Procedeele de formare a terminologiei

juridice romne sti

Olga Cazan
Doctorand a la Universitatea Babe s-Bolyai
Cluj-Napoca, Romnia
<olga.cazan@gmail.com>
Rezumat
n prezentul articol, ne propunem s a analiz am si s a clasic am terminologia
juridic a romneasc a (bazndu-ne pe exemple din terminologia dreptului
international penal) n functie de procedeele/metodele de formare. Am
ncercat s a depist am care sunt metodele de formare proprii acestui dome-
niu. Astfel, observ am c a majoritatea termenilor, avnd baz a neologic a, sunt
mprumuturi din francez a. n terminologia juridic a romneasc a, inuenta
limbii franceze a favorizat dezvoltarea deriv arii prin adaptarea unui inven-
tar de axe neologice si axoide dinlimbile clasice. De asemenea, constat am
c a sintagmele terminologice, n special cele bimembre, sunt mult mai nume-
roase dect termenii simpli derivati. Prin urmare, cantitatea impun atoare
de termeni juridici compu si ne permite s a arm am, f ar a gre s, c a procedeul
de compunere sintagmatic a este mai productiv n terminologia juridic a de-
ct n alte terminologii specializate.
Cuvinte cheie: Procedee de formare, terminologia juridic a romneasc a,
concepte noi, derivarea, compunerea.
Primit: 6.ix.2009 Admis: 29.xi.2009
Cuprins
1 Introducere
2 Derivarea
3 Compunerea sintagmatic a
4 Compunerea temic a
5 Terminologizarea
6 mprumutul
7 Calcul lingvistic
8 Concluzii
Bibliograe
Ianua. Revista Philologica Romanica
Vol. 9 (2009): 213227
c Romania Minor
213
ISSN 1616-413X
http://www.romaniaminor.net/ianua/
214 Olga Cazan
1 Introducere
Sub inuenta factorilor extralingvistici, terminologiile cunosc un ritm mai ra-
pid de creare dect lexicul general. Cauzele care favorizeaz a aparitia noilor
concepte juridice sunt necesit atile sociale, armonizarea legislatiei cu sistemul
juridic comunitar si international. De exemplu, cu implementarea unui proiect
de lege, pot create noi concepte juridice inexistente pn a la momentul res-
pectiv si c arora trebuie s a le corespund a termeni. Aparitia noilor termeni este
imprevizibil a. Prin urmare, terminologia juridic a nu se a a ntr-o stare stabil a,
cums-ar crede din cauza conservatorismului s au, ci este ntr-un proces continuu
de schimbare.
Termenii juridici sunt creatii intentionate (con stiente): oautoritate (ncalitate
de institutie sau asociatie profesional a) recomand a sau prescrie termenul stan-
dardizat, reprezentnd, n acest mod, corespondenta optimal a dintre concept si
referent. Pentru crearea terminologiilor, aceast a autoritate recurge la mijloace
interne (derivare, compunere, terminologizare), la mijloace externe (mprumu-
turile neologice) sau la mijloace mixte (calcul). Spre deosebire de alte domenii
de activitate, n drept, terminologia existent a impune reguli de formare noilor
termeni care trebuie s a se integreze sistemului juridic.
nprezentul articol, ne propunems a identic am si s a analiz amprocedeele de
formare a terminologiei juridice, ilustrnd ecare metod a cu ajutorul termenilor
din domeniul dreptului international penal.
2 Derivarea
Preluat a din limba comun a, derivarea cu suxe si prexe este un procedeu
frecvent folosit pentru crearea terminologiei juridice. Majoritatea elementelor
derivationale folosite pentru crearea terminologiei juridice au p atruns n limba
romn a prin mprumuturi neologice.
2.1 Derivarea progresiv a
Derivarea progresiv a sau propriu-zis a constituie un procedeu productiv n ter-
minologia juridic a. Ea const a n formarea unui termen prin ad augarea de axe
lexicale sau lexico-gramaticale din fondul vechi al limbii sau, mai ales, prin
utilizarea de axe neologice.
n timp ce n terminologia juridic a francez a derivarea cu suxe si prexe are
un caracter conservator (prin p astrarea unor axe a c aror productivitate a sc azut
n vocabularul general), derivatele romne sti contin, n marea majoritate, axe
neologice productive, cu etimologie multipl a latino-romanic a. Prin urmare,
derivarea n limba romn a contribuie att la formarea de termeni noi, ct si la
adaptarea mprumuturilor neologice.
Identic am dou a tipuri de derivare progresiv a:
c Romania Minor
http://www.romaniaminor.net/ianua/
Procedeele de formare a terminologiei juridice romne sti 215
1. Derivarea progresiv a prin suxare constituie cel mai productiv procedeu
derivativ n terminologia juridic a, att n romn a, ct si n francez a. Ea se
bazeaz a pe analogie. Astfel, identic am:
Suxe care servesc la derivarea numelor de agent:
-tor < fr. -teur: f aptuitor, instigator, infractor;
-ar < fr. -aire: mandatar; functionar;
-ist <fr. -iste: recidivist, penalist, terorist, criminalist;
-at < fr. -: inculpat, acuzat, condamnat.
Suxul productiv -re care exprim a nume de actiuni prin forma
innitivului lung:
premeditare < premedita + re, instigare < instiga + re, extr adare
< extr ada + re, evadare < evada + re, desistare < desista + re,
conscare < confisca + re, condamnare < condamna + re, arestare
< arest + re, achitare < achita + re, achiesare < achiesa + re;
urm arire penal a < urm ari + re, m arturisire < m arturisi + re,
jefuire < jefui + re, desp agubire < desp agubi + re.
