MATERIALE MODERNE UTILIZATE LA CONCEPTIA SI REALIZAREA FATADELOR

Fatada, decisiva pentru aspectul unei cladiri

Desi acceptiunea !enerala a ter"enului de #atada este le!ata de partea din #ata a unei cladiri, #atada repre$inta de #apt #iecare dintre partile e%teri&are ale acesteia Insa, &ricu" ar #i, #atada este cea care deter"ina intre!ul aspect al cladirii Asadar, pe lan!a sc&pul estetic si cel de a pr&te'a intrea!a l&cuinta de #act&rii e%terni & #atada, pentru a #i c&nsiderata e#icienta, tre(uie sa #ie per#ect i$&lata, indi#erent de "aterialele #&l&site la c&nstructia cladirii Pe scurt, ea tre(uie sa pastre$e un a"(ient c&nstant in interi&r si sa per"ita u"iditatii sa iasa din ca"ere, dar nu sa intre Pe piata e%ista nenu"arate "ateriale care au aceste calitati, iar "ai n&u, au aparut & serie de ele"ente standard de #atade ar)itecturale, care au acest e##ect si care, in plus, sunt "ult "ai us&r de "&ntat, sunt "ai practice si "ai re$istente Pentru a avea & #atada re$istenta in ti"p, tre(uie luate in calcul cateva ele"ente inca de la reali$area pr&iectului c&nstructiei Pe lan!a ale!erea unui "aterial cat "ai calitativ, sunt cateva detalii le!ate de structura c&nstructiei in sine de care tre(uie tinut c&nt De e%e"plu, ac&perisul este (ine sa #ie iesit in e%teri&rul cladirii, si nu pe siste"ul placa din (et&n Ast#el, el va pr&te'a #atada, si nu d&ar peretii, ci si usile si !ea"urile de u"iditatea e%cesiva Acest tip de ac&peris este a(s&lut &(li!at&riu in ca$ul unei #atade din le"n In sc)i"(, daca se d&reste investirea in "ateriale pentru #atade "&derne, cu" sunt sticla sau casetele ar)itecturale, se p&ate renunta la acest tip de ac&peris Fatadele din le"n sunt printre cele "ai pretenti&ase tipuri de #atade, ele necesitand intretinere c&nstanta si trata"ente supli"entare & data la *+, ani Un tip "ai n&u de #atada, care nu i"pune un ac&peris standard, este cel #&r"at din pan&uri din sticla si "etal, care au aparut in A"erica, undeva in anii -,. In acea peri&ada se #aceau & serie de structuri us&are care se atarnau pur si si"plu de structura de re$istenta a cladirii Desi pred&"inau in #atadele c&nstructiil&r c&nsiderate "&derne in acea vre"e, ele erau insta(ile si ine#iciente i"p&triva #act&ril&r de "ediu Dar, #a(ricantii de "ateriale de c&nstructii au ur"at tendinta si ast#el, au aparut pri"ele #a(rici de pan&uri din sticla ar)itecturala pentru #atade In anii -/. acest tip de c&nstructii au inceput sa apara si in Eur&pa, si de'a se putea v&r(i despre & "&da !l&(ala Pe "asura ce te)n&l&!ia a ev&luat, s+a a'uns la #atade din pan&uri cu "etal si sticla care au e#icienta ter"ica si re$istenta c&"para(ila, sau c)iar "ai "are decat "aterialele clasice de c&nstructii In plus, ele p&t #i "&ntate in &rice peri&ada a anului, indi#erent de an&ti"p sau de te"peratura "ediului inc&n'urat&r, spre de&se(ire de ci"ent, de e%e"plu, care p&ate #i pus in &pera d&ar la te"peraturi p&$itive Si c&sturile pentru "an&pera sunt "ai sca$ute, iar etapele de c&nstructie si cantitatea de "ateriale #&l&sita este "ai us&r de c&ntr&lat T&tusi, principalele avanta'e ale acest&r #atade sunt aspectul estetic de&se(it si accesul pe care il &#era catre lu"ina naturala Un alt tip de #atada este #atada du(la Care este de #apt, #atada c&"pusa din d&ua #atade si este indicata "ai ales in ca$ul cladiril&r inalte si in partea in#eri&ara a

structuril&r Fatada e%teri&ara este din sticla sau un alt "aterial cu un aspect estetic special, iar cea interi&ara este cea care deter"ina !radul de i$&latie i"p&triva $!&"&tului, #ri!ului sau caldurii Aceasta #atada este ec)ipata cu siste"e de desc)idere care per"it ventilarea spatiului interi&r dintre cele d&ua c&"p&nente Partea interi&ara p&ate ac&peri d&ar s&clul cladirii, ast#el incat, ea devine invi$i(ila si nu strica aspectul cladirii in ansa"(lu Acest tip de #atada necesita t&tusi & investitie initiala ceva "ai "are, #iind (a$ata pe & te)n&l&!ie destul de n&ua Aceasta, dar si alte tipuri de #atade "&derne sunt disp&ni(ile pe piata r&"aneasca de cativa ani

Sticla in arhitectura si noile tendinte in conceperea fatadelor .

In ar)itectura c&nte"p&rana, sticla a devenit un ele"ent c&nstructiv cu "ultiple valente Ferestrele de la pard&seala pana la tavan au devenit ele"ente c&"une atat pentru ar)itectura pu(lica cat si pentru cea re$identiala, pan&urile transparente de di"ensiuni "ari #iind ele"ente de#init&rii in ar)itectura c&nte"p&rana Sticla si arhitectura. Se"n al "&dernitatii ar)itecturale inca din sec&lul al 0I0+lea, sticla este asta$i un "aterial de inalta tinuta, "ulti#uncti&nal si ra#inat, ele!ant si puternic, putand dispune plenar sau discret de calitatile sale de transparenta Interesul starnit de sticla in lu"ea ar)itecturii, se dat&rea$a aspectului si #unctiil&r sale, de "ulte &ri c&"ple"entare si c&ntradict&rii, care #ac din ea un "aterial #ascinant si e%tre" de util Ist&ria sticlei este ist&ria transparentei, #iind "aterialul care lasa sa treaca cel "ai lu"ina si privirea, i$&land si separand discret Si"(&lul desc)iderii, sticla p&ate acelasi ti"p si c&ntrariul O!linda, desi se &pune trecerii lu"inii, c&n#era ilu$ia spatiu "arit prin crearea un&r i"a!ini virtuale, re$ultante ale '&cului de re#le%ii &pacitatea sa re#lect&ri$anta si inversarea i"a!inii re#lectate, &!linda c&n#era un tul(urat&r de ilu$ii (ine #i in unui Prin plan

