Copilul are dreptul la via!!!

Cnd se nate, un copil capt dreptul la cetenie, are drepturi civile,are dreptul la un nume, la un nume de familie, are dreptul s triasc is fie educat n familie, s-i cunoasc prinii, are dreptul ca prinii s-iapere interesele i drepturile, prevzute de lege.Fiecare copil are dreptul la proprietate. Copilul folosete dreptul la proprietate n limitele legii i n ordinea stabilit de aceasta.
Copiii trebuie s beneficieze de drepturile generale ale omului, la care suntem toi ndreptii nc din momentul naterii. Drepturile omului nseamn s i tratezi pe ceilali aa cum i-ar plcea ie s fii tratat, i anume cu demnitate, respect, egalitate i dreptate, i se aplic fr deosebire de cetenie, naionalitate, ras, etnie, limb, sex, orientare sexual, abiliti sau orice alt statut.Drepturile copilului pot fi grupate in trei categorii: 1.drepturile de protecie se refer la protectia mpotriva oricrei forme de abuz fizic sau emoional, precum si mpotriva oricrei forme de exploatare. 2.drepturile de dezvoltare se refer la disponibilitatea i accesul la toate tipurile de servicii de baz, precum educaia i serviciile de ngrijire medical 3.drepturile de participare se refer la dreptul copilului de a fi implicat n deciziile care l privesc.

Dreptul la viata al copilului conform articolului 6 din Conventia Drepturilor Copilului

Articolul 6 Statele pri recunosc dreptul la via al fiecrui copil. Statele pri vor face tot ce le st n putin pentru a asigura supravegherea i dezvoltarea copilului. Fiecare copil are dreptul s triasc i s creasc ntr-o familie, pe ct este posibil acest lucru, are dreptul de a-i cunoate prinii, s se bucure de grija prinilor, dreptul de a locui cu ei, cu excepia cazului n cazul n care acest lucru este contrar intereselor sale. Fiecare copil are o mare nevoie s aib mam i tat, care l vor iubi i vor avea grij de el. Fragmente din Jurnalul unui copil care nu s-a nascut Iata, in mod imaginar bineinteles, cam ce ar spune un copil nenascut (din Jurnalul unui copil care nu s-a nascut): 5 octombrie: Astazi a inceput viata mea. Mamica si taticul nu stiu inca lucrul acesta. Sunt mai mica decat o gamalie de ac, cu toate acestea sunt o persoana. Un alt lucru s-a stabilit: voi fi fetita. Voi avea parul blond si ochii albastri. 19 octombrie: Apare primul meu sange, primele mele vene. 25 octombrie: Azi a inceput sa-mi bata inima. De acum incolo ea va bate incetisor pentru tot restul vietii. 2 noiembrie: Cresc cate putin in fiecare zi. Mi se formeaza mainile si picioarele. Dar trebuie sa mai astept un timp pana cand aceste picioruse ma vor inalta spre bratele mamei si pana cand aceste manute vor putea culege flori si il vor putea imbratisa pe tata. 12 noiembrie: La maini mi se formeaza degetelele. Cu ele voi putea mangaia parul mamei. 20 noiembrie: Abia astazi doctorul i-a spus mamei ca eu exist aici, in pantecele ei. Oh, cat de