Suxul -aj < fr. -age care desemneaz a o actiune sau un proces:
santaj, lin saj, spionaj.
Suxul participial -t < fr. - care exprim a o tr as atur a rezultat a
dintr-o anumit a activitate: conditionat, e.g. libertate conditionat a;
agravat, e.g. continut agravat; organizat, e.g. crim a organizat a;
v at amat, e.g. persoan a v at amat a; suspendat, e.g. pedeaps a sus-
pendat a.
Suxul adjectival -abil < fr. -able care exprim a posibilitatea: prea-
labil, e.g. plngere prealabil a.
Suxul adjectival -iv < fr. -if care exprim a functia: abuziv, e.g. cer-
cetare abuziv a; alternativ, e.g. pedeaps a alternativ a; denitiv, e.g.
hot arre denitiv a; preventiv, e.g. arestare preventiv a; putativ,
e.g. fapt a putativ a.
Suxul adjectival -al care exprim a apartenenta: mintal, e.g. ali-
enare mintal a; ministerial, e.g. functionar ministerial.
2. Derivarea progresiv a prin prexare nu este att de productiv a ca aceea
prin suxe. Cele mai frecvente si productive sunt prexele neologice, de
circulatie international a:
in- / im- / i- (prex latin, care serve ste pentru a da anumitor cuvinte o
valoare contrarie sau negativ a, indicnd lipsa ori absenta; apare nu-
mai ntermeni neologici, introdu si, nprincipal, prinlier a francez a):
inactiune; insubordonare; indirect a, e.g. prob a indirect a, intentie
indirect a; imperfect, e.g. participatie imperfect a; impropriu, e.g.
participatie improprie; imaturitate, e.g. imaturitate intelectual a;
iresponsabilitate.
Ianua 9 (2009)
ISSN 1616-413X
216 Olga Cazan
co- (prex latin care nseamn a mpreun a cu, formnd substantive,
verbe si adjective): coautor, coautorat, coinculpat.
re- (prex francez cu sens iterativ, formnd verbe, adjective si sub-
stantive; se ata seaz a att la cuvinte mprumutate deja cu prex, cat si
la cuvinte mo stenite): reconstituire; redeschidere, e.g. redeschiderea
urm aririi penale; reluare, e.g. reluarea urm aririi penale; rencepere,
e.g. renceperea urm aririi penale; resocializare, e.g. resocializarea
infractorului; restabilire, e.g. restabilirea situatiei anterioare s avr-
sirii infractiunii.
Vocabularul juridic p astreaz a si unele prexe mai vechi:
ne- (prex de origine slav a care exprim a un sens negativ sau privativ; se
ata seaz a la aproape toate categoriile de termeni, inclusiv la neologisme):
neacceptat, e.g. prob a neacceptat a n instant a; nedreapt a, e.g. represiune
nedreapt a; nerespectare, e.g. nerespectarea hot arrilor judec atore sti,
nerespectarea regimului materialelor nucleare; nedenuntare; nevinov atie;
neomenos, e.g. tratamente neomenoase; neretroactivitate, e.g. neretroac-
tivitatea legii penale; neurmat a, e.g. instigare neurmat a de executare.
des- (prex cu sens privativ, care serve ste la formarea unor substantive, a
unor adjective si a unor verbe; naintea vocalelor si a consoanelor sonore,
n forma dez-): dezincriminator, e.g. aplicarea legii penale dezincrimina-
toare.
Productivitatea procedeelor derivative descrise anterior a favorizat crearea
unor familii de termeni: recidiv a, recidivist, a recidiva, recidivitate; terorism, teroriza,
terorist; crim a, criminalist, criminalitate, criminal, criminologic, a incrimina, a se
autoincrimina; penal, penalist, penalitate, a penaliza; viol, violare, violent a; a agresa,
agresare, agresiune, agresor.
2.2 Derivarea regresiv a
Derivarea regresiv a/invers a, procedeu opus celui dinti, se realizeaz a prin eli-
minarea unor axe autentice sau presupuse de la substantive, adjective si verbe
preexistente si se adaug a numai morfeme gramaticale care ajut a la ncadra-
rea cuvntului nou-format ntr-o categorie lexico-gramatical a si la realizarea
exiunii. Aceast a metod a nu este productiv a n terminologia juridic a. Terme-
nii formati prin derivare regresiv a desemneaz a, de regul a, nume de actiune sau
rezultatul actiunii, formate de la baze verbale (pedeaps a <pedepsi, arest <aresta)
2.3 Derivarea parasintetic a
Derivarea parasintetic a reprezint a un procedeu de formare care se realizeaz a
prin mbinarea simultan a a unui sux (element care, de obicei, schimb a clasa
morfemului de baz a) si a unui prex (care aduce modic ari notionale). Este
c Romania Minor
http://www.romaniaminor.net/ianua/
Procedeele de formare a terminologiei juridice romne sti 217
o metod a relativ putin productiv a n terminologia juridic a, n schimb, au fost
mprumutati termeni derivati dup a acest procedeu: retrogradare, retroactivitatea
(legii).
2.4 Derivarea improprie
Derivarea improprie/conversia/conversiunea este un procedeu care const a n
schimbarea clasei gramaticale. n terminologia juridic a, participiul devine sub-
stantiv: acuzat, b anuit, condamnat, nvinuit, inculpat.