Sticla si structura. Una din "arile tendinte ale ar)itecturii c&nte"p&rane este sa puna in c&"unicare directa spatiile interi&are ale c&nstructiil&r cu e%teri&rul, intr+& pr&p&rtie

cat "ai "are Sticla &(tinuta cu a'ut&rul te)n&l&!iil&r "&derne de$v&ltate in ulti"ii ani, s+a i"pus ca un #iltru ideal dedicat acestui sc&p Sticla este "aterialul care c&ncilia$a transparenta si estetica cu i$&latia ter"ica, pr&tectia s&lara, la s&curi, acustica sau la #&c In acest c&nte%t, aplicatiile sticlei "ai ales ca ele"ent de structura, cu" ar #i peretii c&rtina, pla#&anele, etc , se "ultiplica In #ata acest&r tipuri de s&licitari, pr&prietatile "ecanice ale sticlei sunt i"p&rtante Este necesar ca sticla sa ai(a capacitatea de raspuns la aceste s&licitari Ast#el, $&nele li"itr&#e ale aplicatiil&r, inter#etele de lucru intre diversele "ateriale c&nstitutive ale intre!ului siste", principiile de tras"isie a e#&rturil&r, tre(uie #&arte atent studiate, tinand c&nt de d&ua c&nstran!eri #uncti&nale #unda"entale1 + ad"inistrarea cu preci$ie a c&nditiil&r de spri'inire 2 + veri#icarea atenta a ele"entel&r cine"atice 3"iscarile dintre ele"entele c&nstitutive4 E%ista "ai "ulte te)nici de "&nta' a sticlei #ara ra"e, care per"it reali$area de "ari supra#ete vitrate "&n&(l&c, #ara a #i intrerupte de ra"ele traditi&nale sau de alte disp&$itive de sustinere sau de #i%are In l&c sa #ie prinsa intr+un siste" de ra"e, sticla este #i%ata pe un sup&rt, la randul lui prins de structura p&rtanta a cladirii Etanseitatea ansa"(lului se reali$ea$a cu a'ut&rul c)ituril&r silic&nice In #unctie de "&dul de #i%are al sticlei, te)nicile se di#erentia$a dupa cu" ur"ea$a1 Fixare prin lipire: VEC (vitrage exterieur colle). Sticla este #i%ata pe sup&rt cu a'ut&rul unei le!aturi structurale din silic&n, aplicata de+a lun!ul structurii pe #ata interi&ara Aceasta te)nica se p&ate #&l&si pentru t&ate tipurile de sticla, inclusiv !ea"urile du(le, ca$ in care nu este necesar ca #&aia de !ea" interi&ara sa #ie sticla calita sau ar"ata Fixare cu ajutorul buloanelor. Anu"ite siste"e de #i%are, c&nstau in sustinerea sticlei cu a'ut&rul un&r piese de #i%are aparente, dar care nu ac&pera decat & parte #&arte "ica din supra#ata de sticla In anu"ite ca$uri, !aurile de #i%are p&t #i #inisate ast#el incat (ul&anele sa nu depaseasca !r&si"ea sticlei Fixare prin strangere. Acest siste" este dese&ri utili$at pentru i"(racarea #atadel&r de la parterul cladiril&r Este v&r(a de ansa"(luri care p&t include una sau "ai "ulte usi de intrare, si"ple sau du(le, in t&talitate din sticla calita sau asa"(late cu a'ut&rul acces&riil&r "etalice si c&ns&lidate cu stalpi sau !rin$i din sticla !r&asa sau sticla calita Fixare prin suspensie. Acest siste" este utili$at "ai ales pentru vitrarile a#late la "are inalti"e Per"ite eli"inarea tendintei de #la"(are a sticlei, atunci cand aceasta se spri'ina pe "ar!inea in#eri&ara De ase"enea, per"ite & (una preluare a "iscaril&r !enerale ale cladirii Suspensia sticlei "&n&litice se #ace cu a'ut&rul unei pense care e%ercita presiune pe a"(ele #ete ale sticlei Cand !ea"urile i$&lante 3du(le4 tre(uiesc suspendate, nu se p&t #&l&si aceste pense, de&arece nu se p&ate aplica presiune pe #etele sticlei Pentru a putea #i suspendate, pe #iecare #ata a !ea"ului du(lu se lipesc #asii su(tiri de sticla, care ap&i v&r #i prinse in siste"ul de a!atare Pentru a prelua e#&rturile e%ercitate de vant asupra !ea"uril&r, "ar!inile verticale ale sticlei tre(uie sa #ie sustinute pe t&ata inalti"ea l&r de catre stalpi perpendiculari, c&n#ecti&nati la randul l&r din sticla !r&asa sau din sticla calita

Generalitati.
odernitatea sticlei. Material n&(il prin e%celenta, sticla are & (&!ata ist&rie, care de(utea$a cu peste * ... de ani i C I"pune atat prin #unctiile naturale pe care le indeplineste, cat si prin #ru"usetea sa, #iind pre$enta in lu"ea ar)itecturii precu" si in lu"ea artei In c&nstructiile din t&ate ti"purile, sticla a #&st utili$ata pentru transparenta sa, care per"ite trecerea lu"inii si c&"unicarea cu "ediul e%teri&r, atat de necesare l&cuintel&r Incepand cu sec al 0I0+lea, sticla a devenit un se"n al "&dernitatii ar)itecturale, #iind un "aterial de inalta te)n&l&!ie, #uncti&nal si ra#inat, (ene#iciind de calitatile sale de transparenta Dat&rita e#&rturil&r de cercetare din ulti"ele decenii, sticla a c&ntri(uit #&arte "ult la a"eli&rarea c&n#&rtului incaperil&r Diversitatea tipuril&r de sticla si a #unctiil&r l&r, &#era asta$i pr&iectantului & "are li(ertate de a c&nstrui & verita(ila ar)itectura de lu"ina, care satis#ace din plin e%i!entele c&n#&rtului "&dern !aspun"and cererii de confort... De$v&ltarea unei ar)itecturi a lu"inii ce se (a$ea$a pe transparenta si re#le%ie, c&nduce la reali$area unui nu"ar din ce in ce "ai "are de c&nstructii, adevarate &pere de arta Pe lan!a #unctia estetica, sticla s+a i"pus si pentru ca raspunde per#ect nev&il&r de c&n#&rt $ilnic ale utili$at&ril&r, prin1 + controlul energiei si protectia mediului prin !ea"urile du(le cu i$&latie ter"ica intarita c&ntinand sticla cu e"isivitate sla(a2 + protectia acustica dat&rita du(lei vitrari per#&r"ante2 + protectia solara si controlul luminii prin sticla de c&ntr&l s&lar2 + securitate; - protectia impotriva riscului de raniri, +protectia avutului si a persoanelor impotriva vandalismului, efractiei, armelor de foc, incendiului 2 + decoratiuni interioare prin pr&duse n&i si prin n&i te)nici de trans#&r"are a sticlei ce per"it crearea dec&ratiunil&r interi&are, a &(iectel&r si a "&(ilierului intr+& estetica in&vat&are #ropietati fi"ice. #ropietati $ecanice. a. Densitatea sticlei este de 5,, + ceea ce insea"na & "asa de 5,, 6! 7 "p si "" de !r&si"e pentru sticla plana2 b. Rezistenta la compresie a sticlei este #&arte ridicata, respectiv 8 ... N7""5 38 ... MPa4 + ceea ce insea"na ca, pentru a spar!e un cu( de sticla de 8 c", este necesara & incarcatura de 8. t&ne c. Rezistenta la indoire + O supra#ata de sticla supusa #le%arii are & #ata de c&"presie si una de e%tensie Re$istenta la rupere la ind&ire este de &rdinul a1 *. MPa pentru & sticla p&li$ata si, 85.+5.. MPa pentru & sticla intarita Aceasta depinde de !r&si"e, #inisarea "ar!inil&r si tipul de taiere 39al&area crescuta a re$istentei sticlei intarite tratate S:: SECURIT, se dat&rea$a #aptului ca trata"entul presea$a #etele sticlei una peste alta #&arte puternic 4 d. Elasticitatea + Sticla este un "aterial per#ect elastic 3nu pre$inta nici&data de#&r"ari per"anente42 ea este in acelasi ti"p #ra!ila 3supusa unei ind&iri incrucisate, se spar!e