bucuroasa trebuie sa fie! 13 decembrie: Acum aproape ca pot sa vad. In jurul meu este intuneric. Cand mami ma va scoate in lume, in jur vor fi pretutindeni soare si flori. Dar, mai mult decat orice, vreau s-o vad pe mami. Cum arati, mami? 28 decembrie: Astazi mama mea m-a ucis Scaderea drastica a natalitatii este una dintre problemele cele mai spinoase ale Romaniei post decembriste. Nu este insa vorba doar de o problema sociala, ci si de una morala, mai ales daca avem in vedere faptul ca de ani intregi suntem tara cu cel mai mare numar de avorturi din Europa. Ne laudam ca suntem popor crestin de 2000 de ani si ca majoritatea covarsitoare a romanilor se declara ortodocsi (aproape 90 %, conform statisticilor), dar nu mai prididim sa ne ucidem pruncii in pantece si ne folosim de toate formele de zagazuire a vietii, de parca am fi pornit intr-un fel de cruciada pe dos, impotriva lui Dumnezeu si a ordinii firesti a lumii create de El! Nici conceptia unui copil nedorit si nici un alt motiv nu da dreptul cuiva sa recurga la avort. Conform Bisericii nici un om nu vine la existenta din intamplare, ci din vointa lui Dumnezeu, si El ii va ajuta pe parinti sa le asigure copiilor cele necesare vietii. Faptul de a fi un copil dorit sau nedorit este foarte relativ: nedorit la inceput, un copil poate deveni acceptat, apoi dorit si iubit, iar un copil dorit la inceput, poate deveni nedorit datorita comportamentului sau negativ de mai tarziu.Medicii ginecologi sunt de acord asupra faptului ca un numar foarte mare de sarcini nu sunt programate si deci, in primul moment, nu sunt voite. Cu toate acestea, in cele mai multe cazuri mama depaseste socul initial, accepta copilul care creste in ea si apoi asteapta cu nerabdare nasterea lui. Sub aspect stiintific, faptul ca avortul inseamna uciderea unei fiinte umane este un lucru atat de evident, incat ilustrul biolog Botella Llusia afirma: Pentru un biolog este imposibil sa fie de acord cu avortul, ca si pentru un teolog. Copilul care se dezvolta in uter, indiferent de stadiul in care se afla (ovul fecundat, embrion sau fat), nu este proprietatea mamei, nici a tatalui, nici a unui alt om, nici a societatii, nici a statului. Nici mama, nici tatal, nici un alt om, nici statul nu au dreptul sa dispuna de viata acestei noi fiinte umane, deci nu au nici un drept sa hotarasca daca va trai sau nu. Nici un om nu poate fi proprietatea altui om, chiar daca acel om este copilul sau. Avortul nu poate fi considerat un drept al femeii, dupa cum nu poate fi un drept al nimanui sa ucida un adult. Dreptul la viata este dreptul suprem si fundamental al omului, fara de care nu e posibil nici un alt drept. Avortul este contrar moralei, contrar drepturilor omului si datelor stiintifice. In afara de dovezile biologiei, invatatura crestina afirma, pe baza revelatiei din Biblie, ca Dumnezeu creeaza spiritul in materie in momentul conceptiei. Deci, pe langa codul genetic, care determina caracteristicile trupesti si care, asa cum am vazut, se formeaza in clipa conceptiei, Dumnezeu creeaza tot in clipa conceptiei si spiritul copilului. Faptul ca Dumnezeu creeaza in clipa conceptiei spiritul copilului este sustinut si de alte religii (ebraica, musulmana).
n Romnia, la fiecare 5 ore moare un copil cu vrsta pn la un an din cauze care pot fi prevenite. 1.812 de copii au murit n 2012, n primul an de via, cauzele primare fiind srcia i accesul limitat la asisten medical. Romnia se afl pe locul al doilea la nivel european n ceea ce privete numrul de avorturi. A avut loc o dezbatere public pe o iniiativ legislativ ce vizeaz nfiinarea de cabinete de consiliere pentru criz de sarcin i prevede obligaia femeilor de a fi consiliate psihologic cu cel puin 5 zile nainte de a