3 Compunerea sintagmatic a
Compunerea sintagmatic a este un procedeu ce const a n mbinarea a cel putin
dou a cuvinte, care pot exista si independent n limb a, ntr-o unitate lexical a
nou a (denumit a de A. Martinet sintagm a), dintre care unul este elementul
principal (determinatul) si celelalte sunt elementele auxiliare (determinantii).
De si gradul de coeziune gramatical a a elementelor componente ale unui compus
terminologic este mai redus dect n cazul compuselor din vocabularul general,
consider am c a aceste combinatii lexicale, stabile n terminologia juridic a, pot
incluse n categoria compuselor, ntruct desemneaz a un referent/concept
unic. Elementele componente ale unui termen compus si pierd, ntr-o anumit a
m asur a, sensul initial si dobndesc un nteles nou.
n timp ce n vocabularul general al limbii romne procedeul deriv arii este
mai productiv dect compunerea, n terminologia juridic a, la fel ca n alte ter-
minologii, compunerea ocup a un loc privilegiat. Alexandra Cunit a arma c a
[c]est ainsi que la composition syntagmatique fonctionne avec une haute pro-
ductivit dans la lexique des langues de spcialit (les lexiques techniques),
alors que son rendement dans le lexique de la langue courante est moins lev
(Cunit a 1982). Prin urmare, termenii se caracterizeaz a prin predilectia pentru
compunerea sintagmatic a, avnd drept rezultat unit ati semantice complexe.
Potrivit lui Grard Cornu, dou a treimi din terminologia juridic a francez a repre-
zint a termenii compu si (Cornu 1990, 172).
n timpul cre arii glosarului nostru de termeni de dreptul penal si internatio-
nal penal, am ntlnit dicult ati n identicarea termenilor compu si din textele
de legi romne sti si franceze, deoarece pot exista att sintagme terminologice
xe, ct si sintagme terminologice libere.
Pentrua depista procedeele de formare a compu silor juridici, amtinut seama
de trei aspecte: ce parte de vorbire este determinatul; ce parte de vorbire este
determinantul; forma determinantului: prezenta sau absenta unui cuvnt de
relatie (o prepozitie, o conjunctie etc.)
Bazndu-ne pe aceste aspecte, am identicat urm atoarele tipuri de sintagme
terminologice:
1. sintagme terminologice bimembre termeni compu si din dou a ele-
mente;
Ianua 9 (2009)
ISSN 1616-413X
218 Olga Cazan
2. sintagme terminologice trimembre termeni compu si din trei elemente;
3. sintagme terminologice tetramembre termeni compu si din patru ele-
mente;
4. sintagme terminologice plurimembre termeni compu si din mai mult
de patru elemente.
3.1 Sintagme terminologice bimembre
Dup a natura morfologic a a elementului principal, sintagmele terminologice
bimembre din vocabularul juridic pot de dou a tipuri:
1. Constructii nominale
S1(n)+S2(g): comiterea infractiunii, continutul infractiunii, rezultatul
infractiunii, evaluarea dovezii, evaluarea probei, favorizarea infractorului,
folosul infractiunii, individualizarea pedepselor, nlesnirea evad arii, mobilul
infractiunii, obiectul infractiunii, reducerea pedepsei, retragerea m arturiei,
retragerea plngerii, rezultatul faptei, s avr sirea infractiunii, scopul infrac-
tiunii, subiectul infractiunii, u surarea pedepsei.
S1(n)+S2(a): corp delict, daune interese, expert-parte, fotograi schit a, zile
amend a.
S+Adj. aceast a juxtapunere se bucur a de o frecvent a nsemnat a.
De si din punct de vedere morfologic, elementul central al compu-
sului este substantivul, sub aspect semantic si functional (din per-
spectiv a juridic a), ponderea apartine adjectivului, prin capacitatea
sa distinctiv a. n general, adjectivul este postpus fat a de substanti-
vul determinat: m arturie mincinoas a, tratamente neomenoase, arest ilegal,
sentint a maxim a, procedur a penal a, reproducere frauduloas a, clauz a penal a,
arestare preventiv a, crim a international a, infractiune bilateral a, furt sim-
plu, alienare mintal a, infractiune agrant a, infractiune calicat a, crim a
organizat a, imunitate parlamentar a, circumstant a agravant a, omor cali-
cat, pericol social. Dup a modelele str aine, apar si adjective antepuse
Adj.+S: rele tratamente, bun a credint a, bune moravuri, agrant delict.
2. Constructii verbale
Verb+S(a): a favoriza infractorul, a evalua dovezi, a individualiza pe-
deapsa, a retrage m arturia, a retrage plngerea, a reduce pedeapsa, a cumula
pedepse, a stabili pedeapsa.
Cele mai productive formule s-au dovedit a : S+Adj. si S1(n)+S2(g), iar
neproductive S1(n)+S2(a) si Adj.+S.
De remarcat c a nu orice mbinare a dou a cuvinte constituie o sintagm a.
Astfel, o prepozitie si un substantiv (cu premeditare, cu stiint a) nu constituie un
termen compus, ci doar o locutiune, care necesit a existenta altor lexeme pentru
c Romania Minor
http://www.romaniaminor.net/ianua/
Procedeele de formare a terminologiei juridice romne sti 219
a deveni o sintagm a: crim a cu premeditare, nendeplinirea cu stiint a a ndatoririlor
de serviciu.
