You are on page 1of 43

UNIVERSITATEA

FACULTATEA DE MEDICINA
LUCRARE DE LICEN

COORDONATOR ABSOLVENT
Prof.univ dr. GOLU IOANA ANDREI NISTOR

FEBRUARIE 2010
Aritmiile supraventriculare la
copii-activitati in dianosticul si
tratamentul modern ale ta!icardiei
paro"istice supraventriculare#
Aritmiile sur!ventri"ul!re l! "oii#!"tivit!ti in di!$nosti"ul si tr!t!mentul
modern !le t!%i"!rdiei !ro&isti"e sur!ventri"ul!re.
-De$initia
-Date epidemioloice%in $unctie de virsta&
-Cau'ele
mecanismul electro$i'ioloic de producere
-ta(lou clinic
-criterii de dianostice electrocardiora$ice
-alte metode de dianostic electrocardiora$ice
-alte metode de dianostic %inva'ive&
-importanta )olter-EC* in dianostic
-metode moderne de tratament
-aloritmul direct +++#ms#md%!iduri si protocoale clinice nationale urent'e aritmice
la copii###&
-medicamente antiaritmice
-tratamentul interventional
Actualitatea temei,
-copul sarcinei-anali'a datelor de literatura asupra actualitatii metodelor moderne si
tratament in T.-/ la copii#Date de mortalitate#

DEFINITIE
Aritmiile %disritmiile& repre'int0 tul(ur0ri 1n $ormarea si2sau conducerea impulsului electric
prin cord# Inima (ate nereulat3 prea repede sau prea 1ncet# 4n ca'ul unei inimii s0n0toase3 palpita5iile
cardiace oca'ionale sunt rareori motiv de 1nri6orare 7i nu necesit0 un tratament medical special# Dac0
sunt deran6ante3 se va 1ncerca evitarea cau'ei care a determinat apari5ia palpita5iei#
Aritmiile pot apare la persoane care su$era de (oli cardiace3 dar pot apare si la persoane $ara (oli
cardiace# Aritmia rareori pune viata in pericol3 dar poate predispune la di$erite a$ectiuni3 cum ar $i
accidentul vascular cere(ral#
8
9ataile cardiace normale sunt controlate prin semnale electrice care pornesc de la nivelul
nodulului sino-atrial# Nodulul sino-atrial este situata in partea de sus a atriului dreptul# Inima este
impartita in patru camere, doua atrii in partea de sus si doua ventricule in partea de 6os# Rolul atriilor
este de a umple ventriculele cu sane si ventriculele propulsea'a %pompea'a& sanele catre plamani si
restul corpului# In mod normal impulsul electric de la nivelul nodulului sino-atrial se propaa concentric
%in pata de ulei& la nivelul atriilor3 apoi impulsul electric a6une la nivelul nodulului atrio-venricular de
unde prin intermediul $ascicului )is si retelei .ur:in6e este transmis ventriculelor# Aritmiile se datorea'a
unei anomalii in producerea si transmiterea stimului electric# E"ista di$erite $orme de aritmii3 dar cele
care interesea'a ventriculele sunt3 in eneral3 mai rave#
Clasi$icarea tul(ur0rilor de ritm se poate $ace dup0 diverse criterii#
Dup0 mecanismul de producere se deose(esc aritmii prin tul(ur0ri 1n3 $ormarea %enerarea&
impulsului %tul(ur0rile automatismului&3 tul(ur0ri 1n conducerea impulsului %(locurile cardiace& 7i
$onne mi"te %tul(ur0ri 1n $ormarea si conducerea impulsului&#
Aritmiile se pot produce $0r0 niciun motiv sau pot $i cau'ate de un stimul care ac5ionea'0 asupra
inimii# Ast$el de stimuli pot $i stresul3 tutunul3 alcoolul3 su(stan5ele care in!i(a apetitul sau
medicamentele pentru r0ceal0 7i tuse care con5in co$ein0 sau al5i stimulan5i# A$ectarea arterelor
coronare3 !ipertensiunea arterial0 7i insu$icien5ele valvulare cardiace pot sl0(i miocardul3 a$ect;ndu-i
$unc5ia de pomp0# Cu v;rsta3 se produce sl0(irea natural0 a inimii3 $apt care poate conduce3 de
asemenea3 la apari5ia aritmiilor# < aritmie se poate produce 7i dup0 un in$arct3 datorit0 cicatricii care se
$ormea'0 7i care tul(ur0 circula5ia impulsului electric de-a lunul inimii# Totodat03 anumite
medicamente utile 1n tratamentul a$ec5iunilor cardiace pot produce aritmii3 ca e$ect secundar# *landa
tiroid0 !iperactiv03 de'ec!ili(rul sanvin sau utili'area anumitor drouri3 precum cocaina3 produc3 de
asemenea3 apari5ia aritmiilor#
=
Tul(ur0rile automatismului se su(divi'ea'0 1n, tul(ur0ri 1n $ormarea ritmului sinusal %(radicardie
sinusal03 ta!icardie sinusal0 etc# & 7i tul(ur0ri prin $onnarea ectopica a impulsului %e"trasistole3 ta!icardie
atrial03 ta!icardie ventricular0 etc&#
Dup0 locul unde apare tul(urarea 1n $ormarea 7i conducerea impulsului aritmiile 7i (locurile se
divi'ea'0 1n sinusale3 atriale3 6onc5ionale 7i ventriculare#
8
Cio$u Carmen3Cio$u E#.#3Dictionar de pediatrie 3 Ed#Univers Enciclopedic3 9ucuresti 8>>?
=
Tratatul de cardioloie /ol#I Carp3Costin =@@=3 Ed# National
Termenul aritmie supraventricular0 reune7te toate tul(ur0rile enerate p;na la rami$icarea
$asciculului )is %sinusale3 atriale3 6onc5ionale&3 deci3 toate aritmiile cu e"ceptia celor ventriculare#
-e mai pot deose(i tul(ur0ri de ritm cu ritm reulat sau nereulat# 4n $unctie de $recven50 se
eviden5ia'0 ta!iaritmii3 (radiaritmii 7i tul(ur0ri de ritm cu alura cardiac0 normal0 %normosistolice&# -e mai
eviden5ia'0 aritmii permanente %spre e"emplu3 $orma permanent0 a $i(rila5iei atriale& 7i paro"istice %de
e"emplu3 $i(rila5ia atrial0 paro"istic0&3 termenul paro"istic semni$ic;nd instalarea 7i oprirea (rusc0 a unei
aritmii %ta!icardii&#
<rice tul(urare de ritm si de conducere pre'inta modi$icari EC* caracteristice3 care permit
dianosticul3 ast$el ca aceste tul(urari sunt de$inite clinic si EC*#
Cea mai practica clasi$icare a aritmiilor se (a'ea'a pe mecanismul de producere3 desi nu e"ista
nici o relatie 1ntre etioloie si tipul de aritmie# Aritmiile evoluea'a uneori la copii cu cordul ndemn.
E"ista pe de alta parte aritmii asimptomatice la copii cu (oli cardiace# < parte dintre aceste aritmii pot
deveni letale# Numai utili'area aparatelor )olter poate aprecia e"act impactul aritmiilor asupra
mortalitatii la copil#
Ritmul cardiac normal este ritmul sinusal 1n care impulsurile care comanda contractiile inimii
pornesc cu o reularitate remarca(ila din nodul sino-atrial cu o $recventa caracteristica3 leata de v;rsta
si un aspect tipic pe 1nreistrarile EC*# Ritmul sinusal varia'a ca $recventa cu v;rsta3 starea de aitatie a
copilului %tipat3 $e(ra3 $rica&A evaluarea corecta a ritmului sinusal va $i $acuta numai 1n somn %la suar&#
.entru declararea ritmului sinusal vor $i 1ndeplinite criterii clinice si electrice# 1n mod normal e"ista o
relatie inversa 1ntre $recventa cardiaca si de(it2(ataie# Ritmurile $oarte mari sau $oarte mici au
consecinte !emodinamice#
Aritmiile se instaleaza n trei tipuri de irumstante,
8# Modi$icari ale automatismului centrului sino-atrial3 care constau din accelerari %ta!icardie& sau
1ncetiniri %(radicardie& ale ritmului cardiac3 mai rar in!i(area centrilor superiori de automatism si
intrarea 1n $unctie a centrilor in$eriori#
B
=# Aparitia unor centri ectopici de automatism,
- aparitia automatismelor 1n $i(rele miocardice care 1n mod normal sunt lipsite de aceasta calitateA
- centri de e"citatie patoloica3 asa numite curente de $rontiera3 1ntre 'one de miocard a$ectate si 'one
sanatoase sau 1ntre doua 'one de miocard a$ectate 1n rade di$erite#
B# Tul(urarile de conducere a impulsului3 care se datoresc alterarii transmiterii normale a impulsului de
la atrii la ventriculi# Aritmiile la copil sunt pluri-etioloice3 spre deose(ire de adult3 unde sunt enerate
aproape e"clusiv de cardiopatia isc!emica# Cele mai rave aritmii la copil apar 1n cardiomiopatii3 (oli
conenitale de cord3 reumatism articular acut si miocardita acuta#
C
B
Cio$u Carmen3Cio$u E#.#3Dictionar de pediatrie 3 Ed#Univers Enciclopedic3 9ucuresti 8>>?
C
Cio$u E#.# 3 Cio$u Carmen3 Esentialul in pediatrie3 Ed#Medicala Amaltea3 9ucuresti 8>>D
Aritmiile sunt 1mp0r5ite 1n mai multe cateorii3 sta(ilite 1n $unc5ie de ritmul (0t0ilor inimii 7i de
locul de oriine al anomaliei cardiace#
4n $unc5ie de ritmul (0t0ilor inimii3 artmiile se 1mpart 1n,
9radicardie %ritm cardiac redus&- 9radicardia se produce atunci cand inima (ate atat de lent incat
nu poate pompa su$icient sane pentru a satis$ace nevoile oranismului# Netratata3 (radicardia
poate provoca o(oseala e"cesiva3 verti63 ameteli sau lipotimii %lesin& pentru ca nu a6une
su$icient sane la nivelul creierului# Tratamentul acestei aritmii consta in plasarea unui pace-
ma:er %stimulator electronic& care a6uta inima sa (ata normal#
?

Ta!icardie %ritm cardiac accelerat&- Ta!icardia se produce atunci cand inima (ate prea repede#
E"ista doua tipuri principale de ta!icardii,
E Ta!icardii supraventriculare %situate la nivelul atriilor sau nodulului
atrioventricular&
E Ta!icardii ventriculare %situate la nivelul ventriculilor&
Fi(rila5ie %(0t0i cardiace rapide3 necoordonate&#
Fi(rilatia ventriculara
Fi(rilatia ventriculara este o tul(urare rava a ritmului cardiac3 caracteri'ata prin
disparitia oricarei contractii orani'ate a ventriculelor3 inlocuita printr-o tremulatie
ventriculara %contractii locali'ate anar!ice si ine$icace&# < $i(rilatie ventriculara
poate sa $ie o(servata ca urmare a unui in$arct miocardic sau a unei alte cardiopatii
sau c!iar ca o complicatie a unei electrocutari# Fi(rilatia ventriculara provoaca o
oprire cardiocirculatorie responsa(ila de o pierdere a constientei side o stare de
moarte aparenta# Dianosticul3 evocat pe (a'a starii su(iectului3 tre(uie sa $ie
con$irmat prin electrocardiorama3 practicata imediat dupa internarea de urenta#
Tratamentul de urenta consta in de$i(rilare %soc electric e"tern&3 destinat sa
reulari'e'e contractiile cardiace#
Fi(rilatia atriala
4n $unc5ie de locul 1n care s-a produs anomalia3 aritmiile pot $i,
Aritmii atriale %17i au oriinea la nivelul camerelor cardiace superioare&A
Aritmii supraventriculare %se produc la nivelul camerelor in$erioare ale inimii&#
?
Cio$u Carmen3Cio$u E#.#3Dictionar de pediatrie 3 Ed#Univers Enciclopedic3 9ucuresti 8>>?
Aritmiile supra!entriulare cu potential letal la copii sunt,
-indromul sinusului (olnav (si"' sinus s(ndrome)
9radicardia poate $i cau'ata de o a$ectiune a nodulului sinusal %stimulatorul natural al inimii&3
ceea ce $ace ca inima sa (ata prea lent# Unele medicamente pot3 de asemenea3 provoca sau
arava (radicaridia# 9oala nodulului sinusul poate $i tratata cu medicamente aritmice sau cu
a6utorul pace-ma:er-ului %stimulator electronic&#
Ta!icardia supraventriculara
Flu1ter atrial
Este e"ceptional in pediatrie# E"citatia se produce nivel ventricular 3 intr-un $oacar
ectopic 3 unic care descarca o $recventa de =@@-B@@2min#EC* inreistrea'a o unda sinusoidala
reulata# Undele . lipsesc 3 iar comple"ele FR- sunt inlocuite de o succesiune reulata de unde
larite3 uneori crosetate# Comple"ele ventriculare sunt a(erante# Din cau'a $recventei umplerea
ventriculara este incompleta si nu e"ista de(it ventricular e$icace# Insu$icienta cardica se
instalea'a rapid mai ales ca su$era si iraitia coronariana# -e nasc si se cuse ventriculare !aotice3
stimulii luand nastere din multiple $ocare ectopice ventriculare# .e EC* nu e"ista interval .R 3 ci
o activitate ventriculara !aotica3 cu ine$icacitatea !omodinamica completa3 care conduce rapid la
moartea (olnavului# In acest ca' s-a instalat $i(rilatia ventriculara 3 considerata cea mai rava
tul(urare de ritm imaina(ila# -e incearca cardioversia 3 de o(icei ine$icace
D
#
Fi(rilatie atriala
D
Cio$u E#.# 3 Cio$u Carmen3 Esentialul in pediatrie3 Ed#Medicala Amaltea3 9ucuresti 8>>D
Aceasta $orma de ta!icardie se produce in ca'ul in care activitatea electrica a atriilor este
de'orani'ata si $oarte rapida# -timulul electric stimulea'a atriile la intamplare si cu o $recventa
$oarte mare3 provocand contractii $oarte rapide ale ventriculilor care vor $unctiona ine$icient# Desi
3deo(icei3 nu pune viata in pericol3 (ataile nereulate si de'orani'ate ale ventriculilor pot provoca
ameteli sau palpitatii# Daca aceasta pro(lema persista creste riscul de accidente vasculare cere(rale3
pentru ca sanele stanea'a in atrii cu $ormarea de c!eauri ce pot mira de la inima la creier cu
producerea unui accident vascular cere(ral#
-indromul Gol$$-.ar:inson-G!ite %G.G&