se hotr s fac avort. Mai mult, numai medicul, psihologul sau asistentul social pot oferi avizul psihologic, iar medicul care a depistat sarcina este obligat s informeze femeia c nu poate face avort fr dovada unui certificat de consiliere, se spune n proiect. Consilierea se va realiza prin cel puin o edin, n funcie de voina gravidei. Medicul ginecolog nu poate efectua ntreruperea voluntar a sarcinii fr dovada certificatului de consiliere, dect n cazul n care continuarea sarcinii pune viaa gravidei n pericol grav, iminent i care nu poate fi nlturat altfel, scrie n textul proiectului legislativ. Discuiile contradictorii din jurul proiectului se nvrt n jurul dreptului la via al copilului nenscut versus dreptul femeii de a decide singur asupra propriei persoane. Susintorii iniiativei spun, n expunerea de motive a proiectului, c din 2005, rata mbolnvirilor de cancer de col uterin a crescut brusc, astfel nct, n Romnia, apar cele mai multe cazuri noi din Europa (peste 30) la 100.000 de locuitori. Situaia este asemntoare la cancerul mamar (locul 3). n ambele cazuri, medicii de specialitate numesc, printre cauzele generale, avortul, precum i coborrea vrstei debutului vieii sexuale i cea a efecturrii primului avort. Expunerea mai arat c printre consecinele fizice imediate ale avortului sunt: hemoragia abundent, leziuni ale aparatului genital sau ale organelor vecine, perforaia uterin, iar printre consecinele fizice tardive sunt sterilitate, mai ales dup ntreruperea primei sarcini, boal inflamatorie pelvian, probleme la urmtoarele sarcini. Astfel, consilierea servete la protecia vieii i sntii att a mamei, ct i a ftului. Femeia nsrcinat trebuie s fie contient c i cel nenscut are dreptul la via , mai scrie n expunere. De asemenea, ca membr a UE, Romnia nu trebuie s fac abstracie de contextul european, unde chiar i n ri cu legi liberale la acest capitol (Portugalia, Germania, Olanda, Belgia, Frana, Italia, Luxemburg i Slovacia n.r.) exist obligativitatea consilierii i a respectrii unei perioade de ateptare, cu mici diferene de la o ar la alta, se explic n expunere. Chiar atunci cnd avortul este interzis sau restricionat, femeile i familiile gsesc soluii s ntrerup o sarcin nedorit, riscnd uneori sntatea sau chiar viaa femeii i viitorul familiei, susine Buhuceanu.Modalitatea prin care se pot reduce eficace avorturile este extinderea accesului la planificare familial i educaie sexual. Propunerea legislativ privind consilierea n cazul avortului nu stipuleaz, totui, modul n care orice femeie, indiferent de statutul su social i financiar, poate s aib acces la consiliere, lucru care ar putea crea discriminri; nu menioneaz nici cine ar aloca fonduri pentru cabinete i sau resursele umane necesare.

Dreptul copilului de a avea un nume si cetatenie conform articolului 7 si 8

Articolul 7 Copilul se nregistreaz imediat dup naterea sa i are, prin natere, dreptul la un nume, dreptul de a dobndi o cetenie i, n msura posibilului, dreptul de a-i cunoate prinii i de a fi ngrijit de acetia. Statele pri vor veghea ca aplicarea acestor drepturi s respecte legislaia lor naional i obligaiile pe care acestea i le-au asumat n temeiul instrumentelor internaionale aplicabile n materie, n special n cazul n care nerespectarea acestora ar avea ca efect declararea copilului ca apatrid.

