Arta conversaiei n afaceri

Nu mai suntem de mult n faza de pionierat a afacerilor, n care era suficient s ai fler, intuiie i noroc pentru a ajunge un businessman de succes. Un John D. oc!effeler, ursuz, retras, anti"social ar fi de neimaginat n timpurile noastre. #ai mult dec$t orice, acum conteaz relaiile interumane, felul n care tii cum s te compori n societate i mai ales s pori o discuie. %entru ca afacerile incep de cele mai multe ori de la o intalnire intre doi oameni. %entru ca eticheta in afaceri &a formeaza acel 'brand a(areness) personal care face ca purtarea &oastra sa fie putin altfel decat a celor din jur, ce&a care"i face pe parteneri sa &a sune sau sa &a intalneasca cu placere, sa &a caute compania. *mul modern nu trebuie sa aleaga intre a se purta manierat si a se purta oricum, ci este dator sa in&ete sa faca un standard de comportament cotidian din principiile elegantei in purtari, caci acestea sunt un ade&arat catalizator in relatiile de afaceri, ele il ajuta sa adune in jurul sau alti oameni de succes. Reguli pentru reuita conversaiei %ericolul care amenin+ orice adunare, n jurul mesei familiale ca i la cea mai select+ recepie, este plictiseala. emediul cel mai sigur mpotri&a ei este con&ersaia. ,are este secretul con&ersaiei- ./ist+ o reet+ perfect pus+ la punct ce asigur+ reuita n toate situaiile- Nu, din p+cate0 Nu poi p+trunde dintr"o dat+ n acest domeniu care d+ ocazia unora s+"i desf+oare pe deplin puterea de seducie, iar altora s+ comit+ gaf+ dup+ gaf+. 1ntre ariditatea plictiselii i pericolul ridiculului, trebuie s+ urm+m un drum ale c+rui principale etape sunt tactul, discreia, atenia, nsufleirea, umorul, cultura, politeea i sinceritatea. 2par aici, ca n aproape toate manifest+rile &ieii n comun, cel puin dou+ atitudini greite. ./ist+ unele persoane foarte sigure pe ele, care polarizeaz+ con&ersaia, mb+tndu"se cu propriile lor cu&inte, &orbind f+r+ ncetare i interzicndu"le celorlali orice participare la discuie. 3a cealalt+ e/trem+ se situeaz+ t+cuii, timizii, cei c+rora le e o fric+ teribil+ s+ nu greeasc+ sau s+"i spun+ &reo p+rere4 adepii &enicului )2&ei dreptate5 sau ai mai noului ),orect05. 2jungem astfel la situaia pe care o enuna un umorist6 )1n orice con&ersaie, sunt dou+ feluri de indi&izi6 pis+logii i &ictimele.5 2rta con&ersaiei nu se n&a+ ca formulele matematice. .a este dobndit+ mai degrab+ ca o limb+ str+in+, respectnd anumite reguli i e/ersnd"o la nesfrit. 7oi da n continuare cte&a dintre aceste reguli, dar numai dumnea&oastr+ suntei n m+sur+ s+ hot+ri dac+ ele &+ ajut+ s+ &+ comportai agreabil ntr"o societate. Invitm numai medici ? 8