Aceasta este o mal$ormatie conenitala %pre'enta de la nastere&# Cele mai multe persoane
cu sindrom G.G duc o viata normala si multi nu au simptome sau episoade de ta!icardie#
H
Cu
toate acestea3sindromul G.G poate provoca contractii cardiace $oarte rapide3 $recventa poate sa
a6una pana la =C@ de (atai pe minut# Dintre simptomele sindromului G.G cele mai $recvente
sunt palpitatiile3 respiratie di$icila si scurta3 lesin si anina pectorala %dureri toracice&# Cu toate ca
aceasta (oala este pre'enta de la nastere3 simptomele apar $recvent la maturitate#
Ta"iardia par#$isti%
Este disritmia %aritmia& caracteri'at0 prin $recven50 cardiac0 sporit03 instalare (rusc03 durat0
varia(il0 %de la minute p;n0 la 'ile 7i s0pt0m;ni&3 s$;r7it (rusc 7i tendin50 de repetare a acceselor la
intervale varia(ile de timp#
H
Cio$u E#.#3 Cio$u Carmen %Ed#& 3 .ediatrie3 Tratat3 Editia I3 Ed#Medicala3 9ucuresti =@@8
Ta!icardia paro"istic0 care apare 1n ventriculi este denumit0 ta!icardic ventricular0# Dac0 ea
este enerat0 1n atrii sau 1n tesutul 6onctiunii atrioventriculare3 ta!icardia se nume7te supraventricular0#

Ta"iardia par#$istia supra!entriulara &T'SV(
Ta!icardia paro"istic0 supraventricular0 %T.-/& se o(serv0 la pacien5ii de toate v;rstele, nou-
n;scuti3 copii3 adul5i3 v;rstnici# Adesea3 1n a$ar0 de aceast0 disritmie pacien5ii nu au alte a$ectiuni
cardiovasculare sau alte (oli# La altii T.-/ apare pe $undalul unei cardiopatii %valvulare3 aterosclerotice3
tireoto"ice3 !ipertensive etc#&3 spre e"emplu3 ea se 1nreistrea'0 la B-IJ ca'uri de in$arct miocardic acut#
T.-/ este aritmia cea mai $recvent0 la (olnavii cu sindromul Gol$-.ar:inson-G!ite 7i alte $orme de
pree"citatie ventricular0
I
#
Unii pacien5i semnalea'0 relatia dintre declan7area paro"ismului 7i ast$el de $actori ca,
surmena6 $i'ic 7i emotionalA a(u' de ca$ea3 tutun3 alcoolA !iperventila5ieA sc!im(area po'itiei corpuluiA
deluti5ie3 inspir ad;nc#
.aro"ismele au de(utul si s$;r7itul (rusc# .acientii acu'03 de o(icei3 accese de palpita5ii rapide 7i
reulate3 uneori 1nso5ite de dispnee3 verti63 nelini7te# Durata accesului este di$erit0 %secunde-minute-ore3
rareori s0pt0m;ni&# <prirea %spontan0 sau dup0 pro(ele vaale& este (rusc0 7i adesea urmat0 de o emisie
a(undent0 de urin0 %Kurina spasticaK&3 datorat0 !ipersecre5iei de !ormon natriuretic atrial secundar0
dilatatiei atriale#
4n ca' de aparitie a T.-/ la o persoan0 cu cardiopatie oranic03 accesele prelunite %1n special cu
$recventa cardiac0 mare& pot produce anin0 pectoral03 sta'a pulmonar0 sau aravarea insu$icientei
cardiace lo(ale3 pr0(u7irea TA %cre7te lucrul cordului 7i se scurtea'0 perioada de umplere diastolic0&#
Deseori paro"ismele sunt $oarte scurte 7i in$recvente3 deaceea pacientul nu este v0'ut de doctor la
moment# E"amenul clinic 1n paro"ism arat0 ritm reulat cu $recven50 accelerat0 1ntre 8?@ 7i =C@ 2min#
I
Esentialul in cardioloie de )a(ert3 Ralp!3 Ed# Farma Media3=@88
.ro(ele vaale %1n special masa6ul sinusului carotidian& pot 1ntrerupe ta!icardia# Dac0 nu se opre7te
ta!icardia3 alura nu se mic7orea'0#
Tahicardia paroxistica supravenlriculara (TPSV). Este una dintre cele mai $recvente tipuri de
aritmii 1nt;lnite la copil3 inclusiv la suar si c!iar la nou nascut %1n acest ca' de(utul este de o(icei
intrauterin si dianosticul se $ace prenatal prin ec!ocardiora$ie $etala&# -e caracteri'ea'a clinic prin
ritm cardiac $oarte reulat si $oarte rapid %peste =@@-=?@ (atai2minut&# Impulsul ia nastere 1ntr-un centru
ectopic situat supra ventricular
>
# De(utul este (rusc si este perceput de (olnav %pentru suari de catre
antura6&# EC* 1nreistrea'a un ritm rapid $oarte reulat3 cu comple"e FR- normale3 unda . e"ista3 dar
are $orma anormala3 %impulsul ia nastere 1ntr-un $ocar ectopic&# Din cau'a scurtarii e"treme a diastolei
undele T si . $ormea'a adesea o unda unica3 comple"ele FR-3 de mor$oloie normala3 pot $i urmate de
su(denivelare -T si unda T neativa3 suer;nd su$erinta miocardica isc!emica %iriatie miocardica
de$icitara 1n timpul diastolei $oarte scurte&#
Daca $ocarul ectopic este situat 6onctional stimularea atriilor se $ace retrorad si undele .
inversate pot $i situate imediat 1naintea sau dupa comple"ul FR- %care pastrea'a mor$oloie normala&#
De $apt nu este esential sa di$erentiem ta!icardia paro"istica atriala de cea 6onctionala deoarece am(ele
au aceeasi semni$icatie patoloica si se tratea'a identic#
DATE E'IDE)I*+*,I-E
Fre!enta di.era in .untie de /rupele de !arsta asadar di$era de aridmiile adultului prin,
0inidenta mai redusa
0-antitati!1$recventa cardica de 8?@(2min la nou nascut este normala dar la adult este ta!icardie
supraventriculara
--alitati!1A/ de B@@2min la copii este relativ (ine tolerata cateva ore de miocardul copilului in timp ce
la adult conduce rapid catre sincopa
8@
#
Aparitia unei cri'e de T.-/ in copilarie este posi(ila la una dintre urmatoarele trei cateorii de (olnavi,
a& -uari su( v;rsta de C luni %inclusiv nou nascuti3 la care T.-/ de(utea'a de $apt intrauterin&3 mai
$recvent la copiii de se" masculin3 cu cord clinic indemn3 cu o $recventa de @3CJ din totalul aritmiilor#
De(utul este (rutal si nu totdeauna sesi'at de $amilie3 dar prelunirea cri'ei peste =C de ore $avori'ea'a
aparitia semnelor de insu$icienta cardiaca !ipo-diastolica# -uarul devine e"trem de aitat3 an"ios3 palid3
transpira3 are e"tremitati reci3 este dispneeic3 $oarte ta!icardie si are !epatomealie %$icatul palpa(il la C-
? cm su( re(ordul costal&# Anore"ia este cvasi-totala si $recvent copilul este $e(ril3 ceea ce 1ndreapta
atentia medicului catre o a$ectiune in$ectioasa# Radiora$ia cardiopulmonara o(iectivea'a cardio-
mealia3 iar pe EC* se 1nreistrea'a un traseu tipic#
88
>
Esentialul in cardioloie de )a(ert3 Ralp!3 Ed# Farma Media3=@88
8@
Cio$u E#.# 3 Cio$u Carmen3 Esentialul in pediatrie3 Ed#Medicala Amaltea3 9ucuresti 8>>D
88
Cior$u Carmen 3 Cio$u E#.#- -emne si simptome in pediatrie 3 mic dictionar# Ed# -tiinti$ica si eciclopedica3 9ucuresti 8>>?
(& Copiii trecuti de v;rsta de 8 an pot $ace cri'e de T.-/ pe cord sanatos sau daca su$era de (oli
conenitale de cord3 anomalia E(stein $iind cea mai reputata 1n a $avori'a aritmia3 dilatatia enorma a
atriului drept3 caracteristica acestei mal$ormatii conenitale3 $iind un $actor $avori'ant# Mai rar
ra(domio-sarcomul atrial este la oriinea cri'ei# Copilul pre'inta cri'e de pierdere a constientei3
varsaturi3 dureri a(dominale si $e(raA decompensarea cardiaca nu se mai instalea'a asa de usor ca la
suari# Aceste ca'uri au o mare tendinta de recidiva a cri'ei si presupun mentinerea 1ndelunata a unui
tratament medicamentos pro$ilactic %amiodarona&#
c& Copiii care au sindrom Gol$-.ar:inson-G!ite %G.G&3 $ara nici o predominanta de se" sau v;rsta3 au
o mare tendinta de a pre'enta cri'e de T.-/# G.G este cel mai cunoscut dintre sindroamele de pre-
e"citatie ventricular# Ar putea $i 1ncadrat 1n (oli cu tul(urare de conducere intracardiaca a impulsului3
care nu enerea'a 1nsa 1ncetinirea impulsului3 ci accelerarea acestuia#

In ma6oritatea ca'urilor3 e"istenta di$erentelor $unctionale in conducerea si re$racti(ilitatea nodului
A/ sau pre'enta unui $ascicul A/ accesor repre'inta su(stratul producerii T.-/ %denumita anterior
ta!icardie paro"istica atriala&# -tudiile electro$i'ioloice au demonstrat ca mecanismul ce sta la (a'a
ma6oritatii T.-/ este reintrarea %ura =B8-?&# La copii mecanismele electro$i'ioloice de producere al
T.-/ sunt,automatismul crescut3reintrare3mecanismul declansator%triered&#Asadar sunt mai multe
entitati clinice si2sau elecro$i'ioloice,-ta!icardia atriala ectopica
-ta!icardia atriala multi$ocala
-ta!icardia prin reintrare nodala atrio ventriculara
-ta!icardia prin reintrare via G.G
-ta!icardia prin reintrare via caii accesorii ascunse