Articolul 8 Statele pri se oblig s respecte dreptul copilului de a-i pstra identitatea, inclusiv cetenia, numele i relaiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fr nici o imixtiune ilegal. n cazul n care un copil este lipsit n mod ilegal de toate sau de o parte din elementele constitutive ale identitii sale, statele pri vor asigura asistena i protecia corespunztoare pentru ca identitatea acestuia s fie restabilit ct mai repede posibil.
Copilul are dreptul la un nume i nume de familie. Imediat dup natere,prinii trebuie s-i dea copilului un nume i s nregistreze naterea copilului i numele lui prin perfectarea unui certificat de natere la cel mai apropiat oficiu al strii civile. Numele copilului i este dat cu acordul prinilor. Numele de familie al copilului este determinat de numele de familie al prinilor. Dac prinii au nume de familie diferite, copilul ia numele de familie al tatlui sau numele de familie al mamei cu acordul prinilor.n absena unui acord ntre prini n ceea ce privete numele i (sau) numele de familie al copilului, problema este soluionat de organul de tutel i custodie. n cazul n care prinii nu i-au ndeplinit cu rea voin aceast obligaie n termenul prevzut de lege (3 luni de la naterea copilului), ei pot fi supui unei pedepse administrative amend de cteva salarii minime. Copilul poate avea un singur nume sau un nume dublu (format din doua nume) - la cererea prinilor.n cazul n care apare o disput ntre prini cu privire la numele i /sau numele copilului o decizie este luat de tutel. Ofiterul de stare civila poate refuza inscrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole, parintii putand opta pentru un nume corespunzator. Daca parintii nu au nume de familie comun sau exista neconcordanta intre prenumele copilului trecut in certificatul medical constatator al nasterii si declaratia verbala a declarantului, intocmirea actului de nastere se face pe baza declaratiei scrise si semnate de ambii parinti, din care sa rezulte numele de familie si prenumele copilului. In caz de neintelegere intre parinti, va decide primarul unitatii administrativ-teritoriale de la locul inregistrarii nasterii, prin dispozitie scrisa. Certificatul de natere se nregistreaz n baza actului constatator al naterii, eliberat de unitatea sanitar n care a avut loc naterea, procesul verbal i certificatul prin care se constat sexul i vrsta copilului n cazul unui copil gsit. Actul medical constatator al naterii i certificatul medical de natere se elibereaz doar la prezentarea de ctre mam a buletinului de identitate. Lipsa acestuia face imposibil eliberarea certificatului i,

implicit, duce la nedocumentarea copilului, lucru recunoscut de autoriti i de organele de drept. Aceasta, cu toate c, potivit Conveniei pentru Drepturile Copilului, un copil este nregistrat din momentul naterii sale i are, din acel moment, dreptul la un nume. Consecinele nenregistrrii naterilor pot fi tragice. Aceti copii pot fi uor traficai pentru sex sau munc, ori pentru prelevare de organe i nimeni n-o s tie, n-o s fie cutai, pentru c ei nu sunt nicieri nregistrai. n Moldova, n ultimii ani au fost atestate mai multe cazuri n care copiii nou-nscui au fost lsai pe pragul maternitilor, gsii vii sau mori n tomberoane de gunoi. ntr-un raion din Nordul Moldovei s-a atestat un caz cnd mama a venit la maternitate cu buletinul unei alte femei, pe numele creia a i fost nregistrat copilul. Procurorii care au luat cazul n vizor spun c ar putea fi vorba de o nfiere fictiv. Numrul naterilor nregistrate de Ministerul Sntii i numrul certificatele de natere nregistrate de MDI difer esenial de la an la an i de la o instituie la alta. Dac la nivel naional n anii 2005 i 2006 se atesta un numr cu cteva sute de certificate de natere mai mare dect cel al naterilor, apoi la nivel local, practic, n fiecare raion numrul de copii nscui vii este cu mult mai mare dect cel al certificatelor nregistrate. n anul 2007 statistica se inverseaz. MS arat c au fost nregistrate 37973 de nateri, pe cnd MDI a nregistrat numai 35029 de certificate, diferena fiind de aproximativ 3 mii de copii nenregistrai. In comunitatile rurale sarace si in anumite zone urbane, asistentii sociali Salvati Copiii au depistat un numar mare de copii fara identitate si a caror nastere nu fusese inregistrata. Conform cadrelor medicale din Suceava, la nivelul Ministerului Sanatatii, bazele de date cuprind inregistrari cu nou nascuti ai mamelor care nu au putut prezenta acte de identitate la internare sau externare. Alte observatii sunt legate de lipsa asistentului social impartirea responsabilitatii intre mai multe institutii ale statului nu determina si o mobilizare reala a acestora, considerandu-se ca motive objective si de neevitat (personal insuficient, lipsa atributiilor si specializarii in domeniul asistentei sociale etc.) le-au impiedicat sa ia masuri in termenul stabilit legal. Pentru a reduce numarul copiilor fara identitate, o prima modificare ar putea fi stabilirea unei singure institutii care sa aiba obligatia de initia si de coordona procesul de stabilire a identitatii copiiului aflat in situatie de rise din acest punct de vedere. lar aceasta institutie va fi Directia Generala de Asistenta Sociaia si Protectia Copiiului, direct sau prin serviciile publice de asistenta sociaia. Aceasta responsabilitate va putea fi sustinuta prin prevederea unei obligatii legale pentru orice reprezentant al unei institutii de stat sau private de a sesiza autoritatea desemnata, in termen de 24 de ore, orice caz de neinregistrare legala a naterii unui copil sau de nestabilire a identitatii acestuia.Pentru a evita situatiile in care copilul parasete institutia medicala fara a-i fi fost intocmit certificatul de nastere, Salvati Copiii Romania propune introducerea unui nou aliniat la art. 8 care sa prevada ca o conditie pentru externarea copiiului dovada inceperii demersurilor pentru intocmirea certificatului de nastere.