#ara a pre$enta #isuri preala(ile42 e. Modulul de elasticitate Young "E" + E%pri"a #&rta de tractiune care ar tre(ui te&retic aplicata unei (ucati de sticla pentru a+i trans"ite & alun!ire e!ala cu lun!i"ea sa initiala Se e%pri"a in unitate de #&rta pe unitate de supra#ata Pentru sticla, c&n#&r" n&r"el&r eur&pene 1E ; < 8.8.Pa ; <. :Pa f. Coeficientul lui Poisson "m" + C&e#icientul de c&ntractie laterala Cand & (ucata dintr+ un "aterial su#era & alun!ire su( in#luenta unei actiuni "ecanice, se c&nstata & su(tiere a sectiunii sale C&e#icientul P&iss&n 3"4 este rap&rtul intre su(tierea unitara pe directia perpendiculara directiei e#&rtului si alun!irea unitara in directia e#&rtului Pentru sticla de c&nstructii 1 " ; .,55 Privind sticla ca ele"ent de de$(atere in reali$area #atadel&r, la =&tel Marri&tt din >ucuresti, a avut l&c si"p&$i&nul ?Sticla in ar)itectura + n&i tendinte in c&nceperea #atadel&r?, &r!ani$at de :laver(el R&"ania, din Clu'+Nap&ca La eveni"ent au participat ar)itecti si repre$entanti ai #ir"el&r partenere, iar la desc)idere, d&"nul Mi)nea >euran, direct&rul !eneral al repre$entantei, a pre$entat principalele caracteristici ale diversel&r tipuri de sticla c&"erciali$ate T&t&data, au #&st &#erite in#&r"atii despre utili$area c&recta a !ea"ului L&@+E si a celui cu c&ntr&l s&lar pentru pereti c&rtina, #atade ?d&u(le+s6in?, respectiv #&l&sirea siste"el&r ?inteli!ente? 3celule #&t&v&ltaice, paras&lare activate in #unctie de nivelul lu"inii naturale4 etc In cadrul e%p&$itiei "&(ile :laver(el 3un aut&ca"i&n special a"ena'at4 a #&st vi$i&nat7anali$at un pan&u de #atada, iar cei pre$enti au avut p&si(ilitatea sa e#ectue$e di#erite c&"(inatii intre #&i de sticla Aplicatia practica a #&st sustinuta de direct&rul re!i&nal pentru Eur&pa de Est al :laver(el, d&"nul Ivan ZaA6&v Gea$ul cu control solar raspunde cerintelor actuale. ?Departa"entul de cercetare+ de$v&ltare al :laver(el a testat7lansat in #a(ricatie & !a"a diversa de pr&duse din sticla, & i"p&rtanta de&se(ita #iind ac&rdata te)n&l&!iil&r avansate, ce per"it reali$area de !ea" cu c&ntr&l s&lar, sticla L&@+E etc Activitatea !rupului se des#as&ara in cadrul a trei divi$ii + sticla pentru c&nstructii, industrie si aut&"&(ile Departa"entul pentru !ea"

ar)itectural, dedicat pr&iectantil&r, ac&rda si c&nsultanta speciali$ata pentru #iecare cerinta speci#ica?, a declarat d&"nul Mi)nea >euran Unul dintre pr&dusele de (a$a care se utili$ea$a la nu"er&ase aplicatii in ar)itectura "&derna este !ea"ul cu c&ntr&l s&lar Sticla c&l&rata in "asa Plani(el asi!ura a(s&r(tia unei parti din ener!ia s&lara, insa unele s&rti"ente nu au pr&prietati de selectivitate Nuantarea !ea"ului #l&at 3(r&n$, !ri, verde4 se reali$ea$a prin adau!area de &%i$i "etalici la cald in ti"pul pr&cesului de #a(ricatie S&rti"entele St&ps&l &#era selectivitate, #iind !ea"uri re#le%ive cu ac&perire pir&litica 3&%id de cul&are ar!intie, depus la cald pe sup&rt verde4 Dat&rita supra#etei ?)ard?, acest tip p&ate #i utili$at ca atare si pentru aplicatii cu stratul re#le%iv catre e%teri&r Din !a"a !ea"uril&r neutrale, ultraselective, avand re#le%ie sca$uta, #ac parte si s&rti"entele St&praA, &(tinute prin sputeri$are 7 i&ni$are a sticlei 3te)n&l&!ie ?&##+line?, care presupune tratarea la rece4 Ac&perite cu un strat ?s&#t?, acestea se utili$ea$a in special pentru e%ecutia ele"entel&r vitrate de #atada, ar)itectii avand la disp&$itie p&si(ilitati "ultiple de reali$are a c&"(inatiil&r Se pot lua in calcul si placile de policarbonat% care sunt ideale in reali$area de ac&periri si inc)ideri transparente si #le%i(ile Este v&r(a de un "aterial de 8. &ri "ai us&r ca sticla, de 5,. &ri "ai re$istent la i"pact ca sticla, are & e#icienta ter"ica cu *.B "ai "are decat sticla, este us&r de instalat si "&ntat Sunt !arantate 8. ani, iar siste"ul de preturi si transp&rt &#erit de pr&ducat&r #ace din c&nstructii un pr&ces "ult "ai us&r Placile de p&licar(&nat sunt pr&duse pe & linie ultra "&derna de e%trudare si sunt disp&ni(ile intr+& "are varietate de cul&ri1 &pal, (r&n$, al(astru, clar, verde, etc De ase"enea placile de p&licar(&nat sunt disp&ni(ile in !r&si"i de *, /, C, 8. "" pentru placile cu 5 pereti si in !r&si"i de 8/ si 5. de "" pentru placile cu D pereti, #acandu+le un "aterial accesi(il pentru t&ate tipurile de c&nstructii, #ie ind&&r sau &utd&&r

#ere&ii cortin' sunt #aEade "&derne cu e%celente calitFEi de i$&lare ter"icF Gi #&nicF,
dar "ai ales cu p&si(ilitFEi in#inite de desi!n Gi stil Nu repre$intF & s&luEie d&ar pentru

c&nstrucEii de (ir&uri sau (Fnci, ci Gi pentru Hnc)iderea un&r spaEii interi&are sau pentru c&nstrucEia de lu"inat&are 3aut&p&rtante sau aplicate pe structuri din &Eel, (et&n, sau

le"n4 Siste"ele de pereEi c&rtinF sunt #&r"ate din1 siste" structural pr&priu c&nstituit din "&ntanEi 3ele"ente verticale4 Gi ri!le distanEier 7 traverse 3ele"ente &ri$&ntale42 pan&uri "&ntate pe siste"ul structural pr&priu care p&t #i1 pan&uri transparente din sticlF 3#i%e sau "&(ile4 sau pan&uri &pace2 disp&$itive de prindere, #i%are, etanGare Gi #inisare 3piese speciale, !arnituri Gi c)ituri42 !ea"uri ter"&i$&lante Siste$ul SC()C* F+,-.. Prin "ulti+siste"ul c&nsacrat FI,.J 3lFEi"e de pr&#il ,. ""4 p&t #i reali$aEi pereEi c&rtinF Gi lu"inat&are de & "are diversitate c&nceptualF Siste"ul i$&lat ter"ic standard, pentru fa&ade cortin' vertical, &#erF nenu"Frate p&si(ilitFEi de desi!n, pentru #aEade cu aspect de&se(it Principalele caracteristici ale acestui siste" sunt1

lFEi"e vi$i(ilF redusF, de d&ar , ""2 di"ensiuni "ari de raster p&si(ile2 se p&ate c&"(ina cu t&ate siste"ele Sc)Kc& pentru uGi ADS Gi #erestre AIS2 nu"er&ase variante de desi!n dat&ritF pr&!ra"ului divers de capace pres&are2 c&"p&nente de siste" antie#racEie Gi anti+!l&nE2 & (unF i$&lare ter"icF Gi #&nicF2 "&nta' si"plu Gi rapid 3!rad "are de prelucra(ilitate4

Siste$ul /01 20 Standard #lus 3. AceastF serie este & variantF H"(unFtFEitF a siste"el&r pentru pereEi c&rtinF M8 Gi M5