Reintrarea a $ost locali'ata la nivelul nodului sinusal3 atriului3 nodului A/ sau e"ista un
macrocircuit cu conducere anterorada prin nodul A/ si retrorada printr-o cale accesorie# < ast$el de
cale accesorie poate conduce si in sens anterorad3 in acest ca' $iind pre'ent sindromul Gol$$-
.ar:inson-G!ite %G.G&# Atunci cand calea accesorie se mani$esta numai prin conducere retrorada
este denumita cale accesorie ascunsa %ura =BLL-?9&# in aceste ca'uri3 aspectul comple"ului FR- in
timpul ritmului sinusal este normal# In a(senta sindromului G.G3 reintrarea in nodul A/ sau printr-o
cale A/ accesorie ascunsa repre'inta mecanismul de producere a peste >@J din T.-/#
TAHICARIA PRI! R"I!TRAR" I! !#$% AV
Nu e"ista o predispo'itie leata de varsta sau de o anumita a$ectiune in producerea acestei
ta!icardii3 cea mai $recventa cau'a de ta!icardie supraventriculara# Totusi3 ea a $ost mai $recvent o(serta
la $emei# -e pre'inta ca o ta!icardie cu comple"e FR- inuste3 cu un ritm reulat3 cu o $recventa $iind
intre 8=@ si =?@ (atai pe minut# EA care initia'a aritmia se asocia'a aproape intotdeauna cu un interval
.R prelunit# Undele . retrorade pot $i a(sente3 incluse in comple"ul FR- sau apar ca distorsiuni ale
partii terminale a comple"ului FR-#
T.-/ prin reintrare in nodul A/ poate $i initiata si oprita prin e"trasistole atriale# De(utul
ta!icardiei se asocia'a aproape intotdeauna cu alunirea intervalului .R datorat intar'ierii marcate a
conducerii in nodul A/ %alunirea intervalului A)& care urmea'a unei EA care este critica pentru
producerea aritmiei# Alunirea (rusca a interlului A) concorda cu teoria celor doua cai de la nivelul
nodulului A/, %8& o cale (eta %rapida&3 cu conducere rapida si perioada re$ractara luna3
%=& o cale al$a %lenta&3 cu conducere lenta si perioada re$ractara scurta
8=
#
In timpul ritmului sinusal se mani$esta numai conducerea pe cale rapida3 re'ultand un interl .R normal#
E"trastimulii atriali cu un interl de cupla6 critic sunt (locati pe calea (eta datorita perioadei lor re$ractare
mai luni si sunt condusi lent pe cale al$a# In ca'ul cand conducerea pe calea al$a este su$icient de lenta
pentru a permite caii (eta sa iasa din perioada re$ractara preala(ila3 urma un sinur ecou atrial sau o
ta!icardie sustinuta# -ustinerea reintrarii in nodul A/ necesita e"istenta unui ec!ili(ru critic intre vite'a
de conducere si perioadele re$ractare din interiorul nodului A/# Actirea atriala retrorada si cea
ventriculara anterorada se produc simultan3 e"plicand de ce undele . pot sa nu $ie vi'i(ile pe EC* de
supra$ata#
Caractere clinice Reintrarea A/ nodala poate produce palpitatii3 sincope si insu$icienta cardiaca3
in $unctie de $recventa si durata aritmiei si de pre'enta si severitatea (olii cardiace de $ond#
)ipotensiunea si sincopa se pot produce prin disparitia (rusca a contri(utiei atriale la umplerea
ventriculara3 acest lucru putand duce si la o importanta crestere a presiunii atriale3 la edem pulmonar
acut si la scaderea umplerii ventriculare# Contractiile atriale simultane cu cele ventriculare pot produce
unde a ample cu $iecare (ataie a inimii#
TAB+*U -+INI- IN T'SV
8# LA N<U NA-CUT -I -U*AR,
De(ut insidios -aitatie3
-o(oseala in timpul suptului3
-varsaturi3
-paluare3apoi dispnee cu ta!ipnee 3
-ciano'a 3
# -$e(ra 82B din ca'uri
Nu cedea'a in mod spontan decat in 8@J sin ca'uri#
=#LA C<.ILUL MARE -I LA AD<LE-CENTI,
-palpitatii3
-ameteli3
-dureri aninoase3
8=
Cior$u Carmen 3 Cio$u E#.#- -emne si simptome in pediatrie 3 mic dictionar# Ed# -tiinti$ica si eciclopedica3 9ucuresti 8>>?
-irita(ilitate3
-an"ietate3
-poliurie la oprirea atacului%poliuria atesta un cord sanatos&
-de cele mai multe ori paro"ismul cedea'a spontan
8B
"&A'"!$% C%I!IC I! TPSV
E"amenul clinic incepe cu istoricul pacientului# Medicul va intre(a de e"istenta altor (oli3
administrarea de medicamente3 consumul de tutun sau alcool3 practicarea unui sport# Ascultatia inimii cu
a6utorul stetoscopului ramane un e"amen valoros pentru dianosticul aritmiilor3 dar aparatura moderna
poate a6uta la identi$icarea tul(urarilor de ritm cu o acuratete mult mare.
*alop presistolica
.uls alternant
Unda MaM ample
)ipotensiune arteriala
Nomotul I este $i"%$ara vi(ratii de intensitate&
Conducerea A/ este 8,8 in cele mai multe ca'uri#
-RITERII DE DIA,N*STI-E E+E-TR*-ARDI*,RAFI-E
Electrocardiorama %EC* sau EO*& este o 1nreistrare ra$ica a potentialelor electrice
enerate de cord# -emnalele sunt det ect at e de ni s t e el ect r o'i met al i ci pl as at i l a
e"t r emi t at i s i pe toracele pacientului si sunt apoi ampli$icate si 1nreistrate de catre
electrocardiora$#
8C
Electro'ii EC* 1nreistrea'P di$erente i ns t ant anee de pot ent i al # Utilitatea clinica a EC* re'ulta
din aceea ca ea este o metoda usor de aplicat3 neinva'iva3 ie$tina# .e l;na detectarea aritmiilor3a tul(urarilor de
conducere si a isc!emiei miocardice3 EC* poate evidentia si alte situatii patoloice3 cum
ar $i tul(urari meta(olice amenintatoare de viata %de e"emplu3 !iper:aliemia&sau sindromul de FT
prelunit3 cu mare risc de moarte su(ita#Folosirea tratamentului trom(olitic sau a
anioplastiei 1n $a'a precoce a in$arctului miocardic acut a concentrat atentia 1n mod special asupra
sensi(ilitPtii si speci$icitatii semnelor EC* 1n detectarea isc!emiei miocardice#
Interpretarea este stric independenta de varsta (olnavului 3desi semni$icatia udnelor inscrise pe
traseu este aceeasi 3 si anume ,
Unda . corespunde activitatii electrice a atriilor
8B
Cio$u E#.# 3 Cio$u Carmen3 Esentialul in pediatrie3 Ed#Medicala Amaltea3 9ucuresti 8>>D
14
C!arron .#3 Du(our <# 3 Desnons M# 3 Isnard E# 3 Dianostic value o$ electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or
$amilial !Qpertrop!ic cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 8>>H
Comple"ul FR- corespunde depolari'arii ventriculare
Unda T repolari'arii ventriculare %avand o(isnuit acelasi sens cu unda R&
Frecventa cardiaca de 8B@-8?@ 2min la nou nascut scade proresiv spre pu(ertate# Nou nascutul are
predominanta ventriculara drepta%consecinta !emodinamicii $etale& pe cand adolescentul mani$esta
predominanta ventriculara stana# In acest conte"t notiunea de !ipertro$ii ventriculara dreapta sau stana
devina patoloica in $unctie de varsta# A$irmarea unei !ipertro$ii ventriculare pe EC* desemnea'a un
sindrom electric si nu un aspect anatomic# Nici o modi$icare EC* nu este patonomonica pentru o
anumita mal$ormatie conenitala 3ast$el ca acest e"amen se inscrie ca ad6uvant in sta(ilirea
dianosticului de (oala conenitala de cord pastrandu-si nealterata valoarea in tul(urarile de ritm si de
conducere#
8?
ELECTR<FINI<L<*IE

Depolari'area structurilor cordului repre'intP evenimentul care initia'a contractia
acestuia# Curentii electrici care se rPsp;ndesc la nivelul inimii sunt produsi de trei componente,
celulele pacema:er ale inimii3 tesutul speci$ic de conducere si musc!iul propriu-'is#
8D

Electrocardiorama 1nreistrea'P numai depolar i 'ar ea % s t i mul ar ea& s i r epol ar i 'ar ea
% r eveni r ea& ener at P 1 n miocardul atrial si ventricular# 4n conditii de repaus3 celulele
miocardice sunt polari'ate 3 adicP pre'intP o 1ncPrcare electricPla supra$atP3 datoritP di$erentelor
transmem(ranare de concentratie a ionilor# Acest potential3 mPsurat la nivelul
mem(raneicelulelor atriale si ventriculare3 este de apro"imativ >@ m/3 sarcinile neative $iind
distri(uite dominant 1n interiorul celulei#-timularea acestor celule peste potentialul pra duce la o
depol ar i 'ar e r api dP a mem(r anei 3 cu i nver s ar ea pol ar i t Pt i i # Acest proces de
depolari'are se transmite ca o undP la nivelu atriilor si ventriculilor# Repolari'area
repre'intP revenirea $i(relor miocardice la potentialul de repaus#
8H
-timulii pentru
15
C!arron .#3 Du(our <# 3 Desnons M# 3 Isnard E# 3 Dianostic value o$ electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or
$amilial !Qpertrop!ic cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 8>>H
16
Interret!re! r!id! ! E*G#urilor # Editi! ! s!se! de Du+in, D!le3Ed#Medicala3=@@?
8H
Interpretarea rapida a EO*-urilor - Editia a sasea de Du(in3 Dale3Ed#Medicala3=@@?
depolari'are3 la nivelul cordului normal3 1 s i au or i i nea 1 n nodul ul s i nus al sau
s i noat r i al % -A& 3 o alomerare de celule .acema:er car e s e des car cP s pont an3 adicP
pre'intP automatism# .rima $a'P a activPrii el ect r i ce car di ace o r epr e'i nt P t r ans mi t er ea l a
at r i ul dr ept s i atriul st;n a undei de depolari'are3 urmatP de contractia atrialP# 4n
continuare3 impulsul stimulea'P celulele pacema:er si tesutul speciali'at de conducere din nodulul
atrioventricular %A/& si $asciculul )isA 1mpreunP3 aceste douP reiuni constituie 6 onct i unea A/#
Fas ci cul ul )i s s e (i $ ur cP 1 n douP r amur i pr i nci pal e3 dr eapt P s i s t ;nP3 car e
t r ans mi t r api d unda de depolari'are la miocardul ventriculului st;n si drept pe calea
$i(relor .ur:in6e# Ramura st;nP se (i$urcP 1ntr-un $ascicul ant er i or s i un $ as ci cul
pos t er i or # Unda de depol ar i 'ar e s e rPsp;ndeste apoi prin peretele ventricular de la
endocard la epi car d3 decl ans ;nd cont r act i a vent r i cul ul u i #
Depolari'area si repolari'area cordului pot $i repre'entatevect or i al #
/ectorcardiorama car e mPs oar P s i ar at P aces t e potentiale instantanee3 nu se mai $oloseste 1n
practicP# <ricum3principiile enerale ale anali'ei vectoriale rPm;n de importantP $undamentalP pentru
1nteleerea $ormPrii undelor normale si patoloice ale EC*# Anali'a vectorialP ilustrea'P un
concept $undamental 1n electrocardiora$ie si anume cP EC* 1nreis t r ea'P pot ent i al el e
el ect r i ce 1 ns umat e s pat i al s i t empor al transmise la supra$ata corpului de la nivelul
multiplelor $i(re miocardice# Acest principiu e"plicP limitele EC*3 at;t 1n ce priveste
sensi(ilitatea %activitatea anumitor 'one ale cordului poate rPm;ne ascunsP sau de
amplitudine prea micP pentrua $i 1nreistratP&3 c;t si speci$icitatea %aceeasi sumP
vectorialP poat e r e'ul t a $ i e di n adunar ea3 $ i e di n s cPder ea $ or t el or cu di r ect i e
opus P& #
Repre'entarea sc!ematicP a
sistemului cardiacde conducere#
Alte met#de de dia/n#sti eletr#ardi#/ra.ie
A(latia R prima metoda utili'ata de a(latie a cailor accesorii a $ost $uluratia 3 care presupune un soc
electric endocavitar de mare enerie3 cu pretul unor e$ecte secundare nedorite 3 deloc neli6a(ile#
Te!nica noua 3 prin curenti de radio $recventa 3 tinde sa inlocuiasca te!nica precedenta # -e utili'ea'a
distructia terapeutica a cailor accesorii in G.G3 si a $oacarelor de T.-/ 3 sau intreruperea conducerii
A/ prin caile nodo-!isiene% cand sediul ta!icardiei paro"istice este 6onctional&# E$ectul terapeutic al
radio-$recventei se (a'ea'a pe e$ectul termic %producerea de caldura reali'ata cu un curent electric&# Din
punct de vedere anatomopatoloic3 procedeul antrenea'a o denaturare a proteinelor 3 o disolutie a
mem(ranei celulare si ruptura ncleului urmata de necro'a 3 coaulare si $i(ro'a#
8I
Radio$recventa
utili'ea'a un enerator si un cateter speci$ic intr-o con$iuratie monopolara 3 cu electrod endocavitar si o
placa toracica# Durata procedurii este varia(ila %8-= ore& in $unctie de di$icultatea de a locali'a sediul
anatomic ce urmea'a a $i (locat# Riscul em(olic inerent te!niciii poate $i ani!ilat asociind anti
areante plac!etare# -uccesul metodei depinde direct de preci'ia de locali'are a $ascicolului
accesor%EC* endocavitar care inreistrea'a depolari'area $ascicolului OENT3 potentialul ventricular
care se inscrie la de(utul undei T3 cel mai scurt timp de conducere A/ si ritmul reciproc ortodromic& #
Te!nica este e$icace si putin aresiva asiurand con$ort (olnavului si medicului%securitatea ma"ima
pentru (olnav&# E$icacitatea este de >IJ# Doar in B@J dintre ca'uri s-au semnalat recidive presupunand
reinterventii# Acest tip de tratament a devenit posi(il in ma6oritatea tarilor
8>
#
Alte metode de dianosticare neinva'ive sunt,
m#nit#rizarea 2#lter R este o metoda de a inreistra continuu activitatea electrica a
inimii3 de o(icei mai mult de =C de ore3 iar aceasta procedura este utila pentru
pacientii la care simptomatoloia este inconstantaA e"ista mai multe tipuri de
monitori'ari am(ulatorie#