Studiu de caz
Radu este un copil de 15 ani, fara certificat de nastere. Nu are certificat de nastere deoarece, la momentul nasterii, mama lui, locuind fara forme legale, nu avea carte de identitate. Din aceasta cauza nu a putut ridica de la maternitatea unde l-a nascut pe Radu certificatul medical constatator al nasterii, care trebuie prezentat la Starea Civila ifara de care nu poate fi intocmit certificatul de nastere. Pana la varsta de 15 ani, Radu nu a beneficiat de alocatie, de medic de familie, nu a mers la scoala (desi legislatia nu conditioneaza inscrierea la Scoala de existenta certificatului de nastere, marea majoritate a scolilor refuza sa inscrie un copil care nu are CN; chiar daca acest copil este inscris la scoala, la un moment dat este necesar actul de identitate, pentru a atesta cunostintele dobdndite de copil). Practic acest copil nu existd si in aceeasi situate se afla foarte multi alti copii.

Dupa trecerea unui an de la nasterea copilului, inregistrarea nasterii acestuia se poate face numai printr-o actiune in instanta si presupune si o expertiza medico-legala antropologica pentru stabilirea varstei si sexului, ale carei costuri sunt suportate de catre reprezentantul legal al copilului, care in marea majoritate a cazurilor nu dispune de aceasta suma. Mama lui Radu, nescolarizata si fara posibilitati materiale, nu a stiut ce demersuri sa faca si unde sa se adreseze pentru rezolvarea acestei probleme. Pe de alta parte, serviciile sociale in evidenta caruia Radu s-a aflat, chiar daca au initiat diverse demersuri, nu au reusit finalizarea acestora. Salvati Copiii a sprijinit-o pe mama lui Radu pentru obtinerea cartii de identitate si, ulterior, a obtinut certificatul de nastere al copilului, in urma actiunii in instanta in vederea inregistrarii tardive a nasterii copilului.

Poate fi oare schimbat numele copilului?

La solicitarea prinilor (a unuia dintre prini), oficiul strii civile poate schimba numele copilului din actele de stare civil ale copilului care nu a atins vrsta de 16 ani.Dac unui dintre prini i-a schimbat numele, numele copilului poate fi schimbat cu acordul ambilor prini. Dac nu exist un astfel de acord, decizia va fi luat de organul de tutel.Schimbarea numelui copilului care a atins vrsta de 10 se face numai cu acordul acestuia. Dac prinii locuiesc separat i printele cu care locuiete copilul dorete s dea copilului numele su, organul de tutel soluioneaz aceast ntrebare n funcie de interesele copilului lund n consideraie prerea celuilalt printe.A lua n consideraie opinia altui printe nu este obligatoriu atunci cnd este imposibil de a stabili locul unde se afl acest printe, cnd acest printe este deczut din drepturi printeti, recunoscut n incapacitate de exerciiu, de asemenea n cazul eschivrii printelui, fr motive ntemeiate, de la creterea i educarea copilului.

