PRINCIPALELE

PROBLEME ACTUALE DE
GEOGRAFIE POLITIC
next
Back
A. Conflictele interne si externe
B. Utilizarea apelor si resurselor marine
C. Geografia politica a regiunilor polare
D. Utilizarea si accesul la stramtori si
canale
E. Globarizarea si identitatea statelor
F. Abordarea in comun a principalelor
probleme ale lumii contemporane
next
next
next
next
next
next
A.
A.
Conflictele
Conflictele
interne
interne
si
si
externe
externe
Conflict - nseamn opoziie, dezacord sau incompatibilitate
ntre dou sau mai multe pri. Conflictul poate fi sau nu
violent. Conflictul armat dintre state poate evolua n
rzboi.
Conflictul poate fi definit ca o situaie de competitie n care
prile sunt contiente de potenialele incompatibiliti
viitoare, n care fiecare parte dorete s ocupe o poziie
care este incompatibil cu dorinele celorlali. Prin urmare,
pentru ca o anumit situaie s poat fi numit conflictual,
avem nevoie de dou pri contiente de poziiile lor, cu
dorine incompatibile care s intre n anumite schimburi
(fizice, virtuale, sentimentale), etc).
next
Back
Conflicte
Conflicte
interne
interne
Conflictele interne au o serie de cauze multiple, dintre care le
mentionam pe cele de natura etica, religioasa, lingvistica, de
diferentiere economica a anumitor regiuni, comportamentul
conducator, interese de grup, regimul politic instaurat.
Exemple de tari aflate in conflict:
- In Sudan conflictul dintre militiile
arabe proguvernamentale si localnicii
din Vestul statului (Darfur).
- In Filippine, exista un conflict de
natura religioasa intre populatia
majoritar catolica si minoritatea
musulmana;
next
Back
Conflictele
Conflictele
externe
externe
Conflictele externe opun de regula, cate doua state, si au
ca obiect regiunea comuna de frontiera. Cauzele sunt
numeroase, ele pot fi: etnice, religioase sau economice, si
au o importanta componenta istorica.
Exemple:
Conflictul dintre India si Pakistan isi are originea in momentul
decolonizarii (1947), cand fosta colonie britanica a fost
impartita in doua dominioane pe criterii religioase: Uniunea
India si Pakistan, formata la randul sau din doua parti:
Pakistanul de Vest si Pakistanul de Est.
Back
next
Terorismul
Terorismul

conflict extern
conflict extern
Terorismul este o tactic de lupt neconvenional
folosit pentru atingerea unor scopuri strict
politice care se bazeaz pe acte de violen,
sabotaj sau ameninare, executate mpotriva unui
stat , organizaii, categorii sociale sau mpotriva
unui grup de persoane civile, avnd ca scop
precis producerea unui efect psihologic
generalizat de fric i intimidare. Obiectivul final
este aplicarea de presiune asupra entitii
respective pentru a o determina s acioneze n
conformitate cu dorinele teroritilor, n cazul n
care acest obiectiv nu poate fi ndeplinit prin
mijloace convenionale
Back
next
B.Utilizarea
B.Utilizarea
apelor
apelor
si
si
resurselor
resurselor
marine
marine
- Delimitari ale apelor marine
- Zonele economice exclusive
next
Back
next
Delimitari
Delimitari
ale
ale
apelor
apelor
marine
marine
1.Marea teritoriala.
-numita si centura maritima sau mare marginala, nu poate
depasi 12 mile marine (22.2 km).
2.Zona contigua.
-in continuarea marii teritoriale, lata de 12 mile marine,
pana la 24 de mile (44.4 km) de tarm.
3.Zona economica exclusiva.
-pana la 200 mile marine, cu drept de explorare,
exploatare, gestiune si conservare a resurselor naturale,
biologice sau nebiologice ale fundului marii si subsolului
acestuia; folosirea apei sau vantului pentru productia de
energie; construirea si folosirea insulelor artificiale;
cercetarea marina si protectia mediului acvatic.
4.Zona marilor adanci.
-dincolo de 200 de mile marine, chiar daca platoul
continental se continua.