3.2 Sintagme terminologice trimembre
Sintagmele terminologice trimembre din vocabularul juridic pot constructii
nominale sau verbale care contin sau nu n structura lor prepozitii. Astfel, le-am
clasicat n functie de prezenta sau absenta prepozitiei:
1. Constructii prepozitionale
S1(n)+Prep.+S2(a) este cea mai frecvent a structur a ntre sintagmele
terminologice trimembre: r azboi de agresiune, tratat de extr adare, prizo-
nier de r azboi, detentiune pe viat a, criminal de r azboi, ucidere din culp a, act
de executie, atentat la pudoare, arestare prin fort a, concurs de infractiuni,
violare de domiciliu, luare de ostatici, instigare la discriminare, condam-
nare pe viat a, crim a cu premeditare, pluralitate de infractiuni, privatiune
de libertate. Cea mai productiv a prepozitie s-a dovedit a de.
Verb+Prep.+S(a): a condamna la pedeaps a.
2. Constructii neprepozitionale
S1(n)+S2(g)+S3(g): aplicarea execut arii pedepsei, suspendarea cursului
prescriptiei, amnarea execut arii pedepsei, ntreruperea execut arii pedepsei,
locul s avr sirii infractiunii, mpiedicarea producerii rezultatului, mpiedi-
carea s avr sirii faptei, suspendarea execut arii pedepsei, amnarea aplic arii
pedepsei, epuizarea rezultatului infractiunii, garantarea libert atii persoanei.
S1(n)+S2(g)+Adj.: activitatea legii penale, teoria personalit atii criminale,
umanismul dreptului penal, retragerea plngerii prealabile, pedeapsa deten-
tiunii severe, pedeapsa nchisorii stricte, lipsa plngerii prealabile, gravitatea
faptei s avr site.
S1(n)+S2(a)+Adj.: infractiune fapt consumat, infractiune fapt epuizat.
S1(n)+Adj.+S2(g): urm arire imediat a a infractiunii, caracterul penal al
faptei, codul penal al Romniei, continutul constitutiv al infractiunii, ele-
mentul material al infractiunii, obiectul material al infractiunii, subiectul
activ al infractiunii.
S+Adj.1+Adj.2: v at amare corporal a grav a, circumstante agravante legale,
circumstante atenuante legale, competent a penal a exceptional a, competent a
penal a functional a, competent a penal a material a, competent a penal a perso-
nal a, competent a penal a special a, competent a penal a teritorial a, expertiz a
balistic a judiciar a, drept procesual penal.
Observ am c a sintagmele Verb+Prep.+S(a) si S1(n)+S2(a)+Adj. sunt putin
productive n terminologia juridic a.
Ianua 9 (2009)
ISSN 1616-413X
220 Olga Cazan
3.3 Sintagme terminologice tetramembre
De si una dintre tr as aturile termenului constituie concizia att lexical a, ct si
structural a, identic am, nvocabularul juridic, unnum ar impresionant de struc-
turi terminologice complexe tetramembre. Vom prezenta aceste constructii ter-
minologice n ordinea descresc atoare a productivit atii lor:
1. S1(n)+Prep.+S2(a)+Adj.: absolvire de r aspundere penal a, codul de procedur a
penal a, comunicare de informatii false, condamnat f ar a antecedente penale, de-
lincvent cu condamn ari repetate, infractiune de executie prompt a, organe de
urm arire penal a, sanctiune de drept penal, trac de inte umane. Foarte rar
adjectivul este antepus substantivului: supunere la rele tratamente.
2. S1(n)+Prep.+S2(a)+S3(g): participanti la s avr sirea infractiunii, prob a nspri-
jinul acuz arii, prob a n sprijinul ap ar arii, recurs n interesul legii, tr adare prin
ajutarea inamicului, munc a n folosul comunit atii.
3. S1(n)+Adj.+Prep.+S2(a): concurs real de infractiuni, Curtea International a de
Justitie, dovezi temeinice de ndreptare, pedeaps a alternativ a la amend a, pedeaps a
privativ a de libertate, pluralitate intermediar a de infractiuni, port ilegal de arme,
prob a neacceptat a n instant a, v at amare corporal a din culp a.
4. S1(n) + S2(g) + Prep. + S3(a): compromiterea intereselor de stat, garantarea
dreptului de ap arare, pedeapsa detentiunii pe viat a, abolirea pedepsei cu moartea,
mpiedicarea particip arii n proces. Ca si la sintagmele terminologice trimem-
bre, prepozitia de se dovede ste a cea mai productiv a, dup a care urmeaz a
f ar a, cu, la, n, din, pe.
5. S1(n)+S2(g)+S3(g)+S4(g): ntreruperea execut arii pedepsei nchisorii, sus-
pendarea cursului termenului prescriptiei, z ad arnicirea producerii rezultatului
infractiunii.
6. S1(n)+S2(g)+S3(g)+Adj.: nerespectarea regimului materiilor explozive, omi-
siunea sesiz arii organelor judiciare, formele interpret arii legii penale, nceperea
execut arii sanctiunilor penale, rezultatul interpret arii legii penale, str amutarea
judec arii cauzelor penale. Mai rar ntlnim adjectivul antepus: dep a sirea
limitelor legitimei ap ar ari.