Testul de e.#rt sau E-, de e.#rt este o electrocardiorama - o investiatie
neinva'iva utili'ata pentru inreistrarea (atailor inimii si a ritmului cardiac -
e$ectuata in timp ce pacientul $ace e$ort $i'ic#
.rin intermediul unor electro'i montati pe corpul pacientului3 %la $el ca la EC* de
repaus& un este inreistrat ritmul cardiac in timp ce pacientul mere pe o (anda
rulanta# /ite'a si inclinarea % panta& acestui covor sunt crescute la intervale reulate
de timp# In acest $el creste intensitatea e$ortului si implicit consumul de o"ien al
inimii# .e tot parcursul pro(ei sunt monitori'ate tensiunea arteriala si
electrocardiorama pacientului# Avand in vedere consumul crescut de o"ien3 prin
testul de e$ort se poate dianostica pre'enta unor le'iuni coronariene care nu produc
8I
C!arron .#3 Du(our <# 3 Desnons M# 3 Isnard E# 3 Dianostic value o$ electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or
$amilial !Qpertrop!ic cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 8>>H
8>
Interpretarea rapida a EO*-urilor - Editia a sasea de Du(in3 Dale3Ed#Medicala3=@@?
modi$icari pe electrocardiorama de repaus#
Indiatii
Este recomandat in primul rind pentru dianosticul si strati$icarea riscului in
cardiopatia isc!emica#
Testul de e$ort este indicat atunci cand anamne'a3 e"amenul clinic si
celelalte investiatii nu sunt su$iciente pentru a sta(ili dianosticul de cardiopatie
isc!emica#
De asemenea testul de e$ort este recomandat si pentru sta(ilirea severitatii
(olii atunci cand dianosticul este clar# In $unctie de praul de e$ort pe care il poate
atine pacientul se poate sta(ili atitudinea terapeutica, controlul $actorilor de risc si
limitarea la tratament medicamentos sau trecerea la investiatii mai comple"e
% coronarora$ie&
=@
#
Testul de e$ort este recomandat si in urmarirea (olnavilor care au (ene$iciat
de diverse metode de tratament - medicamentos3 anioplastie3 (Q-pass aorto -
coronarian
-#ntraindiatii
Testul de e$ort nu este indicat in a$ectiuni severe cardiace sau ale altor
orane , anina insta(ila3 in$arct miocardic acut3 steno'a aortica stransa3 )TA severa
necontrolata terapeutic3 anemie3 in$ectii acute3 etc#
Testul de e$ort nu este util atunci cand pe electrocardiorama de repaus apar
modi$icari care nu permit interpretarea testului % de pilda in (locul de ramura stana&
sau cand pacientul nu poate $ace e$ort % arteriopatie peri$erica3 artro'a3 etc#&#
E$amenul radi#l#/i care este o etapa valoroasa in evaluarea dianosticului3desi
numai unele aspecte sunt caracteristice iar altele ramana doar evocatoare# .entru
varsta de nou-nascut in$ormatiile o(tinute nu sunt in totdeauna su$iciente iar
suestiile de dianostic procurate de acest e"amen clasic necisita con$irmarea eco-
cardiora$ica# .e radiora$ia radio-pulmonara se aprecia'a volumul cordului3silueta
cardiomediastinala si caracterul circulatiei pulmonare#
E#ardi#/ra.ia si ultras#n#/ra.ia cu aplicatie in cardioloie constituie verita(ila
revolutie te!nica a ultimului deceniu propulsand la var$ valoarea dianostica a
te!nicilor neinva'ive # ultra sunetele sunt vi(ratii de inalta $recventa %=-H:)' in
pediatrie&3 enerate de cristale pie'oelectrice de Sart' care trans$orma eneria
electrica in enerie mecanica%vi(ratii&# Ele stra(at structurile cardice si in $uctie de
densitatea tesuturilor intalnite isi sc!im(a $recventa# TEcourileU se intorc la cristalul
=@
C!arron .#3 Du(our <# 3 Desnons M# 3 Isnard E# 3 Dianostic value o$ electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or
$amilial !Qpertrop!ic cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 8>>H
emitator% avand de $apt rol de emitator-receptor de ultra sunete& 3 ii modi$ica
structura si induc alte semnale electrice3 ce pot $i ampli$icate 3 anali'ate si
inreistrate de un computer# Fascicoulul de ultra sunete este indreptat spre cord ca si
spre marile vase prin asa numitele T$erestre ecocardiora$iceU# -e o(tin verita(ileU
sectiuni anatomiceU
( "cocardio)ra*ia unidimensionala
( "cocardio)ra*ia +idimensionala (,)
( "cocardio)ra*ia oppler - este un complement util al ima)isticii
a&Doppler continuu
(& Doppler pulsatil( oppler codat color
Ima/istia prin rez#nanta ma/netia nuleara %MRI& ac!i'itie te!noloica a
ultimului deceniu a permis prorese remarca(ile in evaluarea copilului cardiac# Are
avanta6ul ca nu utili'ea'a radiatii ioni'ante si este capa(ilsa sa o$ere imaini in trei
planuri dar pretul unei e"aminari este $oarte mare %du(lu de cel al unui e"amen
computer tomora$ic&# .rincipiul metodei este comple"#
E$pl#rarea radi#iz#t#pia principiul metodei consta in in6ectarea intravenoasa a
unui em(ol radioactiv $oarte concentrat%volum su( @#? mm
B
& care a6une in cavitatile
cordului3 reteaua vasculara pulmonara si vasele mari de la (a'ele inimii#
Sinti/ra.ia mi#ardia u t"alium utili'ea'a calitatea radiotrasorului de a se $i"a
la nivelul miocardului 3 proportional cu radul de propulsie# -e poate aprecia
per$u'ia miocardului prin $lu" coronarian 3 e"amen indicat in special in anomaliile
coronariene conenitale sau do(andite%(oala Oa+asa:i& se mai poate utili'a pentru
aprecierea raspunsului miocardic la stres sau la e$ort
=8
#
)et#de in!azi!e de dia/n#sti
Evaluarea !emodinamica a (olilor conenitale de cord prin $olosirea te!nicilor inva'ive de dianostic se
6usti$ica numai daca aceste e"amene sunt urmate de act c!irurical# Te!nicile $oarte moderne de
ultrasonora$ie au redus mult numarul ca'urilor cu indicatii a(solute # .entru scaderea riscurilor 3 atentia
tre(uie concentrata asupra materialului utili'at si asupra cali$icarii personalului care e"ecuta e"plorarea#
Aparatura este so$isticata si costisitoareA o aniocardiora$ie (iplan cu inreistrare radio-cinema permite
e$ectuarea a 8@@ de imaini pe secunda #
In special pentru nou-nascut3 administrarea su(stantei de contrast nu este lipsita de riscuri# Do'a
conventiolna este de8#?-= ml2: pentru o sinura administrare si C ml2: pentru tot e"amenul#
Incarcarea rapida a circulatiei copilui cu o do'a mai mare de su(stanta de contrast poate avea ca e$ect
scaderea rapida a p!-ului 3 acido'a % mai importanta la (olnavii cianotici@3 artmii ventriculare si
B
=8
C!arron .#3 Du(our <# 3 Desnons M# 3 Isnard E# 3 Dianostic value o$ electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or
$amilial !Qpertrop!ic cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 8>>H
cresterea rapida a osmolaritatii plasmatice 3 urmata de cresterea volumului circulant cu I-8@ml3 ceea ce
creste mult riscul de precipitare a insu$icentei cardice #
-u(stanta de contrast tre(uie sa $ie e"trem de $luida3 permitand in6ectarea cu mare vite'a 3 si sa ai(a
o concentratie su$icienta de iod care sa permita un contrast $otora$ic (un# E"ista su(stante de contrast
neionice de aparitie recenta3 care corespund acestor de'iderate#

C!teterismul "!rdi!" si !n$io"!rdio$r!fi! sunt te!nici de dianostic inva'iv prin e"celenta 3 care
aduc in$ormatii anatomice si !emodinamice de mare e"actitate# Ele raman si asta'i cele mai precise si
$ia(ile metode pentru masurarea presiunilor 3 de(itelor si re'istentelor 3 sunt superioare ecocariora$iei
BD privind re'olutia spatiala si sunt mai putin dependente de $actorul uman decat aceasta# -unt indicate
cu deose(ire in domenii de esec al a ecocardiora$iei , aprecierea elemntelor e"tracardiace 3 intoarcere
venoasa pulmonara sau sistematica anormala3 anatomia crosei aortice3 a trunc!iului si ramurilor arteriale
pulmonare3 ca si in evaluarea unor elemente intracardiace %septul interventricular 3 calea de e6ectie a
ventricolului drept&# Cateterismul cardiac poate deveni terapeutic per$orand septul interatreial in
transpo'itia vaselor mari sau dilantand e$icace steno'ele valvulare pulmonare3 aortice A se incearca acum
si dilatarea steno'elor ramurilor arterelor pulmonare
==
#
*radul de steno'a sau de reuritare valvulara se paote sta(ili cu preci'ie# <(isnuit3 se practica o
cateteri'are dreapta %vena $emurala& mai rar una stana%calea arteriala retrorada3 te!nica -eldiner&#
Cateterismul cardiac ramane o te!nica e"acta pentru aprecierea siunturilor 3 evaluarea o"imetriei
si opresiunilor intracavitare3 aprecierea radiantelor de presiune intre cele doua versante ale unei le'iuni
stenotice 3 masurarea $lu"ului sistemic sau pulmonar 3 precum si a re'istentelor vasculare pulmonare#
Cateterismul cardiac poate $i completat cu (iopsie endomiocardica 3 utili'and un (iopton adecvat#
Aceasta permite evaluarea !istoloica in cardiopatia dilatativa sau !ipetro$ica3 $i(reoelasto'a
endocardica 3miocardita sau cardiomiopatia post c!imioterapeutica% adramicina&# Indicatia ma6ora
ramane detectarea precoce a re6etului de re$a cardiaca dupa transplatul de cord %i'olat sau cord-
pulmon&# Complicatiile acestei metode nu apar la mai mult de =J dintre e"aminari#
Folosind metode si aparaturi $oarte moderne se poate practica aniora$ia cu su(stractie diitala 3
care permite utili'area unor cantitati sensi(il de mici de su(stanta de contrast %=@-D@J din do'a
conventionala& si o do'a mai mica de radiatii %8@J&# .rin aceste remarca(ile avanta6e metoda are o lara
aplica(ilitate in pediatrie#

