie!tului. Cl nu-ise $ sa2ie a lui "a-$!les ;i nu <n!etase <n a(i &re#esti e#entuala &r02u;ire &e P0-nt. T$tu;i@ !4iar Paul ad-isese !0 Turnul $9erise de=a $ serie de a#anta=e. Pr$2a2il &entru &ri-a dat0 <n ist$rie@ restul lu-ii au6ise de e:isten/a insulei ;i(i des!$&erea !ultura str0#e!4e. Ba55agala@ !u &re6en/a ;i legendele ei sinistre@ atr0sese $ aten/ie de$se2it0. Ca re6ultat@ Paul reu;ise s0 $2/in0 s&ri=in &entru !te#a din &lanurile sale <ndr0gite. 1nig-ati!a &ers$nalitate a !reat$rului Ba55agalei ins&irase nu-er$ase !0r/i ;i #ide$(dra-e@ iar s&e!ta!$lul de sunet ;i lu-in0 de la 2a6a Stn!ii rula in#aria2il !u !asa de 2ilete <n!4is0. Cu &u/in <naintea -$r/ii@ Paul re-ar!ase su&0rat@ !0 <n =urul lui Kalidasa se n0;tea $ -i!0 industrie ;i !0 era t$t -ai di9i!il s0 distingi 9i!/iunea de realitate. Pu/in du&0 -ie6ul n$&/ii@ !nd de#enise e#ident !0 aur$ra 2$real0 de&0;ise 9a6a -a:i-0@ Ra=asing4e 9usese &urtat <na&$i <n d$r-it$r. Ca <nt$tdeauna du&0 !e s&unea n$a&te 2un0 &ers$nalului@ se rela:0 !u un &a4ar !u #in de &al-ier ;i !$-ut0 &e ulti-ul 2uletin in9$r-ati#. Singurul lu!ru !are(l -ai interesa !u ade#0rat era &r$gresul 90!ut de ,$rgan. Cn !li&a a!eea inginerul tre2uia s0 9ie a&r$a&e de 2a6a Turnului. 1dit$rul <nse-nase de=a ulti-ele ;tiri. Un rnd din litere &l&it$are anun/a: ,7R>AN 3L7CAT LA 2.. K, "1 QINTS. "egetele lui Ra=asing4e !erur0 detalii ;i 9u u;urat s0 a9le !0 te-erile nu(i erau <nte-eiate. ,$rgan nu era 2l$!at@ !i nu era <n stare s0 du!0 la !a&0t !0l0t$ria. Se &utea <nt$ar!e &e P0-nt $ri!nd d$rea. "ar da!0 &r$!eda ast9el@ &r$9es$rul Sessui ;i !$legii s0i ar 9i 9$st !u siguran/0 !$nda-na/i. "easu&ra !a&ului s0u@ dra-a t0!ut0 se =u!a <n !4iar a!el -$-ent. Ra=asing4e tre!u de &e te:t &e i-agine@ dar nu se &re6enta ni-i! n$u. Su2ie!tul tratat <n re!a&itul0ri era as!ensiunea lui ,a:ine "u#al@ e9e!tuat0 !u ani <n ur-0 <n &re!urs$rul P0ian=enului. G 1u sunt <n stare de -ai -ult@ -$r-0i Ra=asing4e ;i !$-ut0 &e -ult iu2itul teles!$&. Cn &ri-ele luni de i-$2ili6are la &at@ nu se &utuse 9$l$si de el. A&$i ,$rgan <l !0utase !u unul din tele9$anele sale de !urt$a6ie@ anali6ase situa/ia ;i &res!risese re-ediul. 7 s0&t0-n0 -ai tr6iu@ s&re sur&ri6a ;i <n!ntarea lui Ra=asing4e@ $ -i!0 e!4i&0 de te4ni!ieni a&0ruse la 8ila Ba55agala@ -$di9i!nd instru-entul &entru utili6are la distan/0. A!u- &utea sta !$n9$rta2il <n &at ;i s0 e:&l$re6e <n !$ntinuare 2$lta <nstelat0 ;i 9a/ada d$-inant0 a Stn!ii. Ci era adn!

re!un$s!0t$r lui ,$rgan &entru gestul !are <i de6#0luise $ latur0 ne20nuit0 a &ers$nalit0/ii inginerului. Nu era sigur da!0 #a $2ser#a !e#a <n <ntune!i-ea n$&/ii@ dar ;tia !u e:a!titate unde s0 &ri#eas!0@ din -$-ent !e ur-0rise !u aten/ie lenta !$2$rre a Turnului. Cnd s$arele se a9la <n ung4iul &$tri#it@ reu;ea !4iar s0 60reas!0 !ele &atru 2en6i de g4ida= !$n#ergnd s&re 6enit@ un !#artet de 9ire de &0r 6griate &e al2astrul !erului. Fi:0 a6i-utul teles!$&ului ;i r$ti instru-entul &n0 !e <l a/inti deasu&ra lui Sri Kanda. Cn!e&nd s0 !er!ete6e <n!eti;$r <n sus <n !0utarea !elei -ai -i!i ur-e a !a&sulei@ se <ntre20 !e &0rere a#ea 3$d4id4ar-a des&re ulti-ele e#eni-ente. "e;i Ra=asing4e nu #$r2ise !u ,a4ana?a5e@ ast06i <n #rst0 de &este n$u06e!i de ani@ din 6iua !nd $rdinul se -utase <n L4asa@ au6ise t$tu;i !0 P$tala nu $9erise 9a!ilit0/ile &r$-ise. I-ensul &alat !0dea <n!et <n &aragin0@ <n #re-e !e e:e!ut$rii testa-entari ai lui "alai La-a se 40r/uiau !u gu#ernul 9ederal !4ine6 <n &ri#in/a !$sturil$r de <ntre/inere. P$tri#it ulti-el$r sale ;tiri@ ,a4ana?a5e T4er$ neg$!ia <n &re6ent !u 8ati!anul E de ase-enea <n di9i!ult0/i 9inan!iare !r$ni!e@ dar !el &u/in <n!0 st0&n <n &r$&ria !as0. Ni-i! nu este &er-anent ;i nu era u;$r s0 disting0 $ !i!li!itate. P$ate geniul -ate-ati! al lui Para5ar-a(>$ld2erg ar 9i 9$st !a&a2il s0 $ 9a!0. Ulti-a dat0 !nd Ra=asing4e <l re#06use &e a!esta@ sa#antul &ri-ea un i-&$rtant &re-iu ;tiin/i9i! &entru !$ntri2u/ii <n -ete$r$l$gie. Ra=asing4e nu l(ar 9i re!un$s!utA 20r2atul era &r$as&0t 20r2ierit ;i &urta un !$stu- du&0 ulti-a -$d0 ne$(na&$le$ni!0. Cns0 a!u-@ se &are@ <;i s!4i-2ase religia din n$u. Stelele alune!au lent &e e!ranul -are al -$nit$rului a9lat la !a&0tul &atului@ &e -0sur0 !e teles!$&ul se r$tea t$t -ai sus asu&ra Turnului. Nu se #edea <n s!4i-2 ni!i un se-n al #e4i!ulului@ !u t$ate !0 Ra=asing4e era !$n#ins !0 tre2uia de=a s0 9i intrat <n !-&ul s0u #i6ual. 1ra &e &un!tul s0 re#in0 &e !analul n$r-al de in9$r-a/ii !nd@ !a $ n$#0 <n eru&/ie@ $ stea 9ulger0 &e -arginea in9eri$ar0 a i-aginii. Ra=asing4e se <ntre20 da!0 nu !u-#a !a&sula e:&l$dase@ a&$i #06u !0 str0lu!irea era !$nstant0. Centr0 i-aginea ;i $ -0ri la -a:i-u-. Cu -ult ti-& <nainte #i6i$nase un d$!u-entar #e!4i de d$u0 se!$le &ri#it$r la &ri-ele r062$aie aeriene Di <;i a-inti se!#en/a n$!turn0 a unui ata! asu&ra L$ndrei. Un 2$-2ardier ina-i! 9usese &rins <n !$nul re9le!t$arel$r ;i r0-0sese sus&endat ase-eni unei -$lii in!andes!ente &e !er. 72ser#a a!ela;i 9en$-en a!u-@ la $ s!ar0 de $ sut0 de $ri -ai -are. "e a!east0 dat0 <ns0@ t$ate resursele s$lului se -$2ili6aser0 !a s0 a=ute ;i nu !a s0 distrug0 4$t0rtul in#adat$r al n$&/ii. *. 7 !0l0t$rie !u 4$&uri. 8$!ea lui Tarren Kingsle? <;i re!0&0tase !$ntr$lul. "e ast0 dat0 era d$ar 90r0 ti-2ru ;i <n!0r!at0 de dis&erare. G Cn!er!0- s0(l $&ri- &e -e!ani! s0 se <-&u;te. "ar e greu s0 dai #ina &e el. A 9$st <ntreru&t de $ alt0 trea20 la 9el de i-&$rtant0 ;i &ur ;i si-&lu a uitat s0 s!$at0 !ureaua de siguran/0. Ca de $2i!ei@ la -i=l$! se a9la $ gre;eal0 $-eneas!0. Cn ti-& !e se -$ntaser0 leg0turile e:&l$6i2ile@ 2ateria r0-0sese &rins0 <n d$u0 2en6i -etali!e. Una din ele nu 9usese s!$as0 la s9r;it. Ase-enea lu!ruri se <nt-&lau !u $ regularitate -$n$t$n0. Une$ri se d$#edeau d$ar &li!tisit$areA alte$ri erau de6astru$ase@ iar !el res&$nsa2il &urta #ina &entru t$t restul 6ilel$r sale. Cn $ri!e !a6@ in!ri-in0rile nu a#eau sens. Singurul lu!ru !are !$nta <n &re6ent era s0 se 4$t0ras!0 !e tre2uia 90!ut <n !$ntinuare. ,$rgan &$tri#i $glinda e:teri$ar0 la <n!linarea -a:i-0@ dar <i 9u i-&$si2il s0 $2ser#e !au6a ne!a6ului. Aur$ra 2$real0 ter-inndu(se@ &artea de =$s a #e4i!ulului se g0sea <n <ntuneri!

t$tal@ iar el nu dis&unea de -i=l$a!e !u !are s($ lu-ine6e. T$tu;i@ a!east0 &r$2le-0 &utea 9i re6$l#at0. "a!0 Centrul de C$ntr$l ,us$ni! era <n stare s0 tri-it0 5il$Ka/i de in9rar$;ii <n Su2s$lul Turnului@ &utea !u u;urin/0 s0 se dis&ense6e de !/i#a 9$t$ni <n d$-eniul #i6i2il. G A#e- &r$&riile n$astre re9le!t$are@ 6ise Kingsle? du&0 !e ,$rgan <i trans-ise !ererea. G Nu sunt 2une. ,i(ar 2ate dre&t <n $!4i ;i nu a; #edea ni-i!. 8reau un re9le!t$r <n s&ate ;i deasu&ra -ea E tre2uie s0 e:iste !ine#a <n &un!tul &$tri#it. G S0 #eri9i!@ r0s&unse Kingsle?@ #i6i2il 2u!ur$s s0 !$ntri2uie !u un gest 9$l$sit$r. P0ru s0 trea!0 -ult &n0 !e re#eni &e linie@ dar &ri#ind !easul de 2$rd@ ,$rgan 9u sur&rins s0 !$nstate !0 se s!urseser0 d$ar trei -inute. G C$ntr$lul ,us$ni! &$ate s0 $ 9a!0@ dar #$r s0 re!ali2re6e -ai <nti ;i s0 re9$!ali6e6e ra6aA !red !0 le este tea-0 s0 nu te &r0=eas!0. Cn s!4i-2 Kinte e !a&a2il0 s0 a!/i$ne6e i-ediat. Au un laser &seud$(al2 E ;i sunt la l$!ul &$tri#it. S0 le s&un s0 <l a&rind0I ,$rgan #eri9i!0 situa/ia. S0 #ede-@ Kinte se a9la unde#a 9$arte sus la #estA asta era 2ine. G Sunt gata@ r0s&unse ;i <n!4ise $!4ii. A&r$a&e instantaneu@ $ e:&l$6ie de lu-in0 inund0 !a&sula. Cu &re!au/ie@ ,$rgan des!4ise iar0;i $!4ii. Ra6a #enea de sus dins&re #est@ $r2it$r de str0lu!it$are <n &$9ida distan/ei de a&r$a&e &atru6e!i de -ii de 5il$-etri. P0rea s0 9ie de un al2 &ur@ <ns0 el ;tia !0 de 9a&t !$n/inea trei linii &re!is &r$&$r/i$nale de r$;u@ #erde ;i al2astru. "u&0 !te#a se!unde de a=ustare a $glin6ii@ i62uti s0 $2/in0 $ #edere 2un0 a !urelei !u &r$2le-a@ la $ =u-0tate de -etru su2 &i!i$arele sale. Ca&0tul &e !are(l 60rea era asigurat de &$deaua P0ian=enului !u $ &iuli/0 9luture -are. T$t !e a#ea de 90!ut era s0 de;uru2e6e &iuli/a@ iar 2ateria #a !0dea. R0-ase <ndelung t0!ut@ anali6nd situa/ia@ <n!t Kingsle? <l !4e-0 din n$u. Pentru &ri-a dat0@ <n glasul ad=un!tului s0u $2ser#0 $ ur-0 de s&eran/0. G A- 90!ut ni;te !al!ule@ 8an. Ce &0rere ai de ideea ur-0t$areI ,$rgan <l as!ult0@ a&$i 9luier0 <n!eti;$r. G 1;ti sigur de !$e9i!ientul de siguran/0I G 3ine<n/eles@ re&li!0 Kingsle?@ u;$r r0nit. ,$rgan nu(l <n#inuia@ <ns0 nu &rietenul s0u <;i ris!a gtul. G 1i 2ine@ s0 <n!er!0-. "ar nu-ai $ se!und0 &ri-a dat0. G Nu #a 9i de a=uns. T$tu;i@ nu e r0u. Cn 9elul a!esta te #ei $2i;nui !u -ane#ra. Cu gri=0@ ,$rgan eli2er0 9rnele !e -en/ineau ne-i;!at #e4i!ulul &e 2and0. I-ediat a#u sen6a/ia !0 se ridi!0 din s!aun@ iar greutatea <i dis&are. Nu-0r0 LUnu@ "7IHM ;i &use iar0;i 9rn0. P0ian=enul se s-u!i ;i $ 9ra!/iune de se!und0 ,$rgan 9u <-&ins <n s!aun. Se au6i un gea-0t &uterni! de la -e!anis-ul de 9rnare@ a&$i !a&sula se $&ri din n$u@ nelund <n !$nsidera/ie $ u;$ar0 #i2ra/ie t$rsi$nal0 !e dis&0ru ra&id. G 7 #erita2il0 !0l0t$rie !u 4$&uri@ r$sti ,$rgan. Sunt <ns0 t$t ai!i@ ;i la 9el 2ateria asta in9ernal0. G Te(a- a#erti6at. Tre2uie s0 <n!er!i -ai -ult. Cel &u/in d$u0 se!unde. ,$rgan era !$n;tient !0 nu(l &utea !$ntra6i!e &e Kingsle? ;i t$ate !$-&uterele a9late la !$-anda lui@ dar si-/i ne#$ia un$r !al!ule -entale lini;tit$are. "$u0 se!unde de !0dere li2er0@ s0 6i!e- <n!0 $ se!und0 &entru a !u&la din n$u 9rnele@ lund -asa P0ian=enului $ t$n0. Cntre2area se &unea: !ine #a !eda <nti@ !ureaua asigurnd 2ateria@ sau 2anda !are(l sus/inea a!$l$@ la &atru sute de 5il$-etri &e !erI Cn -$d $2i;nuit nu s(ar 9i &us &r$2le-a unui <n!er!0ri de re6isten/0 <ntre 4i&er9ila-ent ;i $/el. "ar da!0 a&li!a 9rnele &rea 2rus!@ $ri da!0 a!estea se <n/e&eneau dat$rit0 trata-entului 2rutal@ a-2ele 2en6i ar 9i &utut &le6ni. Di atun!i el ;i 2ateria ar 9i a=uns &e P0-nt a&r$a&e si-ultan.