7. S1(n)+Adj.1+S2(g)+Adj.2: pedeaps a complementar a a degrad arii militare, Or-
ganizatia international a a Politiei Criminale, acte premerg atoare ale urm aririi
penale, latura civil a a cauzei penale, latura penal a a cauzei penale, izvoarele
materiale ale dreptului penal, izvoarele formale ale dreptului penal.
8. S1(n)+Adj.+S2(g)+S3(g): suspendarea conditionat a a execut arii pedepsei, De-
claratia universal a a drepturilor omului.
9. S1(n)+S2(g)+Adj.1+Adj.2: activitatea legii penale materiale, activitatea legii
procesual penale, aplicarea legii penale dezincriminatoare, aplicarea legii penale
procesuale, aplicarea legii penale substantiale, efectele hot arrilor judec atore sti
c Romania Minor
http://www.romaniaminor.net/ianua/
Procedeele de formare a terminologiei juridice romne sti 221
denitive, folosirea instrumentelor ociale false, modicarea pedepsei aplicat a
denitiv, principiile dreptului procesual penal, recunoa sterea hot arrilor penale
str aine.
10. S+Adj.1+Adj.2+Adj.3: fapte juridice procesual penale.
Analiznd compu sii din dreptul international penal mentionati anterior,
observ am c a din grupul structurilor tetramembre fac parte numai sintagme
nominale, care se caracterizeaz a printr-o diversitate de tipuri n ceea ce prive ste
structura lexical a si gramatical a. mbin arile de tipul S1(n)+Adj.+S2(g)+S3(g)
si S+Adj.1+Adj.2+Adj.3 par s a nu e foarte productive.
3.4 Sintagme terminologice plurimembre
n textele de legi, am depistat un num ar considerabil de sintagme plurimembre,
foarte importante din punct de vedere semantic si al frecventei lor. Acest grup
de sintagme l-am clasicat dup a cum urmeaz a:
1. Sintagme terminologice plurimembre din 5 elemente componente: act
de executare a faptei ilicite, act de ncepere a urm aririi penale, actiunea civil a n
procesul penal, aarea adev arului n procesul penal, aplicarea legii penale n timp,
aplicarea legii penale mai favorabile, arestarea inculpatului n cursul judec atii,
asistent a juridic a n procesul penal, asocierea pentru s avr sirea de infractiuni,
cauzele care nl atur a consecintele condamn arii, cauzele care nl atur a executarea
pedepsei, cauzele care nl atur a r aspunderea penal a, Declaratia dreptului omului
si cet ateanului, executarea sanctiunilor de drept penal, gradul de pericol social al
infractiunii, restabilirea situatiei anterioare comiterii infractiunii.
2. Sintagme terminologice plurimembre din 6 elemente componente: apli-
carea legii penale substantiale nspatiu, arestarea inculpatului ncursul urm aririi
penale, arestarea nvinuitului n timpul urm aririi penale, asistent a juridic a fa-
cultativ a n procesul penal, bolnav care sufer a de tulbur ari psihice, cauze care
nl atur a caracterul penal al faptei, Comisia rogatorie international a n materie
penal a, imposibilitatea persoanei de a se ap ara, ncetarea cauzei de suspendare a
procesului penal.
3. Sintagme terminologice plurimembre din 7 elemente componente: apli-
carea retroactiv a a legii penale interpretative mai favorabile, asistent a juridic a
international a n materia dreptului penal, atentatul care pune n pericol sigu-
ranta statului, extinderea competentei teritoriale a organelor de cercetare penal a.
4. Sintagme terminologice plurimembre din 8 elemente componente: apli-
carea legii penale infractiunilor s avr site pe teritoriul t arii, efectul extensiv al
apelului si recursului n procesul penal, efectul suspensiv al apelului si recur-
sului n procesul penal, folosirea emblemei Crucii Ro sii n timpul operatiilor
militare, mpiedicarea punerii n mi scare sau a exercit arii actiunii penale.
Ianua 9 (2009)
ISSN 1616-413X
222 Olga Cazan
5. Sintagme terminologice plurimembre din 9 elemente componente: ac-
tele premerg atoare urm aririi penale efectuate de investigatorii sub acoperire, apli-
carea legii penale infractiunilor s avr site n afara teritoriului t arii.
6. Sintagme terminologice plurimembre din mai mult de 9 elemente com-
ponente: aplicarea legii penale mai favorabile n cazul n care s-au pronuntat
hot arri de condamnare denitive, aplicarea temporal a a legii penale n cazul
ordonantelor de urgent a si al declar arii neconstitutionalit atii unor legi penale,
arestarea si prelungirea arest arii inculpatului condamnat de instanta de fond, ca-
uze care mpiedic a punerea n mi scare sau exercitarea actiunii penale, concursul
ntre cauzele de agravare si cele de atenuare a r aspunderii penale, infractiunile
s avr site pe teritoriul t arii de c atre persoane care beneciaz a de imunitate de juris-
dictie, infractiunile s avr site pe teritoriul t arii la bordul navelor sau aeronavelor
str aine.