Imp#rtanta 2#lter0E-, in dia/n#sti
)#nit#rizarea am3ulat#rie & 24 #re ( a ritmului ardia 0 E-, permite inreistrarea ritmului
cardiac =C de ore o$erindu-i medicului in$ormatii despre $unctionarea inimii pacientului3 pe tot parcursul
unei 'ile normale# Ast$el sint surprinse atit momentele mai linistite cit si momentele mai stresante ale
pacientilor# Aceasta inreistrare se $ace prin intermediul unor electro'i montati pe corpul pacientului 3
electro'i ce sint conectati la un recorder prins la curea#
.acientul tre(uie sa se pre'inte in clinica pentru montarea !olterului si sa revina a doua 'i pentru
==
Esentialul in cardioloie de )a(ert3 Ralp!3 Ed# Farma Media3=@88
demontarea si interpretarea in$ormatiilor de catre medicul cardiolo# acestuia#
.acientului i se montea'a niste electro'i pe corp3 electro'i ce sint conectati la un mic aparat ce va $i
purat la (riu
=B
#
Indiatii
Este recomandata pentru
8# - dianosticarea si evaluarea severitatii aritmiilor cardiace si a tul(urarilor de conducere#
Aritmiile si tul(urarile de conducere pot $i permanente si atunci vor $i evidentiate cu a6utorul
unei electrocardiorame o(isnuite# Cand aceste tul(urari sunt intermitente3 ele nu sunt surprinse
in timpul unei electrocardiorame3 dar monitori'area )olter le poate evidentia#
=# - in ca'ul simptomele de palpitatii si pierderi de cunostinta % sincopele&#
B# - in a(senta simptomelor3 in anumite (oli cu risc crescut de aritmii sau pentru evaluarea
e$icientei tratamentului antiaritmic#
C# - dianosticarea isc!emiei silentioase - isc!emie care produce modi$icari electrocardiora$ice3
dar nu este insotita de durere#
)et#de m#derne de tratament
A3latia prin radi#.re!enta
Multe aritmii pot $i vindecate imediat prin eliminarea tesutului cardiac anormal cu a6utorul undelor de
radio$recventa# -ondele utili'ate pentru studiul electro$i'ioloic pot emite unde de radio$recventa cu
distruerea tesutului cardiac care transmite neadecvat semnalul electric %crearea de mici cicatrici la
nivelul tesutului cardiac pentru a (loca undele electrice responsa(ile de aparitia aritmiei&# Aceasta
actiune resta(ileste ritmul cardiac normal#
=C
'aema5er ardia sau stimulat#r ardia
-timulatorul cardiac este alcatuit dintr-un enerator de impulsuri electrice conectat la unul sau doi
electro'i conductori introdusi pe cale venoasa in cavitatile cardiace sau pe supra$ata e"terioara a inimii#
Atunci cind eneratorul ramane in a$ara corpului pacientului3 se reali'ea'a o cardiostimulare temporara#
Aceasta este indicata in acele situatii in care se presupune ca ta!icardia simptomatica tratata prin
electrostimulare va inceta spontan# In situatia unei cardiostimulari permanente3 eneratorul de impulsuri
este po'itionat intr-un (u'unar su(cutanat %su( piele&# Impulsurile electrice emise de acesta sunt conduse
la inima $ie prin intermediul unor catetere introduse pe cale endovenoasa pana in cavitatile drepte ale
inimii3 $ie prin electro'i epicardici implantati in miocard#Un pacema:er este capa(il sa-si intrerupa
activitatea in pre'enta unui ritm cardiac spontan3 evitind ast$el competetia intre activitatea cardiaca
spontana si activitatea cardiaca initiata de catre eneratorul de impulsuri# .ractic in ca'ul unui (olnav cu
=B
C!arron .#3 Du(our <# 3 Desnons M# 3 Isnard E# 3 Dianostic value o$ electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or
$amilial !Qpertrop!ic cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 8>>H
24
*uidelines $or t!e tratament o$ !eart $ailure- t!e tas: $orce on !eart $ailure o$ Eurpean societQ o$ cardioloQ 3 Eur# )eart
8>>H
stimulator cardiac3 pacema:er-ul intervine atunci cand este nevoie si prin socuri electrice asiura
$recventa cardiaca asemanatoare cu cea normala#
=?
De.i3rilare
De$i(rilatoarele sunt dispo'itive care resta(ilesc ritmul sinusal %ritmul normal al inimii& prin aplicarea
unui soc electric la nivelul toracelui# De$i(rilarea este e$icienta in $i(rilatia ventriculara3 dar pentru ca
acest tip de aritmie duce la deces in termen de patru minute3 de$i(rilarea este utila daca se $ace imediat#
De$i(rilarea in primele B-? minute de la de(utul $i(rilatiei ventriculare poate du(la sau tripla sansele de
resuscitare#
Tratament naturist
-Coen'Qme F8@ %8-8-@ dupa masaA B luni continuuA $acilitea'a o"ienarea sanelui in arterele inimii
prevenind (ataile nereulate ce produc discom$ort in 'ona precordiala si an"ietate - stare de teama
secundara instalarii aritmiei& sau -uper Coen'Qme F8@ .lus %8-8-@ dupa masaA B luni continuuA indicata
mai ales la varstnicii cu a$ectiuni cardiovasculare& sau Coen'Qme F8@ -u(linual %@-8-@ dupa masaA =
luni continuuA actionea'a rapid3 eliminand diversele tipuri de aritmie ce pot aparea atat la oamenii
aparent sanatosi cat si la pacientii cardiaci&#
- R!odiolin %=-C capsule pe 'i in momontele de stres asociate cu derelari ale ritmului cardiacA inlatura
simptomele neplacute prin rela"area sistemului neuroveetativ&#
- /ital A2 92 A92 @ %8-8-@ dupa masaA se administrea'a pana la terminarea ta(letelor din $lacon si se
repeta in ritm de B cure pe anA com(ate aritmia prin relarea nivelului de minerale3 vitamine din
oranism si prin inlaturarea anemiei destul de $recvente la populatie ce are ca repercursiuni tul(urarea
ritmului cardiac&#
E"ista si o serie de plante din care se pot prepara remedii pentru aceste a$ectiuni,
.aducelul este un ar(ust inrudit cu macesul# Creste su( $orma unei tu$e spinoase in poieni3 la li'iera
padurilor3 dar si pe dealuri#-u(stantele active pe care le asim in atat in $lorile cat si in $run'ele sale sunt
acidul crateic3 acidul ursolic3 vitamina C3 tanin3 $lavonoi'i si uleiuri aromate# Ceaiul de paducel
produce vasodilatarea arteriala3 scaderea tensiunii si are e$ect sedativ# In acelasi timp este si un tonic al
inimii# .rodusele pe (a'a de paducel sunt numite de specialistii $rance'i laptele (atranilor3 datorita
e$ectelor (ene$ice pe care le are in special asupra persoanelor de varsta a treia#
Unurasul este o planta medicinala 3 inalta de B@-?@ cm3 acoperita cu perisori care ii con$era un aspect
al(icios# In$loreste incepand din iunie pana in septem(rie3 perioada in care se pot recolta partile aeriene
ale pantei# Este o planta $ara pretentii3 re'istenta la seceta si o putem intalni in locuri insorite3 pe
terenurile necultivate sau pe pasuni# .lanta este pomenita in medicina antica eipteana dar si in cea
indiana3 ca e"pectorant si remediu in di$erite a$ectiuni respiratorii# Ceaiul de unuras provoaca scaderea
tensiunii si se recomanda pacientilor !ipertensivi3 e$ect care se datorea'a continutului de a'otat de
potasiu si colinei# -e prepara in$u'ii din o linura de planta uscata si maruntita la o cana de apa
clocotita3 iar ceaiul se (ea pe stomacul ol#
=D
25
*uidelines $or t!e tratament o$ !eart $ailure- t!e tas: $orce on !eart $ailure o$ Eurpean societQ o$ cardioloQ 3 Eur# )eart
8>>H
26
Aenda medicala =@@@ 3 ed#Medicala 3 9ucuresti3 =@@@
Talpa astii se mai numeste in popor si creasta cocosului sau somnisor#Creste in aceleasi conditii ca si
unurasul si in$loreste toata vara# < putem intalni si pe dealuri si in $anete# De la talpa astii se pot
utili'a in scop terapeutic partile aeriene care se recoltea'a3 de asemenea3 cand planta este in$lorita# -e
recomanda in starile depresive3 planta reland (ataile inimii3scade tensiunea arteriala si produce
somnolenta %este de B ori mai puternica decat valeriana&
Al/#ritmul diret 666.ms.md
Managementul tahicardiei supraventriculare si ventriculare u #mple$e 7RS lar/i
Da
Nu
Manevre vagale (daca nu
sunt contraindicatii)
Manevre vagale
3
Cardioversie sincrona
2 J/kg
Remedii de linia a doua:
rocainamida !"1# mg/kg
i.v. lent sau $miodarona #
mg/kg i.v. lent
%e ia &n consideratie
$miodarona
Cardioversie
sincrona 1 J/kg
'idocaina 1 mg/kg tim(
de 1"2 min) lent (ma*im
+ mg/kg)
Manevre vagale (daca nu
sunt contraindicatii)
Manevre vagale
X2 min.
$veti acces, vascular
(a-ord venos) mai ra(id
dec&t .de/i-rilator0
Nu
Da
$deno1ina 122
mcg/kg
r 2 min.
Cardioversie sincrona
1 J/kg
$deno1ina
222 mcg/kg
1
Cardioversie sincrona
2 J/kg
J
$deno1ina
+22 mcg/kg
)ediamente antiaritmie
Medicamentul este un preparat utili'at pentru a preveni3 a dianostica3 a trata o (oala3 un
traumatism sau pentru a restaura3 a corecta3 a modi$ica $unctiile oranice#
Multa vreme3 medicamentele au $ost preparate pornind numai de la veetale %alcaloi'i ca
diitalina sau mor$ina&3 de la animale %vaccinuri& sau de la minerale %aluminiu&# Asta'i3 toate
medicamentele sunt $a(ricate prin industria $armaceutica3 ceea ce permite o mai mare preci'ie
si o mai mare securitate de utili'are# In paralel3 $armacia propune din ce in ce mai multe
produse sintetice3 care copia'a mai mult sau mai putin $idel su(stantele naturale sau sunt in
intreime oriinale %(en'odia'epine&
=H
#
Introducerea pe piata a unor noi medicamente se supune unor directive administrative
comple"e3 varia(ile de la tara la tara# Medicamentele noi tre(uie sa treaca teste %pe animale de
la(orator3 pe voluntari umani sanatosi in mediu spitalicesc3 apoi pe (olnavi& destinate sa
evalue'e e$icacitatea e$ectelor secundare ale principiilor lor active $ara de care oranismele
pu(lice %Ministerul -anatatii in Franta3 <$iciul International de control al medicamentelor in
Elvetia3 -ante CLt 9ien - catre social in Canada3 Food and Dru Administration in -tatele
Unite etc#& nu eli(erea'a autori'atia de lansare pe piata# Aceasta autori'atie3 desemnata prin
sila A#M#M# in Franta si in 9elia3 este denumita Katestare de inreistrareK in Elvetia3 Kavi'
de con$ormitateK in Canada3 si poate $i retrasa pentru un medicament daca interesul sanatatii
pu(lice o cere# In timpul perioadei de productie3 tre(uie e$ectuate cu reularitate controale de
$a(ricatie#
Medicamentele pot $i in van'are li(era sau pot sa nu $ie eli(erate decat la pre'entarea unei
retete# Eli(erarea unui medicament la pre'entarea unei retete $olosite de6a o data sau de mai
multe ori este relementata
=I
.
E.etele seundare ale mediamentel#r 0 E$ectele secundare ale unui medicament sunt
e$ecte3 o(isnuite sau nu3 care se adaua e$ectului terapeutic urmarit#
Un e$ect secundar poate $i nedorit intr-o utili'are data a unui medicament3 dar cautat intr-o
alta utili'are a aceluiasi medicamentA el poate deveni c!iar un e$ect principal# E$ectul nedorit
poate sa $ie leat de e$ectul principal al medicamentului# De e"emplu3 medicamentele
anticanceroase ataca atat celulele sanatose3 cat si celulele canceroase3 anticoaulantele pot
provoca o !emoraie daca tratamentul este prelunit3 medicamentele ototo"ice pot le'a
=H
Aenda medicala =@@@ 3 ed#Medicala 3 9ucuresti3 =@@@
=I
idem
sistemul auditiv3 medicamentele ne$roto"ice sau !epatoto"ice pot altera rinic!iul sau $icatul3
merand pana la provocarea de le'iuni3 reversi(ile sau permanente# In toate aceste ca'uri3
e$ectul nedorit este previ'i(il si inevita(il#
In alte ca'uri3 e$ectul nedorit este imprevi'i(ilA el apare la un (olnav care pre'inta $actori de
risc %a(senta unei en'ime speci$ice deradarii medicamentului3 reactie alerica etc#&3 in ca' de
toleranta sau de o(isnuinta la medicament ori de dependenta $ata de el %$armacodependenta
sau to"icomanie&
=>
3 de persistenta sau de acumulare a medicamentului in oranismA e$ectul
nedorit varia'a3 de asemenea3 cu importanta consumului si cu tipul de medicament#
E$ectele minore nu necesita spitali'are3 nici tratamentA e$ectele moderate necesita un
tratament sau o spitali'areA e$ectele rave3 care pun in pericol viata (olnavului3 ca in timpul
into"icatiilor voluntare sau accidentale3 necesita un tratament intensiv si pot lasa sec!ele
importante#
Trecerea medicamentului prin oranism# <data administrat3 un medicament urmea'a trei
$a'e, resor(tia3 distri(uirea si eliminarea# -tudiul lor este denumit $armacocinetica#
Res#r3tia mediamentului 0 Resor(tia inseamna trecerea medicamentului de la locul sau de
administrare spre circulatia enerala# Doar o $ractiune din do'a administrata a6une in
circulatia enerala# Aceasta depinde de proprietatile $i'ico-c!imice ale medicamentului
%solu(ilitate3 vite'a de di'olvare a principiului activ ctc#&#
Crono$armacoloia 6oaca si ea un rol, un medicament este mai mult sau mai putin e$icace
dupa ora la care este administrat3 in particular din cau'a variatiilor ciclice ale activitatii
en'imelor care il deradea'a in $icat# In s$arsit3 are importanta $aptul ca unele medicamente sa
$ie luate inainte3 altele in timpul3 iar altele dupa masa#
Distri3uirea mediamentului - Dupa intrarea sa in circulatia enerala3 un medicament se
distri(uie in tot oranismul# Reparti'area sa intre di$eritele tesuturi este ineala3 din cau'a
di$erentelor de permea(ilitate3 volum si de iriare sanvina a acestor tesuturi#
Eliminarea mediamentului 0 <ranismul incearca sa elimine cat mai repede posi(il orice
su(stanta straina si2sau to"ica introdusa in interiorul sau# Eliminarea se $ace prin e"cretie
directa %eliminare $ara trans$ormarea medicamentului& sau prin e"cretia meta(olitilor %produse
care re'ulta din trans$ormarea medicamentului in oranism& cu a6utorul di$eritelor orane care
servesc la evacuarea in e"teriorul oranismelor a deseuri lor de meta(olism, rinic!i3 $icat3
plaman3 intestin etc#
'resriptia si supra!e/"erea 0 Mai multi $actori care in$luentea'a comportamentul
29
/oicu 3 /#A# to"icoloie clinica3 ed# Al(atros3 9ucuresti 8>>H
medicamentelor in oranism tre(uie sa $ie luati in calcul in prescriptia unui medicament3
varsta si reutatea corporala a pacientului3 eventuala e"istenta a unei alte (oli3 interactiunile
medicamentoase3 calea de introducere in oranism a medicamentului# < data prescriptia
sta(ilita3 tre(uie sa se continue suprave!erea comportarii medicamentelor in oranism3 in
particular concentratia lor in plasma sanvina# In mod particular tre(uie suprave!eate
nivelurile sanvine ale diitalicelor in tratamentul insu$icientei cardiace3 ale teo$ilinelor in
tratamentul astmului3 ale litiului in tratamentul psi!o'elor maniaco-depresive3 ale
anticoaulantelor3 mai ales ale celor de cursa luna3 si ale diverselor medicamente
antiaritmice si !ormonale.
Tratamentul T'SV# Cri'ele de T.-/ care evoluea'a la suarul mic necesita o serie de
masuri3 care se aplica in trepte# .rimele masuri constau din manevre de stimulare vaala3
avand drept scop crearea unui (loc A/ tran'itor prin !ipertonie parasimpatica# In acest $el3 se
intrerupe circuitul de autointretinere care trece prin calea nodo-!issiana# -e va evita
compresiunea lo(ilorr ocular la suari3ca si masa6u6Vunilateral al lomusuli carotidian Cea
mai recomandata metoda este aceea de a se aplica pe $ata suarului3pentru o perioada scurta de
=@ secunde 3un sac de plastic %sau tesaturi &in care se a$la cu(uri de !eata#Aceasta manevra
de stimulare vaala poate stopa o cri'a de ta!icardie paro"istica# E"ista si varianta de
stimulare vaala pe cale c!imica# -e va in6ecta i#v# rapid adeno'in-tri$os$at %AT.3 produsul
comercial -trvadineW& in do'a de 8 m2:# Copilul va $i monitori'at continut EC* si
in6ectarea se va $ace su( monitor# De o(icei3 i( cateva secunde3 (olnavul intra in ritm sinusal3
ceea ce este usor de demonstrat pe EC*# Daca se instalea'a (radicardie nedorita3 este prudent
sa avtem preatita o serina cu atropina3 pentru a interveni rapid# Testul cu -trQadineW poate
servi la preci'area dianosticului3 dar e$ectul este de scurta durata si curand cri'a se
reinstalea'a .entru a evita aceasta3 se administrea'a3 practic amiodarona%Cordarone&in do'a
initiala %de atac& ?@@ m2m
=
# dupa care do'a se scade proresiv#
B@
Cea mai practica metoda de oprire a cri'ei de T.-/ este administrarea de dio"in i#v# De
o(icei3 se administrea'a o do'a de atac eala cu @3@D8n2: %su( = ani& si @#@B m2: %peste
= ani&# Din do'a de atac se administrea'a initial 6umatate i#v urmand ca restul do'e sa se
administre'e in = pri'e3 la 8= si =C ore# De o(icei (olnavul iese din cri'a in 8 -= ore si pe EC*
se inscrie un sindrom post-ta!icardic cu unde . ample si iante3 cu alternante -T-T# Cri'ele
$oarte severe si $oarte re(ele necesita cardioverse sincrona # /erapamilul i#v# este practice
30
*uidelines $or t!e tratament o$ !eart $ailure- t!e tas: $orce on !eart $ailure o$ Eurpean societQ o$ cardioloQ 3
Eur# )eart 8>>H
inter'is la suar# Daca este vor(a de prima cri'a de T.-/ daca suarul are su( ? luni3 daca nu
e"ista G.G si nici o cardiopatie su(iancenta 3 iar asistolia a $ost usoara 3 nu este necesar
tratament de intretinere# Daca este necesar tratamentul de intretinere se $ace cu dio"in .#<#
in do'e de X- 828@ din do'a de atac sau 8@@m2=C ore%se calculea'a do'a adultului care se
imparte care se impartea al supra$ata corporala a acestuia R 83HB m%patrati& R si valoarea care
re'ulta se inmulteste cu supra$ata corporala a copilului 3 calculata dupa $ormule sau ta(ele&# In
$ine 3 pentru recidivele repetate intra in discutie si alte variante terapeutice ca 9eta R
(locantele %propanolol &3 propa$enona si $lecainida %din clasa 8 de antiaritmice& sau sotalol si
cordarone%din clasa B-a&#
Tratamentul cri'ei de T.-/ la copilul mare este usor di$erit# In primul rand ca
manevrele de stimulare vaala sunt mai e$iciente si se pot $olosi cu mai mult succes#
-trQadina si /erapamilul i#v# %@#8 m2:& se dovedesc e"treme de e$icace# Unii autori pre$era
ca dupa manevrele de stimulare vaala sa continue cu o do'a de incarcare .#<# de amiodarona
%8@@@-8=?@ m2m%patrat& &# Daca cri'a se repeta 3 tratamentul de intretinere va $i centrat pe
preparate diitalice # Numai in ca' de recidive se va recure la propa$enona sau $lecainida#
Daca su(stratul T.-/ este G.G preparatele diitalice sunt $ormal contraindicate deoarece
aceastea scurtea'a perioada re$ractara a $ascicolului accesor si deprima conducerea impusului
pe caile normale3 $avori'and ast$el conducerea e"citatiei pe cai anormale# Deci in cri'ele de
T.-/ survenite la cei cu G.G se va recure la antiaritmice nediitale %disopiramid
3$lecainidina 3amiodarona 3 verapamil 3 propa$enona&#
Aesul !asular
Accesul vascular este esential pentru a permite administrarea
$luidelor3medicamentelor si o(tinerea pro(elor de sane# Accesul venos
poate $i di$icil in timpul resuscitarii unui suar sau al unui copil#
B8
In ca'ul copiilor in stare critica in ca'ul in care accesul venos nu este
posi(il cu usurinta3 accesul intraosos tre(uie luat in considerare cat mai
devreme posi(il3 in special daca copilul este in stop cardiac sau
insu$icienta circulatorie decompensata#
In orice ca' la copii in stare critica daca sta(ilirea caii venoase nu are
succes dupa un minut3 introduceti un ac intra osos in locul acesteia#
Aesul intra#s#s
31
-pear point O#* 3 *ru(er .#C#3 9rett -#Y# impact o$ t!e immediate li$e support course on t!e incidence and
outcome o$ in !ospital cardiac area calls , an o(servational studQ over si" Qears # Resuscitation =@@>
Accesul intraosos repre'inta o cale rapida3 siura si e$icienta
pentru#administrarea medicamentelor3 $luidelor si produselor din sane#Timpul necesar pentru
instalarea e$ectelor si timpul necesar pentru a atine concentratlile plasmatice adecvate este
similar cu timpul necesar in ca'ul $olosirii caii venoase centrale# Esantioane din maduva
osoasa pot $i utili'ate pentru a sta(ili tipul sau rupa de sane3 pentru anali'e c!imice si
pentru masurarea a'elor sanvine %valorile sunt compara(ile cu cele ale a'elor din sanele
venos central daca nu au $ost in6ectate medicamente in cavitate&
#
<ricum3 mostrele pot
de$ecta autoanali'oarele si tre(uie $olosite de pre$erinta in autoanali'oare cu cartus#
-palati $iecare medicament cu un (olus de ser $i'ioloic3 pentru a asiura dispersia dincolo de
cavitatea medulara3 si pentru a o(tine o distri(utie mai rapida in circulatia centrala# In6ectati
(olusuri mari de $luid $olosind presiunea manuala# Accesul intraosos poate $i mentinut pana
cand accesul I#/# de$initiv a $ost sta(ilit# 9ene$iciile aduse de dispo'itivele 8@ semiautomate
ramane sa $ie studiate dar e"perientele preliminare arata ca sunt rapide si e$iciente pentru
o(tinerea accesului circulator#
Aesul intra!en#s
Accesul I/ peri$eric asiura concentratii plasmatice ale medicamentelor si
raspunsuri clinice ec!ivalente cu accesul central sau 8@# Liniile venoase centrale asiura un
acces mai siur pe termen lun dar3 comparate cu accesul 8@ sau I#/ peri$eric nu o$era
avanta6e in timpul resuscitarii#
B=
Aesul prin tu3ul tra"eal
Accesul intra osos sau I#/ sunt net pre$erate $ata de tu(ul tra!eal pentru administrarea
medicamentelor.
88
Rata de a(sor(tie a medicamentelor administrate pe cale tra!eala varia'a
mult3dar pentru orientare 3 au $ost recomandate urmatoarele do'e,
Adrenalina 8@@-$tiicrorame :K
8
Lidocaina =-B m :K
8
Atropina B@ microrame :K
8
Do'a optima pentru nalo"ona nu este cunoscuta#
Diluati medicamentul in ? ml de ser $i'ioloic si dupa administrare comtinuati cu cinci
32
-pear point O#* 3 *ru(er .#C#3 9rett -#Y# impact o$ t!e immediate li$e support course on t!e incidence and
outcome o$ in !ospital cardiac area calls , an o(servational studQ over si" Qears # Resuscitation =@@>
33
Co!n Y#N3 T!e menement o$ c!ronic !eart $ailure N#Inl#Y#Med#38>>D
ventilatii#
Nu administrati medicamente care nu sunt liposolu(ile %cum ar $i luco'a3 (icar(onatul3
calciul& prin tu(ul tra!eal deoarece acestea vor produce le'iuni ale mucoasei caii aeriene#
)EDI-A)ENTE F*+*SITE IN ARIT)II+E +A -*'II
Denumirea
internationala
