10 1. Tipuri de motoare asincrone 1.

1 Motoare normale (condiii generale): - altitudine maxim - 1000 m; - temperatura maxim 40C ; - umiditatea relativ ( 65 15) % la 20C (mediu temperat); - lipsa vaporilor de ap, aci i etc. !i a pra"ului a#ra iv sau metalic. Motoare asincron normale cu rotor $n scurtcircuit %e construiesc pentru P = 0,8100[ KW ], U 500[V ], n0 = 750 3000[ rot / min ] $n ece ga#arite dimensionale, cu tlpi de "ixare sau cu "lan!. %im#oli area motoarelor cu rotorul de tip colivie este de "orma: &%'-( ( ( -%,M,)(, $n care: & - asincron; % - cu rotor $n scurtcircuit; ' - construcie $nc*is; ( ( ( - un numr de dou sau trei ci"re care indic distana de la axa ar#orelui la supra"aa de a!e are a tlpilor; %,M,) - lungimea rotorului ma!inii (% - scurt; M - mediu; ) - lung.); ( - numrul de poli (sau lungimea $n consol a ar#orelui + numrul de poli). %im#oli area motoarelor cu rotorul #o#inat este de "orma: &,'-( ( ( -%,M,)(, unde , semni"ic un rotor "a ic. 1,- Motoare asincrone speciale .intre motoarele asincrone speciale mai rsp/ndite sunt: motoarele asincrone mono"a ate !i motoarele asincrone du#le. a. Motoarele asincrone mono"a ate - au o $n"!urare statoric mono"a at, ast"el $nc/t nu mai apare un c/mp magnetic $nv/rtitor re ult/nd di"iculti la pornire ($n alegerea sensului de rotaie).

Motoare asincrone mono"a ate cu spir $n scurtcircuit

0entru determinarea sensului de rotaie se poate proceda prin mai multe metode, !i anume: - prin imprimarea unui impuls exterior de rotaie al rotorului $n sensul dorit; - pornire cu "a auxiliar !i condensator de pornire;

11 - cu spir $n scurtcircuit (sau cu #o#ina2 de ecranare). )a motoarele cu spir $n scurtcircuit ("ig.13), pe statorul (1) pe l/ng $n"!urarea o#i!nuit (4) care se leag la reea, pe "iecare pol exist o spir $n scurtcircuit (1) $n care se induce o tensiune electromotoare ce determin un curent mare care creea un "lux rotit cu 90 "a de cel principal , cre/nd un pol aparent, !i care pune $n mi!care rotorul (-) la pornire $nspre polul aparent. &ceste motoare au moment de pornire M p mic. #. Motoarele asincrone du#le - asigur o turaie de sincronism de 5000 [ rot / min ] . 6xist dou variante: -cu rotoare concentrice; -cu rotoare coaxiale. Mai rsp/ndit este prima variant. 6a are dou rotoare: un rotor central tip colivie; un rotor intermediar prev ut la interior cu un #o#ina2 ca cel statoric, iar la exterior cu o colivie $n scurtcircuit. %tatorul are $n"!urri normale. 7ele dou rotoare se rotesc "iecare

cu 1000 rot+min, ast"el $nc/t turaia rotorului central este du#l (5000 rot+min). Motoare de curent alternativ cu turaie regla#il %unt motoare de curent alternativ cu rotorul #o#inat, cu colector. &vanta2e: - reglarea turaiei $n limite largi, cu aparatur simpl, !i su# sarcin; - cuplu mare de pornire; - caracteristic rigid, mai ales la turaii ridicate .e avanta2e: - construcie mai complicat; - pre ena colectorului 8 dispo itiv cu u uri mari !i care generea para ii electromagnetici; - elasticitate mare a caracteristicii la turaii mici. 1.1 Motoare de curent alternativ mono"a ate cu colector 7onstructiv se aseamn cu cele de curent continuu, av/nd un stator cu $n"!urare de excitaie !i un rotor (indus) #o#inat cu $n"!urrile legate la un colector alimentat de la reeaua de curent alternativ. 6l poate "i alimentat !i $n curent continuu, de aceea mai este numit !i motor universal. 9n"!urarea inductorului este $nseriat cu cea a indusului, deci sc*im#area sensului de rotaie se "ace prin sc*im#area sensului curentului $n una din cele dou $n"!urri. :eglarea turaiei se reali ea prin reglarea curentului, "iind pre"erat reglarea curentului $n indus (se o#ine o mai #un sta#ilitate turaiei la valori reduse). 9n "uncie de modul de reglare a turaiei, aceste motoare pot "i de trei "eluri: 1 - cu reglare comun, - - cu reglare in indus,