Nici o con&ersaie general+ ntre zece sau dou+sprezece persoane nu se poate prelungi mult+ &reme. De aceea, o gazd+ trebuie s+"i grupeze musafirii dup+ anumite criterii. 3a acest lucru trebuie s+ ne gndim nc+ din momentul n care facem in&itaiile. 7ei constata c+ cele mai reuite reuniuni sunt acelea n care in&itaii au aceeai profesie sau acelai hobb9. Dac+ sunt medici &or aborda, f+r+ ndoial+, subiecte de interes comun, adic+ medicale. De asemenea, dac+ in&it+m numai profesori i, mai mult, acetia sunt colegi la aceeai coal+, discuia se &a n&rti n jurul meseriei ce le acapareaz+ toate gndurile. :+ ne imagin+m c+ din greeal+ ; c+ci este o greeal+ ; am in&itat i un cuplu de ingineri sau doi oameni de afaceri. 1n mod cert, acetia se &or simi izolai i se &or plictisi de moarte. Dup+ o or+ sau dou+, &or in&enta un moti& ca s+ plece. ,u siguran+ c+ nu"i intereseaz+ nici cancanurile din cancelarie i nici profila/ia cancerului, de e/emplu, care au fost discutate cu aprindere toat+ seara. Musafiri de diverse profesii Dar &iaa social+ ne pune n situaia s+ a&em i relaii cu oameni din diferite domenii de acti&itate, cu di&erse preocup+ri. De aceea, de multe ori, suntem gazde ale unor petreceri n care asistena este eterogen+. *bligaia noastr+ este s+"i antren+m pe cei prezeni n discuii pl+cute, accesibile tuturor. :+ nu &i se par+ o e/agerare, dar rolul nostru, cnd suntem gazde, nu este departe de acela al unui regizor. :ubiectele profesionale nu trebuie s+ acapareze con&ersaia, pentru c+ scopui ei este altul ; acela de a afla lucruri noi, de interes general. De aceea &om a&ea grij+ s+ nu grup+m la mas+ persoane care au aceeai meserie. ,on&ersaia poate foarte bine s+ nceap+ cu relatarea unui fapt di&ers i s+ ajung+ la consideraii generale asupra eternelor probleme ale &ieii. Dialogul surzilor .ste foarte bine s+ respeci opinia celuilalt, chiar dac+ difer+ de a ta, deoarece s"ar putea s+ fie ntemeiat+. 2sta nu nseamn+ s+ renuni automat la propria"i opinie i nici s" o consideri minor+. :ubiectul poate r+mne deschis, iar dialogul unica modalitate de a"l elucida, cu condiia s+ nu de&in+ un dialog al surzilor. Nimic nu te mpiedic+ s+"i susii idea n cadrul discuiei. Dar f+"o f+r+ a"i jigni interlocutorul. :+ e&it+m inter&eniile categorice de genul )2iurea05, )Nici &orb+05, )7+ nelai5 sau ),e prostie05. .le sunt o do&ad+ a lipsei de educaie i pot bloca iremediabil con&ersaia. Dai"i i celuilalt posibilitatea s+ inter&in+. .ste mai potri&it s+ spunei6 )<ertai"m+, domnule, dar asupra p+rerii dumnea&oastr+ se mai poate discuta.5 1n orice caz, s+ nu ne ntrerupem interlocutorul. ,el care o face nu este mai puin &ino&at dect cel care &orbete tot timpul. Cine ne sunt interlocutorii? :+ fim ateni i cu cine st+m de &orb+. :+ nu discut+m cu oricine, f+r+ discern+m$nt, anumite subiecte, deoarece risc+m ca sp+l+toreasa noastr+, o femeie foarte cumsecade de altfel, s+ umple trgul cu necazurile noastre0

Dac+ se ntmpl+ s+ ne afl+m ntr"o societate alc+tuit+ din persoane cu un ni&el mai nalt de preg+tire dect al nostru, prudent este s+ nu deschidem gura4 cel puin nu risc+m s+ ne facem de rs0 2m asistat cnd&a la urm+toare ntmplare amuzant+6 ntr"un grup de intelectuali ce se plngeau de lipsa de spaiu din apartamentele de bloc, nimerise o tn+r+ mai puin colit+, care s"a simit n drept s+ inter&in+6 )Da, a&ei dreptate, i la noi e nghesuial+ n buc+t+rie, unul intr+, altul iese ; e pur i simplu, cum s+ &+ spun> un trafic de influen05 ?n+ra, copleit+ de discuia ele&at+ ce a&usese loc pn+ atunci, a g+sit prilejul s+ plaseze un )radical5, cum spune omul simplu. Complimentele #icile complimente ntrein con&ersaia, aa cum micile cadouri ntrein prieteniile. Nu este o ipocrizie s+"i faci un compliment st+pnei casei asupra gustului bun de mnc+rii, chiar dac+ nu a g+tit"o ea. Dar s+"i spui unei femei de aizeci de ani c+ ai luat"o drept fiica ei nu este un compliment, ci o impolitee. ?ot att de nepotri&it ar fi s+"i spui gazdei6 )#inunat acest porelan. ,red c+ &"a costat destul de mult05 A ceri complimente. 2 face complimente e/agerate este o lips+ de tact, dar a cere s+ i se fac+ este o do&ad+ de prostie. 1ntlnim deseori persoane a&ide de complimente, c+rora e/presia englezeasc+ to fish for compliments @a ceri complimenteA li se potri&ete foarte bine. ,um s+ reacion+m- %ur i simplu &om e&ita cu abilitate s+ le acord+m, e&it$nd astfel s+ fim caraghioi la rndul nostru. ,el a&id de complimente &a deschide discuia pe o tem+ care"l a&antajeaz+. Neintrnd noi n )joc5, discuia &a de&eni monolog i prietenul nostru &a sfri prin a se l+uda singur. ./ist+ n fiecare dintre noi tendina de a ne autocaracteriza. 2desea auzim persoane care se simt datoare s+ spun+6 )eu sunt un om foarte corect54 )eu sunt foarte cinstit i discret54 )eu sunt foarte punctual54 )eu sunt foarte bun n meseria mea.5 Dorind s+ ne ofere imaginea total+ a )personalit+ii5 lor, o completeaz+ cu ceea ce ei &or numi )cusururi56 )Dar am i defecte6 sunt prea bun, prea nai&5 etc. Unii se laud+ singuri, negnd c+ o fac6 )Nu c+ m+ laud, dar m+ mbrac foarte bine>5 <nsuportabile fiine0 :+"i l+s+m pe ceilali s+ ne aprecieze ; dup+ fapte, i nu dup+ )sugestiile5 noastre. 2ceast+ categorie de oameni ce in s+ se prezinte singuri nu obin ncrederea celor din jur4 dimpotri&+, ei trezesc suspiciunea.