Unii terminologi nu recunosc unit atile terminologice avnd la baz a o relatie
de coordonare prin conjunctia si sau o relatie disjunctiv a prin conjunctia sau. Ele
sunt considerat mbin ari deschise, care nu ndeplinesc principiile de formare a
termenilor. Cu toate acestea, n domeniul dreptului, ntlnim un num ar im-
portant de astfel de sintagme: arestarea nelegal a si cercetarea abuziv a, desistarea si
mpiedicarea producerii rezultatului, cauze de agravare si cauze de atenuare a sanctiu-
nilor penale, interceptarea si nregistrarea convorbirilor sau comunic arilor, nl aturarea
sau modicarea pedepsei, nendeplinirea cu stiint a a ndatoririlor de serviciu sau n-
deplinirea lor defectuoas a, retinerea sau distrugerea de nscrisuri, loviri sau v at am ari
cauzatoare de moarte. n opinia noastr a, aceste structuri trebuie acceptate ca o
unitate terminologic a inseparabil a, deoarece, analizate separat, ele si pierd din
semnicatia unitar a.
De asemenea, n domeniul dreptului, ntlnim sintagme-propozitii, atipice
pentru majoritatea limbajelor specializate. De exemplu, n DDP, depist am ur-
m atoarele sintagme: Fapta nu este prev azut a de legea penal a, Fapta nu a fost comis a
de nvinuit sau inculpat, Fapta nu exist a, Fapta nu prezint a gradul de pericol social
al unei infractiuni, Fapta nu ntrune ste elementele constitutive ale infractiunii. Dup a
opinia noastr a, acest tip de sintagme apare n domeniul juridic sub inuenta
latinei de la care au fost mprumutate asemenea expresii: electa un via non da-
tur recursus ad alteram, actio non datur cui nihil interest, actus interpretandus est
potius (magis) ut valeat quam ut pereat; adversus periculum naturalis ratio permittit
defendere.
n concluzie, putem arma c a limbajul juridic, din dorinta de a nu sc apa nici
un detaliu si de a exhaustiv, se caracterizeaz a printr-o avalan s a de sintagme
plurimembre care fac dicil a ntelegerea textului de lege, n special pentru
nespeciali sti.
4 Compunerea temic a
Compunerea temic a este un procedeu n care dou a sau mai multe baze (teme)
savante se sudeaz a, cu sau f ar a ad augare de axe, si formeaz a un termen nou.
c Romania Minor
http://www.romaniaminor.net/ianua/
Procedeele de formare a terminologiei juridice romne sti 223
n limba romn a, se folosesc circa o mie dou a sute de elemente de compu-
nere savant a (Andrei 2003). Majoritatea acestora au un caracter international:
grafologie, hegemonie, homosexual, monopol, antropologie criminal a.
Formarea de termeni prin compunere temic a se supune anumitor reguli. n
romn a, ca si n francez a, primul element se termin a, de obicei, cu o vocal a
care actioneaz a ca element de leg atur a. Pentru unele elemente de compunere
exist a o distributie preferential a (numai n pozitie anterioar a/numai n pozitie
posterioar a), dar, adesea, aceea si form a se poate plasa n oricare din cele dou a
pozitii.
Idealul punerii laolalt a a unor elemente de compunere omogene din punctul
de vedere al originii lor continu a s a inuenteze terminologia. Astfel, se prefer a
eugenie (gr.gr.) n loc de victimologie (lat.gr.). Cu toate acestea, termenii hibrizi,
dinacest punct de vedere, s-auncet atenit nvocabularul juridic: genocid, olograf,
bigamie.
Se poate constata o anumit a polisemie a formantilor de acest tip. Astfel -logie
si -log tind s a formeze serii de termeni desemnnd stiinte si speciali stii care le
practic a: politolog, politologie, criminolog, criminologie. Mai exist a, ns a, si cazuri
n care -log si-a p astrat sensul de discurs: apologia (infractiunilor), dialog (social).
nterminologia juridic a, cel mai des ntlnim, ns a, unelement de compunere
combinat cu un cuvnt din limba romn a: cvasidelict, autoincriminare, automuti-
lare, autoap arare, autoabrogare, autoajutor, autodeterminare, autopaz a, autoprotectie,
bilateral, bipartid, contraexpertiza, contraproba, antecontract, antidumping.
Temele (bazele) grece sti si latine au ajutat la unicarea international a a sis-
temelor juridice. Cu toate acestea, ast azi, ele se folosesc mult mai putin dect
nainte, pentru c a legiuitorii romni si traduc atorii conventiilor internationale
din romn a n francez a prefer a s a mprumute din limba comun a si limbile
romanice dect din limbile clasice.
5 Terminologizarea
Terminologizarea, o surs a inepuizabil a de termeni noi, const a n atribuirea unui
cuvnt din lexicul general a unui sens specializat, unic, obtinnd astfel statutul
de termen dintr-un domeniu de activitate stiintic a sau tehnic a. n domeniul
dreptului, aceast a metod a este foarte productiv a: abuz, articol, autor, b anuit,
cauz a, complice, n sel aciune, plngere.
Terminologia juridic a a evoluat si evolueaz a n strns a leg atur a cu societa-
tea. Drept rezultat, pentru a mai aproape de oameni, vocabularul juridic se
formeaz a de la cuvinte din lexicul limbii comune. Astfel, cuvintele cu sensuri
multiple (polisemantice) din vocabularul general devin termeni juridici prin
delimitarea si precizarea sensului sau prin selectarea unui sens ntre mai multe
posibile. De exemplu, cuvntul t acere are n DEX sensurile: 1. faptul de a
t acea; 2. pauz a, ntrerupere mai lung a ntr-o discutie; 3. g. indiferent a, 4. g.
lips a de armare, de manifestare; apatie, amortire. Unicul sens al termenului
juridic t acere a fost selectat dintre sensurile gurate ale cuvntului din vocabu-
larul general: t acere (n dreptul international): absenta unei atitudini exprese a
Ianua 9 (2009)
ISSN 1616-413X
224 Olga Cazan
unei p arti asupra unor fapte juridice care apar n procesul raporturilor juridice.