G "$u0 se!unde s0 9ie@ <i s&use lui Kingsle?. P$rnes!. "e data asta s-u!itur0 9u !a un ;$! ner#$s <n #i$len/a ei@ iar $s!ila/iile t$rsi$nale durar0 -ai -ult. ,$rgan era !$n#ins !0 ar 9i si-/it E sau au6it E ru&erea !urelei de $/el. Nu 9u sur&rins !nd $ &ri#ire arun!at0 <n $glind0 <i !$n9ir-0 !0 2ateria <n!0 <l a!$-&ania. Kingsle? nu &0rea <ngri=$rat. G Tre2uie s0 <n!er!i de trei]&atru $ri. ,$rgan 9u tentat s0(l <ntre2e da!0 nu u-2la du&0 &$stul lui@ <ns0 gndindu(se -ai 2ine nu $ 90!u. Pe Kingsle? l(ar 9i a-u6atA &e al/ii &$ate nu. "u&0 !ea de a treia !0dere E a#u i-&resia !0 se &r02u;ise 5il$-etri@ dar nu era #$r2a de!t de sute de -etri E !4iar ;i $&ti-is-ul lui Kingsle? <n!e&u s0 s!ad0. 1ra li-&ede !0 &r$!edeul nu a#ea s0 9un!/i$ne6e. G A; #rea s0(i 9eli!it &e ti&ii !are au !$n9e!/i$nat 2anda a!easta de siguran/0@ e:!la-0 ner#$s ,$rgan. Ce <-i sugere6i a!u-I 7 !0dere de trei se!unde <nainte s0 a&0s &e 9rneI A&r$a&e !0 ;i(l i-agin0 &e Kingsle? s!uturnd din !a&. G Ris!ul e &rea -are. Nu sunt att de <ngri=$rat de 9ila-ent !t de -e!anis-ul de 9rnare. N(a 9$st &r$ie!tat &entru ase-enea &$#e;ti. G ,0 r$g@ a 9$st $ <n!er!are 2un0@ dar nu a- de gnd s0 -0 dau 20tut@ re&li!0 ,$rgan. S0 9iu al nai2ii da!0 -0 #$i l0sa <n#ins de $ 2iat0 &iuli/0@ la !in!i6e!i de !enti-etri <n 9a/a nasului -eu. Ies a9ar0. %.. ,$liile !060t$are L.1 1% 2 Ai!i Friends4i& Se#en. 8$i <n!er!a s0 e:&li! <n !e -0 a9lu. ,0 g0ses! <ntr($ -as0 <ntins0 de &arti!ule 9$arte -i!i@ lu-inate str0lu!it$r@ !a ;i !u- ar 9i lu-ines!ente. Au <n!$n=urat !a&sula ;i arat0 !a ni;te stele -0runte. Un r$i se <ndrea&t0R .1 1' 1. Sunt 9$arte lenteA nu se <nde&0rtea60 de -ine de!t !u !el -ult trei sau &atru -ile &e $r0. .1 1* 3+ S$arele t$!-ai a r0s0rit <n s&ate@ <n !-&ul &eris!$&ului. Pri#ind iar0;i &e 9ereastr0@ a- #06ut literal-ente -ii de &arti!$le -i!i ;i lu-in$ase r$tindu(se <n =urul na#ei.M J$4n >lenn@ C$-andantul lui ,er!ur? Friends4i& Se#en 2. 9e2ruarie 1*'2 Cu #e!4ile -$dele de !$stu-e@ atingerea &iuli/ei 9luture ar 9i ie;it !u t$tul din dis!u/ie. C4iar ;i <n Fle:isuit(ul &urtat de ,$rgan sar!ina era di9i!il0@ dar -0!ar <i &er-itea s0 <n!er!e. Cu -are aten/ie@ <ntru!t ;i alte #ie/ii de&indeau de a!/iunea sa@ re!a&itul0 se!#en/a e#eni-entel$r. Tre2uia s0 #eri9i!e !$stu-ul@ s0 de&resuri6e6e !a&sula ;i s0 des!4id0 tra&a E !are@ din 9eri!ire@ era lung0 a&r$a&e !t el. A&$i tre2uia s0(;i des9a!0 !entura de siguran/0@ s0 se lase &e genun!4i E da!0 i62uteaH G Di s0 se <ntind0 !0tre &iuli/0. T$tul de&indea de strns$area ei. La 2$rdul P0ian=enului nu se a9lau ni!i un 9el de s!ule@ dar ,$rgan era &reg0tit s0(;i 9$l$seas!0 degetele@ !4iar <n-0nu;ate@ da!0 nu se !erea un -$-ent de t$rsiune 9$arte -are. 1ra &e &un!tul s0 des!rie &lanul de $&era/ii@ <n !a6 !0 !ine#a de la s$l i(ar 9i g0sit #re$ la!un0@ !nd de#eni !$n;tient de un u;$r dis!$n9$rt. Ar 9i &utut s0(l su&$rte <n!0 -ult@ la $ adi!0@ <ns0 n(a#ea sens s0 ri;te. "a!0 9$l$sea &r$&ria instala/ie a !a&sulei@ nu se #a #edea $2ligat s0 se !$-&li!e !u stnga!iul dis&$6iti# <n!$r&$rat <n !$stu-. "u&0 !e ter-in0@ r0su!i !4eia de eli-inare a urinei E ;i 9u sur&rins de $ -i!0 e:&l$6ie lng0 2a6a #e4i!ulului. A&r$a&e i-ediat@ s&re ui-irea lui@ un n$r de stele s!li&it$are lu0 9iin/0@ !a ;i !u- $ gala:ie -i!r$s!$&i!0 t$!-ai ar 9i 9$st !reat0. 7 !li&0 tr0i ilu6ia !0 n$rul &lute;te <n e:teri$rul !a&sulei@ <nainte !a s0 <n!ea&0 s0 !ad0 dre&t <n =$s@ la 9el de ra&id !a $ri!e &iatr0 l0sat0 s0 !ad0 &e &0-nt. Cn !te#a se!unde se reduse la un &un!t ;i dis&0ru.

Ni-i! alt!e#a nu ar 9i reu;it s0(l 9a!0 -ai !$n;tient de 9a&tul !0 r0-nea <n !$ntinuare un &ri6$nier de&lin al !-&ului gra#ita/i$nal terestru. C;i a-inti !u-@ <n &ri-ele 6ile ale 62$ruril$r $r2itale@ &ri-ii astr$nau/i 9useser0 nedu-eri/i ;i a&$i a-u6a/i de 4al$urile din !ristale de g4ea/0 !e(i a!$-&aniau <n =urul &laneteiA $ serie de glu-e sla2e se r$stiser0 des&re C$nstela/ia 7ri$n. A!ela;i lu!ru nu se &utea <nt-&la ai!iA $ri!e $2ie!t s!0&at =$s@ $ri!t de 9ragil@ ar 9i !06ut <na&$i <n at-$s9er0. Nu tre2uia s0 uite !0@ <n !iuda altitudinii@ nu era un astr$naut 2u!urndu(se de li2ertatea i-&$ndera2ilit0/ii. 1ra un $- <n interi$rul unei !l0diri <nalte de &atru sute de 5il$-etri@ &reg0tindu(se s0 des!4id0 9ereastra ;i s0 ias0 &e &er#a6. %1. Pe #erand0. Cu t$ate !0 <n #r9 aerul era re!e ;i ne&ri-it$r@ -ul/i-ea !$ntinua s0 !reas!0. 1:ista !e#a 4i&n$ti! !u a!ea -i!0 stea str0lu!it$are de la 6enit@ s&re !are se !$n!entrau att gndurile lu-ii@ !t ;i laserul de &e Kinte. La s$sire@ t$/i #i6itat$rii se <ndre&tau s&re 2anda n$rdi!0@ atingnd($ ;i !i$!0nind($ u;urel@ !u- ar 9i s&us: LDtiu !0 e a2surd@ dar -0 9a!e s0 -0 si-t <n !$nta!t !u ,$rgan.M A&$i se adunau <n =urul aut$-atului de !a9ea@ as!ultnd ra&$artele trans-ise de di9u6$are. Cn &ri#in/a re9ugia/il$r din Turn nu era ni!i $ #este n$u0. "$r-eau !u t$/ii@ sau se str0duiau s0 d$ar-0@ <ntr($ <n!er!are de a e!$n$-isi $:igenul. Cu- ,$rgan nu <ntr6iase <n!0@ nu 9useser0 in9$r-a/i de &r$2le-0A <n ur-0t$area $r0 a#eau <ns0 90r0 <nd$ial0 s0 sune Sta/ia de ,i=l$! s0 a9le !e se <nt-&l0. ,a:ine "u#al s$sise &e Sri Kanda !u 6e!e -inute &rea tr6iu !a s0 <l #ad0 &e ,$rgan. 1:istase $ #re-e !nd $ ast9el de ratare ar 9i <n9uriat($ la !ul-e. "e ast0 dat0 ridi!0 nu-ai din u-eri@ lini;tindu(se la gndul !0 #a 9i &ri-a !are s0 &un0 -na &e inginer la <nt$ar!ere. Kingsle? nu(i &er-isese s0 #$r2eas!0 !u ,$rgan@ iar ea a!!e&tase !4iar ;i a!east0 regul0 !u gra/ie. "a@ <-20trnea. Pe &ar!ursul a !in!i -inute@ singurele sunete &r$#enite din !a&sul0 9useser0 $ serie de L8eri9i!atM@ <n ti-& !e ,$rgan &ar!urgea <ntreaga rutin0 a !$stu-ului asistat de un e:&ert de &e Sta/ia de ,i=l$!. "u&0 !e ea lu0 s9r;it@ r0-aser0 !u t$/ii <n a;te&tarea tensi$nat0 a ur-0t$rului &as !ru!ial. G "es!4id #al#a de aer@ s&use ,$rgan !u $ #$!e u;$r #$alat0 de un e!$u sla2@ a!u- !0(;i <n!4isese #i6$rul !0;tii. Presiunea !a&sulei 6er$. Res&ir n$r-al. 7 &au60 de trei6e!i de se!unde. G "es!4id u;a din 9a/0 E gata. "es9a! !entura de siguran/0. Un -ur-ur str020tu rndurile &ri#it$ril$r. Fie!are se <n!4i&uia sus <n #e4i!ul@ !$n;tient de 40ul !0s!at <naintea lui ,$rgan. G A- des90!ut !atara-a. C-i <ntind &i!i$arele. Nu &rea e s&a/iu. ,0 $2i;nuies! !u -i;!0rile !$stu-ului. F$arte 9le:i2il. A!u- ies &e #erand0 Nu #0 <ngri=$ra/iH ,i(a- <n90;urat !entura de siguran/0 <n =urul 2ra/ului stng. P9iuH >rea trea20 s0 te a&le!i att de -ult. 80d <ns0 &iuli/a 9luture@ su2 grila &$delei. Studie6 -$dalitatea s0 a=ung la ea. Cn genun!4i a!u- E nu &rea !$n9$rta2il. A- &rins($H S0 #ede- da!0 se <n#rte. As!ult0t$rii <-&ietrir0@ a&$i la unis$n se rela:ar0 $9tnd de u;urare. G Ni!i $ &r$2le-0H 7 <n#rt !u u;urin/0. "e=a d$u0 r$ta/ii. Tre2uie s0 !ad0 <n $ri!e -$-ent a!u-. Cn!0 &u/in. 7 si-t !u- !edea60 E aten/ie@ #$i !ei de =$sH I62u!ni $ ra9al0 de a&lau6e ;i de urale. Unii <;i duser0 -inile deasu&ra !a&ului@ g4e-uindu(se !u ter$are &re90!ut0. Unul sau d$i@ ne<n/elegnd 9$arte 2ine !0 &iuli/a nu a#ea s0