.reparate
Comerciale
.osoloie Indicatii
Atac Intretinere
AT.
%adeno'in-tri$os$at&
-trQadine 8 32:
i#v# rapid
Ta!icardia paro"istica
supraventriculara3 pentru
convertiera cri'ei de ritm
sinusal
Amiodarona Cordarone
cor(iona"
?@@m2m2=Core in =
repri'e 28? 'ile
Durata de atac,8@@@
m2m2=C ore
=?@ m2m2=C ore3 ? 'ile
din H2B-=C luni
Ta!icardii artriale si
6onctionale cu ritm reciproc #
prevenirea ta!icardiilor
6onctionale in G.G#
Aceleasi cu dio"ina
Diito"ina Diitalina @#@?-@#8? m2: @#@?m2: in B repri'e Controlulo alurei ventriculare
in $lutter si $i(rilatie atriala#
Aceleasi cu dio"ina
Dio"ina Dio"ine @#@=-@#@C m2: in B
repri'e A i#v,
Do'a "@#H
@#@8-@#@B m in do'e
i#v Ado'a " H
Ta!icardia paro"istica
supraventriculara cu e"ceptia
ca'urilor de +p+ # aceleasi cu
diito"ina
Di$enil-!idantiona Dilatin
Epanutin
8 m2: ?min .ana la ? m in =? min Aritmii induse de diitala
3e"trasistole ventriculare3
postoperator
Disopiramid RQt!modan
Norpace
=?@ m2m2=Core in B
repri'e
Aritmii supraventriculare si
ventriculare # ta!icardii
artriale re(ele
Flecainida Flecanide B m2:2=C ore
8-= m2: i#v# in ?-8@
min
.ana la ? m 2: in =
repri'e
Ta!icardii paro"istice
supraventriculare inclusiv
G.G3ta!icardii
6onctionale3e"trasistole
ventriculare si aritmii
ventriculare comple"e
Lanato'id Cedilanide Idem Dio"in i#v Aceleasi cu diito"ina si
dio"ina
Lidocaina Zilocaina 8m2: 8m2m2min Ta!icardii ventriculare3
e"trasistolele ventriculare
.ropa$enona RQt!nol =@m2m2=Core
8m2:
.ana la D@@ m2m2=Core Ta!icardii cronice re(ele
.ropanolol AvlocardQl =@m:2m2=Core inB
repri'e @#@?-@#8 m2:
.ana la ?@ m2m2=Core
in B repri'e 8-B m2: 2
=C ore in B-Crepri'e
Cri'e ano"ice din tetraloia
Fallot# Ta!icardii
supraventriculare# Aritmii
ventriculare
/erapamil Isoptine
Cardiolo"
@#@8 m2: i#v# in B
repri'e
B-D m2:2=C ore Conversia ta!icardiei
paro"istice supraventriculare
in ritm sinusal 3 inclusiv
G.G# Controlul alurii
ventriculare in $lutter si
$i(rilatie ventriculara #
ta!icardii 6onctionale
Aden#zina&Str9adine(
Adeno'ina este un nucleotid purinic natural# Incetineste transmiterea impulsului electric la
nivelul nodulului atrioventricular cu e$ect minim asupra altor celule miocardice sau cai de
conducere# Are e$icienta crescuta in cuparea ta!icardiilor paro"istice supraventriculare cu
circuite de reintrare care includ nodul atrioventricular %A/NRT&# In alte ta!icardii cu
comple"e inuste3 adeno'ina permite identi$icarea ritmului de (a'a prin incetinirea
raspunsului ventricular# Are timp de in6umatatire e"trem de scurt3 de 8@-8? secunde si3 din
acest motiv3 se administrea'a in (olus rapid intr-o per$u'ie cu $lu" mare sau administrarea
intravenoasa directs este urmata de un *lush de solutie salina# Cea mai mica do'a terapeutic
e$icienta este de D m %cantitate neareata ca do'a initiala de unele protocoale curent util:ate&3
in ca' de insucces aceasta poate $i urmata de = do'e3 $iecare de 8= m3 la interval de 8-=
minute# .acientii tre(uie averti'ati despre e$ectele adverse neplacute dar tran'itorii3 in mod
particular reata3 eritem $acial cu sen'atie de caidura locala si discom$ort toracic# Adeno'ina
nu este disponi(ila in unele tari europene dar adeno'intri$os$atul %AT.& este o alternativa# In
citeva tari europene nici unul dintre aceste preparate nu este disponi(ilA verapamilul este
pro(a(il cea mai (una alternativa#
BC
Teo$ilina si compusii inruditi (loc!ea'a e$ectele
adeno'inei# .acien$ii in tratament cu dipiridamol sau car(ama'epina sau cu cord transplantat
%denervat& pre'inta un raspuns marcat e"aerat si care este imprevi'i(il# La acesti pacienti sau
in ca'ul administrarii pe un acces venos central3 do'a initiala de adeno'ina este rediisa la B
m# In pre'enta sindromului G.G3 (locarea conducerii prin nodul A/ poate duce la
$avori'area conducerii prin caile accesorii# In pre'enta unei aritmii supraventriculare acest
e$ect poate produce un raspuns ventricular rapid3 cu rise vital# Uneori3 in pre'enta sindromului
G.G adeno'ina poate precipita o $i(rilatie atriala asociata cu un raaspuns ventricular
periculos de rapid#
B?
Ami#dar#na
Administrarea intravenoasa de amiodarona are e$ecte asupra canalelor de sodiu3 potasiu si
calciu asociate cu proprietati de alia si (eta(locada adreneric# Indicatiile pentru
administrarea intravenoasa de amiodarona includ,
controlul T/ monomoria3 T/ polimorla si a ta!icardiilor cu comple"e FR- lari de
oriine incerta - sta(ile !emodinamicA
ta!icardiile supraventriculare %T-/& necontrolate de adeno'ina3 manevre vaale sau
(locada A/A
controlul raspunsului ventricular rapid secundar conducerii pe cai accesorii din aritmii
34
Cio$u E#.#3 Cio$u Carmen3 Esentialul in pediatrie3 ed#Medicala Amaltea3 9ucuresti 8>>D
35
Muller *#3 Ulmmer )# E# )ael: 3Y# Cardiac disr!Qt!mias in c!ildren +!it idiop!atic dilate or !Qpertro$ic
cardiomiopat!Q # .ediatr# Cardiol# 8>>?
atriale %sindroamele de pree"citatie&A
cardioversie electrica $ara succes
Di/italina&Di/it#$ina(
Compo.itie
-olutie !idroalcoolica licerinata continand diito"ina 8 m2ml sau ?@ picaturi#
Actiune terapeutica
Tonicardiac3 creste $orta de contractie a miocardului3 corectea'a insu$icienta cardiaca3 marind
de(itul cardiac3 cu ameliorarea iriarii tesuturilor3 scaderea presiunii venoase3 indepartarea
conestiei si edemelor3 cresterea diure'eiA micsorea'a $recventa sinusalaA intar'ie conducerea
atrio-ventriculara3 diminuand ritmul ventricular in $i(rilatia atriala si alte ta!iaritmii
supraventriculare# Actiunea se instalea'a lent %incepe la =-? ore3 este ma"ima la D-8@ ore de la
administrarea unei do'e orale3 concentratia plasmatica constanta se o(tine dupa =C-=I 'ile de
tratament&3 si este dura(ila %in conditiile diitali'arii complete compensarea se mentine cca 8I
'ile dupa oprirea tratamentului&3 cu posi(ilitatea de acumulare#
BD
Indicatii
Insu$icienta cardiaca conestiva cronicaA $i(rilatie atriala si $lutter atrial cu ritm rapid3 mai
ales in cadrul insu$icientei cardiaceA este utila indeose(i pentru tratamentul de durata
%e$icacitatea se mentine c!iar in conditiile omisiunii sporadice a administrarii& si in
insu$icienta cardiaca cu $i(rilatie sau $lutter atriale#
Contraindicatii
9radicardie marcata %su( D@2minut&3 e"trasistole ventriculare polimor$e sau ritmate3 ta!icardie
ventricularaA prudenta in ca' de le'iuni miocardice acute %miocardita reumatismala3 in$arct
acut de miocard& si (loc partialA se recomanda do'e mici daca (olnavul a primit un alt
diitalic inaintea inceperii tratamentuluiA de asemenea3 do'e mai mici la !epatici3 la (olnavi
cu insu$icienta renala severa si la (atrani3 la nou-nascuti si la imaturi3 in pre'enta !ipo"iei prin
insu$icienta respiratorie3 la !ipotiroidieni3 in in$arctul de miocard recent3 in ca' de
!ipo:aliemie sau !ipercalcemie# -e vor evita sarurile de calciu intravenos si aminele
simpatomimetice %risc sporit de aritmii severe&A prudenta la (olnavii su( tratament diuretic
intensiv sau care a(u'ea'a de purative3 la cei care primesc e"tract paratiroidian sau do'e
36
Aenda medicala =@@@ 3 ed#Medicala 3 9ucuresti3 =@@@
mari de vitamina D3 lucocorticoi'i3 corticotro$ina3 car(eno"olona3 am$otericina 9 %risc de
aritmii prin !ipo:aliemie&A prudenta cand se asocia'a c!inidinaA reserpina creste e$ectul
(radicardi'ant3 (eta-(locantele adrenerice si verapamilul $avori'ea'a (radicardia si
deprimarea conducerii atrio-ventriculareA $enitoina3 $eno(ar(italul3 $enil(uta'ona3
spironolactona3 ri$ampicina pot scadea concentratia plasmatica a diito"inei3 $avori'andu-i
meta(oli'area prin inductie en'imatica %uneori este necesara cresterea do'ei de tonicardiac&A
colestiramina micsorea'a a(sor(tia intestinala a diito"inei %in ca'ul asocierii3 cele doua
medicamente se administrea'a la interval de cel putin = ore&#
Reactii adverse
E$icacitatea terapeutica ma"ima este uneori insotita de reactii adverse de tip to"ic, reata3
salivatie3 voma3 anore"ie3 diaree3 dureri a(dominale3 ce$alee3 stari de rau3 somnolenta3 stare
con$u'iva %mai ales la (atrani&3 tul(urari de vedere %culori&3 (ieminism3 ta!icardie
supraventriculara3 de$ecte de conducere3 (locA in ca'uri e"treme poate $i declansata $i(rilatia
ventriculara %$avori'ata de !ipo:aliemia prin tratament diuretic (rutal&A rareori urticarie3
eo'ino$ilie3 trom(ocitopenie %alerica&3 inecomastie#
BH
'od de administrare
<ral3 la adulti initial @3=-@3? m2'i %8@-=? picaturi& pana la corectarea ta!icardiei si
compensarea %cateva 'ile&3 apoi @3D m2saptamana reparti'ate in B-D 'ile %do'a medie de
intretinere este de @38 m3 adica ? picaturi3 'ilnic&#
La copii3 dupa varsta3 in prima 'i @38-@3C m3 in a =-a si a B-a 'i @38-@3= m3 apoi intretinere
cu @3@=?-@3@? m3 'ilnic sau la = 'ile#
.osoloia tre(uie individuali'ata3 su( suprave!ere medicala#
Di/#$ine
Compo.itie si descriere
Fiole a = ml solutie in6ecta(ila continand dio"ina @3? m #
*lico'idele cardiace au $ost utili'ate in medicina occidentala in tratamentul insu$icientei
cardiace de la pu(licarea in 8HI? de catre Gilliam Git!erin a cartii KAccount on t!e
Fo"loveK# Acestea au $ost utili'ate de asemenea ca rodenticide si pentru otravirea saetilor#
In a$ara de dio"in mai e"ista si alte lico'ide cardiotonice naturale - diito"in3 convalato"in3
37
Aenda medicala =@@@ 3 ed#Medicala 3 9ucuresti3 =@@@
oleandrin3 etc#
BI
9iodisponi(ilitatea dio"inului este mare3 cuprinsa intre C@ si >@J# De(utul actiunii in ca'ul
administrarii orale este de 83? - D ore3 cu aparitia e$ectului ma"im in C-D ore# In ca'ul
administrarii intravenoase de(utul actiunii este de ?-B@ minute3 cu e$ect ma"im dupa 83? - B
ore# Timpul de in6umatatire este lun3 de 8#D 'ile3 eliminarea $acandu-se pre$erential pe cale
renala %D@-I@J&3 restul pe cale !epatica#
Dio"inul actionea'a prin,
- in!i(area pompei Na-O cu acumularea ulterioara a calciului la nivelul celulelor cardiaceA
- cresterea tonusului vaal#
.rincipala actiune $armacodinamica a diitalicelor consta in stimularea contractiei miocardice
# actiune inotrop po.itiva. Creste in special contractia miocardului ventricular3 $enomenul
$iind mai evident in conditii de insu$icienta cardiaca# < alta actiune importanta este cea
+radicardi.anta sau cronotrop(ne)ativa. Diitalicele incetinesc conducerea si cresc $unctia de
$rana a nodului atrio-ventricular # actiune dromotrop ne)ativa, datorita3 in parte3 stimularii
vaale3 in parte in$luentarii directe a NA/# Musculatura neteda vasculara este stimulata3 dar
pentru do'ele o(isnuite e*ectul vasoconstrictor este modest# Diitalicele *avori.ea.a
automatismul ectopic ( actiune +atmotrop po.itiva.
Diitalicele sunt indicate in,
0 insu$icienta cardiaca3
- aritmii supraventriculare cu ta!icardie - $i(rilatie atriala3 $lutter atrial.
Actiune terapeutica
*lico'ida tonicardiaca cu actiune intensiva3 relativ rapida %apare la 8-= ore3 este ma"ima la D
ore dupa administrarea oralaA apare la =@ de minute3 este ma"ima la 83?-B ore dupa in6ectarea
intravenoasaA concentratia plasmatica constanta se o(tine dupa D-H 'ile de tratament& si de
durata relativ scurta %la (olnavii complet diitali'ati decompensarea survine dupa ?-D 'ile de
la oprirea medicatiei&#
Indicatii
Insu$icienta cardiaca acuta3 insu$icienta cardiaca conestiva3 cord pulmonar cronic3
insu$icienta cardiaca la copii %in cursul cardiopatiilor conenitale sau capatate&A $i(rilatie si
$lutter atriale3 ta!icardie supraventriculara# Este de ales pentru diitali'are rapida si la (olnavii
cu tendita mare de acumulare a diitalicelor# Tratamentul diitalic reali'ea'a re'ultate optime
38
Aenda medicala =@@@ 3 ed#Medicala 3 9ucuresti3 =@@@
in insu$icienta cardiaca cu de(it mic3 inima dilatata3 $unctie sistolica diminuata3 dar re'erva
contractila pastrata si cand se adaua $i(rilatia atriala sau alta ta!iaritmie supraventricularaA
medicatia diitalica se poate asocia cu diuretice si vasodilatatoare#
Contraindicatii
Aceleasi ca pentru diito"ina3 dar riscurile to"icitatii cumulative sunt mai miciA in6ectarea
intravenoasa tre(uie $acuta cu prudenta# Nou-nascutii si imaturii sunt mai sensi(ili %prudenta
in do'are&A insu$icienta renala si varsta inaintata $avori'ea'a acumularea %do'e mici&#
Antiacidele3 sucral$atul3 colestiramina pot diminua a(sor(tia intestinala a dio"inei3
anticolinericele3 eritromicina3 tetraciclina pot creste a(sor(tiaA c!inidina3 diltia'emul si
verapamilul3 amiodarona3 cimetidina pot creste concentratia plasmatica a dio"inei %uneori
este necesara reducerea do'ei de tonicardiac&A tia'idele3 $urosemidul3 acidul etacrinic3
am$otericina3 corticosteroi'ii cresc riscul aritmiilor %prin !ipo:aliemie&3 de asemenea
simpatomimeticele (eta-adrenerice - adrenalina3 i'oprenalina %prin marirea e"cita(ilitatii
miocardice&A (eta-(locantele si alte deprimante ale conducerii atrio-ventriculare pot $i
riscante3 mai ales pentru calea intravenoasaA litiul poate sensi(ili'a miocardul la actiunea
dio"inei#
B>
'od de administrare
Adulti - tratament de atac %eventual& cu @3?-8 m2'i oral3 pana la compensare %cateva 'ile&3
apoi intretinere cu @38=?-@3?@ m2'i %o(isnuit @3=? m mai putin la (atrani si la (olnavii cu
insu$icienta renala - @38=? m&A
- in urente3 daca pacientul nu a mai $ost diitali'at3 se in6ectea'a intravenos lent %diluat si cu
prudenta& @3?- 8 m3 repetand la nevoie dupa C-I ore inca @3? m#
Copii - oral @3@=? m2:ilocorp la I ore3 =-C do'e pentru diitali'are3 apoi intretinere cu @3@8=?
m2:ilocorp si 'i#
.osoloia tre(uie individuali'ata su( control medical#
Actiune toxica.
To"icitatea lico'idelor cardiace este relativ mare3 corespun'and unui indice terapeutic mic
%=3I-B@&# Do'ele terapeutice sunt apropiate de cele to"ice3 $recventa reactiilor adverse la
(olnavii diitali'ati $iind de 8=-=@J#
To"icitatea clinica,
8# La nivel e"tracardiac,
- reata3 voma %pre'enta aproape intotdeauna in suprado'area acuta&A
39
Aenda medicala =@@@ 3 ed#Medicala 3 9ucuresti3 =@@@
- ce$alee3 tul(urari vi'uale %!alouri3 vedere neclara3 a(eratii in perceperea culorilor&A
- con$u'ie3 delir - in special la varstniciA
- convulsii - $oarte rar %raportate la copii&A
C@
- !iperpotasemie - prin (locarea AT.-a'ei Na
[
2O
[
# Potasiul este un *actor de predictie a
pro)nosticului in ca.ul pacientilor adulti cu suprado.a acuta de di)oxin.
=# Cardiac - actiunea diitalicelor poate $i evidentiata pe EO* prin %Ke$ectul dio"inK&- rarirea
$recventei sinusale3 prelunirea intervalului .R %prin deprimarea conducerii atrioventriculare&3
micsorarea intervalului FT %scurtarea potentialului de actiune in miocardul ventricular&3
su(denivelarea sementului -T %mustata lui -alvador Dali& si aplati'area sau inversarea undei
T %datorate modi$icarii procesului de repolari'are&#
Tul(urari de ritm asociate to"icitatii dio"inului,
- 9radicardie sinusala3 (loc sino-atrial %oriine la nivelul N-A&A
- Ta!icardie atriala cu (loc A/3 Flutter atrial cu raspuns ventricular lent %oriine la nivelul
atriului&A
- toate tipurile de (loc A/3 scapare 6onctionala sau ta!icardie 6onctionala %oriine la nivelul
NA/&A
- Contractii ventriculare premature %apar cel mai $recvent&3 ta!icardie ventriculara3 $i(rilatie
ventriculara %oriine la nivelul ventriculilor&#
Imainea clasica pe EO* a to"icitatii dio"inului este ta!icardia atriala cu (loc A/ de rad
inalt# .atonomonica este ta!icardia ventriculara (idirectionala#
R9t"m#n#rm #mprimate
Compo.itie
Ta(lete a cate 8?@ m .ropa$enona#
Fiole de =@ ml2H@ m clor!idrat de propa$enona
Actiune terapeutica
RQtmonorm este cataloat dupa clasi$icarea /au!an Gilliams ca $iind un aent antiaritmic
de clasa Ic# Totusi3 proprietatile sale electro$i'ioloice il plasea'a concomitent in cateva clase3
cum ar $i, II3 III si I/# E$ectul sau principal consta in determinarea unei reduceri dependente
de do'a a vite'ei potentialului de actiune si a amplitudinii potentialului de actiune ca si o
prelunire a perioadei re$rectare e$ective# Aceste actiuni se datorea'a proprietatii RQtmonorm
40
/oicu 3 /#A# to"icoloie clinica3 ed# Al(atros3 9ucuresti 8>>H
de (locare a canalelor rapide de sodiu# .e lana actiunea sa clasica - (locanta a canalelor de
sodiu3 RQtmonorm pre'inta si un important e$ect -(locant datorat similitudinilor sale
structurale cu propranololul# Acest e$ect determina e$icacitatea sa deose(ita in suprimarea
aritmiilor declansate prin stimulare adrenerica# Deasemeni3 RQtmonorm pre'inta si o sla(a
actiune de tip clasa I/ %(locanta a canalelor de calciu&# Numeroase teste clinice demonstrea'a
e$icacitatea si nivelul redus al reactiilor adverse al RQtmonorm in tratamentul tuturor tipurilor
de aritmii cardiace dar in special al celor supraventriculare#
C8
Indicatii
Ta!iaritmii supraventriculare simptomatice si care necesita tratament3 de e"emplu, ta!icardii
A/ si 6onctionale3 ta!icardii supraventriculare in sindromul G.G sau $i(rilatia atriala
paro"istica# Ta!iaritmii ventriculare simptomatice severe3 in ca'ul in care medicul aprecia'a
ca acestea periclitea'a viata#
Contraindicatii
.ropa$enona nu tre(uie administrata in, insu$icienta cardiaca mani$esta3 soc cardioen %cu
e"ceptia celui produs de aritmie&3 (radicardie rava simptomaticaA in primele B luni dupa
in$arctul de miocard sau in ca' de insu$icienta contractila %FE/- \ B?J&3 cu e"ceptia
pacientilor cu tul(urari de ritm ventriculare amenintatoare de viataA tul(urari de conducere
sinoatriale3 atrioventriculare si intraventriculare de rad inaltA (oala nodului sinusal3
!ipotensiune arteriala severaA tul(urari electrolitice mani$este %e"# tul(urari ale
meta(olismului potasic&A (oli pulmonare o(structive raveA miastenia ravisA
!ipersensi(ilitate cunoscuta la su(stanta activa propa$enona#
'asuri de precautie
-u( tratamentul cu propa$enona se poate modi$ica unda de pacin si cea de sensin ale
stimulatorului cardiac# Functia stimulatorului cardiac tre(uie testata si daca este ca'ul3
reproramata# In ca' de utili'are necorespun'atoare3 acest medicament poate modi$ica
capacitatea de reactie ast$el incat este periclitata participarea la circulatia stradala sau
utili'area masinilor# Aceasta este vala(il mai ales in ca'ul interactiunii cu alcoolul#-arcina si
alaptare, in timpul sarcinii3 mai ales in primele trei luni si in timpul alaptarii3 propa$enona nu
tre(uie administrata decat su( indicatia stricta a medicului#
Reactii adverse
<ca'ional3 mai ales la do'e initiale ridicate3 pot aparea tul(urari astrointestinale %inapetenta3
sen'atie de satietate3 reata3 voma3 ust amar3 sen'atie de amorteala in ura&3 uscaciunea urii3
constipatie3 ca si pareste'ii3 tul(urari de vedere3 sen'atie de ameteala si3 $oarte rar3 o(oseala3
C8
Aenda medicala =@@@ 3 ed#Medicala 3 9ucuresti3 =@@@
dureri de cap3 sen'atie de neliniste3 cosmaruri3 tul(urari de somn3 tul(urari psi!ice cu
an"ietate si con$u'ie3 ca si simptome e"trapiramidale - in special dupa o do'a initiala crescuta#
La suprado'are s-au o(servat3 $oarte rar3 $enomene spastice# in ca'uri rare pot aparea
$enomene alerice cutanate3 ca eritem cutanat3 prurit3 e"antem sau urticarieA aceste mani$estari
alerice dispar dupa intreruperea tratamentului# Indeose(i la varstnici pot aparea tul(urari ale
relarii circulatorii3 cu tendinta la !ipotensiune3 ce apar in ortostatism sau sindrom de
ortosta'a# Aceste $enomene dispar complet dupa scaderea do'ei sau dupa intreruperea
tratamentului# --au comunicat, tul(urari ale vederii3 o(oseala3 sen'atie de ameteala3
!ipotensiune ortostatica3 $enomene ce pot reduce capacitatea de reactie3 ast$el incat este
periclitata capacitatea de a so$a sau de a participa la circulatia stradala# E$ecte secundare mai
rare, (radicardie3 (loc -A3 (loc A/3 tul(urari ale e"cita(ilitatii %ca (loc -A3 A/ sau
intraventricular& - ce impun tratament cu atropina3 orciprenalina3 si tul(urari de conducere
intraventriculare - ce pot impune ca masuri intreruperea tratamentului si3 daca este ca'ul3
electroterapie&# Are e$ecte deprimante asupra e"cita(ilitatii si contractilitatii miocardice ce pot
deveni mani$este la un miocard cu le'iuni pree"istente#
C=
Administrarea de RQtmonorm poate
arava o insu$icienta cardiaca pree"istenta# Rareori poate aparea3 ca o consecinta a
tratamentului cu RQtmonorm3 o accelerare a ritmului cardiac si3 e"trem de rar3 $i(rilatie si
$lutter ventricular# Ca o complicatie e"trem de rara a tratamentului s-a semnalat colesta'a prin
mecanism de tip !ipereric - aleric# Fenomenul este independent de do'a si dispare complet
la intreruperea tratamentului# In ca'uri sinulare se descrie o crestere a anticorpilor
antinucleari si un sindrom lupus eritematos# In ca'uri $oarte rare s-a o(servat scaderea
numarului de leucocite3 ranulocite sau trom(ocite3 modi$icari reversi(ile dupa intreruperea
tratamentului# Au $ost semnalate ca'uri rare de aranulocito'a# La do'e mari poate aparea o
diminuare a li(idoului si o reducere a numarului de spermato'oi'i# Aceste $enomene au
disparut dupa intreruperea tratamentului# Deoarece tratamentul cu RQtmonorm poate $i
important pentru viata3 datorita acestei reactii adverse3 RQtmonorm nu poate $i administrat
$ara avi'ul medicului#
Fleanide&Tam3##r(
Comprimate ?@ m3 8@@ mA cutie " 83 = sau C (list# " =@ comprimate
Indicatii/
tratamentul si prevenirea recidivelor in ta!icardii ventriculare cu potential letal3 ta!icardii
C=
Aenda medicala =@@@ 3 ed#Medicala 3 9ucuresti3 =@@@
ventriculare simptomatice si invalidante %in a(senta a$ectarii $unctiei ventriculului stan&3
ta!icardii supraventriculare %in a(senta a$ectarii $unctiei ventriculului stan&#
CB