-un bun al intregii omeniri (riverane, continental-inchise) cu
drepturi egale la navigatie, pescuit, survol, constructie de
cabluri, platforme si insule sau la cercetare stiintifica.
Back
next
next
next
next
1.Marea
1.Marea
teritoriala
teritoriala
.
.
-numita si centura maritima sau mare marginala,
nu poate depasi 12 mile marine (22.2 km).
-statele riverane sunt suverane: drept exclusiv
asupra pescuitului, valorificarii resurselor
minerale si neminerale din apa, de pe platoul
continental sau din subsolul acestuia.
-o singura restrictie: trebuie sa permita
traversarea inofensiva in timp de pace a vaselor
straine, dar nu si a celor militare si de cercetare,
iar submarinele trebuie sa treaca pe la suprafata,
cu drapelul arborat. Aeronavele au drept de.
survol numai prin conventii bilaterale
-instalatiile portuare permanente din zona
tarmului sunt considerate parte din coasta( nu si
in larg sau pe insulele artificiale).
Back
next
2.Zona
2.Zona
contigua
contigua
.
.
-in continuarea marii teritoriale, lata de 12
mile marine, pana la 24 de mile (44.4 km)
de tarm.
-nu au suveranitate deplina, dar isi pot
exercita controlul in ceea ce priveste
regulamentele vamale, fiscale, sanitare,
de imigratie si protectia mediului,
infractiunile fiind stabilite de sistemul
juridic al statelor respective.
Back
next
3.Zona
3.Zona
economica
economica
exclusiva
exclusiva
-pana la 200 mile marine, cu drept de explorare,
exploatare, gestiune si conservare a resurselor
naturale, biologice sau nebiologice ale fundului
marii si subsolului acestuia; folosirea apei sau
vantului pentru productia de energie;
construirea si folosirea insulelor artificiale;
cercetarea marina si protectia mediului acvatic.
-nici o nava straina nu poate presta o activitate
economica, cum ar fi pescuitul sau mineritul,
fara acceptul statului riveran.
-vasele straine au dreptul de a naviga, survola,
de a instala sau repara cabluri submarine pe
fundul oceanului.
-zona economica exclusiva nu face parte din
teritoriul national al statului riveran, dar are un
regim juridic mixt: de mare teritoriala si de mare
libera.
Back
next
4.Zona
4.Zona
marilor
marilor
adanci
adanci
-dincolo de 200 de mile marine, chiar daca platoul continental se
continua.
-un bun al intregii omeniri (riverane, continental-inchise) cu
drepturi egale la navigatie, pescuit, survol, constructie de cabluri,
platforme si insule sau la cercetare stiintifica.
-cooperarea internationala: cercetarea stiintifica, protectia si
conservarea mediului marin.
-resursele minerale sunt administrate de o autoritate
internationala, care trebuie sa asigure o impartire echitabila a
acestora.
-linia de baza: linia celor mai joase ape, la cele mai mici maree,
luata ca medie multianuala.
pot fi drepte: la gurile de varsare, deschiderea golfurilor (<24
mn), a golfurilor istorice (Hudson,Bristol, Riga, etc.), a tarmurilor
cu fijorduri, riass, skijers, in jurul statelor arhipelagice.
-linia mediana: lacuri de granita, tarmuri adiacente, echidistanta
fata de liniile de baza.
-apele interne: caracteristici similare cu teritoriul statal efectiv
-ape arhipelagice: statele arhipelagice au drepturi depline
-insule: au dreptul la toate zonele stabilite, cu exceptia celor care
devin submerse la ape mari, care sunt formate din stanci si nu pot
sustine locuirea - nu au dreptul la ZEE (Okinotoroshima)
-platou continental: include povarnisul si piemontul continental
-zona Hedberg: pana unde se pot descoperi depozite de.
hidrocarburi (aprox:povarnis-piemont).
