You are on page 1of 7

Atlantis

Atlantida a existat n Marea Neagr, din continent mai rmnnd doar Insula erpilor
sursa : aici
Susintorii plasrii Atlantidei n Marea Neagr cred mai departe c adevratele dovezi
snt ngropate n apropierea coastelor om!niei, iar Insula erpilor e o rm"i a
n#loritoarei civilizaii de acum $%&%%% de ani&
Atlantid rom!neasc
'tnogra#ul Adrian (ucurescu arat c #a)uloasa ar s*a scu#undat n marea denumit
de egipteni Siriat+, adic Marea Neagr& ,n cinstea lui -rp+eus, mpratul*zeu numit de
atlani, "i urma"ii lor direci, tracii, egiptenii au ridicat acum mai mult de .&%%% de ani, la
/ise+, enigmaticul S#inx& ,n $0$1, n 23acia preistoric4, Nicolae 3ensu"ianu localiza
Atlantida ntre 5orile de 6ier "i S#inxul din (ucegi& 2Atlantis4 este tradus de unii lingvi"ti
prin 26ericire4, iar grecii antici denumeau actuala Insul a erpilor din Marea Neagr,
Ma7aron, adic 2A #ericiilor4& Nu departe de ea, ar+eologii ru"i au descoperit
impresionante ruine su)acvatice atri)uite, dup unii, atlanilor& ,n apropiere, la
8amangia, au #ost gsite uimitoarele #igurine din lut, intitulate generic 2/nditorul4 "i
datate .%%%*1%%% &8r&, ntr*o perioad cnd de gndire a)stract nu putea #i vor)a& ,ns"i
cetatea 8istria conine o ciudenie: pare a #i construit pe role&
Insula erpilor, rm"ia unui continent
9on#orm ipotezei susinute de tot mai muli adepi, din strvec+ea Atlantid a rmas doar
Insula erpilor :#oto;& 9ertitudine este doar #aptul c pe colurile de stnc azi pustii se
ridica pe vremuri un super) templu nc+inat zeului Apollo& 5uini "tiu c nsu"i Mi+ai
'minescu a vor)it n versurile sale de enigmatica Atlantid din Marea Neagr& 23in
6undul Mrii Negre, din nalte*adnce +ale< 3intre stnce arcuite, din gigantice portale<
-astea zeilor 3aciei n lungi "iruri au ie"it4& =ocuitorii Insulei erpilor din antic+itate era
numii (la>ini sau 5rea#ericii "i erau considerai urma"ii atlanilor& Ipoteza existenei unei
Atlantide pe teritoriul actualei Mri Negre a #ost m)ri"at "i de o)ert (allard,
descoperitorul ?itanicului& Acesta susine c, n urm cu circa @&%%% de ani, #"ia de
pmnt care separ Mediterana de lacul Mrii Negre a cedat su) presiunea apei,
distrugnd civilizaia momentului respectiv& An argument n spri>inul localizrii
continentului disprut n spaiul rom!nesc este "i acela c, n #aza de descompunere a
imperiului, atlanii practicau intens sacri#iciile umane, o)icei sngeros "i crud pe care*l
aveau geto*dacii&
Atlani la inca Bec+eC
9+arles (erlitz a pu)licat ntr*una din crile sale, 2Atlantis, al optulea continent4, o +art
modern a plan"eului -ceanului Atlantic& ,n zona Insulelor 9anare, el arat c exist "i
azi, acoperit de ape, un masiv muntos numit 3acia :#oto;& 3e aici, presupunerea c
atlanii au plecat ctre zona 9arpato*3anu)ian, iar tracii ar #i urma"ii atlanilor& 5oate au
a>uns n Insula erpilor :Al); unde exista acel templu al Deului Soare :atlanii aveau o
religie )azat pe cultul Soarelui;, apoi unul nc+inat lui A+ile sau c+iar mormntul
semizeului& 'di#iciul antic avea #orm ptrat, #iecare latur avnd E0,F@ m "i se pare c
avea nou altare& 6unciona "i ca oracol "i se spune c aproape totul era din aur,
marmur al) "i mrgritare& =egendele romane spuneau c templul al) nu a #ost