o.e si mod de administrare/
8@@ m de = ori2'i3 dimineata3 pana la ma"imum =@@ m %e"ceptional pana la B@@ m&#
Contraindicatii
)ipersensi(ilitateA in primele B luni dupa un IMA sau in ca'ul unui de(it cardiac redus %$ractie
de e6ectie a ventriculului stan su( B?J&3 cu e"ceptia pacientilor cu aritmii ventriculare care
pun viata in pericolA IC severa3 decompensataA soc cardioen3 cu e"ceptia celui datorat
aritmiilorA (radicardie severaA tul(urari de conducere atrialeA tul(urari de conducere
atrioventriculara si2sau intraventriculara la pacienti $ara stimulator cardiac implantatA (oala
nodului sinusal %sindromul (radicardie-ta!icardie&3 la pacienti $ara stimulator cardiac
implantatA tul(urari electrolitice %de e"emplu !ipo- sau !iperpotasemii&A !ipertenisune
arteriala severa#
Atentionari/
EC* standard la intervale de 8 luna sau3 la nevoie3 e"amen EC* de e$ortA prudenta dupa
implantarea unui stimulator cardiacA insu$icienta renala3 I)A monitori'area concentratiei
plasmatice a $lecainideiA sarcina si alaptareA so$eri si activitati de preci'ie#
Reactii adverse/
Tul(urari cardiace %acuti'ari severe ale IC si soc cardioen&3 aravarea tul(urarilor de
conducere pree"istenteA (loc atrioventricular3 (loc de ramura complet si permanent sau (loc
interatrialA incetinirea conduceriiA poate arava tul(urarile de ritm pree"istente sau poate
provoca aparitia unei noi tul(urari de ritm&A verti63 tul(urari de vedere %diplopie3 vedere
incetosata3 diminuarea acuitatii vi'uale&3 tremor3 sen'atie de insta(ilitate3 ce$alee3 stare de
astenie3 scaderea li(idoului3 reata3 uscaciunea urii3 tul(urari de ust3 cresterea en'imelor
!epatice cu sau $ara icter3 $e(ra3 artralii3 mialii3 urticarieA leucopenie3 trom(ocitopenie3
pneumonie interstitiala#
Verapamil
Comprimate ?@ m3 8@@ mA cutie " 83 = sau C (list# " =@ comprimate
Indicatii/
tratamentul si prevenirea recidivelor in ta!icardii ventriculare cu potential letal3 ta!icardii
ventriculare simptomatice si invalidante %in a(senta a$ectarii $unctiei ventriculului stan&3
ta!icardii supraventriculare %in a(senta a$ectarii $unctiei ventriculului stan&#
o.e si mod de administrare/
8@@ m de = ori2'i3 dimineata3 pana la ma"imum =@@ m %e"ceptional pana la B@@ m&#
Contraindicatii
CB
Aenda medicala =@@@ 3 ed#Medicala 3 9ucuresti3 =@@@
)ipersensi(ilitateA in primele B luni dupa un IMA sau in ca'ul unui de(it cardiac redus %$ractie
de e6ectie a ventriculului stan su( B?J&3 cu e"ceptia pacientilor cu aritmii ventriculare care
pun viata in pericolA IC severa3 decompensataA soc cardioen3 cu e"ceptia celui datorat
aritmiilorA (radicardie severaA tul(urari de conducere atrialeA tul(urari de conducere
atrioventriculara si2sau intraventriculara la pacienti $ara stimulator cardiac implantatA (oala
nodului sinusal %sindromul (radicardie-ta!icardie&3 la pacienti $ara stimulator cardiac
implantatA tul(urari electrolitice %de e"emplu !ipo- sau !iperpotasemii&A !ipertenisune
arteriala severa#
CC