11 - motoare cu repulsie. 7aracteristici: &ceste motoare reali ea turaii mari !i "oarte mari (p/n la 40.000 [ rot / min ] ). .e asemenea, ele reali ea momente de pornire mari, M p = 2,5M n , $n condiiile unui curent de pornire mic, I p < 3I n . 1.4 Motoare de curent alternativ tri"a ate cu colector cu alimentare $n rotor (%c*rage) :otorul (indusul) are dou $n"!urri separate pe "iecare "a : prima, dispus la #a a crestturilor, constituie primarul unui trans"ormator rotativ $n alimentat de la reea prin trei inele colectoare; $n"!urarea secundar, dispus peste primar, este, o $n"!urare cu pri e multiple cu capetele legate la lamele unui colector. Tensiunea indus $n $n"!urarea secundar este culeas la dou seturi de perii & !i ; !i aplicat la $n"!urarea statoric tri"a at. 0eriile au po iia ung*iular regla#il, ast"el c tensiunea <, de "recven relativ "- este regla#il. &par dou situaii: - ung*iul po itiv 8 se o#ine rotire $ntr-un sens, cu turaie suprasincron "a de < r; - ung*iul = 0 (periile & !i ; se a"l pe aceea!i lamel) - motor asincron cu $n"!urarea indusului (stator) $n scurtcircuit (alunecarea depinde de re istena $n"!urrii statorice); - ung*iul negativ 8 re ult rotire $n sens invers. 0entru 81=00 > ? 1800 vom avea turaia 8 n > n0 ?, nmax cu nmax @ -n0. 0entru reducerea solicitrilor se limitea turaia la intervalul 0,5 n0 n 1,5 n0 .

Motor %c*rage

11 &vanta2e: - curentul a#sor#it este proporional cu cuplul; - caracteristica rigid, ca a motorului de curent continuu cu excitaie derivaie la reglarea "luxului de excitaie e ; - cuplu mare de pornire, M p = ( 2 2,5) M n , la curent mic de pornire I p < 2,5 I n , "iind posi#il pornirea direct p/n la puterea P = 60[ KW ] ; - raport de reglare a turaiei p/n la 10 : 1 (c*iar 50 : 1 la puteri mici); - sunt economice $n exploatare. .e avanta2e: - sunt scumpe; - au timp de pornire mare. 1.A Motoare de curent alternativ tri"a at cu colector cu alimentare $n stator (Binter 6ic*#erg) %tatorul (inductorul) - are $n"!urri tri"a ate ca la motorul asincron o#i!nuit !i este alimentat de la reea. :otorul 8 (indusul) este con"ecionat din tole av/nd $n"!urrile legate la un colector

cu trei perii colectoare dispuse la 120. 0eriile se leag la cursoarele unui trans"ormator de regla2 Tr (cu pri e mediane la secundar).

Motor Binter - 6ic*#erg

14 %tatorul produce un c/mp magnetic $nv/rtitor cu turaia n0 = p , care induce $n rotor o tensiune U 20 de "recven f 2 = f 1 s , care se $nsumea vectorial cu tensiunea <r aplicat prin trans"ormator, re ult/nd un curent !i cuplul corespun tor. %e disting trei situaii: -dac cursorul Tr este la ero, U r = 0 !i motorul lucrea ca un motor asincron cu rotorul $n scurtcircuit; -dac cursorul este sus, U r = U r max !i $n "a cu U 1 , deci $n anti"a cu U 20 re ult/nd un curent mic !i un cuplu mic, deci turaie mic; motorul "uncionea asemntor cu motorul asincron cu re istene $n circuit rotoric; U r _ max , opus ca "a cu U 1 !i $n "a cu U 2 , cu care se adun; -cursorul 2os , U r = re ult curent mare, cuplu mare, turaie mare suprasincron. .omeniul de regla2 este 50 % din n0 , deci raportul de reglare Rn = 3 : 1 , cu randamente mari la turaii n > n0 !i randamente mai mici pentru turaii n < n0 . %e poate o#ine c*iar n = 0 . %e construiesc pentru puteri mari (?100 CB) !i n0 @ 1A00 rot + min, cu porniri !i inversri "recvente. - &r#orele electric &r#orele electric este un grup de ma!ini electrice interconectate, $n vederea sincroni rii a dou mi!cri reali ate la distan, "r utili area unor legturi mecanice. %c*ema 1 8 ar#ore electric reali at cu patru ma!ini electrice; cea mai general sc*em cuprinde patru ma!ini, dup cum urmea .
60 f

m1 , m2 = motor asincron cu rotor tip colivie m3 , m4 =motor asincron cu rotorul #o#inat cu $n"!urrile legate $n opo iie !i identice. .ac: n1 = n2 ("uncionare sincron), tensiunile electromotoare E 3 !i E 4 induse $n rotoarele lui m3 !i m 4 sunt egale !i opuse, deci curenii rotorici sunt nuli.

&r#ore electric cu patru ma!ini; diagrama vectorial a tensiunilor !i curenilor

1A .ac: n2 < n1 , tensiunile electromotoare E 3 !i E 4 nu mai sunt $n anti"a ("ig.4-), re ult 6 0 !i I = I 3 + I 4 %e o#serv c I 3 este $n "a cu E 3, dar I 4 este $n anti"a cu E 4 , deci m3 va lucra ca generator, iar m 4 va lucra ca motor, acceler/nd mi!carea n 2 , p/n ce din nou se o#ine egalitatea n1 = n2 . &ceast variant se "olose!te atunci c/nd puterile la cele dou mi!cri sunt aproximativ egale !i mari. .ac un motor acionea un lan cinematic principal !i altul un lan cinematic auxiliar, cu N p >> N a , se poate "olosi un ar#ore electric cu 1 ma!ini.