construit de mna oamenilor, ci era de origine divin& Motiv pentru care ntreaga insul a
#ost numit Insula S#nt& Atlanii e posi)il s #i a>uns "i prin prile (ra"ovului, dac ar #i
s dm crezare ipotezei care susine c enigmaticul ?emplu al Arsitelor de la inca
Bec+e a #ost ntemeiat de aceea"i civilizaie care a ridicat "i ?emplul Al) din Insula
erpilor& An lucru e sigur "i uimitor: tracii au avut cuno"tine extraordinar de avansate pe
care nu prea avea de unde s le ia dect de la ni"te colonizatori, necunoscui
deocamdat&
3in ce cauz s*a scu#undatC
G Astronomul polonez M&M& Hamiens7i a apreciat c a"a*numita 9omet a lui /alilei s*a
ciocnit cu ?erra : 0.I$ &8r&; "i a produs scu#undarea Atlantidei& Inginerul german -tto
Muc7 susine c n -ceanul Atlantic ar #i czut cu o vitez de E% 7m<secund un meteorit
gigant cu diametrul de $% 7m& =egenda potopului este ar+icunoscut& Aceast #aimoas
catastro# a lumii antice poate #i ntlnit la ma>oritatea popoarelor, cu excepia
a)origenilor australieni, a laponilor "i esc+imo"ilor& -amenii de "tiin admit #aptul c la
)aza mitului a stat un #enomen real, veri#ica)il istoric "i ar+eologic, uria"ele inundaii #iind
o consecin a nclzirii climei dup ultima glaciaiune& 5otopul menionat "i n Bec+iul
?estament "i apreciat de Batican c a avut loc acum $1&$%% de ani, a lsat din Atlantida
numai 2Insula celor @ ceti4&
Multe legende venite de dincolo de timp vor)esc despre pam!nturi s#inte a#late pe locul
unde acum domin Marea Neagr& Anii cercettori a#irm c aici este localizat
strvec+ea Atlantida, cu templele sale, n special ?emplul lui Apollo, zeul soarelui, a
crui origine +iper)orean ncepe s capete un contur tot mai precis& 3in strvec+ea
Atlantida, se zice, c a rmas doar Insula erpilor&Insula erpilor a #ost un teren mistic,
un loc de trecere ntre dou lumi& Aici, pe colurile de st!nc acum pustii, se ridica pe
vremuri un super) templu care a #ost nc+inat solarului Apollo& Apele mrii i prote>au pe
preoii solari de vizitele curio"ilor "i ale pro#anilor&
Marele 3iodor amintea n scrierile sale Insula erpilor, cunoscut ca Insula =eu7J: 4,n
#aa inutului celilor, n parile -ceanului, este o insula numit =eu7J, adic Al)& =atona,
mama lui Apollo, s*a nscut aici "i din cauza asta Apollo este mai venerat aici dect
ceilali zei Aceast insul era numit "i 8elixea :6elicia; sau 4nesos ma7aronK, Insula
5rea#ericiilor& Nu departe de acolo erau munii ip+ei :9arpai;K
5rea#ericiii sau (la>inii erau urma"ii atlanilor, cunoscui "i su) numele de rmni&
3espre ei textele vec+i amintesc c locuiau pe l!ng apele cele mari n care se vars
toate apele, iar #olclorul rom!nesc spune c n acele tar!muri "i are 3umnezeu cetatea
de unde guverneaz toate ale lumii, )une "i rele& Ipoteza existenei unei Atlantide pe
teritoriul actualei Mri Negre a #ost m)rai"ata "i de o)ert 3& (allard, #ost o#ier al
armatei maritime a Statelor Anite "i oceanogra# specializat !n ar+eologie acvatic,
printre altele #iind descoperitorul rm"ielor ?itanicului "i a navei de lupt (ismar7&
Acesta susine c n urm cu circa @&%%% de ani, #!"ia de pm!nt care separa
Mediterana de lacul Mrii Negre a cedat su) presiunea apei& evrsarea acesteia a #ost
catastro#al pentru civilizaia momentului respectiv& 6ora apei a distrus totul n calea ei,