Atentionari/
EC* standard la intervale de 8 luna sau3 la nevoie3 e"amen EC* de e$ortA prudenta dupa
implantarea unui stimulator cardiacA insu$icienta renala3 I)A monitori'area concentratiei
plasmatice a $lecainideiA sarcina si alaptareA so$eri si activitati de preci'ie#
Reactii adverse/
Tul(urari cardiace %acuti'ari severe ale IC si soc cardioen&3 aravarea tul(urarilor de
conducere pree"istenteA (loc atrioventricular3 (loc de ramura complet si permanent sau (loc
interatrialA incetinirea conduceriiA poate arava tul(urarile de ritm pree"istente sau poate
provoca aparitia unei noi tul(urari de ritm&A verti63 tul(urari de vedere %diplopie3 vedere
incetosata3 diminuarea acuitatii vi'uale&3 tremor3 sen'atie de insta(ilitate3 ce$alee3 stare de
astenie3 scaderea li(idoului3 reata3 uscaciunea urii3 tul(urari de ust3 cresterea en'imelor
!epatice cu sau $ara icter3 $e(ra3 artralii3 mialii3 urticarieA leucopenie3 trom(ocitopenie3
pneumonie interstitiala#
Tratamentul inter!enti#nal
A(latia
Radio$recventa utili'ea'a un enerator si un cateter speci$ic intr-o con$iuratie
monopolara 3 cu electrod endocavitar si o placa toracica# Durata procedurii este varia(ila %8-=
ore& in $unctie de di$icultatea de a locali'a sediul anatomic ce urmea'a a $i (locat# Riscul
em(olic inerent te!niciii poate $i ani!ilat asociind anti areante plac!etare# -uccesul metodei
depinde direct de preci'ia de locali'are a $ascicolului#
C?
Te!nica noua 3 prin curenti de radio $recventa 3 tinde sa inlocuiasca te!nica precedenta #
-e utili'ea'a distructia terapeutica a cailor accesorii in G.G3 si a $oacarelor de T.-/ 3 sau
intreruperea conducerii A/ prin caile nodo-!isiene% cand sediul ta!icardiei paro"istice este
6onctional&# E$ectul terapeutic al radio-$recventei se (a'ea'a pe e$ectul termic %producerea de
caldura reali'ata cu un curent electric&#
CD
CC
Aenda medicala =@@@ 3 ed#Medicala 3 9ucuresti3 =@@@
45
AddQ D#.# investiation in pediatrics 3 G#9# -aunders Co#8>>C
46
*uidelines $or t!e tratament o$ !eart $ailure- t!e tas: $orce on !eart $ailure o$ Eurpean societQ o$ cardioloQ 3
S-*'U+ SAR-INII
Lucrarea de $a50 MAritmiile supraventriculare la copii-activitati in dianosticul si
tratamentul modern ale ta!icardiei paro"istice supraventriculareU are la (a'0 un volum mare
de munc03 deoarece cuprinde multe date de specialitate3 acest $apt impun;nd culeerea
datelor3 anali'a 7i prelucrarea in$orma5iilor# De asemenea am consultat o vast0 (i(liora$ie de
specialitate3 cu o mare importan50 7tiin5i$ic0 7i metodoloic0 pentru reali'area lucr0rii de $a50#
Anali'area 7i interpretarea datelor culese3 reali'area EO* au presupus implicit munc03 timp 7i
concentrare#
-copul 1l repre'int0 tratarea datelor despre aritmiile supraventriculare la copii si
eviden5ierea unor aspecte teoretice 7i practice privind posi(ilit05ile de dianostic si tratament
modern al ta!icariei paro"istice supraventriculare#
Am discutat despre ceea ce inseamna aritmiile,eneralitati si punctual despre ta!icardia
paro"istica supraventriculara si de asemenea mecanismul electro$i'ioloic de producere al
acestora3despre dianosticarea lor electrocardiora$ic si importanta )olter-EC*3despre toate
metodele inva'ive si neinva'ive de dianosticare si de asemenea am studiat toate metodele de
Eur# )eart Y# 8>>H
tratament modern in T.-/ la copii#La tratamentul medicamentos am vor(it despre $iecare
medicament antiaritmic in parte speci$icand do'ele $olosite la copii cat si despre indicatii si
contraindicatii3reactii adverse si modul de administrare al acestora si de asemene am presentat
si modalitatea de tratament interventional prin A(latie#
Din in$ormatiile pe care le-am o(tinut am a6uns la conclu'ia ca ta!icardiile si $i(rilatia la
nivel atrial nu sunt mortale3 pot $i3 cel mult3 neplacute in ca'ul in care sunt simptomatice3 (a
c!iar roa'nice in anumite ca'uri3dar nu provoaca decesul# .e cand o ta!icardie sau o
$i(rilatie ventriculara pot duce $oarte usor la decesul pacientului# De aceea3toate metodele de
tratament modern se ocupa de sta(ili'area ritmului ventricular#
In sc!im(3 Insu$icienta cardiaca cronica este ultimul stadiu al (olii coronariene3 o
pro(lema ma6ora de sanatate la nivel mondial3 care a$ectea'a 8? milioane de pacienti in
Europa %intre =J si BJ din populatia totala&# Repre'inta o povara economica ma6ora datorita
asistentei medicale necesare %prin decompensari repetate &3 cu mai mult de 8@J din
spitali'arile anuale3 iar 6umatate din pacientii cu insu$icienta cardiaca mor in C ani#
Bi+lio$r!fie sele"tiv!
Cio$u Carmen3Cio$u E#.#3 Dictionar de pediatrie 3 ed#Univers eciclopedic3
9ucuresti 8>>?
Cio$u E#.#3 Cio$u Carmen3 Esentialul in pediatrie3 ed#Medicala Amaltea3
9ucuresti 8>>D
Cio$u E#.#3 Cio$u Carmen%Ed& 3 pediatrie3 tratat3 ediatia 83 ed#Medicala3
9ucuresti =@@8
C!arron .#3 Du(our <# 3 Desnons M# 3 Isnard E# 3 Dianostic value o$
electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or $amilial !Qpertrop!ic
cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 8>>H
Co!n Y#N3 T!e menement o$ c!ronic !eart $ailure N#Inl#Y#Med#38>>D
Muller *#3 Ulmmer )# E# )ael: 3Y# Cardiac disr!Qt!mias in c!ildren +!it
idiop!atic dilate or !Qpertro$ic cardiomiopat!Q # .ediatr# Cardiol# 8>>?
-pear point O#* 3 *ru(er .#C#3 9rett -#Y# impact o$ t!e immediate li$e
support course on t!e incidence and outcome o$ in !ospital cardiac area
calls , an o(servational studQ over si" Qears # Resuscitation =@@>
/oicu 3 /#A# to"icoloie clinica3 ed# Al(atros3 9ucuresti 8>>H
*uidelines $or t!e tratament o$ !eart $ailure- t!e tas: $orce on !eart $ailure
o$ Eurpean societQ o$ cardioloQ 3 Eur# )eart Y# 8>>H
Aenda medicala =@@@ 3 ed#Medicala 3 9ucuresti3 =@@@
Cio$u Carmen3 Cio$u E#.# Rsemne si simptome in pediatrie3 mic dictionar#
Ed#-tiinti$ica si Enciclopedica3 9ucuresti 8>>?
AddQ D#.# investiation in pediatrics 3 G#9# -aunders Co#8>>C
Tratat de cardioloie R/ol I3Carp3 Costin =@@=
Esentialul in cardiloie )a(ert3 Ralp! =@883Farma Media
Interpretarea rapida a EO*-urilor - Editia a sasea de Du(in3 Dale =@@?

You might also like