&r#ore electric cu trei ma!ini

%c*ema - 8 ar#ore electric cu trei ma!ini electrice. 0entru a avea n 2 0 , este necesar ca m3 s "ie alimentat $n rotor permanent de tensiune electromotoare indus $n rotorul lui m2 , deci cele dou mi!cri nu sunt strict sincrone, ci $ntotdeauna exist un desincronism, care se menine $ns aproximativ constant. 9n consecin, $ntotdeauna vom avea n2 < n1 .

15 %c*ema 1: ar#ore electric cu dou ma!ini electrice %e "olose!te pentru vite e reduse !i puteri mici (: 1-1reostate pentru ec*ili#rare). 9n acest ca am#ele motoare tre#uie s "ie cu rotorul #o#inat. .e avanta2ele ar#orelui electric: - cost !i ga#arit ridicat; - necesitatea introducerii unor reductoare $ntre motor !i organul de execuie, $n scopul cre!terii cuplului mecanic !i al reducerii turaiei la lanul cinematic; aceasta, deoarece la turaii mari ale motoarelor sincroni area este mai #un. 1. Motoare de curent continuu %unt "ormate dintr-un stator sau inductor, care poart #o#inele de excitaie !i un rotor sau indus av/nd $n"!urrile legate la un colector cu perii !i alimentate de la o surs de curent continu.

&r#ore electric cu dou ma!ini

13 .up modul de alimentare a inductorului se deose#esc patru tipuri de motoare de curent continuu: a - cu excitaie serie
I = Ir = Ie = f ( M )

0re int o caracteristic mecanic "oarte elastic !i neliniar. 7a urmare a egalitii dintre curentul de indus !i cel de excitaie, "luxul magnetic este dependent de mrimea cuplului !i ast"el, cur#a caracteristic este puternic c toare. Du pot "i "olosite $n ca ul ma!inilor-unelte; domeniul clasic de utili are este cel $n care sunt necesare cupluri mari de pornire: ma!ini de ridicat, de transportat etc.

Motor cu excitaia serie; caracteristica mecanic

Motor cu excitaia derivaie; caracteristica mecanic

# - cu excitaia derivaie
I = Ir + Ie I e = ct . e = ct .

1= &ceste ma!ini pre int o caracteristic natural (c n) rigid !i aproximativ liniar. 6xplicaia const $n "aptul c curentul de excitaie este parial independent de cel din indus, "luxul rm/ne !i el oarecum constant !i ast"el cuplul de voltat rm/ne la r/ndul lui constant. 9n realitate ins, ca urmare a cderilor de tensiune pe surs, proporionale cu $ncrcarea mecanic, tensiunea aplicat pe $n"!urarea de excitaie are o oarecare variaie !i ast"el !i cuplul de voltat varia odat cu variaia sarcinii, $ns $ntr-o msur cu mul mai mic dec/t la motoarele serie.

Motor cu excitaie separat

1F c - cu excitaie separat 'a 8 regla#il 'e, - regla#ile 0re int o caracteristic natural rigid, cu posi#iliti largi de reglare a turaiei.

Motor cu excitaie mixt

7a urmare a independenei totale a curentului de excitaie !i deci a "luxului e, cuplul de voltat rm/ne constant !i ast"el cderile de turaie nu se sc*im#; alt"el spus, $n orice punct de pe caracteristica mecanic, de ast data liniar, cderea de turaie este mic !i aceea!i. &cest comportament este cu at/t mai evident cu c/t puterea motorului este mai mare deoarece re istena electric a indusului mai mic, !i ast"el panta caracteristicii este mic. .in aceste motive, un asemenea tip de motor este recomandat $n ca ul ma!inilorunelte de dimensiuni mari. 9n ca ul ma!inilor de putere mai mic, se "olosesc motoare cu excitaia reali at de magnei permaneni. 9n aceast situaie reglarea turaiei este re ona#il s se "ac prin reglarea tensiunii de indus. d - cu excitaie mixt ' @ 'a E 'ep !i 'a @ 'es Motorul dispune de dou "luxuri de excitaie: serie - s, !i paralel - p, cu posi#iliti de reglare independent. 7ele dou "luxuri pot s se adune sau s se scad, ast"el c "a de caracteristica (1) corespun toare motorului cu excitaie derivaie, pot s apar urmtoarele ca uri:

40 - dac "luxurile celor dou $n"!urri se $nsumea alge#ric, re ult carac-teristica (-) neliniar !i cu o dependen pronunat a turaiei cu momentul (caracteristic elastic); - dac "luxurile se scad, se o#ine o caracteristic rigid (1), sau c*iar o caracteristic de tipul (4) care este $ns insta#il. 9n acionarea instalaiilor industriale, cele mai rsp/ndite sunt motoarele de curent continuu cu excitaie derivaie.