Back
next
Zonele Zonele economice economice exclusive exclusive
Drepturile Drepturile statului statului riveran riveran n n zona zona economic economic
exclusiv exclusiv
n zona economic exclusiv, statul riveran are:
drepturi suverane n scopul explorrii i exploatrii,
conservrii i gestiunii resurselor naturale, biologice sau
nebiologice, ale fundului mrii, ale subsolului acestuia i ale
apelor de deasupra, ca i cu privire la celelalte activiti de
explorare i exploatare a zonei n scopuri economice, cum
ar fi producerea de energie cu ajutorul apei, al curenilor i
al vntului;
dreptul de amplasarea i folosirea de insule artificiale,
instalaii i lucrri;
dreptul de cercetare tiinific marin;
dreptul de protecia i conservarea mediului marin;
celelalte drepturi i obligaii prevzute de Convenia
Naiunilor Unite asupra dreptului mrii.
Back
next
Zonele Zonele economice economice exclusive exclusive
Drepturi Drepturi i i obligaii obligaii ale ale celorlalte celorlalte state state n n zona zona
economic economic exclusiv exclusiv
n zona economic exclusiv, toate statele, fie c sunt
riverane sau fr litoral, se bucur, n condiiile prevzute
de dispoziiile pertinente ale conveniei, de libertile de
navigaie i de survol i de a pune cabluri i conducte
submarine, ca i de libertatea de a folosi marea n alte
scopuri licite pe plan internaional, legate de exercitarea
acestor liberti i compatibile cu celelalte prevederi ale
conveniei, ndeosebi n cadrul exploatrii navelor,
aeronavelor i cablurilor i conductelor submarine.
n exercitarea drepturilor i n ndeplinirea obligaiilor ce le
revin, potrivit conveniei, n zona economic exclusiv,
statele vor ine seama n mod corespunztor de drepturile
i obligaiile statului riveran i vor respecta legile i
reglementrile adoptate de acesta n conformitate cu
dispoziiile conveniei i, n msura n care ele nu sunt
incompatibile cu prezenta parte, celelalte reguli de drept
internaional.
Back
next
C. Geografia politica a regiunilor polare
C. Geografia politica a regiunilor polare
Arctica un ocean (oceanul Arctic) inconjurat de uscaturi
continentale, prezinta un interes strategic deosebit datorita
pozitiei pe care o are intre principalele puteri nucleare mondiale.
Bazele militare inconjoara Oceanul Aectic, facand din aceasta
regiune polara un spatiu al zonei confruntarii militare ipotetice.
Back
next
Antarctida continentul sudic acoperit cu gheata,
precum si zona inconjuratoare situata intre Polul Sud si Cercul
Polar Sudic reprezinta, de asemenea, o regiune care, desi nu este
locuita permanent, constituie un teritoriu de interes pentru
numeroase state ale lumii.
Back
next
Antarctida
Antarctida
Back
Arctica
Arctica
Back
D.
D.
Utilizarea
Utilizarea
si
si
accesul
accesul
la
la
stramtori
stramtori
si
si
canale
canale
Importanta deosebita a stramtorilor si
a canalelor pentru realizarea unor
legaturi intre diferitele tari si regiuni
ale lumii este foarte evidenta si
constituie un domeniu de interes al
geografiei politice
Back
next
Importanta canalelor si stramtorilor - Strmtorile se pot
afla pe rute de transport importante, n trecut existnd
rzboaie pentru controlul acestora. Multe canale artificiale
au fost construite pentru a conecta dou bazine acvatice
deasupra uscatului. Importanta canalelor si stramtorilor
Importanta canalelor si stramtorilor - Bosfor cunoscut i ca
Strmtoarea Istanbul este cea mai ngust strmtoare
folosit pentru navigarea internaional. Ea conecteaz
Marea Neagr de Marea Marmara (care este legat de
Marea Egee prin strmtoarea Dardanele i, prin intermediul
acesteia la Marea Mediteran). Are o lungime de
aproximativ 30 km, cu o lime maxim de 3 700 metri la
intrarea nordic, o lime minim de 700 metri ntre
Kandilli i Aiyan i una de 750 metri ntre Anadoluhisar i
Rumelihisar. Adancimea variaza intre 36 si 124 m.