a=ung0 &e &0-nt de!t du&0 !in!i -inute ;i $ de#ia/ie de 6e!e 5il$-etri s&re est@ &ri#ir0 <n =ur real-ente alar-a/i. "$ar Kingsle? nu <-&0rt0;ea 2u!uria general0. G Nu te entu6ias-a &rea re&ede@ <i s&use lui "u#al. N(a- ie;it <n!0 din &0dure. Se!undele se s!urgeau. Un -inut. "$u0 -inute. G Nu are r$st@ se au6i <ntr(un s9r;it ,$rgan@ !u glasul <n!0r!at de 9urie ;i dis&erare. Nu reu;es! s0 !lintes! !ureaua de &rindere. >reutatea 2ateriei $ /ine 2l$!at0 <n <n!4i60t$riA &r$2a2il s-u!iturile au 9i:at($ ;= -ai 2ine. G Cnt$ar!e(te !t &$/i de re&ede@ &$#0/ui Kingsle?. A#e- &e dru- $ alt0 !elul0 de ali-entare ;i &ute- e9e!tua s!4i-2ul <n -ai &u/in de $ $r0. A;adar #a 9i <n!0 &$si2il s0 a=unge<n Turn &este. S0 6i!e-@ ;ase !easuri. Cn li&sa alt$r a!!idente@ 2ine<n/eles. 1:a!t@ gndi ,$rganA <n &lus@ nu ar <ndr06ni s0 &$rneas!0 iar0;i !u P0ian=enul 90r0 $ #eri9i!are a-0nun/itei a su&ras$li!itatului siste- de 9rnare. Di de ase-enea nu s(ar -ai <n!rede <n &r$&ria &ers$an0 &entru $ n$u0 as!ensiune. Cn!e&use de=a s0 si-t0 tensiunea ulti-el$r $re@ iar $2$seala <i #a <n!etini !urnd -intea ;i tru&ul@ t$!-ai atun!i !nd #a a#ea ne#$ie de -a:i-0 e9i!ien/0 din &artea a-ndur$ra. Se <nt$rsese din n$u <n s!aun@ dar !a&sula era <n!0 des!4is0@ iar el nu <;i &rinsese !entura de siguran/0. S0 $ 9a!0 ar 9i <nse-nat s0 ad-it0 <n9rngerea@ ;i a!est lu!ru nu 9usese ni!i$dat0 u;$r &entru ,$rgan. Pri#irea 9i:0 a laserului de &e Kinte@ #enind e:a!t de deasu&ra@ <l 9i:a !u $ lu-in0 ne-il$as0. Se str0dui s0(;i !$n!entre6e -intea asu&ra &r$2le-ei@ la 9el de &uterni! !u- laserul se !$n!entra asu&ra lui. A#ea ne#$ie d$ar de un t0iet$r de -etale@ un 9er0str0u $ri $ &ere!4e de 9$ar9e!i@ !a s0 taie !ureaua 2ateriei. Cn!0 $ dat0 2leste-0 9a&tul !0 la 2$rdul P0ian=enului nu se g0sea ni!i un 5it de s!ule. 7ri!u-@ era &u/in &r$2a2il s0 9i !$n/inut !eea !e d$rea el. Cn &r$&ria 2aterie a P0ian=enului se g0seau st$!a/i -egaKa/i($re de energie. Ci &utea 9$l$si $are <n #reun 9elI A#u $ s!urt0 9ante6ie gndindu(se s0 sta2ileas!0 un ar! ele!tri! ;i s0 taie !u el $/elul. "ar !4iar da!0 ar 9i dis&us de !$ndu!t$ri 2ine i6$la/i@ sursa de energie nu era a!!esi2il0 din !a2in0. Kingsle? ;i t$ate !reierele adunate <n =urul lui nu i62utiser0 s0 g0seas!0 $ s$lu/ie. R0-0sese singur@ 9i6i! ;i s&iritual. "e 9a&t@ se g0sea <n situa/ia &e !are <nt$tdeauna $ &re9erase. Di atun!i@ <ntin6ndu(se s0 a&u!e ;i s0 <n!4id0 tra&a !a&sulei@ ,$rgan ;tiu !e tre2uie s0 9a!0. T$t ti-&ul r0s&unsul se g0sise <n #r9ul degetel$r sale. %2. Cel0lalt &asager. ,$rgan si-/i !0 $ greutate uria;0 i se luase de &e u-eri. "e#enise t$tal@ i-&$si2il de <n!re60t$r. "e data a!easta !u siguran/0 9un!/i$na. T$tu;i@ nu se -i;!0 din s!aun &n0 !e nu(;i &l0nui <n detaliu a!/iunile. Iar !nd Kingsle?@ !u un glas &u/in nelini;tit@ <l rug0 din n$u s0 se gr02eas!0@ <i r0s&unse e#a6i#. Nu d$rea s0 dea s&eran/e 9alse !el$r din Turn sau de &e P0-nt. G Cn!er! un e:&eri-ent. "a/i(-i !te#a -inute. Ridi!0 -$s$rul 9$l$sit !u &rile=ul att$r de-$nstra/ii@ -i!a s9rlea60 !are(i &er-isese@ !u ani <n ur-0@ s0 !$2$are &e 9a/a Ba55agalei. "in ra/iuni de se!uritate se e9e!tuase $ singur0 -$di9i!are: &ri-ul -etru de 9ila-ent 9usese a!$&erit !u un strat de &lasti!@ ast9el !0 nu -ai era !$-&let in#i6i2il ;i !u aten/ie &utea 9i -ane#rat !4iar !u degetele g$ale. Pri#ind !utiu/a din -n0@ reali60 !t de -ult a=unsese s0 $ !$nsidere un &urt0t$r de n$r$!. Fire;te@ nu !redea !u ade#0rat <n ast9el de su&ersti/iiA <nt$tdeauna a#ea un -$ti# &er9e!t ra/i$nal

s0 &$arte s9rlea60 asu&ra lui. Pentru a!east0 !$2$rre@ <i tre!use &rin -inte !0 s(ar 9i &utut d$#edi 9$l$sit$are dat$rit0 re6isten/ei ;i 9$r/ei sale uni!e de ridi!are. Uitase !0 a#ea ;i alte <ntre2uin/0ri. Cn!0 $ dat0 se ridi!0 din s!aun ;i <ngenun!4ie &e grila -etali!0 a P0ien=enului s0 e:a-ine6e !au6a ne!a6ului. Piuli/a &r$2le-ati!0 se g0sea la 6e!e !enti-etri de !ealalt0 &arte a grila=ului ;i@ !u t$ate !0 2arele erau &rea a&r$&iate &entru a(i &er-ite s0(;i trea!0 -na &rintre ele@ reu;ise s0 le $!$leas!0 90r0 &rea -are di9i!ultate. "0du dru-ul &ri-ului -etru de 9ir ;i@ 9$l$sind inelul de la !a&0t !a $ greutate@ <l !$2$r< &rin gril0. Arun!nd -$s$rul <ntr(un !$l/ al !a2inei ast9el <n!t s0 nu(l <-&ing0 a!!idental &este 2$rd@ intr$duse -na <n s&atele grila=ului &n0 &rinse 9irul. Nu 9u att de u;$r &e !t se a;te&tase@ de$are!e !4iar ;i a!est e:tra$rdinar !$stu- nu(i &er-itea s0 <nd$aie 2ra/ul !$-&let li2er@ iar inelul re9u6a s0 se lase &rins@ &endulnd <nainte ;i <na&$i. "u&0 #re$ 6e!e <n!er!0ri E -ai degra20 $2$sit$are de!t su&0r0t$are@ dat 9iind 9a&tul !0 ;tia !0 a#ea s0 reu;eas!0 -ai de#re-e $ri -ai tr6iu E <n90;ur0 9ila-entul <n =urul &iuli/ei@ &rin s&atele !urelei de $/el. Ur-a &artea !u ade#0rat deli!at0. "es90;ur0 su9i!ient 9ila-ent de &e -$s$r ast9el !a 9i2ra de6#elit0 s0 ating0 &iuli/a ;i s($ <n!$n=$are. A&$i trase de a-2ele !a&ete@ &n0 si-/i re6isten/a $&us0 de -etal. ,$rgan nu <n!er!ase ni!i$dat0 a!east0 $&era/iune !u $ 2ar0 de $/el aliat -ai gr$as0 de un !enti-etru ;i nu ;tia !t ti-& a#ea s0(i ia. Re6e-ndu(se de u;0@ <n!e&u s0 -nuias!0 9er0str0ul in#i6i2il. "u&0 !in!i -inute trans&ira &uterni! ;i n(a#ea idee !t anu-e &r$gresase. Ci era tea-0 s0 sl02eas!0 tensiunea@ !a nu !u-#a 9i2ra s0 ias0 din t0ietura la 9el de in#i6i2il0 &e !are@ s&era el@ $ 90!use <n ;uru2. Kingsle? <l !4e-ase de !te#a $ri@ t$t -ai agitat@ iar el <l r0s&unsese s!urt. Curnd a#ea s0 se $di4neas!0 &u/in@ s0(;i re!a&ete su9lul E ;i s0 e:&li!e !e 90!ea. Cel &u/in atta dat$ra &rietenil$r s0i nelini;ti/i. G 8an@ !e 9a!i a!$l$I ,(au sunat !ei din Turn. Ce s0 le s&unI G "0(-i <n!0 !te#a -inute. Cn!er! s0 tai ;uru2ul. 8$!ea !al-0 ;i aut$ritar0 a 9e-eii <l sur&rinse att de &uterni!@ <n!t 9u !t &e !e s0 dea dru-ul &re/i$sului 9ila-ent. Cu#intele erau <n02u;ite de !$stu-@ dar asta nu !$nta. Le !un$;tea &rea 2ine@ de;i tre!user0 luni de !nd nu le -ai au6ise. G "$!t$re ,$rgan@ 6ise C7RA@ #0 r$g <ntinde/i(#0 =$s ;i $di4ni/i(#0 6e!e -inute. G 8rei s0 9ii de a!$rd !u nu-ai !in!iI Pled0 el. Sunt $are!u- $!u&at <n a!east0 !li&a. C7RA nu !atadi!si s0 r0s&und0. 1:istau -$dele &r$ie!tate s0 sus/in0 !$n#ersa/ii si-&le@ <ns0 unitatea lui nu se nu-0ra &rintre a!estea. ,$rgan se /inu de !u#nt@ res&irnd adn! ;i regulat !in!i -inute <n !a&0t. A&$i <n!e&u s0 taie din n$u. Cnainte ;i <na&$i@ <nainte ;i <na&$i@ -nuia 9ila-entul g4e-uit deasu&ra grila=ului ;i a unui P0-nt a9lat ia &atru sute de 5il$-etri. Si-/ea $ re6isten/0 !$nsidera2il0@ a;adar tre2uia s0 9i 90!ut un $are!are &r$gres <n $/elul <n!0&0/nat. "ar !t de -ult@ nu a#ea ni!i $ -$dalitate s0 a&re!ie6e. G "$!t$re ,$rgan@ r$sti iar0;i C7RA@ tre2uie nea&0rat s0 #0 $di4ni/i $ =u-0tate de $r0. ,$rgan <n=ur0 &rintre din/i. G >re;e;ti@ d$-ni;$ar0@ re&li!0. ,0 si-t &er9e!t. ,in/ea <ns0A C7RA ;tia des&re durerea din &ie&tul s0u. G Cu !ine nai2a #$r2e;ti@ 8anI Cntre20 Kingsle?. G Cu un <nger <n tre!ere. C-i &are r0u !0 a- uitat s0 <n!4id -i!r$9$nul. 8$i 9a!e <n!0 $ &au60. G Ct de -ult ai <naintatI

G Nu &$t s&une. Cred t$tu;i !0 t0ietura e destul de adn!0. Tre2uie s0 9ie. I(ar 9i &l0!ut s0 $ $&reas!0 &e C7RA@ dar asta era@ 9ire;te@ i-&$si2il@ !4iar da!0 de ea nu l( ar 9i des&0r/it /es0tura !$stu-ului. Un -$nit$r !ardia! !e &$ate 9i redus la t0!ere era -ai r0u de!t ne9$l$sit$r@ era !4iar &ri-e=di$s. G "$!t$re ,$rgan@ 6ise C7RA de ast0 dat0 !u su&0rare distin!ta. Tre2uie s0 insist. Cel &u/in $ =u-0tate de $r0 de re&a$s t$tal. ,$rgan nu r0s&unse. Dtia !0 a&aratul a#ea dre&tate@ dar C7RA nu &utea s0 <n/eleag0 !0 <n =$! nu se a9la nu-ai #ia/a lui. T$t$dat0 era !$n#ins !0 e:ista un 9a!t$r de siguran/0@ !a la &$durile sale. "iagn$sti!ul ei tre2uia s0 9ie &esi-ist@ dar starea nu(i era att de seri$as0 &e !t &retindea ea. Sau !el &u/in a;a s&era s0 9ie ade#0rul. 7ri!u-@ durerea din !$;ul &ie&tului nu &0rea s0 se <nr0ut0/eas!0. F$t0r< s0 $ ign$re ;i &e ea ;i &e C7RA ;i <n!e&u iar0;i s0 taie@ <n!et dar !$nstant@ !u 2u!la de 4i&er9ila-ent. 8a !$ntinua@ <;i s&use <nnegurat@ att !t #a 9i ne#$ie. A#ertis-entul &e !are se 2a6ase nu s$si. P0ian=enul se s-u!i #i$lent@ <n #re-e !e un s9ert de t$n0 se de6li&ea de el@ iar ,$rgan 9u a&r$a&e arun!at <n a2is. S!0&0 s9rlea6a ;i !0ut0 !u -na !entura de siguran/0. T$tul &0ru s0 se &etrea!0 !a 9il-at !u <n!etinit$rul. Nu era st0&nit de tea-0@ !i nu-ai de un senti-ent de t$tal0 4$t0rre s0 nu se &redea gra#ita/iei 90r0 lu&t0. Nu reu;ea s0 g0seas!0 !entura. Pr$2a2il 9usese arun!at0 <na&$i <n !a2in0. "e#eni !$n;tient !0 se /inea !u &utere de 2ala-alele tra&ei des!4ise !u -na stng0. T$tu;i@ nu <;i 90!u #nt <n0untru. C0derea 2ateriei <l 4i&n$ti6ase@ r$tindu(se lent !a un straniu !$r& !eres! &n0 !e dis&0ru din #edere. "ur0 un ti-& &n0 !e nu $ -ai 60ri ;i d$ar atun!i se trase <n0untru@ &r0#0lindu(se <n s!aun. 8re-e <ndelungat0 r0-ase a!$l$@ !u ini-a 20tnd &uterni!@ a;te&tnd ur-0t$rul &r$test indignat al !$rei. S&re sur&rinderea lui ea t0!ea@ !a ;i !u- la rndul ei ar 9i 9$st uluit0. 1i 2ine@ nu a#ea s0(i -ai dea -$ti# de su&0rare. "e a!u- <n!$l$ #a sta lini;tit <n 9a/a &an$ului de !$-and0@ str0duindu(se s0(;i !al-e6e ner#ii <n!$rda/i. Cnd <;i #eni <n 9ire@ lu0 leg0tura !u -untele. G A- s!0&at de 2aterie@ le s&use ;i au6i uralele <n0l/ndu(se dins&re P0-nt. I-ediat du&0 !e <n!4id u;a@ <-i #$i relua dru-ul. Anun/a/i(l &e Sessui ^ C7. S0 -0 a;te&te &este un !eas. Di -ul/u-i/i(i lui Kinte &entru lu-in0 E nu -ai a- ne#$ie de ea. Re&resuri60 !a2ina@ des!4ise !as!a !$stu-ului ;i <;i $9eri un su! re!e ;i 9$rti9iant de &$rt$!ale. A&$i &$rni -$t$arele@ de6anga=0 9rnele ;i se l0s0 &e s&ate@ !u un ne-ai&$-enit si-/0-nt de u;urare &e -0sur0 !e P0ian=enul atingea #ite6a -a:i-0. Ur!a de !te#a -inute <nainte s0(;i dea sea-a !e(i li&se;te. Cu s&eran/0 2rus!0@ &ri#i &rin grila=ul -etali! al &$delei. Nu@ nu se g0sea a!$l$. ,0 r$g@ $ri!nd &utea s0 $2/in0 $ alt0 s9rlea60@ s0 $ <nl$!uias!0 &e !ea ur-nd <n &re6ent 2ateria s&re P0-nt. 1ra un sa!ri9i!iu -i! &entru $ ase-enea reali6are. Straniu@ a;adar@ !0 <l su&0ra att de tare@ !0 nu gusta !u- tre2uie triu-9ul. Se si-/ea !a ;i !u- ar 9i &ierdut un &rieten #e!4i ;i de#$tat. %3. Stingere. C0 a#ea d$ar trei6e!i de -inute <ntr6iere &0rea &rea 9ru-$s !a s0 9ie ade#0rat. ,$rgan ar 9i =urat !0 #e4i!ulul 602$#ise -ai 2ine de $ $r0. A!$l$ sus <n Turn@ la -ai &u/in de d$u0 sute de 5il$-etri distan/0@ !$-itetul de re!e&/ie se &reg0tea s0 <l <nt-&ine. Re9u6a s0 ia -0!ar <n !$nsidera/ie &$si2ilitatea alt$r &r$2le-e. Cnd tre!u de se-nul de la !in!i sute de 5il$-etri@ <naintnd -ul/u-it$r <n !$ntinuare@ &ri-i un -esa= de 9eli!itare de la s$l.