Percepia vizual i auditiv

1n timpul unei con&ersaii receptm senzaii auditi&e i &izuale ; cel care &orbete se afl n &izorul nostru. De aceea nu sunt lipsite de importan mbrcmintea, frizura, mimica, gesturile, inuta. %ornind de la &estimentaie i de la felul su de a fi, ne facem prima impresie despre un om, buna sau proast. ?otui pe om l caracterizeaz, ntr"o msura mai mare, felul n care con&erseaz, bogia &ocabularului, tonul adec&at situaiei, ntr"un cu&$nt cultura e/primrii. %ro&erbul polonez 'Dup &orb se &ede bine ce se nt$mpl n cap5 red foarte bine acest lucru.

%riceperea de a &orbi frumos i logic contribuie, fr ndoial, la obinerea de succese n plan profesional, dar i social i economic. Un factor important n desfurarea con&ersaiei l constituie i legtura dintre partenerii care discut, ntreinut cu ajutorul senzaiilor &izuale i auditi&e, de aceea oamenii care discut stau cu faa unul spre cellalt. ./presia feei spune multe despre un om, ea reflect strile lui psihice, arat cum percepe interlocutorul coninutul transmis, dac l intereseaz sau nu con&ersaia. De ambele pri trebuie s se resimt dorina de a se stabili legtura. %ersoanele care discut i e/pun prerile, ofer e/plicaii suplimentare, alimenteaz con&ersaia. <ndiferena i rspunsurile 'n doi peri5 anuleaz posibilitatea nchegrii unei con&ersaii interesante i dinamice.

Calitatea vocii (timbrul i tonul vocii)

?imbrul &ocii e/prim temperamentul i caracterul nostru, dar i cultura personal. 3a r$ndul lui tonul influeneaz i el desfurarea con&ersaiei. %utem e/prima ce&a pe un ton sobru, glume, aspru, amabil, oficial sau familiar. <n timpul discuiilor de ser&iciu folosim un ton linitit, oficial, sobru, e&it$nd tonul persiflant i agresi&, imperati& i ironic.

O voce cultivat implic un vocabular cultivat

* &oce culti&at trebuie6

: nu aib un puternic accent regional4 : foloseasc numai formele gramaticale corecte4 : se e&idenieze prin lipsa limbajului tri&ial4 : nu foloseasc porecle peiorati&e niciodat c$nd se refer la oameni de alt naionalitate sau religie4 : pronune toate cu&intele corect4 : nu foloseasc fraze stereotipe care se repet @'<nelegi ce &reau s spun-5, 'Nu este aa-5, ':tii-5A4 : nu foloseasc argoul obinuit @s nu nceap fiecare propoziie cu 'Deci5, banii nu sunt 'parale5A4 : nu foloseasc e/primri ca 'h, na, aha, iuhu5 pentru a e/prima acordul sau dezacordul.