#eretele cortin' Standard #lus 3 are pr&#ile vi$i(ile din e%teri&r atLt pe &ri$&ntalF cLt Gi pe verticalF, Hntr+& varietate de c&"(inaEii ce p&t #i adaptate &ricFrui tip de c&nstrucEie Aceste pr&#ile &rna"entale de la e%teri&r p&t #i din alu"iniu sau din &Eel+in&% Ferestrele sunt pr&iectate ast#el HncLt sF nu iasF Hn a#ara ra"ei C&l&anele Gi traversele acestui siste" au !r&si"ea de ,,"" M&dul de asa"(lare este e%tre" de uG&r Hn c&"paraEie cu cel al alt&r siste"e de acest tip cun&scute pe piaEF Acest perete c&rtinF standard are & c&nstrucEie articulatF, pr&iectatF sF #acF #aEF &ricFrei de#&r"Fri p&si(ile a clFdirii 3dat&ratF cutre"urel&r, vi(raEiil&r etc 4, dar Gi eventualel&r dilatFri sau c&ntractFri ale pr&#ilel&r din alu"iniu, #FrF a+Gi pierde din re$istenEF la presiunea vLntului sau din i"per"ea(ilitate

Fatade.
PereEii c&rtinF sunt #aEade "&derne cu e%celente calitFEi de i$&lare ter"icF Gi #&nicF, dar "ai ales cu p&si(ilitFEi in#inite de desi!n Gi stil Pentru un aspect "&dern si t&t&data us&r de intretinut, p&t #i c&"(inate cu placari din alu"iniu c&"p&$it PereEii c&rtinF nu repre$intF & s&luEie d&ar pentru c&nstrucEii de (ir&uri sau (Fnci, ci Gi pentru Hnc)iderea un&r spaEii interi&are sau pentru c&nstrucEia de lu"inat&are 3aut&p&rtante sau aplicate pe structuri din &Eel, (et&n, sau le"n4 Fatadele c&rtina sunt siste"e de inc)idere a #atadel&r din alu"iniu sau &tel si sticla , cu diverse #&r"e, e%ecutate cu di#erite siste"e c&nstructive1 clasic, se"istructural sau structural Siste$ clasic. Perete c&rtina clasic cu pr&#ile vi$i(ile din e%teri&r atat pe &ri$&ntala cat si pe verticala, intr+& varietate de c&"(inatii ce p&t #i adaptate &ricarui tip de c&nstructie Ferestrele sunt pr&iectate ast#el incat sa nu iasa in a#ara ra"ei C&l&anele si traversele acestui siste" au !r&si"ea de ,,"" M&dul de asa"(lare este e%tre" de us&r in c&"paratie cu cel al alt&r siste"e de acest tip cun&scute pe piata Pe acest siste" se p&t "&nta !ea"uri cu !r&si"i cuprinse intre / si D5"" 9ersiunea "&derna este cea care de la e%teri&r se p&t &(serva pr&#ile d&ar pe & sin!ura directie 3de &(icei cea &ri$&ntala4, iar pe directia cealalta este vi$i(ila d&ar & !arnitura ceea ce c&n#era siste"ului & c&ntinuitate a &c)iuril&r de sticla pe & anu"ita directie

Siste$ se$istructural. Perete c&rtina celular &(isnuit, cu & c&nstructie articulata, pr&iectat sa #aca #ata &ricarei de#&r"ari p&si(ile a cladirii 3dat&rata cutre"urel&r, vi(ratiil&r etc 4, dar si eventualel&r dilatari sau c&ntractari ale pr&#ilel&r de alu"iniu, #ara a+si pierde din re$istenta la presiunea vantului sau din i"per"ea(ilitate O "are varietate de ra"e speciale, reali$ata din pr&#ile cu (ariera ter"ica, asi!ura & #inisare per#ecta pana la detaliu a &ricarei c&nstructii c&"ple%e, in ti"p ce un "are nu"ar de c&l&ane de alu"iniu sunt pr&iectate sa re$iste &ricarui tip de incarcatura statica sau dina"ica In 'urul #iecarei ra"e ra"ane vi$i(ila d&ar & #&arte in!usta supra#ata din pr&#ilul de alu"iniu, iar #erestrele e%teri&are sunt identice cu c&resp&ndentele l&r din interi&r, re$ultatul #iind un aspect i"peca(il cand #ereastra este inc)isa I"per"ea(ilitatea este asi!urata de trei randuri de !arnituri EPDM si de un siste" de scur!ere pentru &rice tip de acu"ulare de apa

S2S4E

S4!1C41!/0.

Prin c&nceptie siste"ul este identic cu SEMISTRUCTURAL, e%ceptand nu"ai #aptul ca in ca$ul de #ata pr&#ilul nu este vi$i(il in e%teri&r, aspectul #iind de &!linda c&ntinua, dat #iind #aptul ca !ea"ul este lipit de ra"a reali$ata din pr&#ile de alu"iniu cu a'ut&rul unui silic&n structural D&@ C&rnin!

Re$ultatul este, din punct de vedere estetic, #ara cusur, iar detaliile c&nstructiil&r au & #inisare per#ecta Caracteristica siste"ului este ur"at&area1 pr&#ilele din care este reali$ata ra"a pe care este lipit !ea"ul ter"&pan sunt cu sau #ara (ariera ter"ica

Fa&ade 5i pere&i.
Siste$ele de fa&ad' $odulare reflect' o vi"iune a viitorului. *p&iunea pentru for$ele dina$ice% noi perspective interesante% precu$ 5i calitatea $aterialelor% sunt ele$ente indispensabile ale unei fa&ade $oderne 5i atr'g'toare. /v6nd excep&ionale calit'&i tehnice 5i o expri$are vi"ual' dus' la perfec&iune% siste$ul de fa&ade de la 4ri$o se potrive5te perfect concep&iei clientului legat' de spa&iu. 7e ce s' folosi$ siste$ul de fa&ade $odulare:

O#erF s&luEii #uncEi&nale unice pentru "a'&ritatea c&nceptel&r ar)itecturale "&derne Sunt #a(ricate din "ateriale atent selectate Gi pre$intF caracteristici te)nice de ulti"F !eneraEie F&r"a pe care & pr&pun este desFvLrGitF Per"it depFGirea !raniEel&r ar)itecturii c&nvenEi&nale Calitatea "aterialel&r este c&n#ir"atF prin certi#icFri Au e%celente pr&prietFEi anti#&c, #&n&i$&lante Gi de i$&lare ter"icF Utili$area l&r reduce durata c&nstrucEiei Paleta lar!F de cul&ri Gi #&r"e per"ite diverse s&luEii in&vat&are Diversitatea "et&del&r p&si(ile de "&ntare per"ite utili$area Hn "ai "ulte sc&puri Nu"er&asele ele"ente supli"entare de #inisa' c&"pletea$F aspectul atractiv inte!ral

Siste$ul de fa&ada $odulara este o fa&ad' autoportant'% i"olat' 5i re"istent' la foc% o experien&' estetic' de ulti$' or'. Siste$ul de fa&ad' $odular' se 8$plete5te cu puritatea for$ei arhitecturale 5i solu&ia tehnic' co$plet'. Cu H"(inarea sa accentuatF M #ai"&sul r&st #als M siste"ul de #aEade "&dulare este rFspunsul p&trivit pentru un "ini"alis" "&dern care cere #&r"e si"ple, desFvLrGite, c&"(inate cu deplinFtatea #uncEi&nalF Gi "&ntarea si"plF Gi rapidF