G A&r$&$@ ad0ug0 Kingsle?@ &a6ni!ul de #n0t$are de la San!tuarul Ru4ana a ra&$rtat &r02u;irea unui a#i$n. L(a- lini;tit. "a!0 g0si- gr$a&a@ #$- a#ea un su#enir &entru tine. Lui ,$rgan nu(i 9u greu s0 nu se arate entu6ias-atA nu d$rea s0 -ai #ad0 #re$dat0 2ateria a!eea. Pe de alt0 &arte@ da!0 !ine#a ar 9i re!u&erat s9rlea60. "ar asta <nse-na $ sar!in0 90r0 s&eran/0 de reu;it0. Pri-ul se-nal de neregul0 a&0ru la !in!i sute !in!i6e!i de 5il$-etri. 8ite6a de as!ensiune ar 9i tre2uit s0 de&0;eas!0 d$u0 sute de !li!5uriA <n s!4i-2 era nu-ai de unu(n$u0($&t. 7ri!t de -i!0 di9eren/a E ;i nu i-&li!a $ <ntr6iere a&re!ia2il0 E <l <ngri=$r0 &e ,$rgan. La !ir!a trei6e!i de 5il$-etri de Turn diagn$sti!0 &r$2le-a@ ;i <n/elese !0 de ast0 dat0 nu -ai a#ea !e 9a!e. "e;i re6er#a de energie tre2uia s0 9ie su9i!ient0@ 2ateria <n!e&ea s0 se e&ui6e6e. Pr$2a2il a!ele &$rniri ;i $&riri 2ru;te !au6aser0 2$alaA &$ate &r$#$!aser0 !ine ;tie !e de9e!/iune 9i6i!0 deli!atel$r !$-&$nente. Indi9erent de e:&li!a/ie@ !urentul s!0dea tre&tat@ iar $dat0 !u el #ite6a !a&sulei. Ra&$rtul lui ,$rgan !u datele indi!at$arel$r &r$duse !$nsternare. G ,i(e tea-0 !0 ai dre&tate@ se la-ent0 Kingsle?@ a&r$a&e i62u!nind <n la!ri-i. C/i suger0- s0 redu!i #ite6a la $ sut0 de !li!5uri. 8$- <n!er!a s0 !al!ul0- ti-&ul de #ia/0 al 2ateriei@ !u t$ate !0 asta <nsea-n0 -ai degra20 s0 g4i!i-. Cn!0 d$u06e!i ;i !in!i de 5il$-etri de &ar!urs E !in!is&re6e!e -inute@ !4iar ;i !u a!east0 #ite60 redus0H "a!0 ar 9i 9$st <n stare s0 se r$age@ ,$rgan ar 9i 90!ut($. G 1sti-0- !0 ai <ntre 6e!e ;i d$u06e!i de -inute@ =ude!nd du&0 rata de s!0dere a !urentului. 8a 9i la li-it0. G S0 redu! din n$u #ite6aI G Nu &entru -$-ent. Ne str0dui- s0(/i $&ti-i60- !ur2a de des!0r!are@ iar #ite6a a!tual0 &are a 9i &$tri#it0 <n &re6ent. G ,0 r$g@ a&rinde/i atun!i lu-ina. "a!0 nu a=ung la Turn@ #reau -0!ar s0(l #0d. Ni!i Kinte ;i ni!i !elelalte sta/ii $r2itale nu(l &uteau a=uta s0 &ri#eas!0 &artea in9eri$ar0 a !$nstru!/iei. 1ra $ -isiune &entru &r$&riul re9le!t$r al lui Sri Kanda@ <ndre&tat #erti!al !0tre 6enit. 7 !li&0 -ai tr6iu@ !a&sula 9u str0&uns0 de $ ra60 $r2it$are &$rnit0 din ini-a insulei Ta&r$2ane. La nu-ai !/i#a -etri@ att de a&r$a&e <n!t se si-/ea <n stare s0 le ating0@ !elelalte trei 2en6i de g4ida= se trans9$r-aser0 <n &angli!i de lu-in0@ !$n#ergnd s&re Turn. Le ur-0ri din $!4i t$&indu(se <n de&0rtare@ ;i iat0. La d$ar d$u06e!i de 5il$-etriH Ar 9i tre2uit s0 a=ung0 a!$l$ <n 6e!e -inute@ s$sind &rin &$deaua a!elei -i!i !l0diri &0trate &e !are $ 60rea s!li&ind &e !er@ adu!nd !ad$uri !a un &reist$ri! ,$; Cr0!iun. Cn &$9ida 4$t0rrii de a se rela:a ;i de a res&e!ta s9aturile !$rei@ des!$&eri !0(i este i-&$si2il. Se sur&rinse <n!$rdndu(;i -u;!4ii@ !a ;i !u- &r$&riile tri2ula/ii 9i6i!e ar 9i reu;it s0 a=ute P0ian=enul &e &ar!ursul ulti-ei 9ra!/iuni din !0l0t$rie. La 6e!e 5il$-etri@ $ s!4i-2are distin!t0 sur#eni <n 6g$-$tul -$t$rului. ,$rgan $ a;te&tase ;i rea!/i$n0 &e dat0. F0r0 s0 -ai a;te&te instru!/iuni de la s$l@ t0ie #ite6a la !in!i6e!i de !li!5uri. Cn a!est 9el -ai a#ea d$u0s&re6e!e -inute de -ers. Cn!e&u s0 se <ntre2e !u dis&erare da!0 nu 9usese &rins <ntr($ !ur20 asi-&t$ti!0 de a&r$&iere@ $ #ariant0 a !ursei dintre A4ile ;i /est$as0. "a!0 <n=u-0t0/ea #ite6a la 9ie!are <n=u-0t0/ire a distan/ei@ a#ea s0 ating0 Turnul <n ti-& 9initI Alt0dat0 ar 9i ;tiut i-ediat r0s&unsulA <n &re6ent era &rea $2$sit s0 se -ai gndeas!0 la el. La !in!i 5il$-etri <n!e&u s0 deslu;eas!0 detaliile de !$nstru!/ie ale Turnului@ &asarela ;i gardul de &r$te!/ie@ inutila &las0 de siguran/0 &re#06ut0 &entru lini;tirea $&iniei &u2li!e. "e;i <;i <n!$rd0 $!4ii@ nu reu;i s0 #ad0 e!lu6a s&re !are se tra !u $ <n!etineal0 ag$ni6ant0.

Iar du&0 a!eea@ $ri!u- nu -ai !$nt0. La d$i 5il$-etri de /int0@ -$t$arele P0ian=enului se $&rir0 !$-&let. Ca&sula !4iar alune!0 <na&$i !/i#a -etri <nainte !a ,$rgan s0 a&u!e s0 !u&le6e 9rnele. S&re ui-irea lui ,$rgan@ de ast0 dat0 Kingsle? nu &0ru des!ura=at. G Cn!0 ai ;anse. Las0 6e!e -inute 2ateriei s0 se $di4neas!0@ <n ea este <n!0 su9i!ient0 energie &entru a!e;ti ulti-i 5il$-etri. Fur0 !ele -ai lungi 6e!e -inute din #ia/a lui ,$rgan. "e;i ele ar 9i &utut s0 trea!0 -ult -ai ra&id da!0 ar 9i r0s&uns a&eluril$r t$t -ai dis&erate ale lui "u#al@ era &rea e&ui6at din &un!t de #edere e-$/i$nal !a s0 #$r2eas!0. Ci &0rea sin!er r0u@ ;i s&era !a ,a:ine s0(l ierte ;i s0(l <n/eleag0. A#usese <n s!4i-2 $ s!urt0 !$n#$r2ire !u C4ang. Pil$tul <i ra&$rtase !0 re9ugia/ii erau <n stare destul de 2un0 ;i -ult <n!ura=a/i de a&r$&ierea lui. F0!eau !u s!4i-2ul s0(l &ri#eas!0 &rin gea-ul -i! de &e &$arta e:teri$ar0 a e!lu6ei@ &ur ;i si-&lu ne#enindu(le s0 !read0 <n &$si2ilitatea !a el s0 nu 9ie !a&a2il s0 str02at0 in9i-a distan/0 !are(i des&0r/ea. ,$rgan las0 2ateriei un -inut <n &lus &entru n$r$!. S&re u;urarea sa@ -$t$arele r0s&unser0 !u &utere@ !u $ <n!ura=at$are i62u!nire de energie. P0ian=enul se a&r$&ie la $ =u-0tate de 5il$-etru de Turn <nainte de a se $&ri din n$u. G "ata #iit$are reu;i-@ 6ise Kingsle?@ !u t$ate !0 lui ,$rgan <n!rederea !$legului sau <i suna &u/in 9$r/at. G Cn!0 6e!e -inuteI Cntre20 !u rese-nare. G ,i(e tea-a !0 da. Iar de a!east0 dat0@ utili6ea60 i-&ulsuri de !te trei6e!i de se!unde@ !u &au6e de un -inut. Ast9el #ei st$ar!e ulti-ul erg din 2aterie. Di din -ine <nsu-i@ gndi ,$rgan. Ciudat !0 atta ti-& C7RA r0-0sese t0!ut0. "ar nu se $2$sise 9i6i!A se si-/ea nu-ai $2$sit. Cn #rte=ul e#eni-entel$r@ <;i negli=ase &r$&ria &ers$an0. Cn ulti-a $r0 uitase !$-&let de &astilele sale energeti!e ;i de su!ul de 9ru!te. >ustnd din a-nd$u0@ se si-/i <n#i$rat ;i <;i d$ri s0 &$at0 trans9era !te#a din !al$riile su&li-entare 2ateriei -uri2unde. Cn s9r;it@ -$-entul ade#0rului@ !el din ur-0 e9$rt. 1;e!ul era de negndit la $ distan/0 att de -i!0. S$arta nu &utea 9i att de !rud0@ !nd <i -ai r0-0seser0 d$ar !te#a sute de -etri de &ar!urs. Fire;te@ #$r2ea <n #nt. Cte a#i$ane nu se &r02u;iser0 !4iar la -arginea &istei de ateri6are@ du&0 !e str020tuser0 !u su!!es $!eanulI "e !te $ri nu !edaser0 -u;!4ii $ri -a;inile la -ili-etri de /int0I N$r$! sau g4ini$n@ se <nt-&la $ri!ui $dat0 ;i $dat0. Nu a#ea dre&tul s0 a;te&te un trata-ent s&e!ial. Ca&sula ur!a <n salturi 9rnte@ ase-eni unui ani-al r0nit de -$arte <n !0utarea &r$&riului &aradis. Cnd 2ateria !ed0 de9initi#@ 2a6a Turnului &0rea s0 u-&le =u-0tate de !er. "ar <n!0 se g0sea la d$u06e!i de -etri deasu&ra. % . Te$ria relati#it0/ii. Cn de6$lantul -$-ent !nd ulti-ele &i!0turi de energie se e&ui6ar0 iar lu-inile de &e &an$ul de !$ntr$l al P0ian=enului se stinser0@ ,$rgan si-/i@ s&re $n$area lui@ !0 s$arta <i e &e!etluit0. A2ia du&0 se!unde <ntregi <;i aduse a-inte !0 nu a#ea alt!e#a de 90!ut de!t s0 sl02eas!0 9rnele !a s0 alune!e <na&$i s&re P0-nt. Cn trei $re ar 9i a=uns lini;tit <n &atul s0u. Ni-eni nu l(ar 9i 2la-at &entru e;e!A 90!use t$t !e era $-ene;te &$si2il. Un s!urt r0sti-&@ &ri#i !u 9urie a-$r/it0 dre&tung4iul ina!!esi2il &e !are se &r$ie!ta u-2ra P0ian=enului. ,intea <i r0su!ea &e t$ate 9e/ele $ gr0-ad0 de idei tr0snite@ res&ingndu(le una du&0 alta. "a!0 ar 9i a#ut asu&ra lui -i!a ;i !redin!i$asa s9idea60@ <ns0 nu e:ista ni!i $