Un limbaj adecvat al gesturilor

3imbajul propriilor gesturi ncepe chiar din momentul c$nd nt$lneti pentru prima oar pe cine&a i dai m$na cu el. 3imbajul gesturilor este un lucru indi&idual. ,ine&a care are o puternic personalitate i este agresi& se &a apleca destul de normal peste masa din sala de conferinte si &a face gesturi ample cu mainile pentru a"si intregi mesajul. * persoana care este in mod normal timida si modesta, daca se apleaca dintr"o data deasupra mesei si incepe sa gesticuleze semnificati&, pro&oaca o impresie mult mai puternica. <ata cate&a aspecte ale limbajului gesturilor care pri&esc pe fiecare in parte6

,and dai mana cu cine&a, trebuie s"o faci cu fermitate4 ,and cine&a &orbeste, ar trebui sa"l asculti cu atentie si sa nu te arati dezinteresat4 ,and cine&a &orbeste, ar trebui sa"l pri&esti direct in fata si sa nu"ti lasi pri&irea sa alunece prin camera4 ,and &rei sa"ti impui punctul de &edere, trebuie sa stai in picioare cat mai drept si sa pari absorbit de problema4 ,and stai jos, trebuie sa"ti tii picioarele linistite, nu tot sa"ti pui picior peste picior si sa re&ii la pozitia normala4 2r trebui sa"ti retii neastamparul mainilor si al degetelor, nu trebuie sa bati ritmic in masa4 * femeie nu ar trebui sa stea intr"o pozitie pro&ocatoare.

3imbajul gesturilor este la fel de important si cand &orbesti in public. :a stai drept, sa nu te apleci peste tribuna si sa"ti petreci &remea jucandu"te cu degetele, cu ochelarii sau cu o agrafa de prins hartii, sunt sfaturi de care ar trebui sa tina seama oricine se adreseaza unui auditoriu. 2titudinea si limbajul membrelor in timpul discutiei semnaleaza celeilalte persoane ca te intereseaza si &rei sa comunici cu ea sau pot semnala contrariul. Daca te infuzi in scaun, cu picioarele intinse in fata si mainile pe burta, poti crede ca doar te rela/ezi, insa prin aceasta ii dai de inteles celeilalte persoane ca nu este indeajuns de importanta ca sa"i acorzi atentie. ,hiar daca asculti fiecare cu&ant pe care il rosteste, corpul tau ii sugereaza ca nu esti implicat acti& in discutie. Daca &orbesti cu o persoana si &rei sa"ti atingi scopul, atentia celeilalte persoane &a fi distrasa daca iti schimbi permanent pozitia si daca repeti anumite gesturi cu mainile sau manifesti &reun tic ner&os.

Arta de a asculta

2 stii sa asculti este o importanta calitate ce trebuie in&atata. Un pro&erb arab spune 'a&em doar o gura si doua urechi5, asadar trebuie sa si ascultam. Daca un &orbitor este considerat plicticos sau intarzie sa"si e/prime punctul de &edere sau daca ceea ce spune nu prezinta interes, o multime de alte ganduri ne pot napadi in acel moment si nu dam atentie celor ce auzim. Dar chiar si dintr"o con&ersatie aparent banala, nesemnificati&a se poate in&ata ce&a. ?rebuie s+ fii ntotdeauna atent la ceea ce i se spune, astfel nct s+ nu"i pui interlocutorul n inferioritate, chiar dac+ eti mai instruit sau mai informat dect el. 2sta nu nseamn+ c+ trebuie s+"i dai mereu dreptate celuilalt. *rict de parado/al ar p+rea, n acest )joc5 poi c+p+ta reputaia unui cozeur str+lucit. De ce- %entru c+ a ti s+ asculi este o art+, dup+ cum a te abine s+ dai mereu sfaturi e o do&ad+ de nelepciune. Dar ce inseamna in practica '2 sti sa asculti5- inseamna sa nu"ti intrerupi partenerul care"si e/prima parerea pe o tema anume, sa"l asculti in asa fel incat sa aiba impresia ca te preocupa ceea ce spune, sa notezi detaliile prezentate, sa"l rogi sa lamureasca unele neclaritati. <n acest fel intre cel care &orbeste si cel care asculta se stabileste un contact. 2 sti sa asculti inseamna sa retii din cele spuse esentialul, sa deosebesti informatia de aprecieri, sa simti angajarea emotionala a &orbitorului. Nu se poate spune despre cine&a ca stie sa asculte daca figura lui tradeaza plictiseala si sugereaza ca asteapta cu nerabdare ca &orbitorul sa termine, ba chiar il intrerupe si"si prezinta propriile idei si deziderate. <ntreruperea interlocutorului, fara a"i da posibilitatea sa"si e/puna toate argumentele, nu este tocmai o buna do&ada a respectarii bunelor maniere. Deci inainte de a incepe o discutie, sa nu uitam ca 'cel mai usor iti apropii un om ascultandu"l5.