Sc&p Gi utili$are Ale!erea #aEadei "&dulare N este varianta c&rectF Hn ca$ul Hn care
se d&reste e%clusivitate Gi un caracter repre$entativ FaEada este destinatF centrel&r c&"erciale Gi de a#aceri, (Fncil&r, )&teluril&r Gi alt&r c&nstrucEii care c&n#erF spaEiului din 'ur & alurF specialF Pentru acest aspect special aveEi nev&ie Gi de & #aEadF "&dernF, desFvLrGitF

/vantaje. Este aspectu&asF, aut&p&rtantF, re$istentF la #&c, i$&latF ter"ic si

i"per"ea(ilF

/lc'tuire. Ele"entele #aEadei "&dulare c&nstau Hn d&uF #&i de ta(lF de &tel,

!alvani$ate Gi v&psite, cu un "ie$ i$&lat&r din vatF "ineralF nec&"(usti(ilF, la"elatF, situat Hntre acestea

Ele$ente supli$entare. Nu"er&asele ele"ente supli"entare de #inisa' care

di#erenEia$F Gi adau!F un plus de val&are esteticF #aEadei "&dulare O(iss One per"it s&luEii unice adaptate inte!ral #iecFrei clFdiri Hn parte PuteEi ale!e dintre diversele tipuri de c&rnier Gi de alte ele"ente de #aEadF

7ate tehnice de ba"' LFEi"ea "&dulului1 8... "" 3standard42 /.. "" + 85.. "" 3pe (a$F de c&"andF specialF4 Lun!i"e1 ,D. "" + /,.. "" :r&si"ea pan&ului1 /., C., 8.., 85., 8,., 5.., 5*. "" Mie$ul i$&lat&r1 vatF "ineralF + densitate 85. 6!7"D

Tipuri de pr&#ile

ontarea pe structurile $etalice. In situaEiile Hn care lun!i"ea ele"entului de

#aEadF "&dulara este e!alF cu "&dulul structurii de (a$F, nu este necesarF & su(structurF DacF lun!i"ea ele"entel&r #aEadei este "ai scurtF decLt "&dulul structurii "etalice de (a$F, sau dacF structura de (a$F nu este c&nstruitF Hn li"itele a(ateril&r t&lerate, este necesarF & su(structurF de nivelare Prin ur"are, v&r #i necesare anu"ite calcule le!ate de statica c&nstrucEiei

ontarea pe structuri din beton. Pentru "&ntarea #aEadei "&dulare pe structuri

din (et&n este necesarF & su(structurF "etalicF asa"(latF rapid care sF per"itF nivelarea $idului de (et&n sau cFrF"idF nere!ulat Prin ur"are, v&r #i necesare anu"ite calcule le!ate de statica c&nstrucEiei Gi vF stF" la disp&$iEie Hn ca$ul Hn care necesitaEi asistenEF

Construirea fa&adei. ontarea fa&adei pe ori"ontal'. Instalarea #aEadei pe &ri$&ntalF este e%tre" de
e#icientF dat&ritF pr&prietFEii aut&p&rtante a pan&uril&r de #aEadF2 din punct de vedere te)nic, asi!urF & utili$are &pti"F a capacitFEii de susEinere a sarcinii speci#icF pan&uril&r de #aEadF Instalarea pe &ri$&ntalF per"ite #&l&sirea a nu"er&ase detalii, te%turi, precu" Gi & #&r"F planF sau accentuatF a r&sturil&r Met&da de (a$F pentru #i%area #aEadei pe &ri$&ntalF necesitF utili$area unui pr&#il de alu"iniu =FD P&t #i c&"(inate diverse lFEi"i de pan&uri

ontarea fa&adei pe vertical'. Instalarea #aEadei pe verticalF se #ace prin te)nici

clasice de "&ntare Gi repre$intF cea "ai (unF s&luEie pentru c&nstrucEiile cu re!i" "are de HnFlEi"e Gi cu sarcinF e%ternF ridicatF

ontarea fa&adei pe seg$ente. FaEada din se!"ente per"ite #&r"area un&r

supra#eEe r&tun'ite Gi &#erF clFdirii & n&uF di"ensiune S&luEiile de #aEadF din se!"ente #acilitea$F un pr&ces de c&nstruire rapid Gi uG&r, c)iar Gi pentru cele "ai di#icile pr&iecte

Siste$ele de fa&ad' i"olat' .

Pan&urile de #aEadF i$&latF &#erF s&luEii unice pentru "a'&ritatea c&nceptel&r ar)itecturale "&derne Hn pr&iectarea c&ntrel&r c&"erciale, sp&rtive sau a clFdiril&r de u$ industrial FaEada i$&latF dF viaEF clFdiril&r dat&ritF caracteristicil&r te)nice Gi estetice de ulti"F &rF, asi!urLnd si!uranEF, pr&tecEie Gi re$istenEF Hn ti"p clFdiril&r Dat&ritF re$istenEei sale ridicate la #&c, a i$&laEiei #&nice Gi ter"ice e%celente, precu" Gi a caracteristicil&r i!ienice de&se(ite, pan&urile i$&lante p&t #i #&l&site cu succes Hn

"ediile cele "ai di#icile, cu" ar #i de e%e"plu Hn industria prelucrFrii ali"entel&r Gi Hn industria #ar"aceuticF

/vantaje: s&luEii c&"plete, ra#ina"ent est)etic, re$istenEF "are la #&c 3Hntre D. Gi 8C.
"in4, (unF i$&laEie ter"icF Gi #&nicF , dura(ilitate, re$istenEF la apF Gi etanGeitate la aer , inte!ritate din punct de vedere i!ienic , destinaEie "ulti#uncEi&nalF, "&ntare rapidF Gi si"plF

Materialul ideal pentru aplicatii in c&nstructiile "&derne

In ulti"ii D. de ani, c&nsu"ul de alu"iniu pentru aplicatii in activitatea de c&nstructii, atat in tara n&astra cat si la nivel internati&nal, pre$inta & de$v&ltare c&nstanta si c&ntinua, de vre"e ce spectrul utili$aril&r variate in care are aplicare a cun&scut & e%pansiune se"ni#icativa Asta$i, alu"iniul este cun&scut pentru utili$area in reali$area #atadel&r+c&rtine, a rul&uril&r e%teri&are si a alt&r pr&duse care isi !asesc aplicare, incepand de la vitrinele "a!a$inel&r pana la suprastructuri pentru centrele c&"erciale si stadi&ane sp&rtive Acest "aterial este utili$at de ase"enea la scara lar!a pentru !ea"urile e%teri&are si ac&perisuri, pentru pan&uri si pereti despartit&ri, pentru siste"e de incal$ire si ventilare, pentru cladiri pre#a(ricate, precu" si pentru sere si pentru curti interi&are Printre celelalte aplicatii raspandite in industria c&nstructiil&r se re!asesc si terasele, scarile, (alustradele Succesul acestui "aterial de "are i"p&rtanta in sect&rul de c&nstructii se dat&rea$a unui "are nu"ar de avanta'e, printre care se p&t "enti&na1