(DDI).
n terminologia juridic a, distingem dou a metode prin care se formeaz a noi
termeni din lexicul general:
Restrngerea sensului: cuvinte din fondul vechi sau neologisme cu o
semnicatie generic a dobndesc un sens specializat: abatere nc alcare
a unei dispozitii legale, prezentnd un grad de pericol social mai redus
dect infractiunea si pentru care se prev ad sanctiuni nepenale; martor
persoan a care are cuno stint a despre vreo fapt a sau despre vreo mpreju-
rare de natur a s a serveasc a la aarea adev arului n procesul penal si care
poate ascultat a n acest scop de c atre organele judiciare.
Extinderea sensului: prin termenul teritoriu din expresiile teritoriul Rom-
niei si teritoriul t arii se ntelege ntinderea de p amnt si apele cuprinse
ntre frontiere, cu subsolul si spatiul aerian, precum si marea teritorial a cu
solul, subsolul si spatiul aerian ale acesteia (Codul Penal, art. 142); arme
sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natur a a putea folosite ca
arme si care au fost ntrebuintate pentru atac (Codul Penal, art. 151). De
asemenea, observ am, n legislatia romneasc a, extinderea sensului unor
termeni juridici, care erau mentionati, n dictionarele anterioare anului
1990, cu referire exclusiv a la legislatia str ain a. De exemplu, termenul
imunitate denit n DJP numai n raport cu conventiile internationale, se
utilizeaz a ast azi n sintagmele imunitate parlamentar a, imunitate de execu-
tare, imunitate de jurisdictie.
Reterminologizarea este o modalitate de creare a termenilor dintr-un dome-
niu de specialitate de la termeni existenti deja n alt domeniu de specialitate. Un
exemplu din domeniul juridic este: conventie (n drept) [c]ontract; denumire
dat a unor tratate internationale; (n art a) ntelegerea tacit a de a admite unele
procedee sau ctiuni (DEX); a ataca (domeniu militar) a ncepe sau a duce
un atac; (n sport) a avea sau a lua initiativa ntr-un joc sportiv; (n drept) a cere
justitiei s a reexamineze o hot arre care nu satisface una dintre p arti; (n muzic a)
a ncepe executarea unei buc ati muzicale (DEX). O particularitate distinctiv a
a procesului de reterminologizare o constituie faptul c a unitatea terminologic a
nou format a poate introdus a concomitent n diferite domenii de specialitate.
Ace sti termeni sunt denumiti termeni interdisciplinari.
n terminologia dreptului ca si n celelalte terminologii, ntlnim, de aseme-
nea, fenomenul de determinologizare sau banalizare a termenilor, care are loc
atunci cnd termenii juridici p atrund n vocabularul general. Consider am c a
acesta este un proces normal si binevenit, deoarece cuvintele din textele de lege
trebuie cunoscute si ntelese de destinatarii lor.
n concluzie, putemarma c a majoritatea cuvintelor din vocabularul general
devenite termeni juridici si p astreaz a numai partial semnicatia primar a. De
regul a, termenul selecteaz a semul principal al cuvntului.
c Romania Minor
http://www.romaniaminor.net/ianua/
Procedeele de formare a terminologiei juridice romne sti 225
6 mprumutul
Este bine cunoscut a permeabilitatea terminologiei juridice pentru neologismele
mprumutate. Pentru a desemna referenti sau reglement ari recent introduse n
legislatia romneasc a, legiuitorul prefer a s a introduc a termeni noi prin mpru-
mut.
Analiznd etimologia termenilor din banca noastr a de termeni de drept
penal si international penal, observ am un num ar considerabil de mprumuturi
din francez a. Aceste neologisme au fost adaptate la sistemul fonetic, grac si
morfologic al limbii romne (recidivist < fr. rcidiviste, prizonier < fr. prisonnier,
penalist < fr. pnaliste, lin saj < fr. lynchage, insult a < fr. insulte, criminalitate < fr.
criminalit, coinculpat <fr. conculp, santaj <fr. chantage, cazier <fr. casier, amend a
<fr. amende). Dup a asimilarea lor, foarte multe mprumuturi augenerat derivati
si/sau compu si terminologici n limbajul juridic. De exemplu, substantivul
santaj este un mprumut, dar numele de agent santajist a fost derivat ulterior
pe teren romnesc. Franceza a avut si are, n continuare, un rol important n
formarea vocabularului juridic. De cele mai multe ori, unele cuvinte n francez a
s-au specializat pentru denumirea unor concepte dintr-un anumit domeniu de
specialitate si apoi aufost mprumutate n romn a doar cuacest sens specializat,
deseori, recent si n francez a.
ns a, majoritatea termenilor juridici mprumutati au o etimologie multipl a
(delincvent < lat. delinquens,-ntis, fr. dlinquant, it. delinquente; tratat < it. trattato,
lat. tractatus, germ. Traktat, fr. trait; proces (penal) < it. processo, fr. procs,
processus, lat. processus; procedur a (penal a) < fr. procdure, it. procedura, lat.
procedura; imprudent a < fr. imprudence, lat. imprudentia, it. imprudenza; complice
< fr. si it. complice; avocat < fr. avocat, lat. advocatus, germ. Advokat, it. avvocato).