Dreptul la educatie al copilului conform articolelor 28 si 29

Statul asigur cetenilor Romniei drepturi egale de acces la toate nivelurile i formele de nvmnt preuniversitar i superior, precum i la nvarea pe tot parcursul vieii, fr nicio form de discriminare. Aceleai drepturi se asigur i cetenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparinnd Spaiului Economic European i ai Confederaiei Elveiene. Dreptul la educaie este recunoscut n mod egal minorilor care solicit sau au dobndit o form de protecie n Romnia, minorilor strini i minorilor apatrizi a cror edere pe teritoriul Romniei este oficial recunoscut conform legii. n Romnia nvmntul constituie prioritate naional. Pentru finanarea educaiei naionale se aloc anual din bugetul de stat i din bugetele autoritilor publice locale mini mum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitile i instituiile de nvmnt pot obine i utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare tiinific se aloc anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. Msura intr n vigoare ncepnd cu data de 1 ianuarie 2012. Statul asigur finanarea de baz pentru toi precolarii i pentru toi elevii din nvmntul general obligatoriu de stat, particular i confesional acreditat. De asemenea, statul asigur finanarea de baz pentru nvmntul profesional i liceal acreditat, de stat, particular i confesional, precum i pentru cel postliceal de stat. Finanarea se face n baza i n limitele costului standard per elev sau per precolar, dup metodologia elaborat de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului. nvmntul de stat este gratuit. Pentru unele activiti, niveluri, cicluri i programe de studii se pot percepe taxe, n condiiile stabilite de prezenta lege. Finanarea de baz a nvmntului preuniversitar se face, din 2012, dup principiul resursa financiar urmeaz elevul, n baza cruia alocaia bugetar aferent unui elev sau unui precolar se transfer la unitatea de nvmnt la care acesta nva. nvmntul poate s fie finanat i direct de ctre opera- tori economici, precum i de alte persoane fizice sau juridice, n condiiile legii. Statul susine anteprecolarii, precolarii, elevii i studenii cu probleme i nevoi sociale, precum i pe aceia cu cerine educaionale speciale. Statul garanteaz dreptul la educaie al tuturor persoanelor cu cerine educaionale speciale. nvmntul special i spe- cial integrat sunt parte component a sistemului naional de nvmnt preuniversitar. Elevii care n localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a nva ntr-o unitate de nvmnt vor fi sprijinii prin decon- tarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiat unitate de nvmnt sau vor primi cazare i mas gratuite n internatele colare, cu excepia celor nscrii n nvmntul postliceal. Invmntul general obligatoriu este de 10 clase i este for- mat din nvmntul primar i nvmntul secundar inferior. nvmntul tehnic cuprinde clasele a XII-a i a XIII-a din nvmntul liceal, filiera tehnologic. nvmntul profesional i tehnic este format din: nvmnt profesional,