-$dalitate s0(i 9ie tri-is0 <na&$i. "a!0 re9ugia/ii ar 9i a#ut un !$stu- s&a/ial@ !ine#a ar 9i <ntins $ 9rng4ie E dar nu a#useser0 ti-& s0 sal#e6e un !$stu- din trans&$rt$rul in!endiat. "esigur@ da!0 asta ar 9i 9$st $ #ide$(dra-0 ;i nu $ &r$2le-a real0@ un #$luntar er$i! s(ar 9i &utut sa!ri9i!a@ $ri ;i -ai 2ine@ $ #$luntar0@ intrnd <n e!lu60 ;i arun!nd s&re el 2u!ata de 9rng4ie@ <n !ele !in!is&re6e!e se!unde de &0strare a !$n;tiin/ei ra-ase <n #id. Fa&tul !0 $ !li&a ,$rgan lu0 <n !$nsidera/ie s$lu/ia@ <nainte !a 2unul si-/ s0 $ res&ing0@ 9u $ d$#ad0 a dis&er0rii sale. "in -$-entul <n !are P0ian=enul renun/ase s0 -ai lu&te !u gra#ita/ia ;i &n0 !nd ,$rgan a!!e&t0@ <n 9inal@ !0 nu -ai a#ea !e s0 9a!0@ se s!urse &r$2a2il -ai &u/in de un -inut. A&$i Kingsle? &use $ <ntre2are teri2il de inutil0 <ntr($ ast9el de situa/ie: G S&une(ne din n$u distan/a@ 8an. 1:a!t !t de de&arte e;ti 9a/0 de TurnI G Ce nai2a -ai !$ntea60I P$ate 9i ;i un an(lu-in0H Ur-0 $ t0!ere s!urt0 <nainte !a Kingsle? s0 #$r2eas!0 iar0;i@ !u t$nul $-ului !are se adresea60 unui !$&il -i! $ri unui in#alid di9i!il. G C$ntea60 en$r-. "$u06e!i de -etri ai 6isI G "a@ !a- a;a !e#a. In!redi2il@ in!$n9unda2il@ Kingsle? s!$ase un $9tat de u;urare. Cnd r0s&unse@ din glasul lui r0620tea !4iar 2u!uria: G Di <n t$/i a!e;ti ani@ 8an@ a- !re6ut tu e;ti inginerul ;e9. S0 &resu&une- !0 sunt e:a!t d$u06e!i de -etri. Strig0tul e:&l$6i# al lui ,$rgan <l <-&iedi!0 s0(;i s9r;eas!0 &r$&$6i/ia. G Ce idi$t suntH S&une(i lui Sessui !0 #$i and$!a <n. A4@ !in!is&re6e!e -inute. G Pais&re6e!e -inute ;i =u-0tate@ da!0 ai a&re!iat 2ine distan/a. Ni-i! &e lu-e nu te #a -ai $&ri a!u-. 1ra $ de!lara/ie ris!ant0@ iar ,$rgan <;i d$ri !a Kingsle? s0 nu $ 9i r$stit. Ada&t$arele de and$!are nu reu;eau <nt$tdeauna s0 se !$ne!te6e !$res&un60t$r@ dat$rit0 er$ril$r -inus!ule de t$leran/0. Di@ 2ine<n/eles@ nu a#useser0 ni!i$dat0 $!a6ia s0 teste6e a!est siste- &arti!ular. Nu se si-/i 9$arte stn=enit !0 uitase. La ur-a ur-ei@ su2 stress </i uitai &r$&riul nu-0r de tele9$n@ sau !4iar 6iua de na;tere. Di &n0 <n a!est -$-ent@ 9a!t$rul a!u- d$-inant al situa/iei &re6entase att de &u/in0 i-&$rtan/0@ <n!t nu era de -irare !0(l ign$rase !$-&let. T$tul se redu!ea la $ !4estiune de relati#itate. Nu a#ea &$si2ilitatea s0 a=ung0 la TurnA dar Turnul #a a=unge la el E <n !ei d$i 5il$-etri ine:$ra2ili &ar!ur;i 6ilni!. %%. And$!are. Re!$rdul unei 6ile de !$nstru!/ie 9usese de trei6e!i de 5il$-etri@ &e #re-ea !nd se asa-2lase se!/iunea !ea -ai u;$ar0 ;i su2/ire a Turnului. Cn &re6ent &$r/iunea !ea -ai -asi#0@ <ns0;i ini-a stru!turii@ era a&r$a&e gata &e $r2it0@ iar #ite6a s!06use la d$i 5il$-etri. "e a=uns. Ci l0sa ti-& lui ,$rgan s0 #eri9i!e alinierea ada&t$ril$r ;i s0 re!a&itule6e <n -inte se!undele $are!u- deli!ate dintre !$n9ir-area and$!0rii ;i eli2erarea 9rnel$r P0ian=enului. "a!0 <ntr6ia de!u&larea l$r@ ar 9i ur-at un !$n!urs 9$arte inegal de 9$r/0 <ntre !a&sul0 ;i -egat$nele <n -i;!are ale Turnului. Fu un s9ert de $r0 lung dar $di4nit$r E ti-& su9i!ient@ s$!$ti ,$rgan@ s($ ast-&ere &e C7RA. S&re s9r;it t$tul &0ru s0 se &etrea!0 ra&id@ !a <n ulti-ul -$-ent s0 se si-t0 ase-eni unei 9urni!i &e !ale s0 9ie 6dr$2it0 de $ &res0 4idrauli!0@ &e -0sur0 !e a!$&eri;ul s$lid al !erului !$2$ra s&re el. 7 se!und0@ 2a6a Turnului se g0si la !/i#a -etri distan/0A $ !li&0 -ai tr6iu@ si-/i ;i au6i i-&a!tul -e!anis-el$r de and$!are. ,ulte #ie/i de&indeau de <nde-narea ;i de gri=a !u !are inginerii ;i -e!ani!ii <;i <nde&liniser0 sar!inile@ !u ani <n ur-0. "a!0 ele-entele de !u&lare nu se aliniau <n t$leran/ele

&er-ise@ da!0 -e!anis-ele de &rindere nu 9un!/i$nau !u- tre2uie@ da!0 garnitura nu era etan;0. ,$rgan <n!er!0 s0 inter&rete6e a-alga-ul de sunete !are(i &ar#enea la ure!4i@ <ns0 nu era su9i!ient de &reg0tit s0(i <n/eleag0 -esa=ul. A&$i@ !a un se-nal de #i!t$rie@ indi!at$rul and$!are ter-inat0 !li&i &e &an$ul de 2$rd. Tre2uiau 6e!e se!unde !a ele-entele teles!$&i!e s0 a2s$ar20 -i;!area Turnului. ,$rgan a;te&t0 =u-0tate din inter#al <nainte s0 eli2ere6e &re!aut 9rnele. 1ra &reg0tit s0 le a!/i$ne6e i-ediat da!0 P0ian=enul <n!e&ea s0 alune!e@ dar sen6$rii nu -in/iser0. Turnul ;i !a&sula se !u&laser0 9erla$lalt0. ,$rgan -ai a#ea de ur!at !te#a tre&te ;i <;i atingea $2ie!ti#ul. "u&0 !e ra&$rt0 audien/ei <n delir de &e P0-nt ;i Sta/ia de ,i=l$!@ a;te&t0 un -$-ent s0( ;i re!a&ete su9lul. 1ra !iudat s0 se gndeas!0 !0 a!easta re&re6enta !ea de a d$ua lui #i6it0. C;i a-intea &rea &u/in de &ri-a@ e9e!tuat0 !u ani <n ur-0 ;i !u trei6e!i ;i ;ase de -ii de 5il$-etri -ai sus. Pe durata a !eea !e !$nstituise@ <n li&sa unei denu-iri -ai &$tri#ite@ turnarea 9unda/iei@ <n Su2s$l se $rgani6ase $ -i!0 &etre!ere@ ;i se <-&r$;!aser0 nu-er$ase t$asturi la . g. Nu era d$ar &ri-a se!/iune ter-inat0@ !i ;i &ri-a !are ur-a s0 9a!0 !$nta!t !u P0-ntul@ la !a&0tul lungii sale !$2$rri de &e $r2it0. 7 $are!are !ere-$nie &0ruse a;adar n$r-al0@ iar ,$rgan <;i aduse a-inte !0 &n0 ;i senat$rul C$llins se d$#edise su9i!ient de atent !a s0 &arti!i&e ;i s0(i ure6e su!!es@ <ntr( un dis!urs &$-&$s dar sin!er. A!u- a#ea -$ti#e -ai <nte-eiate de s0r20t$rire. "e=a@ ,$rgan au6ea i62iturile sla2e de 2un #enit dins&re u;a <nde&0rtat0 a e!lu6ei. C;i des90!u !entura de siguran/0@ se ridi!0 stnga!i din s!aun ;i <n!e&u s0 ur!e s!ara. Tra&a su&eri$ar0 &re6ent0 $ $are!are re6isten/0@ !a ;i !u- 9$r/ele aliate !$ntra lui de&uneau un ultie9$rt de <-&$tri#ire. Aerul ;uier0 s!urt &n0 !e &resiunile se egali6ar0. A&$i !a&a!ul !ir!ular se des!4ise <n =$s@ iar -ini 9e2rile <l a=utar0 s0 intre <n Turn. Lund &ri-a <ng4i/itur0 din aerul 9etid@ ,$rgan se <ntre20 !u- de reu;ise !ine#a s0 su&ra#ie/uias!0 ai!i. "a!0 -isiunea sa nu ar 9i reu;it@ era !$n#ins !0 $ a d$ua <n!er!are ar 9i #enit &rea tr6iu. Celula g$al0 ;i &ustie era ilu-inat0 d$ar de &an$uri s$lare 9lu$res!ente@ !are !a&taser0 ;i eli2eraser0 &e ur-0 r02d0t$are energia s$arelui ti-& de un de!eniu@ <n a;te&tarea e#entualei urgen/e. Cn !ele din ur-0 ea s$sise. Lu-ina &an$uril$r de6#0luia $ s!en0 des&rins0 &ar!0 dintr(un #e!4i r062$i. Ai!i se g0seau re9ugia/ii sinistra/i ;i $2$si/i ai unui $ra; de#astat@ g4e-uindu(se <ntr(un ad0&$st !u !ele !te#a &$sesiuni sal#ate din de6astru. Cn s!4i-2@ nu -ul/i re9ugia/i ar 9i &urtat gen/i eti!4etate PR7I1CT I7NIC@ C7RP7RAQIA F7T1LI1RS S1L1NARS@ PR7PRI1TAT1 A R1PU3LICII F1"1RAL1 ,ART1@ $ri a-2iguul P1R,IT1PNU P1R,IT1P"1P7)ITAR1A CN 8I". Ni!i nu ar 9i 9$st att de #eseliA !4iar ;i !ei !e st0teau <ntin;i =$s !a s0 e!$n$-iseas!0 $:igenul reu;ir0 s0 surd0 ;i s0 9luture din -ini. ,$rgan a&u!ase s0 le <nt$ar!0 salutul@ !nd genun!4ii i se <n-uiar0 su2 el ;i t$tul se <ntune!0. Ni!i$dat0 nu -ai le;inase@ iar !nd =etul de $:igen re!e <l tre6i@ &ri-a e-$/ie 9u una de a!ut0 stn=eneal0. Cea/a din &ri#iri <i dis&0ru <n!et ;i $2ser#0 <n =ur siluete -as!ate a&le!ate deasu&ra lui. Un -$-ent se <ntre20 da!0 nu se g0sea <ntr(un s&ital@ a&$i -intea ;i #ederea <i re#enir0 la n$r-al. Cn ti-&ul le;inului@ <n!0r!0tura sa &re/i$asa 9usese des!0r!at0. A!ele -0;ti re&re6entau 9iltrele -$le!ulare &e !are el le adusese <n Turn. Purtate &e nas ;i gur0@ 2l$!au di$:idul de !ar2$n@ l0snd s0 trea!0 $:igenul. Si-&le ;i t$tu;i s$9isti!ate te4n$l$gi!@ &er-iteau su&ra#ie/uirea <ntr($ at-$s9er0 alt-interi su9$!ant0. S0 res&iri &rin ele !erea &u/in e9$rt@ dar Natura nu $9erea ni!i$dat0 ni-i! &e degea2a E ;i !$nstituia un &re/ -i! de a!4itat &entru #ia/0. A-$r/it <ns0 re9u6nd $ri!e a=ut$r@ ,$rgan se ridi!0 ;i 90!u <n !ele din ur-0 !un$;tin/0 !u !ei &e !are <i sal#ase. 7 singur0 !4estiune <l <ngri=$ra: !t ti-& 9usese in!$n;tient@ $are C7RA nu /inuse unul din dis!ursurile eiI Nu d$rea s0 des!4id0 su2ie!tul@ dar se <ntre2a.