Avnd la baz a dreptul roman, limbajul juridic contine foarte multe mpru-
muturi din latin a (lege < lat. lex, furt < lat. furtum). O caracteristic a proprie
terminologiei juridice sunt expresiile xe mprumutate din latin a f ar a nici o
modicare (reductio ad absurdum; aberatio causae; aberatio delicti; aberatio ictus; ab
initio; abolitio criminis; ab ovo; actioni(e), non natae, non praescribitur; actor incubit
onus probandi; a fortiori; ad libitum; aut dare, aut punire; cogitationis poena nemo
punitur; damnum emergens; in limine judicii; in limine litis; in personam; in rem; juris
et de jure; juris tantum; lato sensu; non reformatio in pejus; restitutio in integrum).
Pe lng a mprumuturile latino-romanice (predominante n vocabularul juri-
dic), identic am, de asemenea, cteva mprumuturi de origine englez a (adaptati
integral: lider, miting; n curs de adaptare: agreement, lobby, summit, speaker; xe-
nisme: NATO, FBI). Ca o manifestare a snobismului lingvistic, se observ a o
tendint a de reanglicizare (revenirea la orgtograa etimologic a) sub formele
leader, meeting.
7 Calcul lingvistic
Calcurile din limbajul juridic contribuie la diversicarea si precizarea exprim a-
rii, asigurnd totodat a un grad sporit de accesibilitate acestui limbaj. Prezenta
Ianua 9 (2009)
ISSN 1616-413X
226 Olga Cazan
calcurilor frazeologice n terminologia juridic a actual a se datoreaz a, n prin-
cipal, traducerilor unor expresii din limba francez a. n terminologia juridic a,
identic am urm atoarele tipuri de calcuri:
1. Calc lingvistic semantic. Se ia dintr-o limb a str ain a numai sensul unui
termen, iar acest sens nou se atribuie unui cuvnt mai vechi, apartinnd
aceleia si sfere semantice, din limba care mprumut a: crtit a (en. mole)
spion inltrat, uliu (en. hawk) personalitate ocial a cu spirit belicos.
2. Calc lingvistic de structur a/integral. Cel mai des ntlnit, const a n m-
prumutarea sensului si copierea, prin mijloacele limbii care mprumut a,
a formei cuvntului str ain: decriminalizare dup a en. decriminalization, re-
luarea (urm aririi penale) dup a fr. reprende; constrngere (zic a) dup a fr. con-
traindre; a contraface dup a fr. contrefaire; a se sinucide dup a fr. suicider. De si
compusele calchiate sunt rare n limbajul juridic actual, putem, totu si, cita:
criminalitatea gulerelor albe dup a en. White collar criminality.
Din exemplele de mai sus, observ am c a, n limbajul juridic actual, calcul
lingvistic reprezint a un procedeu restrns de formare a termenilor de
drept.
8 Concluzii
Tendinta de internationalizare a stiintei si a tehnicii a determinat aparitia
unor principii comune de creare a termenilor n toate domeniile de specia-
litate. La acest proces au contribuit direct organismele de standardizare
terminologic a locale (TERMROM) si mondiale (ISO). Astfel, vocabularul
juridic este format prin acelea si metode ca si alte vocabulare specializate.
Observ amc a procedeul de compunerea sintagmatic a este mai productivn
terminologia juridic a dect n alte terminologii. Sintagmele terminologice
sunt mai numeroase dect termenii derivati. n consecint a, n limbajul
juridic, atest ammai multi termeni compu si dect termeni simpli si, printre
cei compu si, prevaleaz a sintagmele terminologice bimembre.
Observ am, de asemenea, c a majoritatea termenilor, avnd baz a neologic a,
sunt mprumuturi din francez a. Inuenta limbii franceze a favorizat, n
terminologia juridic a romneasc a, dezvoltarea deriv arii prin adaptarea
unui inventar de axe neologice si axoide din limbile clasice.
Termenii juridici pot clasicati nu numai n functie de sistemul ierarhic
al conceptelor, dar si n functie de procedeele de formare.
Bibliograe
Andrei, Nicolae (2003): Dictionar etimologic de termeni stiintici: Elemente de
compunere greco-latine. Ed. a 2-a. Bucure sti: Oscar Print.
c Romania Minor
http://www.romaniaminor.net/ianua/
Procedeele de formare a terminologiei juridice romne sti 227
Cornu, Grard (1990): Linguistique juridique. Paris: Montchrestien.
Cuni t a, Alexandra (1982 [2002]): La structure lexicale. In: Paul Micl au
[ed.], Les langues de spcialit. [online]: Universitatea din Bucure sti.
DDI = Closc a, Ionel; Ceterchi, Ioan (1982): Dictionar de drept international
public. Bucure sti: Editura Stiintic a si Enciclopedic a.
DDP = Hotca, Mihai Adrian (2004): Dictionar de drept penal. Bucure sti: Editas.
DEX = Academia Rom an a; Institutul de Lingvistic a Iorgu Iordan (1998):
Dictionarul explicativ al limbii romne. Bucure sti: Univers Enciclopedic.
DJP = Antoniu, George; Bulai, Constantin; Chivulescu, Gheorghe (1976):
Dictionar juridic penal. Bucure sti: Editura Stiintic a si Enciclopedic a.
Olga Cazan
str. Suveranitatii
nr. 13, ap. 41
6401 Nisporeni
Republica Moldova
Ianua 9 (2009)
ISSN 1616-413X