nvmnt tehnic i nvmnt postliceal. nvmntul liceal devine obligatoriu pn cel mai trziu n anul 2020. Obligaia de a frecventa nvmntul de 10 clase, la forma cu frecven, nceteaz la vrsta de 18 ani. Cercetrile arat c un mediu familial care ncurajeaz nvarea este mai important dect venitul prinilor, nivelul educaional sau background-ul cultural. Implicndu-se activ n educaia copiilor lor, prinii le transmit acestora un mesaj important: c sunt interesai de activitile copiilor, iar coala este important. Alturi de coal, familia reprezint un instrument esenial de reglare a legturilor copilului cu mediul. Familia este unul din factorii hotrtori care contribuie la formarea personalitii acestuia, pregtindu-l astfel pentru via. De felul n care se achit de sarcinile care-i revin, de modul n care-i asum propriile-i roluri depinde dezvoltarea ulterioar a copilului. Familia trebuie s asigure copilului propriu un mediu favorabil dezvoltrii i nvrii. Scopul principal al educaiei printeti este acela de a pregti copilul pentru existena independent ca adult. Un copil i ncepe viaa printr-o stare de total dependen. Dac educaia lui este reuit, tnrul sau tnra se va desprinde din acea dependen, devenind o fiin uman cu respect de sine, responsabili fa de sine i capabil s rspund cu entuziasm i competen la provocrile vieii. Viitorul adult va deveni "independent" nu numai din punct de vedere financiar, ci i intelectual i psihic. Exist o veche i excelent maxim care spune c o educaie printeasc eficient const n primul rnd n a-i da copilului rdcini s se dezvolte i apoi aripi s zboare. Strategia Europa 2020, convenit de Consiliul European, fixeaz printre obiectivele majore: reducerea procentului tinerilor care prsesc timpuriu coala la mai puin de 10% i creterea procentului tinerilor care dispun de o diplom de nvmnt superior la cel puin 40%. Reducerea semnificativ a numrului tinerilor care prsesc timpuriu coala e considerat: o investiie numai n viitorul fiecruia dintre aceti tineri ci i pentru prosperitatea i coeziunea social viitoare a UE n general. Avnd un impact direct asupra capacitii de inserie profesional a tinerilor, reducerea abandonului colar duce i la o mai bun integrare pe piaa muncii, ceea ce permite realizarea celorlalte obiective stabilite la nivel european atingerea unei rate de ocupare de 75% pentru femeile i brbaii cu vrste ntre 20 64 de ani i ntreruperea ciclului pauperizrii care duce la excluziunea social a multor tineri. Reducerea prsirii timpurii a colii e, prin urmare, o condiie esenial i pentru atingerea obiectivului de reducere cu cel puin 20 de milioane a numrului persoanelor ameninate de srcie. n anul 2009, procentul tinerilor europeni cu vrste cuprinse ntre 18 24 ani care au prsit timpuriu coala s-a ridicat la 14,4 la sut. n cifre absolute, mai mult de 6 milioane de tineri au abandonat sistemul educaional ca absolveni doar ai nvmntului secundar inferior sau ai unei forme de nvmnt inferioare. i mai grav, 17,4% dintre acetia au absolvit doar nvmntul primar. Consecinele prsirii colii sunt resimite de persoana n cauz pe tot parcursul vieii, reducndu-i ansele de participare la viaa social, cultural i economic a societii. De asemenea, pentru cel care a abandonat coala crete riscul de omaj, srcie i excluziune social. Va avea consecine asupra remuneraiei primite de-a lungul carierei, a bunstrii i a sntii att a sa ct i a copiilor si. Abandonul colar al prinilor reduc ansele copiilor de a reui la coal. Efectele abandonului colar se resimt pe termen lung asupra evoluiei societii i creterii economice. Cei care au prsit timpuriu coala au tendina s participe mai puin la procesul democratic i sunt ceteni mai puin activi. Abandonul colar afecteaz i procesul de inovare i cretere, pentru c

aceasta se bazeaz pe fora de munc competent n ntreaga economie, nu doar pe cea din sectoarele de nalt tehnologie. Peste 60% dintre copiii privai de libertate din Romnia sunt instituionalizai n nchisori pentru aduli, 16 procente dintre copiii testai la citire nu au atins nici mcar cel mai slab nivel, iar elevii notri se claseaz pe ultimele locuri la evalurile internaionale. Mai bine de 60% dintre puti nu accept s fie colegi cu un copil rom, iar aproape jumtate dintre micii romni nu vor s nvee n aceeai clas cu un copil cu handicap fizic. Acestea sunt cteva dintre observaiile pe care le-a fcut Comitetul Organizaiei Naiunilor Unite (ONU) la analizarea Raportului privind respectarea drepturilor copiilor n Romnia. Raportul - realizat de Organizaia Salvai Copiii n 2007 - scoate la iveal cifre ngrijortoare, care indic evoluia lent a rii noastre n ceea ce privete protecia copilului. In urma cercetarilor principalele victime ale discriminrii sunt copiii cu dizabiliti, cei cu situaie financiar precar i cei provenind din medii defavorizate (mediul rura i sistemul de protecie). Lipsa unei bune informri i existenta unor temeri nejustificate duce la marginalizarea acestor copii de ctre societate.