STILURI DE CONDUCERE IN ORGANIZATIE

Cea mai larg cunoscuta impartire a stilurilor de conducere apartine lui K. Lewin si cuprinde: a) Stilul autocratic in care conducatorul ia singur majoritatea covarsitoare a deciziilor, determina in amanunt activitatea subordonatilor, le fixeaza sarcinile de munca si metodele de lucru. Stilul este eficace, dar genereaza tensiuni, frustrari, nemultumiri, apatie si chiar rezistenta din partea subordonatilor. Este indicat in situatiile de criza, incordate, in care timpul, calitatea si fondurile banesti angajate sunt factorii determinanti; b) Stilul democratic in care conducatorul isi implica larg subordonatii individual sau in grup, in fixarea obiectivelor de atins, stabilirea strategiilor de urmat, evaluarea performantelor realizate. Stilul este eficace, asigura stabilirea unor relatii de buna colaborare leader subordonati si a unui climat socioafectiv placut, precum si independenta de actiune a membrilor grupului; c) Stilullaissez-faire - in care conducatorul lasa subordonatilor sai intreaga libertate de decizie si de actiune, le furnizeaza unele informatii suplimentare si nu se intereseaza de desfasurarea activitatii acestora. Stilul conduce la inregistrarea unei eficiente regresive a activitatii grupului (din cauza faptului ca se lucreaza la intamplare, fara angajarea profunda in munca a subordonatilor) si favorizeaza, la inceput, instalarea unei atmosfere destinse de lucru. Un leader nu practica in exclusivitate un singur stil de conducere si ca nici un stil nu este potrivit pentru toate situatiile cu care se confrunta un conducator. in consecinta, cea mai realista abordare a stilului de conducere consta in considerarea acestuia ca fiind dependent de situatia in care se exercita, de personalitatea conducatorului si de capacitatea subordonatilor sai, ceea ce va determina acelasi leader sa utilizeze diferite stiluri de conducere. Dup modul de luare a deciziilor, a devenit clasic, clasificarea facut de Kurt Lewin i colaboratorii si. Aceast clasificare contureaz trei tipuri de stiluri de conducere: autoritar, democratic i liberal. Stilul de conducere autoritar sau autocratic se caracterizeaz prin centralizarea autoritii; preponderena deciziilor unipersonale; accent pe autoritatea formal; personalul organizaiei este vzut doar ca executant, dreptul de decizie i control avndu-l numai managerul; ntreaga activitate de management este axat pe sarcini, subordonailor nu li se explic obiectivele generale ci li se cere executarea ntocmai a hotrrilor luate; corecia abaterilor de la deciziile luate se face prin sanciuni; subordonaii sunt apreciai ca fiind lipsii de spirit creator, trebuind n permanen s fie ndrumai, controlai, constrani; subordonaii sunt

aspru criticai dar nu se admit aprecierile critice ale acestora; relaiile interumane sunt apreciate ca fiind mai puin importante sau sunt ignorate.[3] Acest stil de conducere poate duce la insatisfacie la nivelul subordonailor i chiar la rezultate negative n activitate: delsare, randament sczut, nemulumiri, frustrri, ostilitate i chiar agresivitate i prsirea organizaiei. Stilul democratic se caracterizeaz prin ncrederea deplin a mangerului n subordonai; este stimulat formularea de sugestii, propuneri de ctre subordonai; este apreciat i stimulat capacitatea creativ a subordonailor; este ncurajat participarea subordonailor nu numai la ndeplinirea sarcinilor ci i la luarea deciziilor; n antrenarea personalului la luarea deciziilor i realizarea acestora sunt folosite motivaiile, convingerile i recompensele; este ncurajat comunicarea pe vertical i pe orizontal ntre angajai, compartimente i niveluri ierarhice; se pune accent pe relaiile interumane i pe asigurarea unui climat de munc agreabil; managerul se bazeaz nu numai pe autoritatea formal, de status ci i pe autoritatea personal, dobndit; subordonaii sunt informai asupra obiectivelor organizaiei i sunt consultai n problemele de perspectiv; se folosete pe larg delegarea de autoritate i rspundere; se urmrete valorificarea competenelor subordonailor i se favorizeaz dezvoltarea personalitii acestora. Exercitarea stilului de conducere democratic asigur o satisfacie mare n munc i contribuie la creterea interesului subordonailor pentru realizarea sarcinilor. Pentru ca stilul de conducere democratic s fie eficient este necesar ca subordonaii s aib deprinderi de conducere colectiv, s aib un nivel ridicat de competen i responsabilitate. Stilul liber, pe care unii autori nici nu-l consider propriu-zis un stil, se caracterizeaz prin lipsa total de participare a managerilor la activitate, conductorul lsnd subordonailor si ntreaga libertate de decizie i de aciune, furnizeaz anumite informaii suplimentare i nu se intereseaz de derularea activitii, dei la nceput favorizeaz instalarea unei atmosfere destinse. Acest stil reprezint extrema opus a stilului autocratic.[4] Stilul genereaz o eficien sczut deoarece n cadrul grupului se lucreaz fr angajare profund n munc i la ntmplare. Rezultatele practicrii unui asemenea stil sunt dezordinea i anarhia.