G Cn nu-ele tutur$r !el$r de ai!i@ i se adresa &r$9es$rul Sessui !u sin!eritate dar ;i !u stng0!ia $-ului ne$2i;nuit s0 9ie &$liti!$s@ d$res! sa #0 -ul/u-i- &entru !eea !e a/i 90!ut. 80 dat$r0- #ia/a. 7ri!e r0s&uns l$gi! sau !$erent ar 9i -ir$sit a 9als0 -$destie@ a;a !0 ,$rgan se 9$l$si de s!u6a a=ust0rii -0;tii &r$&rii !a s0 -ur-ure !e#a ininteligi2il. 1ra &e !ale s0 #eri9i!e da!0 t$t e!4i&a-entul 9usese des!0r!at !nd Sessui ad0ug0@ $are!u- nelini;tit: G Regret !0 nu #0 &ute- $9eri un s!aun E asta(i t$t !e a#e-. Ar0t0 !te#a !utii de instru-ente@ &use una &este alta. G Lua/i($ ;i du-nea#$astr0 !e#a -ai u;$r. Fra6a suna 9a-iliarA a;adar C7RA #$r2ise. Ur-0 $ s!urt0 &au60 =enant0 <n #re-e !e ,$rgan <nregistra situa/ia@ !eilal/i re!un$;teau !0 ;tiau@ iar el le ar0ta !0 ;tie !0 ei ;tiau E t$tul 90r0 s0 se r$steas!0 un !u#nt@ <n a!el gen de regres &si4$l$gi! in9init !are a&are !nd un gru& <-&0rt0;e;te <-&reun0 un se!ret@ &e !are ni-eni nu(l #a -ai -en/i$na a d$ua $ar0. Res&ir0 adn! de !te#a $ri E ui-it$r !t de re&ede se $2i;nuise !u -as!a E ;i se a;e60 &e s!aunul $9erit. Nu #$i le;ina din n$u@ <;i s&use 4$t0rt. Tre2uie s0 &redau -ar9a ;i s0 &le! re&ede@ da!0 e &$si2il <naintea alt$r !$-entarii ale !$rei. G 3id$nul a!ela !u sigilant #a re6$l#a &r$2le-a s&0rturii@ s&use indi!nd !el -ai -i! dintre !$ntainerele trans&$rtate. Su9la/i s&ra?ul <n =urul garniturii. Se <nt0re;te i-ediat. 7:igenul utili6a/i(l nu-ai !nd e nea&0rat0 ne#$ie. P$ate #e/i d$r-i. 1:ist0 -0;ti de C72 &entru 9ie!are ;i !te#a de re6er#0. A#e/i a&0 ;i -n!are &entru trei 6ile. Ar tre2ui s0 a=ung0. Trans&$rt$rul de la 1. K #a a=unge ai!i &r$2a2il -ine di-inea/0. Ct des&re ,edi5it@ s&er s0 nu a#e/i del$! ne#$ie de elH F0!u $ &au60 s0 res&ire. Nu era u;$r s0 #$r2eas!0 &urtnd un 9iltru de C72 ;i si-/ea $ ne#$ie !res!nd0 s0(;i !$nser#e 9$r/ele. >ru&ul lui Sessui era <n &re6ent <n stare s0(;i &$arte singur de gri=0@ <ns0 el -ai a#ea $ trea20 de <nde&linit E !u !t -ai re&ede@ !u att -ai 2ine. ,$rgan se r0su!i s&re C4ang ;i <l rug0 !u glas !al-: G A=ut0(-0 s0(-i &un !$stu-ul. 8reau s0 ins&e!te6 ;ina. G "ar !$stu-ul are aer d$ar &entru de trei6e!i de -inuteH G C-i tre2uie 6e!e -inute@ -a:i-u- !in!is&re6e!e. G "$!t$re ,$rgan@ !u unul sunt $&erat$r s&a/ial !ali9i!at: du-nea#$astr0 nu sunte/i. Ni-eni nu are #$ie s0 ias0 a9ar0 <ntr(un !$stu- de trei6e!i de -inute 90r0 $ re6er#0@ sau un $-2ili!. 1:!e&tnd starea de urgen/0@ 2ine<n/eles. ,$rgan a9i;0 un 6-2et $2$sit. C4ang a#ea dre&tate@ iar s!u6a &ri-e=diei i-ediate nu se -ai a&li!a. T$tu;i urgen/0 era $ri de !te $ri Inginerul De9 a&re!ia !0 este. G "$res! s0 #eri9i! stri!0!iunile ;i s0 ins&e!te6 ;inele@ r0s&unse el. Ar 9i &0!at da!0 !ei de la 1. K nu #$r reu;i s0 a=ung0 ai!i de$are!e nu au 9$st a#erti6a/i de !ine ;tie !e $2sta!$l. C4ang nu se ar0ta &rea 9eri!it N!e 2r9ise $are C7RA !t ti-& r0-0sese in!$n;tientIO@ dar nu -ai argu-ent0 <n #re-e !e(l ur-a &e ,$rgan <n e!lu6a n$rdi!0. G ,ai ai ne!a6uri !u &r$9es$rulI C4ang !l0tin0 din !a&. G Cred !0 di$:idul de !ar2$n l(a -ai <n!etinit un &i!. Iar da!0 <n!e&e din n$u E ei 2ine@ sunte- ;ase !$ntra unu@ de;i nu sunt !$n#ins !0 &ute- !$nta &e studen/ii lui. Unii din ei sunt la 9el de tr0sni/i. Pri#i/i 9ata a!eea !are(;i &etre!e t$t ti-&ul -6g0lind <n !$l/. 1 !$n#ins0 !0 s$arele se stinge@ $ri !0 e:&l$dea60 E nu sunt 9$arte sigur de #ariant0 E ;i #rea s0 &re#in0 lu-ea <nainte s0 -$ar0. Ca ;i !u- ar a#ea #re$ i-&$rtan/0. 1u unul a; &re9era ni!i s0 nu ;tiu.

"e;i nu reu;i s0(/i re/in0 6-2etul@ ,$rgan ;tia !0 ni!iunul din studen/ii &r$9es$rului nu era ne2un. 1:!entri!i@ &$ate E dar ;i str0lu!i/i@ alt-interi nu ar 9i lu!rat al0turi de Sessui. Cntr($ 6i #a tre2ui s0 a9le -ai -ulte des&re 20r2a/ii ;i 9e-eile ale !0r$r #ie/i le sal#ase. Cns0 asta #a a;te&ta &n0 !e !u t$/ii se #$r <nt$ar!e &e P0-nt@ &e dru-urile l$r di9erite. G A- s0 9a! un tur ra&id al Turnului des!riind situa/ia@ !a tu s0 $ trans-i/i &e ,i=l$!. Nu(-i #a lua -ai -ult de 6e!e -inute. Di da!0 t$tu;i nu #a 9i a;a@ ei 2ine@ s0 nu <n!er!i s0 -0 adu!i <na&$i. Re&li!a lui C4ang@ r$stit0 &e !nd <n!4idea u;a interi$ar0 a e!lu6ei@ 9u &ra!ti!0 ;i s!urt0. G Cu- nai2a a; &uteaI %'. Pri#eli;te de &e 2al!$n. U;a e:teri$ar0 a e!lu6ei dins&re n$rd se des!4ise 90r0 di9i!ultate@ de6#0luind un dre&tung4i de <ntuneri!. Str020tndu(l $ri6$ntal tre!ea $ linie de 9$!: -nerul gardului de &r$te!/ie al &asarelei@ str0lu!ind <n ra6a de lu-in0 a re9le!t$rului <ndre&tat <n sus de &e Sri Kanda. ,$rgan res&ir0 adn! ;i <;i 9le:0 !$stu-ul. Se si-/ea &er9e!t. Fluturnd din -n0 lui C4ang@ !are(l ur-0rea &e gea-ul u;ii interi$are@ &0;i a9ar0. Pasarela !e <n!$n=ura Su2s$lul era !$nstituit0 dintr($ gril0 de -etal lat0 de !ir!a d$i -etri. "in!$l$ de ea se <ntindea &lasa de siguran/0@ &e $ l0rgi-e de <n!0 trei6e!i de -etri. P$r/iunea $2ser#at0 de ,$rgan nu &rinsese ni-i! de(a lungul anil$r de a;te&tare. Cn!e&u s0 !er!ete6e !ir!ular Turnul@ 9erindu(;i $!4ii de str0lu!irea #enind de dedesu2t. Ilu-inarea lateral0 de6#0luia 9ie!are ridi!0tur0 sau i-&er9e!/iune &e su&ra9a/a <ntins0 deasu&ra lui !a un dru- s&re a;tri E !eea !e ;i era@ <ntru!t#a. A;a !u- s&erase ;i se a;te&tase@ e:&l$6ia din &artea <nde&0rtat0 a Turnului nu &r$#$!ase ni!i $ stri!0!iune ai!i. Pentru asta ar 9i tre2uit $ 2$-20 at$-i!0@ ;i nu d$ar una ele!tr$!4i-i!0. Canelurile ge-ene ale ;inei se <ntindeau la nes9r;it <n a!eea;i &er9e!/iune. Iar !in!i6e!i de -etri su2 2al!$n@ de;i era greu s0 &ri#eas!0 <n dire!/ia res&e!ti#0 dat$rit0 re9le!t$rului@ reu;ea s0 deslu;eas!0 2u9erele ter-inale@ &reg0tite &entru $ $&era/iune !are n(ar tre2ui s0 ai20 l$! #re$dat0. F0r0 s0 se gr02eas!0 ;i /inndu(se a&r$a&e de 9a/a Turnului@ ,$rgan <naint0 <n!et de(a lungul 9e/ei #esti!e@ &n0 a=unse la &ri-ul !$l/. "e&0;indu(l@ &ri#i <na&$i s&re u;a des!4is0 a e!lu6ei ;i la siguran/a E relati#0@ <ntr(ade#0rH G 79erit0 de ea@ <nainte s0 !$ntinue !u <ndr06neal0 &e lng0 &eretele neted al 9e/ei #esti!e. Si-/ea un a-este! !uri$s de u;urare ;i de 9ri!0 !u- nu -ai tr0ise din !li&a <n !are <n#0/ase s0 <n$ate ;i@ &entru &ri-a dat0@ se &$-enise <ntr($ a&0 -ai adn!0 de!t el. Cu t$ate !0 era !$n#ins de a2sen/a $ri!0rui &eri!$l real@ &ri-e=dii &uteau a&are. 1ra &er9e!t !$n;tient de &re6en/a !$rei@ a;te&tndu(;i !easul. Ni!i$dat0 <ns0 nu(i &l0!use s0 lase $ trea20 neter-inat0@ iar -isiunea lui nu se <n!4eiase. Fa/a #esti!0 era identi!0 !u n$rdul@ !u e:!e&/ia e!lu6ei. Iar0;i@ nu #edea ni!i un se-n de distrugere@ de;i se g0sea -ai a&r$a&e de l$!ul e:&l$6iei. St0&nindu(;i gra2a E la ur-a ur-ei@ era a9ar0 de nu-ai trei -inute E ,$rgan -erse -ai de&arte. Cn!0 <nainte s0 dea !$l/ul@ <;i d0du sea-a !0 nu #a <n!4eia !ir!uitul Turnului. Pasarela 9usese s-uls0 ;i atrna <n s&a/iu !a $ li-20 r0su!it0 de -etal. Plasa de siguran/0 dis&0ruse !u t$tul@ 90r0 <nd$ial0 ru&t0 de trans&$rt$rul <n !0dere. Nu(/i 9$r/a n$r$!ul@ <;i 6ise ,$rgan. Nu re6ist0 <ns0 tenta/iei s0 &ri#eas!0 du&0 !$l/@ /inndu(se de se!/iunea r0-as0 a gardului. Pe ;ine se g0seau $ -ul/i-e de 9rag-ente -etali!e@ iar Turnul se de!$l$rase din !au6a e:&l$6iei. "ar att !t reu;ea s0 $2ser#e@ nu era ni-i! &e !are !/i#a $a-eni s0 nu(l re&are <n !te#a $re. F0!u $ des!riere detaliat0 lui C4ang. U;urat@ &il$tul <l rug0 s0 re#in0 !t -ai re&ede <n Turn.