iar egalizarea celor dou nivele s*a #cut a)ia dup I% de zile& - serie de construcii
ciudate au #ost depistate, cu a>utorul sonarului, pe #undul mrii& S #ie oare vor)a despre
AtlantidaC Susintorii plasrii Atlantidei n Marea Neagr cred mai departe c
adevratele dovezi sunt ngropate n apropierea coastelor om!niei, iar Insula erpilor e
o rm"i" a n#loritoarei civilizaii de acum $%&%%% de ani&
'tnogra#ul Adrian (ucurescu arat c Atlantida s*a scu#undat n marea denumit de
egipteni Siriat+, adic Marea Neagr& ,n cinstea lui -rp+eus, mpratul*zeu numit de
atlani, "i urma"ii lor direci, tracii, egiptenii au ridicat acum mai mult de .&%%% de ani, la
/ise+, enigmaticul S#inx& ,n $0$1, n 23acia preistoric4, Nicolae 3en"u"ianu localiza
Atlantida ntre 5orile de 6ier "i S#inxul din (ucegi& 2Atlantis4 este tradus de unii lingvi"ti
prin 26ericire4, iar grecii antici denumeau actuala Insula a erpilor din Marea Neagr,
:Nesos; Ma7aron, adic 2A #ericiilor4& Nu departe de ea, ar+eologii ru"i au descoperit
impresionante ruine su)acvatice atri)uite, dupa unii, atlanilor& ,n apropiere, la
8amangia, au #ost gsite uimitoarele #igurine din lut, intitulate generic 2/!nditorul4 "i
datate .%%%*1%%% &8r&, ntr*o perioad c!nd de g!ndire a)stract nu putea #i vor)a&
,nsa"i cetatea 8istria conine o ciudaenie: pare a #i construit pe role& 'ste vor)a despre
un sistem de coloane orizontale peste care a #ost construit zidul propriu*zis& 5entru cei
care nu sunt speciali"ti, le spunem doar c ast#el de construcii #olosesc, la ora actual,
ar+itecii >aponezi pentru a atenua "ocul cutremurelor& 'ste cele)rul sistem de 4cldiri pe
roleK care asigur sigurana naintea cutremurelor de orice #el& 3e unde cuno"teau grecii
venii aici, pe rmul Mrii Negre, aceast te+nicC i dac o cuno"teau, de ce cetaile
din patria lor :mult mai ncercat din punct de vedere seismic; "i din alte zone colonizate
nu au #ost construite n acela"i modC
9+arles (erlitz a pu)licat ntr*una din carile sale, 2Atlantis, al optulea continent4, o +art
modern a plan"eului -ceanului Atlantic& ,n zona Insulelor 9anare, el arat c exista "i
azi, acoperit de ape, un masiv muntos numit 3acia& 3e aici, presupunerea c atlanii au
plecat ctre zona 9arpato*3anu)ian, iar tracii ar #i urma"ii atlanilor& 5oate au a>uns n
Insula erpilor :Al)a; unde exist acel templu al Deului Soare :atlanii aveau o religie
)azat pe cultul Soarelui;, apoi unul nc+inat lui A+ile sau c+iar morm!ntul semizeului&
'di#iciul antic avea #orm ptrat, #iecare latur av!nd E0,F@ m "i se pare c avea nou
altare& 6unciona "i ca oracol "i se spune c aproape totul era din aur, marmur al) "i
mrgritare& =egendele romane spuneau c templul al) nu a #ost construit de m!na
oamenilor, ci era de origine divin& Motiv pentru care ntreaga insul a #ost numit Insula
S#!nt& Atlanii e posi)il sa #i a>uns "i prin parile (ra"ovului, dac ar #i s dm crezare
ipotezei care susine c enigmaticul ?emplu al Arsielor de la Sinca Bec+e a #ost
ntemeiat de aceea"i civilizaie care a ridicat "i ?emplul Al) din Insula erpilor& An lucru e
sigur "i uimitor: tracii au avut cuno"tinte extraordinar de avansate pe care nu prea avea
de unde sa le ia dec!t de la ni"te colonizatori, necunoscui deocamdat&