Aptitudini importante pentru o conversatie

2tributele care caracterizeaza un bun cozeur sunt numeroase, incluzandu"le pe acelea de a fi politicos si atent cu alti oameni, a fi inteligent etc. Un bun cozeur6

.ste bine documentat si poate &orbi despre numeroase si &ariate subiecte4 o persoana care nu poate &orbi decat despre afaceri isi plictiseste foarte repede chiar si propriii colegi4 2rata interes fata de felul in care ceilalti isi castiga e/istenta, conditiile si noile directii care au fost impuse intreprinderii in care lucreaza acestia4 Nu stie absolut tot, dar este la curent cu principalele stiri din lume4 .ste in stare sa schimbe foarte usor subiectul discutiei4 :e adapteaza la persoana cu care &orbeste4 Eace declaratii si"si e/pune parerile bazandu"se pe cunoastere si e/perienta, nu numai pe ipoteze4

%ri&este persoana cu care &orbeste drept in ochi, contactul &izual fiind foarte important4 .&ita sa corecteze greselile gramaticale sau pronuntia altuia in public4 #anifesta interes pentru &estile bune despre colegi4 Nu intrerupe, fiind foarte nepoliticos sa intrerupi pe cine&a in mijlocul po&estirii sau e/punerii unei idei4 Discuta cu un strain, intr"o maniera mai degraba prietenoasa decat indiscreta4 2ccepta complimentele cu eleganta, nu refuza un compliment care tocmai i"a fost facut4 :tie cum sa faca complimente cu eleganta4 lauda trebuie facuta cu sinceritate, fara e/agerare4 :tie cand si cum sa abordeze subiecte care nu pri&esc afacerile4 <n timpul unei con&ersatii nu e/agereaza in pri&inta propriilor interese4 el trebuie sa"si trateze cu inteligenta si discretie propriile pasiuni particulare4 Nu strica placerea altuia4 daca cine&a are ce&a nemaipomenit de comunicat si &rea sa impartaseasca si altora, nu"l descurajeaza chiar daca stie ca nu e decat un entuziast, daca cine&a sustine cu con&ingere ce&a poziti& nu incearca sa o contrazica de fat cu toti4 de fata cu ceilalti poate face e&entual o afirmatie care do&edeste ca are alta parere4 :e adreseaza ficaruia din grup, nu doar uneia sau alteia4 nu discuta doar cu o persoana din grup despre un subiect comun si pe ceilalti ii ignora4 :tie cum sa faca o persoana timida sa se simta ca facand parte din grup4 <si da seama cand a inceput sa"si plictiseasca ascultatorul4 <ncearca sa umple golul cand se face o pauza jenanta4 #anifesta diplomatie cand se intampla ca intr"o calatorie sa aiba foarte mult de lucru, dar are alaturi o persoana care insista sa discute, raspunde politicos dar concis la intrebarile persoanei respecti&e.

Subiecte tabu i ga e
./ist+ subiecte care pot fi discutate doar ntre prieteni. Unul dintre ele, i nu cel mai puin important, este cel al banilor. Dac+ e permis s+ &orbeti la o petrecere despre