Pr&dusele de alu"iniu utili$ate in c&nstructii au & durata indelun!ata de viata, necesitand & "entenanta redusa+apr&ape ine%istenta Re$istenta ridicata a "aterialului in relatie cu !reutatea sca$uta per"ite ar)itectil&r sa satis#aca cerintele speci#icatiil&r speciale, reducand in paralel !reutatea la care sunt supuse ele"entele structurii Pr&dusele din alu"iniu destinate utili$arii in c&nstructii sunt reali$ate din alia'e 3c&ntin "ici cantitati, de pana la 8,,B, din alte ele"ente precu" "an!an, "a!ne$iu, siliciu4 care dispun de & dura(ilitate ridicata, sunt re$istente la c&nditiile te"p&rale, nu se c&r&dea$a si dispun de t&ate pr&prietatile l&r speci#ice pentru & peri&ada de ti"p indeplun!ata Materialul &#era in!ineril&r si ar)itectil&r & "are #le%i(ilitate pentru desi!n Pr&cesul de e%trudare 3pr&ducerea pr&#ilel&r4 &#era & varietate nes#arsita de #&r"e si tipuri de pr&#ile De ase"enea, alu"iniul p&ate sa #ie taiat, !aurit, cur(at, sudat, #ie in #a$a de c&nstructie, #ie in atelier Alu"iniul p&ate #i !alvani$at7an&di$at sau v&psit si, in #elul acesta, pe de & parte sa satis#aca cerintele dec&rative ale desi!nerului si, pe de alta parte, sa "areasca re$istenta #i$ica si structura sa antic&r&$iva, &#erind in plus & supra#ata us&r de curatat Este un (un c&nduct&r de caldura, lucru care in "ulte aplicatii p&ate deveni un de$anta' T&tusi, atunci cand este necesar, aceasta pr&prietate p&ate #i depasita

prin desi!nul p&trivit al pr&#ilului si prin utili$area sectiunil&r ter"&i$&lante, reali$ate din "ateriale speciale In acest #el, alu"iniul se p&ate utili$a la reali$area, spre e%e"plu, a #erestrel&r care dispun de un !rad inalt de ter"&i$&lare

De #apt, alu"iniul nu necesita "entenanta, in a#ara intretinerii &(isnuite, #apt care se traduce intr+un "are avanta' din punct de vedere al c&sturil&r, pe parcursul vietii pr&dusului

In a#ara de (ene#iciile dat&rate pr&prietatil&r caracteristice speciale, alu"iniul &#era de ase"enea, "ari avanta'e pentru "ediul inc&n'urat&r, printre care se nu"ara1

Pr&dusele din alu"iniu destinate c&nstructiil&r se p&t recicla in "&d c&"plet si in repetate randuri, ec&n&"isind ener!ie si resurse Desi alu"iniul p&ate sa #ie reciclat de repetate &ri,isi pastrea$a inaltele caracteristici calitative initiale Ast#el, de e%e"plu, c&"p&nentele unei #erestre se p&t recicla si se p&t pr&duce din n&u c&"p&nente pentru reali$area unei n&i #erestre sau, (ineinteles, pentru reali$area &ricarui alt pr&dus din alu"iniu

Atri(ute caracteristice pr&dusel&r din alu"iniu . Alu"iniul se caracteri$ea$a prin atri(ute si pr&prietati speciale care ii dau avanta'e c&"para(ile cu alte "ateriale si il #ac "aterialul ideal pentru "a'&ritatea aplicatiil&r in c&nstructii Printre aceste ele"ente speci#ice se nu"ara relatia dintre re$istenta si !reutate, si!uranta, re$istenta, #le%i(ilitatea in desi!n, pr&prietatile ter"&i$&lante, etc Mai detaliat1 Rap&rtul re$istenta+!reutate: 9al&area ridicata a rap&rtului dintre re$istenta alu"iniului si !reutatea sa repre$inta unul dintre cele "ai i"p&rtante avanta'e pentru utili$area in industria de c&nstructii Densitatea alu"iniului este 5,<, adica de trei &ri "ai "ica decat densitatea &telului Cu alia'ele p&trivite, se p&t atin!e li"itele tintite ale speci#icatiil&r "ecanice in #unctie de #iecare aplicatie in parte C&"p&nentele din alu"iniu &#era & inalta re$istenta si sta(ilitate, #iind c&"pati(ile in special pentru aplicatii precu" cadre pentru usi si #erestre Duritatea "aterialului asi!ura sta(ilitatea cadrel&r din alu"iniu in c&nditii de u$ura n&r"ale, in p&#ida #aptului ca sunt #&arte us&are Aceasta pr&prietate este utila in special in ca$ul cladiril&r inalte, unde este necesara sta(ilitatea #atadel&r, a #atadel&r+c&rtina si a #erestrel&r Fatadele din alu$iniu se bucura de o utili"are in continua crestere pentru acoperirea cladirilor Fatadele de acest tip &pti"i$ea$a in#atisarea e%teri&ara a cladiril&r si "aresc re$istenta l&r Inalta re$istenta a alu"iniului, in relatie cu !reutatea sa, este una dintre particularitatile care il #ac c&"pati(il cu aplicatiile utili$ate la ac&perirea cladiril&r In plus, !reutatea redusa per"ite prelucrarea us&ara in atelier, reducand ast#el c&sturile transp&rtului pr&dusel&r #inale Pan&urile reali$ate din #&i de alu"iniu, cu & !reutate de la 5 pana la D P!7"p, p&t #i transp&rtate us&r "anual, evitandu+se ast#el utili$area utila'el&r !rele de transp&rt

Pan&urile de alu"iniu, in a#ara avanta'ului pe care il c&n#era !reutatea "ica, au & re$istenta e!ala cu cea a alt&r "ateriale alternative Inalta re$istenta si !reutatea sca$uta au ca re$ultat un !rad redus de ?&(&seala? in punctele de spri'in Ast#el di"ensiunile structurii purtat&are se p&t reduce Acest avanta' are directa aplica(ilitate in ca$ul #atadel&r la cladirile inalte Siguranta: Alu"iniul satis#ace cerintele ar)itecturale pentru un "aterial puternic si si!ur De e%e"plu, alu"iniul ca "etal, nu arde si prin ur"are, in re!ula"entele de re$istenta la #&c, este clasi#icat drept "aterial inc&"(usti(il Alia'ele de alu"iniu se t&pesc la circa /,.QC 3& te"peratura care se atin!e dupa & "are durata de e%punere la #&c4 Acest c&"p&rta"ent insa este c&nsiderat de specialisti un avanta' Eta'ele cladiril&r de c&nstructii si pan&urile e%teri&are se c&nstruiesc din ce in ce "ai "ult din pan&uri din #&i su(tiri de alu"iniu, care p&t #i reali$ate ast#el incat sa se t&peasca in eventualitatea unui incendiu de "ari pr&p&rtii In acest #el, cladirea se desc)ide per"itand eli(erarea #u"ului si a caldurii, avand ca re$ultat reducerea te"peraturii in structura purtat&are si #acilitand t&t&data stin!erea incendiului Prin ur"are structura de spri'in p&ate #i salvata, evitandu+se rec&nstruirea cladirii de la inceput sau de"&larea ei c&"pleta T&t&data, in incendiu, pan&urile de alu"iniu nu e"it !a$e de ardere daunat&are Atunci cand este necesar un inalt !rad de si!uranta, sunt reali$ate cadre speciale din alu"iniu pentru #erestre si usi care asi!ura pr&tectia in ca$ de (&"(e, #&curi de ar"a sau e%pl&$ii In ast#el de situatii, desi !reutatea !ea"uril&r este #&arte ridicata, !reutatea t&tala a c&nstructiei ra"ane sca$uta, dat&rita utili$arii cadrel&r din alu"iniu si #acilitea$a ast#el #uncti&nalitatea l&r Flexibilitate in design: Pr&dusele din alu"iniu au & durata neli"itata de viata In 'urul n&stru intalni" nenu"arate d&ve$i ale dura(ilitatii "aterialului Ast#el de e%e"ple cun&scute sunt1 #&ile de alu"iniu utili$ate acu" "ai (ine de & suta de ani la (iserica San :i&acc)in& din R&"a, c&"p&nentele de alu"iniu de pe E"pire State din Ne@ R&r6 din 8SD, 3este pri"a cladire pentru care a #&st #&l&sit alu"iniu an&di$at4, sau statuia lui Er&s care de un sec&l se !aseste in "i'l&cul pietei PiccadillA Circus din L&ndra T&ate e%e"plele de "ai sus se a#la intr+& stare ui"it&are pana asta$i Alu"iniul nu a(s&ar(e u"e$eala, nu se u"#la, nu se stran!e, nu se #&liea$a, nu pre$inta i"(atranire, asa cu" se inta"pla cu "aterialele &r!anice si nu necesita pr&tectie #ata de ra$ele ultravi&lete In plus, alia'ele de alu"iniu 3care c&ntin "a!ne$iu, "an!an si siliciu4 i"(ina inalta re$istenta "ecanica si re$istenta e#icienta in #ata in#luentel&r te"p&rale si at"&s#erice, atat in "ediul industrial cat si in cel "arin Prin ur"are, pr&dusele de alu"iniu in industria de c&nstructii au & indelun!ata durata de viata si nu necesita intretinere in a#ara de & si"pla curatare "ai ales din "&tive estetice