Strmtoarea Gibraltar este o strmtoare care leag Oceanul
Atlantic de Marea Mediteran i separ Spania de Maroc. Pe
partea nordic a strmtorii se afl Spania i Gibraltar, iar n
sud sunt Marocul i Ceuta, o exclav spaniol pe coasta
nord-african. Strmtoarea Gibraltar are o locaie
strategic. Navele care trec din Atlantic n Marea
Mediteran trebuie s treac pe aici.
Back
next
Stramtoarea Gibraltar
permite accesul din Marea
Mediterana spre Oceanul
Atlantic, situatie care ii
confera o importanta
deosebita.
Stramtoarea Ormuz Face
legatura dintre golful persic
(principala regiune petroliera
a lumii) si Oceanul Indian, iar
pe aici, pe mare, in alte
directii.
Stramtoarea Malacca este
un loc obligatoriu de trecere
spre Japonia, in apropierea ei
dezvoltandu-se orasul-stat
Singapore.
Back
next
Stramtoarea Bering
permite accesul din Oceanul
Pacific in Oceanul ArcticSi
reprezinta spatiul de
acoperire maxima intre Sua
si Fed. Rusa.
Canalul Panama intre
oceanele Atlantic si Pacific,
este foarte important pentru
politica SUA in zona (chiar
daca a fost retrocedat
statului Panama, SUA are un
important contro asupra
canalului).
Canalul de Suez leaga
Marea Mediterana de Marea
Rosie si de Oceanul Indian,
fiind o ruta mai directa intre
Europa si Oceanul Indian.
Back
next
Stramtoarea
Stramtoarea
Gibraltar
Gibraltar
Back
Strmtoarea
Strmtoarea
Ormuz
Ormuz
Back
Stramtoarea
Stramtoarea
Malacca
Malacca
Back
Stramtoarea
Stramtoarea
Bering
Bering
Back
Canalul Panama
Canalul Panama
Back
Canalul de
Canalul de
Suez
Suez
Back
E.
E.
Globalizarea
Globalizarea
si
si
identitatea
identitatea
statelor
statelor
Fenomenul globalizarii este o etapa viitoare a procesului
general de dezvoltare politico - economica si culturala a omenirii.
Pentru moment este dificil sa vorbim cu oarecare certitudine
despre efectele de lunga durata ale procesului de globalizare
asupra comunitatii internationale dar, chiar si acum, este clar ca
procesul de globalizare are atat un impact pozitiv, cat si unul
negativ. Partea pozitiva a acestui proces este ca va spori
interactiunea dintre tari, care la randul ei deschide noi posibilitati
pentru dezvoltarea civilizatiei umane, in deosebi in sfera
economica. Intensificarea schimburilor comerciale, investitionale
si tehnologice intre diferite regiuni, facilitarea contactelor
interumane, familiarizarea cu culturile altor popoare sunt, cu
siguranta, benefice pentru omenire.
Odata cu aceasta, globalizarea comporta si noi provocari. Multe
pericole au un caracter regional sau chiar planetar: catastrofele
ecologice si tehnologice, criminalitatea transnationala, terorismul
international etc.
next
Back
F.Abordarea
F.Abordarea
in
in
comun
comun
a
a
principalelor
principalelor
probleme
probleme
ale
ale
lumii
lumii
contemporane
contemporane
Abordarea n comun a principalelor probleme ale
lumii contemporane: desertificarea, schimbarile
climatice, poluarea aerului si a apelor, hazardele
naturale, tehnologice si antropice, reducer
suprafetelor forestiere, evolutiile geodemografice,
subdezvoltarea unor regiuni si tari, dezvoltarea
durabila, pastrarea biodiversitatii, conflictele
(interne si externe), supranarmarea si proliferarea
armelor de distrugere n masa, utilizarea resurselor
naturale, agricole si alimentatia, dezvoltarea urbana,
comunicatiile.
La aceste probleme se adauga probleme de
natura sociala si umana (migratiile, extinderea unor
boli, conflictele de natura religioasa, ideologica si
etnica, stresul introdus de sistemele mediatice ).
next
Back
VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE!
Aceasta prezentare a fost realizate de:
Velciu Radu
si
Enache Adrian