preul unei c+l+torii, este o gaf+ s+ discui despre preul unui cadou. 2semenea gafe ne fac s+"i recunoatem pe par&enii de la o pot+. Dar culmea prostului gust este s+ te plngi de lipsa banilor, de necazurile din familie sau de la ser&iciu. 1n plus, e i inutil ; nimeni nu"i &a rezol&a problemele. 7ei fi doar comp+timit i te &ei pune ntr"o situaie umilitoare. ?ot gaf+ e ca la o petrecere s+ ceri consultaii cui&a cu o anumit+ meserie. Nici un bancher nu"i &a indica cel mai bun plasament pentru banii t+i numai pentru c+ este in&itat n aceeai cas+ cu tine. Nimic nu"l &a constrnge s+"i dea informaiile pe care banca sa le cump+r+ cu bani grei. ,ei mai r+i dintre toi sunt bolna&ii eterni, pentru care o consultaie este oricnd bine &enit+, uit$nd c+ nici un medic nu &a putea pune un diagnostic n asemenea condiii. 1n plus, nimeni nu &a fi fericit s+ dea consultaii n timpul liber. Dac+ are umor, ar putea reaciona ca medicul &ienez de&enit celebru prin r+spunsul dat cu ocazia unei serate la care i s"a cerut o consultaie6 ),u pl+cere, doamn+, bine&oii s+ &+ dezbrcai05 2proape orice medic, a&ocat sau profesor poate s+ &+ relateze una sau dou+ ntmpl+ri care ilustreaz+ mania multor oameni de a amesteca &iaa profesional+ cu timpul liber cnd sunt ntr"o societate. Hanii, grijile familiare sau profesionale, consultaiile de orice fel sunt deci teme de ocolit. 2lte subiecte tabu sunt politica i religia, amndou+ fiind legate de opinii prea ferm conturate n mintea omului pentru a fi schimbate la o reuniune oarecare f+r riscul de a ajunge la ceart+. Ii una, i cealalt+ in de preg+tirea i intelectul omului, &ariind uneori enorm de la o persoan+ la alta. ?otui, n cazul unor discuii aprinse, s+ urm+m e/emplul celor care nu"i pierd cump+tul. 1n acelai timp, rolul gazdei sau, n absena ei, al altui in&itat este s+ schimbe subiectul. :+ reinem, n concluzie, c+ reuita unei petreceri depinde de talentul de a"i alege musafirii. :+ nu ne ambiion+m s+"i chem+m deodat+ pe toi cunoscuii notri, aparinnd unor medii total diferite, numai ca s+ sc+p+m de nite obligaii. :+ fim ateni i la &rsta in&itailor. ,nd facem in&itaiile, e bine s+ preciz+m fiec+rui musafir n parte cine mai &ine. <n general, subiectele care nu ar trebui abordate sunt6

:anatatea ta4 nu este nimeni interesat de rezultatul analizelor tale medicale4 daca este intrebat ce mai face raspunde simplu 'bine54 :anatatea altor persoane,trateaza pe cine&a bolna& ca pe oricine altcine&a4 :ubiecte contro&ersate cand nu stie de care parte sunt interlocutorii4 dac nu te afli pe un teren sigur este mai bine sa nu aduci in discutie subiecte de care oamenii sunt legati emotional ; religia, probleme de genetica, razboiul nuclear4

,at de mult costa lucrurile4 o persoana a carei con&ersatie re&ine mereu la cat de scumpe sunt lucrurile, cat costa cutare lucru, ce &enit are fiecare, lasa impresia calui mai grosolan materialism4 Khinioanele personale4 nu incerca sa aduci &orba cu un prieten despre &reo mare pierdere pe care a suferit"o, un deces in familie, distrugerea casei etc. Daca &ictima aduce &orba, atunci e/prima intrega compasiune si ascult"o atata &reme cat doreste sa"ti po&esteasca4 :ubiecte banale si plictisitoare4 nu ce&a care a fost indelung dezbatut4 %o&estioare de un gust indoielnic4 glume deocheate4 Harfe daunatoare4