In c&nditii de "ediu ne#av&ra(ile, "ai ales in re!iunile industriale, re$istenta alu"iniului la c&r&$iune este & calitate e%tre" de i"p&rtanta, care asi!ura & "are durata de viata in aplicatiile unde nu este us&r sa #ie inspectate di#eritele c&"p&nente dupa #inisarea cladirii Re$istenta #i$ica a alu"iniului la c&r&$iune se reali$e$a prin reali$area rapida la supra#ata acestuia a unui strat per"anent si sta(il de &%id natural, reali$andu+se ast#el neutrali$area "aterialului C)iar si in ca$ul $!arierii, stratul de &%id se re#ace i"ediat F&ile su(tiri de alu"iniu sunt utili$ate de ase"enea si pentru pr&te'area alt&r "ateriale de c&nstructii, precu" de e%e"plu pentru pan&urile ter"&i$&lante Pentru ca alu"iniul nu a(s&ar(e u"e$eala, aplicarea #&liil&r de alu"iniu asupra "aterialel&r i$&lante le pr&te'ea$a de patrunderea u"e$elii F&liile de alu"iniu su(tiri si us&are sau pan&urile sunt utili$ate de ase"enea si pentru ac&perisuri si pentru peretii cladiril&r industriale Alu"iniul se p&ate utili$a #ie an&di$at #ie v&psit Re$ultatul este & supra#ata placuta, care se p&ate curata cu usurinta cu apa calda si deter!enti neutri Fle%i(ilitate in desi!n: Alu"iniul &#era in!ineril&r si ar)itectil&r & "are #le%i(ilitate de desi!n La"inarea, de e%"plu, c&n#era p&si(ilitatea pr&ducerii unei "ari varietati de pr&#ile p&trivite pentru reali$area pr&dusel&r #inale Pan&urile p&t de ase"enea sa #ie pr&duse in #&r"a plata sau cur(ata si p&t #i utili$ate in reali$area tancuril&r, a (uncarel&r sau a turnuril&r de racire C&n#i!urarea l&r se p&ate reali$a de ase"enea in atelier sau a'ut&rul utila'el&r Alu"iniul p&ate #i taiat, per#&rat sau sudat, #ie in #a$a de pr&ductie, #ie in atelier M&delele c&"plicate care se p&t reali$e prin la"inare per"it desi!neril&r de #erestre sa inte!re$e diverse c&"p&nente, precu" (ala"ale, !arnituri, "ateriale pentru &pti"i$area ter"&i$&latiei, pan&uri de sticla, etc Aceasta capacitate, in c&"(inatie cu inalta re$istenta si !reutatea "ica, are ca re$ultat reali$area siste"el&r de #erestre cu inalte speci#icatii calitative Alu"iniul p&ate #i supus un&r pr&ceduri de prelucrare pentru ac&perirea cerintel&r dec&rative speciale ale aplicatiil&r Cele "ai raspandite "&dalitati de prelucrare a supra#etel&r alu"iniului sunt an&di$area si v&psirea Prelucrarea supra#etel&r &pti"i$ea$a re$istenta #i$ica a "aterialului la c&r&$iune si asi!ura & #&arte (una c&e$iune cu "etalul de (a$a E%ista & !a"a lar!a de cul&ri care p&t a'un!e la & lustruire de nivel inalt, "ediu sau '&s An&di$area presupune aplicarea unui c&l&rant sau nu, a unui strat su(tire de &%id, prin inte"ediul pr&cedurii de electr&li$a Supra#etele an&di$ate sunt dure si re$istente, re$istenta l&r depasind durata de viata anticipata a cladirii in care sunt utili$ate De ase"enea, &#era & "are re$istenta la c&r&$iune si, atunci cand supra#etele sunt netede, se curata cu usurinta Caracteristici ter"&i$&lante: Pr&dusele din alu"iniu c&ntri(uie decisiv la ec&n&"isirea de ener!ie, la calitatea si la si!uranta cladiril&r, atunci cand sunt utili$ate su( #&r"a de #&lii asupra "aterialel&r ter"&i$&lante La #el ca si "etalele, alu"iniul se incal$este us&r Cu t&ate acestea, in aplicatii precu" cadrele #erestrel&r, se p&t utili$a pr&#ile cu desi!n special care asi!ura

un inalt randa"ent ter"&i$&lant De e%e"plu, pr&#ilele ter"&i$&lante ale #erestrel&r actuale de alu"iniu sunt reali$ate din trei parti1 dintr+un pr&#il de alu"iniu interi&r si unul e%teri&r, intre care se intercalea$a un "aterial cu inalta re$istenta, inalta sta(ilitate in ti"p si un indice "are de ter"&i$&lare Acest "aterial inter"ediar 3p&lia"ida4 reduce trans#erul de caldura care are l&c din pricina indicelui ridicat de c&nducti(ilitate ter"ica al alu"iniului, "ics&rand pierderile de caldura si aparitia c&ncentratiil&r de vap&ri de apa 9eneficiile ecologice ale alu$iniului: !eciclarea. Fara ind&iala, alu"iniul este un pr&dus ec&l&!ic In a#ara de durata de viata speciala pe care & au pr&dusele din alu"iniu utili$ate in c&nstructii, dupa inc)eierea ciclului de viata, p&t #i #ie re#&l&site #ie reciclate, #ara a+si pierde niciuna din pr&prietatile calitative Utili$area alu"iniului reciclat &#era de ase"enea i"p&rtante (ene#icii ener!etice Pr&ducerea alu"iniului prin reciclare necesita d&ar ,B din ener!ia necesara pentru pr&ducerea "etalului electr&litic Ast#el, alu"iniul in l&c sa c&ntri(uie la crearea de deseuri, p&ate #i reciclat pentru a se pr&duce din el pr&duse n&i pentru c&nstructii In !eneral, alu"iniul se reciclea$a in cantitati "ai "ari decat celelalte "ateriale Cu structura p&trivita, este p&si(il sa se recicle$e t&ate pr&dusele din alu"iniu utili$ate pentru c&nstructii si e%ista "ulte "&tive care c&ntri(uie la aceasta In pri"ul rand, e%ista & cantitate destul de "are de re$iduri de alu"iniu disp&ni(ile In al d&ilea rand, pretul ridicat ale re$iduril&r c&ntri(uie decisiv la reducerea c&sturil&r de de"&lare In #inal, e%ista 6n&@+)&@+ul necesar pentru c&lectarea si e%pl&atarea re$iduuril&r care se de$v&lta c&ntinuu Asta$i, circa *.B din alu"iniul utili$at la nivel internati&nal pr&vine din reciclare T&tusi, aceasta nu reda i"a!inea reala a !radului de reciclare care p&ate #i atins, de vre"e ce re$istenta #i$ica a ele"entel&r de alu"iniu inc&p&rate in cladiri #ace "aterialul indisp&ni(il pentru reciclare ti"p de "ulti ani de la data aplicarii lui >alanta ener!etica. Daca &(serva" ciclul de viata c&"plet, de la pr&ducerea pri"ului "aterial pana la reciclarea "aterialel&r #&l&site, pr&dusele de alu"iniu care se #&l&sesc in c&nstructii si in !eneral in activitatea de c&nstructii pre$inta (ene#icii i"p&rtante din punctul de vedere al ec&n&"isirii de ener!ie si al resursel&r Studii reali$ate asupra di#eritel&r pr&duse de"&nstrea$a #aptul ca (ene#iciile ener!etice si de "ediu deter"inate de utili$area pr&dusel&r din alu"iniu sunt decisive :reutatea "ica a alu"iniului are ca re$ultat ec&n&"isirea de ener!ie pe parcursul pr&cesului de prelucrare "ecanica, transp&rt si "anevrare Utili$area pr&dusel&r din alu"iniu necesita structuri "ai us&are pentru c&nstruirea cladiril&r Pr&#ilele din alu"iniu p&t #i reali$ate cu un desi!n care sa necesite & prelucrare "ecanica redusa, deter"inand c&nsu"ul redus de ener!ie Re$istenta antic&r&$iva a "aterialului reduce