G Nu(/i 9a!e gri=i@ re&li!0 ,$rgan. ,i a- 6e!e -inute de $:igen ;i d$ar trei6e!i de -etri de str020tut. A; i62uti ;i 90r0 re6er#$r. Nu inten/i$na <ns0 s0 <n!er!e a;a !e#a. A#usese &arte de e-$/ii su9i!iente &entru $ singur0 n$a&te. ,ai -ult !4iar@ da!0 era s0(i dea !re6are C7R1I. "in !li&a a!easta a#ea s0 i se su&un0 t$tal $rdinel$r. Cnt$rs <na&$i <n 9a/a u;ii des!4ise a e!lu6ei@ ra-ase !te#a !li&e lng0 2alustrada@ s!0ldat de lu-ina #enind de &e #r9ul lui Sri Kanda de su2 el. U-2ra i se &r$ie!ta i-ens0 de(a lungul Turnului@ #erti!al <n sus. Se <ntindea &e -ii de 5il$-etri@ iar lui ,$rgan <i tre!u &rin -inte !0 &r$2a2il a=ungea &n0 la trans&$rt$rul !are !$2$ra dins&re Sta/ia 1. K. "a!0 9lutura din 2ra/e@ sal#at$rii &$ate i(ar 9i $2ser#at se-naleleA ar 9i &utut s0 !$-uni!e !u ei <n !$dul ,$rse. A!east0 9ante6ie a-u6anta <i ins&ir0 un gnd -ult -ai seri$s. N(ar 9i 9$st -ai 2ine s0 a;te&te ai!i@ al0turi de !eilal/i@ ;i s0 nu ri;te $ <nt$ar!ere <n P0ian=enI Cn s!4i-2@ !0l0t$ria &n0 &e ,i=l$! unde ar 9i &ri-it <ngri=iri -edi!ale ade!#ate ar 9i durat $ s0&t0-n0. Nu !$nstituia $ alternati#0 &$tri#it0@ dat 9iind 9a&tul !0 se &utea <nt$ar!e &e Sri Kanda <n -ai &u/in de trei $re. S$sise ti-&ul s0 intre <n0untru E aerul i se <-&u/inase ;i nu -ai a#ea !e s0 #ad0. 7 ir$nie de6a-0git$are@ lund <n !$nsidera/ie &ri#eli;tea s&e!ta!ul$as0 &e !are <n -$d n$r-al !ine#a ar 9i ad-irat($ de ai!i@ 6i sau n$a&te. "e ast0 dat0 t$tu;i@ &laneta de dedesu2t ;i !erul de deasu&ra erau a-nd$u0 inter6ise $!4il$r@ dat$rit0 str0lu!irii $r2it$are de &e Sri Kanda. Plutea <ntr(un -i! uni#ers de lu-in0@ <n!$n=urat din t$ate &0r/ile de <ntuneri!. 1ra a&r$a&e i-&$si2il de !re6ut !0 se g0sea <n s&a/iu@ 9ie ;i nu-ai dat$rit0 greut0/ii. Se si-/ea !a ;i !u- ar 9i stat &e -unte@ ;i nu la ;ase sute de 5il$-etri deasu&ra lui. Un gnd de sa#urat ;i de &0strat &rintre a-intiri. ,ngie su&ra9a/a neted0 ;i dur0 a Turnului@ -ai uria; <n !$-&ara/ie !u el de!t un ele9ant 9a/0 de $ a-i20. "ar $ a-i20 nu e !a&a2il0 s0 !$n!ea&0 un ele9ant@ ;i !u att -ai &u/in s0 <l !ree6e. G Ne #ede- &e &0-nt@ &este un an@ ;$&ti ,$rgan@ <n!4i6nd <n!et u;a e!lu6ei. %7. Ulti-ul r0s0rit. ,$rgan se <nt$arse <n Su2s$l d$ar &entru !in!i -inute. Nu era -$-entul s!4i-2uril$r de a-a2ilit0/i ;i nu d$rea s0 !$nsu-e ni-i! din &re/i$sul $:igen &e !are(l trans&$rtase !u atta di9i!ultate. Strnse -inile tutur$r !el$r din =ur ;i se gr02i <na&$i <n P0ian=en. 1ra 2ine s0 res&ire din n$u 90r0 -as!0@ ;i <n!0 -ai 2ine s0 ;tie -isiunea dus0 la !a&0t ;i !0 <n trei $re a#ea s0 9ie <na&$i <n siguran/0 &e P0-nt. T$tu;i@ du&0 <ntreg e9$rtul de&us s0 ating0 Turnul@ <i era greu s0 &$rneas!0@ iar0;i la dru-@ &redndu(se atra!/iei gra#ita/i$nale E !4iar da!0 <n &re6ent ea <l &urta s&re !as0. 1li2er0 <n s9r;it &un/ile de and$!are ;i <n!e&u s0 !ad0@ <n i-&$ndera2ilitate #re-e de !te#a se!unde. Cnd indi!at$rul de #ite60 atinse trei sute de !li!5uri@ siste-ul aut$-at de 9rnare intr0 <n 9un!/iune@ iar greutatea se reinstal0. 3ateria 2rutal se!0tuit0 se <n!0r!a@ <ns0 &r$2a2il 9usese deteri$rat0 din!$l$ de $ri!e reutili6are@ tre2uind s0 9ie <nl$!uit0. 1:ista un &aralelis- <ngri=$r0t$r. ,$rgan nu &utea s0 nu se gndeas!0 la &r$&riul tru& su&ras$li!itat@ dar $ -ndrie <n!0&0/nat0 nu(l l0sa s0 !ear0 un d$!t$r la s$sire. Cn!4eiase un -i! &ariu !u sine <nsu;i: <l #a !ere da!0 C7RA #a #$r2i din n$u. C7RA t0!ea <n ti-& !e #e4i!ulul !$2$ra ra&id <n n$a&te. ,$rgan se si-/ea !$-&let rela:at ;i l0s0 P0ian=enul s0(;i &$arte singur de gri=0. Pri#i 2$lta. Pu/ine na#e s&a/iale $9ereau $ ase-enea &an$ra-0@ ;i nu -ul/i $a-eni #06user0 #re$dat0 stelele <n ase-enea !$ndi/ii su&er2e. Aur$ra 2$real0 dis&0ruse !$-&let@ re9le!t$rul 9usese stins ;i ni-i! nu -ai !$n!ura #i6i2ilitatea !$nstela/iil$r. 1:!e&tnd@ desigur@ stelele !$nstruite !4iar de -na $-ului. A&r$a&e dre&t <n sus se g0sea 9arul str0lu!it$r al lui As4$5a@ &$6i/i$nat &entru t$tdeauna deasu&ra Findustanului ;i la nu-ai !te#a sute de 5il$-etri de !$-&le:ul Turnului. La =u-0tatea dru-ului s&re est era

C$n9u!ius@ -ult -ai =$s Ka-e4a-e4a@ <n #re-e !e sus <n #est s!li&eau Kinte ;i I-4$te&. 1le re&re6entau nu-ai !ele -ai lu-in$ase &$sturi de se-nali6are de &e e!uat$r. 1:istau r$iuri de al/i sateli/i@ !u t$/ii -ai str0lu!it$ri de!t Sirius. Ct de ui-i/i ar 9i 9$st #e!4ii astr$n$-i s0 $2ser#e a!est !$lier !elestH Di !t de nedu-eri/i ar 9i 9$st s0 #ad0 !0@ du&0 $re de $2ser#a/ie@ erau <n !$ntinuare i-$2ili@ 90r0 s0 r0sar0@ 90r0 s0 a&un0@ <n ti-& !e stelele 9a-iliare tre!eau &e al0turi &e traie!t$riile l$r !un$s!ute. Pri#ind !$lierul de dia-ante <ntins &e !er@ -intea ad$r-it0 a lui ,$rgan trans9$r-0 <n!et i-aginea <n !e#a -ult -ai i-&resi$nant. Cu un -i! e9$rt de i-agina/ie@ a!ele stele instalate de -na $-ului de#enir0 la-&adarele unui &$d titani!. Se s!u9und0 <n #is0ri ;i -ai 9ante6iste. Cu- se nu-ea &$dul s&re 8al4alla@ &este !are er$ii legendel$r n$rdi!e tre!eau din a!east0 lu-e <n !ealalt0I Nu reu;ea s0(;i adu!0 a-inte@ <ns0 era un #is gl$ri$s. 7are alte !reaturi@ !u -ult <naintea $-ului@ <n!er!aser0 s0 uneas!0 !erurile &r$&riil$r lu-iI Se gndi la s&lendidele inele din =urul lui Saturn@ la ar!urile 9ant$-ati!e ale lui Uranus ;i Ne&tun. C4iar da!0 ;tia !u &re!i6ie !0 ni!iuna din a!este &lanete nu si-/ise #re$dat0 atingerea #ie/ii@ <l a-u6a s0(;i <n!4i&uie !0 a!$l$ se g0seau 9rag-ente ale un$r &$duri !are e;uaser0. "$rea s0 d$ar-0 dar@ <-&$tri#a #$in/ei sale@ i-agina/ia &relu0 ideea. Ca un !ine !e des!$&er0 un $s@ nu -ai #$ia s0 renun/e. C$n!e&tul nu era a2surd@ ni!i -0!ar $riginal. ,ulte din sta/iile ge$sta/i$nare -0surau de=a 5il$-etri <n lungi-e@ sau erau legate de !a2luri <ntinse &e 9ra!/iuni a&re!ia2ile ale $r2itei l$r. S0 9ie legate <-&reun0@ dnd ast9el na;tere unui inel <n =urul lu-ii@ !$nstituia $ sar!in0 inginereas!0 -ult -ai si-&l0 de!t !$nstru!/ia Turnului@ ;i ar 9i i-&li!at -aterial -ai &u/in. Nu@ nu un inel@ $ r$at0. A!est turn ar re&re6enta d$ar &ri-a s&i/0. 8$r 9i ;i altele N&atruI DaseI 7 -ul/i-eIO de(a lungul e!uat$rului. "u&0 !e #$r 9i !$ne!tate rigid &e $r2it0@ &r$2le-ele de sta2ilitate a9e!tnd un singur turn ar dis&are. A9ri!a@ A-eri!a de Sud@ Insulele >il2ert@ Ind$ne6ia E t$ate &uteau $9eri &$6i/ii &entru ter-inale terestre@ da!0 se d$rea. "e$are!e@ &e -0sur0 !e -aterialele se #$r <-2un0t0/i iar !un$a;terea #a a#ansa@ turnurile #$r 9i 90!ute in#ulnera2ile !4iar <n 9a/a !el$r -ai !u-&lite uragane@ iar a-&lasa-entele -$ntane nu #$r -ai 9i $2ligat$rii. "a!0 ar 9i a;te&tat <n!0 $ sut0 de ani@ &$ate !0 nu ar -ai 9i 9$st ne#$it s0( l tul2ure &e ,a4ana?a5e T4er$. Se-iluna lunii <n des!re;tere se ridi!ase lent deasu&ra $ri6$ntului esti!@ de=a a&rins de &ri-ele se-ne ale r0s0ritului. Str0lu!irea P0-ntului lu-ina <ntregul dis! selenar att de &uterni!@ <n!t ,$rgan 60rea -ulte din detaliile de su&ra9a/0@ <;i <n!$rd0 $!4ii <n s&eran/a s0 #ad0 a!ea -inunat0 &ri#eli;te@ i-&$si2il0 <n e&$!i -ai ti-&urii@ a unei stele situate <ntre 2ra/ele se-ilunei. "ar ni!iunul din $ra;ele !elei de a d$ua@ !ase a $-ului nu era #i6i2il <n a!east0 sear0. Cn!0 d$u0 sute de 5il$-etri E -ai &u/in de $ $r0 de dru-. Nu a#ea sens s0 se str0duie s0 r0-n0 trea6. P0ian=enul a#ea $ &r$gra-are 9inal0 aut$-at0 ;i ar 9i atins ter-inalul <n!et@ 90r0 s0( i deran=e6e s$-nul. Pri-a <l tre6i durerea. C7RA <ntr6ie d$ar $ 9ra!/iune de se!und0. G Nu <n!er!a s0 te -i;ti@ s&use ea ;$&tit. A- tri-is du&0 a=ut$r. A-2ulan/a e &e dru-. Asta era n$sti-. "ar nu rde@ <;i $rd$n0 ,$rganA C7RA 9a!e !e !rede !0 e -ai 2ine. Nu si-/ea s&ai-0. Cu t$ate !0 durerea din !$;ul &ie&tului era intens0@ nu(l in!a&a!ita. Cn!er!0 s0(;i !$n!entre6e -intea asu&ra ei@ iar a!tul <n sine <-2ln6i si-&t$-ele. "e -ult0 #re-e@ des!$&erise !0 !el -ai &$tri#it -$d de a trata durerea era s0 $ studie6e $2ie!ti#. Tarren Kingsle? <l !4e-a@ <ns0 !u#intele lui erau de&arte ;i a#eau &u/in sens. Re!un$;tea an:ietatea din #$!ea &rietenului s0u ;i d$rea s0 9ie <n stare s0 $ &$t$leas!0@ dar nu -ai a#ea &utere s0 9a!0 9a/0 a!estei &r$2le-e E sau $ri!0rei alteia.

Nu -ai au6ea ni!i #$r2ele. Un -ur-ur sla2 <ns0 !$nstant ;tersese t$ate !elelalte sunete. "e;i <l ;tia &re6ent d$ar <n !reierul s0u@ $ri <n !analele la2irinti!e ale ure!4ii@ &0rea de&lin real. C;i &utea <n!4i&ui !0 st0 la 2a6a unei !as!ade i-&$rtante. "e#enea -ai sla2@ -ai -$ale@ -ai -u6i!al. Di de$dat0@ <l re!un$s!u. Ce &l0!ut s0 aud0 din n$u@ la grani/a 9r$ntierei t0!ute a s&a/iului@ sunetul &e !are ;i(l a-intea de la &ri-a #i6it0 &e Ba55agalaH >ra#ita/ia <l tr0gea iar0;i s&re !as0@ a;a !u- -na ei in#i6i2il0 -$delase de(a lungul #ea!uril$r 9$r-a Fntnil$r Paradisului. 1l unul <ns0 !rease !e#a &e !are gra#ita/ia nu -ai era !a&a2il0 s0 &un0 -na@ att ti-& !t $a-enii &$sedau <n/ele&!iune ;i #$in/a de a $ &0stra. Pi!i$arele <i erau re!i. Ce se <nt-&lase !u siste-ul de su&$rt #ital al P0ian=enuluiI 7ri!u-@ !urnd #a r0s0ri s$arele ;i atun!i #a 9i su9i!ient de !ald. Stelele a&uneau@ -ult -ai ra&id de!t ar 9i a#ut dre&tul. CiudatA de;i 6iua a&r$a&e !0 s$sise@ <n =urul lui !re;tea <ntuneri!ul. Iar 9ntnile !$2$rau <na&$i !0tre &0-nt@ !u #$!ile t$t -ai sla2e. ,ai sla2e. Di -ai sla2e. A&$i i62u!ni $ alta #$!e@ dar 8anne#ar ,$rgan nu $ au6ea@ <ntre 2i&uri s!urte@ as!u/ite@ C7RA striga r0s0ritului !are se n0;tea: AJUT7RH 7RICIN1 ,S AU"1 CL R7> SS 8INS I,1"IATH AC1ASTA 1ST1 7 UR>1NQS C7RAH AJUT7RH 7RICIN1 ,S AU"1 CL R7> SS 8INS I,1"IATH Cn!0 -ai striga !nd s$arele <;i 90!u a&ari/ia@ iar &ri-ele sale ra6e -ngiar0 !ul-ea -untelui $dini$ar0 sa!ru. "e&arte dedesu2t@ u-2ra lui Sri Kanda alerg0 &e !$#$rul de n$ri@ !$nul s0u &er9e!t nealterat <n &$9ida a t$t !eea !e <ntre&rinsese $-ul. Ast06i nu -ai e:istau &elerini !are s0 &ri#eas!0 si-2$lul eternit0/ii <ntins &e 9a/a P0-ntului de;te&tat. ,ili$ane <ns0 <l #$r &ri#i@ <n se!$lele !e a#eau s0 #in0@ !0l0t$rind <n !$n9$rt ;i siguran/0 !0tre stele. 1PIL7>: Triu-9ul lui Kalidasa. Cn ulti-ele 6ile ale a!elei s!urte #eri@ <nainte !a 90l!ile de g4ea/0 s0 se strng0 &uterni! <n =urul e!uat$rului@ unul din tri-i;ii din Star4$l-e s$si la Ba55agala. Ca un St0&n al R$iului@ se !$n=ugase re!ent <n 9$r-0 u-an0. Cu e:!e&/ia unui singur detaliu@ ase-0narea era e:!elent0A !$&iii <ns0 !are(l a!$-&aniau &e F$l-er <n aut$!$&ter se g0seau <ntr($ stare !$nstant0 de u;$ar0 isterie@ !ei -ai tineri i62u!nind 9re!#ent <n !4i!$te. G Ce este a;a de a-u6antI Cntre2ase str0inul <ntr($ s$larian0 &er9e!t0. Sau e $ glu-0 &ers$nal0I "ar ei nu a#eau de gnd s0(i e:&li!e Star4$l-erului@ a !0rui #i6iune n$r-al0 se situa !$-&let <n in9rar$;u@ !0 &ielea $-eneas!0 nu e un -$6ai! <nt-&l0t$r de #erde@ r$;u ;i al2astru. C4iar ;i !nd 1l a-enin/0 s0 se trans9$r-e <ntr(un T?rann$saurus Re: ;i s0(i -0nn!e &e t$/i@ re9u6ar0 s0(i satis9a!0 !uri$6itatea. Cntr(ade#0r@ <i ar0tar0 !u &r$-&titudine E unei entit0/i !are str020tuse ani(lu-in0 ;i <n#0/ase #re-e de trei6e!i de se!$leH G C0 $ -as0 de nu-ai $ sut0 de 5il$gra-e nu ar 9i &l0-0dit un din$6aur 9$arte i-&resi$nant. F$l-erului nu(i &0sa. 1ra r02d0t$r@ iar !$&iii P0-ntului <l 9as!inau !$ntinuu@ att <n 2i$l$gia l$r !t ;i <n &si4$l$gie. La 9el se &re6entau &uii tutur$r !reaturil$r E t$ate !ele !are a#eau &ui. Studiind n$u0 ast9el de s&e!ii@ F$l-erul a&r$a&e !0(;i &utea i-agina !u- era s0 !re;ti@ s0 te -aturi6e6i@ s0 -$ri E a&r$a&e@ dar nu de&lin. Cntins <n 9a/a $a-enil$r ;i a str0inului se g0sea &0-ntul g$l@ !-&iile ;i &0durile sale lu:uriante de alt0dat0@ de#astate de r0su9larea ger$as0 din n$rd ;i sud. >ra/i$;ii &al-ieri dis&0ruser0 de -ult@ ;i !4iar &inii tri;ti !are le su!!edaser0 erau a6i s!4elete de6g$lite@ !u