Conversatia la petrecere si conversatia la masa

*rice reuniune sau aciune protocolar+, oric$t de atent ar fi preg+tit+, risc+ s+ de&in+ plictisitoare n lipsa unor con&ersaii interesante i utile. %entru crearea unei atmosfere pl+cute, gazda trebuie s+ se g$ndeasc+ la alegerea oaspeilor, astfel nc$t ntre acetia s+ e/iste anumite puncte de contact, fie prin faptul c+ lucreaz+ n aceleai domenii de acti&itate sau n domenii care au contingen+ ntre ele, fie prin formaia lor intelectual+. *rganizarea acestor aciuni nu constituie un scop n sine. .le trebuie s+ de&in+ instrumente de munc+, s+ constituie un element principal al acti&it+ii diplomatice, o component+ principal+ a muncii de informare i de relaii. 2rta con&ersaiei nu poate fi nsuit+ dup+ anumite formule. %entru desf+urarea unei con&ersaii pl+cute i mai ales utile muncii de informare se cer o bun+ preg+tire politic+ i profesional+, cunotine &ariate de cultur+ general+, tact, atenie, politee i alte asemenea nsuiri pe care diplomaii trebuie s+ le posede i care pot fi obinute printr"o munc+ st+ruitoare, permanent+ de preg+tire multilateral+. 1n ceea ce pri&ete atitudinea n timpul unei con&ersaii, de obicei se spune c+ nu este frumos 's+ pari nici mai inteligent i nici mai instruit dec$t interlocutorul t+u5. 1n timpul unei con&ersaii, diplomatul trebuie s+ aib+ o atitudine corect+, ns+ degajat+, s+ fie pl+cut n con&ersaie i s+ o canalizeze n problemele care l intereseaz+. Desigur, respectul opiniei personale oblig+ pe oricine s+ asculte cu politee tezele interlocutorului s+u. 2ceasta nu nseamn+ c+ nu se poate inter&eni, ci este chiar recomandabil s+ se inter&in+ ns+ ntr"o form+ politicoas+, dar ferm+, n e/plicarea poziiilor proprii atunci c$nd ele sunt interpretate n mod eronat. 2cest lucru trebuie f+cut cu calm i tact, astfel nc$t modul n care se susine o p+rere contrarie s+ nu se fac+ de pe o poziie de superioritate ostentati&+ sau persiflare. ?rebuie e&itate ntreruperile partenerului cu e/clamaii de felul6 'nu a&ei dreptate05, 'ce eroare05 etc.

:e &a e&ita, pe c$t posibil, tusea sau str+nutul zgomotos n timpul con&ersaiilor, acestea f+c$ndu"se c$t mai discret posibil i ntotdeauna n dosul batistei, cu corpul ntors ntr"o parte fa+ de interlocutor. 3a o mas+ este recomandabil ca diplomatul s+ se ntrein+ cu partenerul din dreapta i din st$nga sa i s+ e&ite, pe c$t posibil, discuiile cu partenerii ndep+rtai. 3a recepii, coc!tailuri este recomandabil s+ se circule printre in&itai, s+ nu se e&ite con&ersaia cu str+inii, iar reprezentanii din cadrul acelorai ministere sau ambasade s+ nu se adune n grupuri.

Conversatia ara cuvinte

,u&antul nu reprezinta singurul mijloc de comunicare si intelegere. *amenii isi e/prima gandurile si dorintele cu ajutorul mimicii si gesturilor, la care participa cu precadere capul, fata, ochii, mainile. ,latinarea din cap inseamna acceptarea, confirmarea, aprobarea unui lucru. <n schimb, miscarea laterala este inteleasa ca negare, dezacord fata de opiniile e/primate. ,apul plecat poate fi semn de tristete, mahnire, resemnare, recunoastere a suprematiei ad&ersarului sau poate de reflectie profunda. * persoana care asculta cu interes are figura concentrata, linistita. 7estile bune insenineaza fata, o fac sa de&ina surazatoare, cele rele ii confera o e/presie dura, crispata, incordata. ./presia fetei ajuta sa intelegem cum recepteaza interlocutorul mesajul nostru, daca accepta propunerile facute sau are anumite retineri, mai mari sau mai mici. *chii participa acti& la intretinerea contactului dintre oameni. %utem pri&i cu mandrie, cu prietenie, ostil, dispretuitor, admirati&. Uneori pri&im curajos, drept in ochi. 2lteori ne aplecam pri&irea, e/primand rusinea, jena. #ainile atarnande semnifica neputinta, ridicandu"le aratam semnul ca ne predam. 3asandu"le in jos, e/primam indoiala. 2sezand mana pe inima, marturisim sinceritatea, deschiderea. :carpinatul in cap semnifica grija, necazul. Erecarea mainilor e semn de bucurie, dar poate e/prima si reactia la frig. #imica si gesturile reprezinta mijloace au/iliare in procesul de comunicare. .le nu e/prima insa gandurile &ariate si complicate ale omului, atat de bine cum o fac cu&intele.

8M

!ibliogra ie"
aldrige !etitia, Codul manierelor in afaceri, Husiness ?ech <nternational %ress, pp.FJ" JD Marinescu Aurelia" Codul bunelor maniere astazi, edit. Numanitas, #iet$ie%icz &d%ard, Eticheta managerului, edit. 2ll, 8LLL, pp.8L"=C

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

88