necesitatile de intretinere si prelun!este durata de viata a pr&dusel&r Pr&prietatile re#lectante ale "aterialului &#era i"p&rtante avanta'e ter"&i$&lante 0a$ele de placare. La"elele de placare, &#erF di#erite "et&de de reali$are a un&r #aEade ar"&ni&ase, i"presi&nante Gi "&derne 9arietatea de #&r"e per"ite reali$area un&r supra#eEe verticale Gi &ri$&ntale cu un aspect interesant Gi sc&t Hn evidenEF #aEadele Ele"entele de prindere ascunse sau vi$i(ile, Hn #uncEie de "&delul la"elei, c&n#erF caracteristici vi$uale adiEi&nale pentru supra#aEF R&sturile verticale dintre la"ele, precu" Gi capetele sunt #inisate cu ele"ente de rac&rd speciale Anu"ite "&dele per"it c&"(inarea un&r d&uF tipuri separate de la"ele 3Hnclinate la *, de !rade4 pentru reali$area la"elel&r de c&lEuri pentru c&lEurile e%terne Gi interne Pentru a &#eri "ai "ulte p&si(ilitFEi pentru ar)itectura #aEadei, la"elele sunt disp&ni(ile Hntr+& paleta lar!F de cul&ri de HnaltF calitate, di"ensiuni #le%i(ile de livrare, cu livrare rapidF Gi "ateriale precu" &Eelul, alu"iniul Gi C&r+Ten re$istent la inte"perii, ce e%tind !a"a de alternative T&ate "aterialele sunt recicla(ile Siste"ul de la"ele &#erF & instalare rapidF Gi uG&arF cu #aEade c&"plet #inisate Gi c&"pletate cu acces&rii

2n constructiile $oderne otelul apare ca un $od de expresie.

Odata cu sc)i"(arile s&ciale si ec&n&"ice, cu de$v&ltarea "aril&r &rase si a industriil&r, s+au cautat n&i s&lutii ar)itecturale Desi!nul &rasel&r nu "ai putea #i acelasi ca atunci cand spatiul per"itea ca #iecare #a"ilie sa l&cuiasca intr+& casa independenta Asa au aparut, cladirile pe verticala, c&l&sii de (et&n si #ier Mai tar$iu, nev&ia de #uncti&nalitate, dar si cea estetica, au dus la aparitia cladirilor din sticla si structuri metalice Stilul ar)itectural "&dern a ev&luat spre si"plitate, eli"inand &rna"entele Aceasta este redata stilistic prin preci$ia #&r"el&r !e&"etrice, prin structurile neac&perite sau transparente, prin vi$i(ilitatea instalatiil&r, t&ate invaluite intr+& n&ta te)n&l&!ica Otelul si sticla sunt & as&ciere ele!anta in c&nstructia cladiril&r "&derne Peretii de sticla si &tel sunt #&l&siti adesea in atriu"urile si )&lurile caldiril&r "ari pentru ca asi!ura transparenta, & lu"in&$itate "are si dau sen$atia de desc)idere De ase"enea, #&l&sind structuri metalice de otel, p&t #i create cladiri cu #&r"e nec&nventi&nale, cu ac&perisuri cur(ate si un!)iuri line Caracterisiticile otelului: Otelul este un alia' #&l&sit in c&nstructii pentru ca are & durata de viata "are si nu necesita inl&cuire Spre de&se(ire de alte "ateriale, are & !reutate redusa, iar cladirile

cu structuri metalice sunt "ai us&r de c&nstruit, lucrarile avand un ti"p redus de e%ecutie Otelul este un "aterial care p&ate #i us&r "&delat, dar are si & re$istenta sp&rita Constructiile din otel sunt pre#erate in tarile cu risc seis"ic pentru ca se c&"p&rta #&arte (ine in ca$ul unui cutre"ur In plus, &telul nu isi sc)i"(a di"ensiunea in #unctie de variatiile te"peraturii si nu arde O alta caracteristica ce il #ace un "aterial "&dern este p&si(ilitatea de a #i 8..B reciclat El inl&cuieste cu succes le"nul si salvea$a c&pacii de la taiere De e%"plu, & c&nstructie pe structuri de le"n cu & supra#ata "edie de 8.. "p 3PJE4 #&l&seste cca *.+*, "D de c)erestea Constructiile de otel sunt, de ase"enea, renta(ile si ca pret Otelul p&ate #i #&l&sit in c&nstructia cladiril&r industriale, a p&duril&r si c)iar a (isericil&r Printre cele "ai #ai"&ase c&nstructii din &tel se nu"ara Turnul Ei##el, Ialt DisneA C&ncert =all din L&s An!eles si >r&&6lAn >rid!e Otelul este #&l&sit in c&nstructiile industriale si c&"erciale, dar p&ate #i inte!rat si in c&nstructia de case Este un "aterial ie#tin si "&dern

Finisajele exterioare sunt cartea de vi$ita a &ricarei c&nstructii care se respecta, indi#erent de "aterialul #&l&sit Este i"p&rtant insa de stiut ca anu"ite "ateriale, cu" este de e%e"plu piatra stratificata decorativa, este e%tre" de sensi(ila si se p&ate deteri&ra #&arte us&r in ti"p sau din cau$a inte"periil&r #iatra statificata este indicata pentru a pune in val&are $&nele de interes Acest "aterial este sensi(il la inte"perii si di#icil de "&ntat, p&ate #i ac)i$iti&nata atat de la distri(uit&rii speciali$ati din intre!a tara cat si direct de la carierele de piatra din Sud+Estul tarii Din cau$a #aptului ca este un "aterial sensi(il, are nev&ie de "ulta atentie atunci cand a #&st "&ntata, dar si de un ade$iv special care sa ii "areasca durata de viata Marele "inus al #atadei din piatra este c&stul in care este inclus nu d&ar pretul de ac)i$itie, dar si cel al transp&rtului si al "an&perei, care tre(uie #acuta de pr&#esi&nisti Dat&rita pretului ridicat, piatra este #&l&sita dese&ri d&ar pentru unele p&rtiuni ale #atadei, ca ele"ent dec&rativ de accent, cu" ar #i in $&na de s&clu, la c&lturile cladiril&r sau in 'urul #erestrel&r si usil&r 9estea (una este ca #atadele din piatra necesita c&sturi "ini"e de intretinere intrucat nu tre(uie lacuita sau v&psita, curatarea #iind reali$ata cu apa su( presiune

Stud Ar) P&t&rac D&ina+:a(riela 3An I, se" >4