r0d0!inile distruse de <ng4e/. Pe su&ra9a/a P0-ntului <ntreaga #ia/0 <n!etase a -ai e:ista. "$ar <n a2isurile $!eanel$r@ a!$l$ unde !0ldura intern0 a &lanetei -en/inea g4ea/a la distan/0@ !te#a !reaturi $ar2e ;i 9l0-nde <n!0 se -ai triau@ <n$tau ;i se de#$rau una &e alta. T$tu;i@ &entru $ 9iin/0 a !0rei lu-e de 2a;tin0 <n!$n=ura un s$are r$;u ;i sla2@ astrul str0lu!ind &e !erul 90r0 n$ri &0rea int$lera2il de &uterni!. "e;i !0ldura <i dis&0ruse@ su&t0 de 2$ala !are(i ata!ase ini-a !u $ -ie de ani <n ur-0@ lu-ina lui re!e ;i intens0 re#ela 9ie!e detaliu al P0-ntului@ re9le!tat0 9iind !u s&lend$are de g4e/arii a&r$&ia/i. Pentru !$&iii <n!0 9er-e!a/i de &uterile n$u des!$&erite ale -in/il$r@ te-&eraturile !$2$rte re&re6entau $ &r$#$!are &al&itant0. "ansnd g$i &rintre tr$iene@ ridi!nd !u &i!i$arele des!ul/e n$ri 9ini de !ristale s!li&it$are@ <;i $2ligau si-2i$/ii s0(i a#erti6e6e des: LNu negli=a/i se-nele de degerareHM C0!i ei nu erau su9i!ient de -ari !a s0(;i <nl$!uias!0 singuri -e-2rele@ 90r0 a=ut$rul #rstni!il$r. Cel -ai -are dintre 20ie/i 90!ea &e gr$6a#ul. Lansase un ata! deli2erat <-&$tri#a 9rigului@ &r$!la-ndu(se -ndru un ele-ent de 9$!. NStar4$l-erul n$t0 ter-enul &entru $ !er!etare ulteri$ar0@ !are -ai tr6iu <i #a !au6a -ult0 &er&le:itate.O T$t !eea !e se 60rea din -i!ul e:4i2i/i$nist era $ !$l$an0 de 9l0!0ri ;i de a2uri@ dansnd <nainte ;i <na&$i de(a lungul anti!ei !$nstru!/ii de !0r0-id0. Ceilal/i !$&ii ign$rar0 #$it a!east0 etalare gr$s$lan0. Star4$l-erului <ns0 <i &re6enta un &arad$: interesant. "e !e $are se retr0seser0 a!e;ti $a-eni s&re &lanetele interi$are@ atun!i !nd ar 9i &utut s0 lu&te <-&$tri#a 9rigului !u 9$r/ele st0&nite de ei <n &re6ent E a;a !u- &r$!edau@ <ntr(ade#0r@ #erii l$r de &e ,arteI C$nstituia $ <ntre2are !e nu &ri-ise un r0s&uns satis90!0t$r. Se gndi din n$u la re&li!a enig-ati!0 dat0 de Arist$tel@ entitatea !u !are 1l era <n stare s0 !$-uni!e !el -ai u;$r. G 1:ist0 un an$ti-& &entru $ri!e@ r$stise !reierul &0-ntean. 7 #re-e !nd te <-&$tri#e;ti Naturii@ ;i alta !nd i te su&ui. Ade#0rata <n/ele&!iune re6id0 <n a 9a!e alegerea !$re!t0. "u&0 !e lunga iarn0 se #a ter-ina@ $-ul se #a <nt$ar!e &e P0-nt re<nn$it ;i &r$as&0t. Di ast9el@ &e &ar!ursul ulti-el$r !te#a se!$le@ <ntreaga &$&ula/ie terestr0 -igrase de(a lungul turnuril$r e!uat$riale !0tre tinerele $!eane ale lui 8enus ;i !0tre !-&iile 9ertile ale 6$nei te-&erate a lui ,er!ur. "u&0 !in!i sute de ani@ !nd s$arele <;i #a re#eni@ e:ila/ii ur-au s0 se <nt$ar!0. ,er!ur #a 9i a2and$nat0@ !u e:!e&/ia regiunil$r &$lareA <n s!4i-2 8enus #a r0-ne &er-anent $ l$!uin/0 u-an0. R0!irea s$arelui ini/iase ;i $9erise $!a6ia <-2ln6irii a!elei lu-i de iad. "e;i i-&$rtante@ a!este lu!ruri <l &ri#eau &e Star4$l-er indire!t. Interesul S0u se !$n!entra &e as&e!tele -ai su2tile ale s$!iet0/ii ;i !ulturii $-ene;ti. Fie!are s&e!ie este uni!0@ !u &r$&riile ei sur&ri6e ;i !a&ri!ii. Cea de 9a/0 <i &re6entase Star4$l-erului !$n!e&tul sur&rin60t$r al in9$r-a/iei negati#e E sau@ utili6nd ter-in$l$gia l$!al0@ u-$rul@ 9antasti!ul@ -itul. A2$rdnd straniile 9en$-ene@ une$ri Star4$l-erul <;i s&usese dis&erat: Nu(i #$- <n/elege ni!i$dat0 &e $a-eni. "e !te#a $ri 9usese att de 9rustrat@ <n!t se te-use s0 nu se !$n=uge in#$luntar@ !u t$ate ris!urile !are de!urgeau de ai!i. Cns0 de atun!i <nregistrase un &r$gres real. Cn!0 <;i -ai a-intea de satis9a!/ia tr0it0 &ri-a dat0 !nd r$stise $ glu-0@ iar !$&iii rseser0 <n =urul S0u. ,un!a !u !$&iii se d$#edise una din s$lu/ii@ <n!0 $ dat0 sugerat0 de Arist$tel. G 1:ist0 $ #$r20: !$&ilul e tat0l $-ului. Cu t$ate !0 ideea 2i$l$gi!0 de Ltat0M ne este str0in0 a-ndur$ra@ <n a!est !$nte:t &arti!ular !u#ntul are un du2lu <n/eles. Iat0(l@ de!i a!$l$@ <n s&eran/a !0 a!e;ti !$&ii <l #$r a=uta s0(i <n/eleag0 &e adul/ii <n !are -ai tr6iu se #$r trans9$r-a. Une$ri s&uneau ade#0rulA dar ;i atun!i !nd se =u!au Nun alt !$n!e&t di9i!ilO ;i <-&r0;tiau in9$r-a/ii negati#e@ Star4$l-erul re!un$;tea se-nele.

1rau <ns0 -$-ente !nd ni!i !$&iii@ ni!i adul/ii ;i ni!i !4iar Arist$tel nu !un$;teau ade#0rul. P0rea s0 9ie un s&e!tru !$ntinuu de la 9ante6ia a2s$lut0 &n0 la 9a&tele ist$ri!e@ !u t$ate grada/iile &$si2ile <ntre ele. La unul din !a&ete se g0seau 9iguri !a Le$nard$ ;i C$lu-2@ 1instein ;i Lenin@ NeKt$n ;i Tas4ingt$n@ ale !0r$r #$!i ;i i-agini 9useser0 une$ri &0strate. La !ealalt0 e:tre-0 erau )eus@ Ali!e ;i King K$ng@ >uli#er ;i Sieg9ried ;i ,erlin@ !are nu era &asi2il s0 9i e:istat <n lu-ea real0. "ar !e &0rere s0 ai20 des&re R$2in F$$d@ Tartan@ C4rist$s@ S4erl$!5 F$l-es ;i 7d?sseus@ Fran5ensteinI Ad-i/nd anu-ite e:ager0ri@ ele ar 9i &utut s0 9ie &ers$na=e ist$ri!e reale. Tr$nul 1le9antului se s!4i-2ase &rea &u/in <n trei -ii de ani ;i =u-0tate@ dar ni!i$dat0 nu sus/inuse greutatea unui ase-enea #i6itat$r. Pri#ind !0tre sud@ Star4$l-erul !$-&ar0 !$l$ana lat0 de =u-0tate de 5il$-etru@ a#ntat0 din interi$rul -untelui@ !u reali60rile inginere;ti ale alt$r lu-i. Pentru $ s&e!ie att de tn0r0@ lu!rarea i-&resi$na !u ade#0rat. "e;i ar0ta -ereu gata s0 se &r02u;eas!0@ st0tea <n &i!i$are de !in!is&re6e!e se!$le. "esigur@ nu <n 9$r-a sa a!tual0. Pri-a sut0 de 5il$-etri 9$r-a ast06i un $ra; #erti!al@ <n!0 l$!uit &e !te#a ni#ele 9$arte distan/ate <ntre ele@ &e unde alt0dat0 ;ais&re6e!e &ere!4i de ;ine trans&$rtaser0 un -ili$n de &asageri &e 6i. "$ar d$u0 ;ine r0-0seser0 $&era/i$naleA &este !te#a !easuri@ Star4$l-erul ;i es!$rta Sa ur-au s0 g$neas!0 <n susul a!elei !$l$ane uria;e@ <na&$i s&re 7ra;ul Inel din =urul gl$2ului. F$l-erul <;i a=ust0 $!4ii &entru #i6iune teles!$&i!0 ;i !er!et0 <n!et 6enitul. "a@ iat0(l a!$l$@ greu de 60rit 6iua@ dar u;$r de #06ut n$a&tea@ !nd lu-ina s$arelui <n!0 -ai !0dea &e el. 3anda su2/ire ;i str0lu!it$are des&0r/ind !erul <n d$u0 e-is9ere era ea <ns0;i $ ade#0rat0 lu-e@ unde =u-0tate de -iliard de $a-eni $&taser0 &entru $ #ia/0 <n i-&$ndera2ilitate. Di t$t a!$l$@ lng0 7ra;ul Inel@ se g0sea astr$na#a !are &urtase tri-isul ;i &e t$/i !eilal/i <ns$/it$ri ai R$iului &este 40urile interstelare. Cn !4iar a!est -$-ent se &reg0tea de &le!are@ nu !u gra20@ !i <n a#ans !u !/i#a ani 9a/0 de &r$gra-@ <n #ederea ur-0t$rului salt de ;ase sute de ani al !0l0t$riei sale. Inter#alul nu <nse-na ni-i! &entru Star4$l-er@ <ntru!t nu a#ea s0 se re!$n=uge &n0 la s9r;itul dru-ului. Cns0 atun!i ar &utea s0 <nt-&ine &ri-a -are &r$#$!are a lungii Sale !ariere. Pentru &ri-a $ar0@ $ S$nd0 Stelar0 9usese distrus0 E $ri !el &u/in a-u/it0 E !urnd du&0 !e &0trunsese <ntr(un siste- s$lar. P$ate !0 <n !ele din ur-0 <i des!$&erise &e -isteri$;ii 8n0t$ri ai )$ril$r@ !are(;i l0saser0 a-&rentele &e att de -ulte lu-i@ ine:&li!a2il de a&r$&iate de <n!e&ut. "a!0 Star4$l-erul ar 9i 9$st !a&a2il de #enera/ie@ sau tea-0@ le(ar 9i <n!er!at &e a-nd$u0@ <n #re-e !e <;i !$nte-&la #iit$rul distan/at la ;ase sute de ani. A!u- <ns0 ;edea &e #r9ul tr$ienit de 60&ad0 al Ba55agalei@ &ri#ind dru-ul !0tre stele al $-enirii. C4e-0 !$&iii lng0 1l N<nt$tdeauna ei <n/elegeau !nd d$rea !u ade#0rat s0 I se dea as!ultareO ;i indi!0 -untele din sud. G Dti/i &er9e!t de 2ine@ s&use 1l !u $ e:as&erare d$ar <n &arte &re90!ut0@ !0 P$rtul Terestru Unu a 9$st !$nstruit !u d$u0 -ii de ani -ai tr6iu de!t a!est &alat <n ruin0. C$&iii <n!u#iin/ar0 s$le-n. G Atun!i@ <ntre20 Star4$l-erul trasnd $ linie de la 6enit &n0 <n #r9ul -untelui@ de !e nu-i/i #$i a!east0 !$l$an0 Turnul lui KalidasaI

SFZRDIT