Memento mori
de Mi+ai 'minescu
K 3in #undul Mrii Negre, din nalte*ad!nce +ale
3intre st!nce arcuite, din gigantice portale
-astea zeilor 3aciei n lungi "iruri au ie"it
Deii 3aci a>ung la marea, ce desc+ide*a ei portale,
Se reped pe trepteLnalte "i co)or n sure +ale
9u lumina, ei ngroap a lor trai ntunecosM
3ar ea, n#iorat de ad!nca ei durere,
,n imagini de talazuri c!nt*a 3aciei cdere
i cu*al)astrele ei )rae rmii m!ng!ie duios&K
sursa : aici
5otopul a inceput in omania
(i)lia vor)este despre un mare potop caruia nu i*a supravietuit decat Noe si #amilia sa&
Mergand pe #irul (i)liei, constatam ca, dupa ce #iii lui Noe s*au despartit si a plecat care
incotro& Numai ca, desi in a#ara lor nu mai ramasese nici un om pe 5amant, #iii lui Noe s*
au intalnit, totusi, cu oameni& 3ar nu de inadvertentele (i)liei ne vom ocupa in acest
material& Analizind scrierile vec+i ale #iecarui popor, constatam ca la #iecare gasim cate
un potop din care s*au salvat #oarte putini& 9e e mai interesant, e #aptul ca legendele
rom!nesti vor)esc, la randul lor, despre diverse inundatii catastro#ale, dar cine sa ia
seama la niste NpovestiL, cum le spun ma>oritatea rom!nilor&
Si totusi, atunci cand aceste 4povestiK sunt demonstrate #izic, cu vestigii #izice
descoperite, lumea stiinti#ica amuteste, da putin inapoi si apoi incearca sa demonstreze
noua ipoteza, uitind ca tot ea re#uza sa accepte niste idei ce pareau a depasi realitatea
construita cu migala, de unii pseudo*cercetatori, timp de ani de zile&
S#irsitul Atlantidei si inceputul 5otopului
Mic+ael o)inson este pro#esor la Aniversitatea -+io si este specializat in inundatiile
catastro#ale care s*au a)atut asupra 5amantului din cele mai vec+i timpuri&
A #ost unul dintre cei care au im)ratisat ipoteza emisa de o)ert (allard, cand acesta
a#irma ca 5otopul (i)lic a inceput in )azinul Marii Negre& Numai ca, spre deose)ire de
(allard, Mic+ael o)inson a pre#erat pentru cercetarile sale nu tarmul turcesc, unde
ec+ipa primului a descoperit doar o epava de cora)ie vec+e de cateva mii de ani, ci
tarmul nordic rom!nesc, in apropiere de insula Serpilor, si undeaparatura a inregistrat
niste constructii ciclopice stranii, piramide si catedrale ce par de neinc+ipuit pentru zilele
noastre&
4In cercetarile mele m*am )azat #oarte mult pe textele mistice care arata ca toate
civilizatiile isi au radacinile pe teritoriul patriei dumneavoastra si am avut acces la toate
descoperirile #acute in om!nia, din acest punct de vedere, descoperiri de care rom!nii
nici macar nu au auzitK& o)inson #ace mai mult& 'l isi #ace cercetarile in lungul )azinelor
riurilor rom!nesti, despre care considera ca sunt ramasite ale unui #luviu imens care
stra)atea continentul eurasiatic sau c+iar ale unui lac cu apa dulce care acoperea
om!nia in urma cu mai multe zeci de mii de ani& Ipoteza sa este destul de indrazneata,
dar nu singulara& A#irma ca pe teritoriul om!niei Mari ar #i #ost #antastica Atlantida si ca
cetatile descoperite in munti nu sunt decat ramasite a ceea ce a mai ramas din
stravec+ea civilizatie, dupa scu#undarea acesteia& Mai mult, suprapune aceasta ipoteza
cu o alta, cea a originii 5otopului, punind egalitatea intre cele doua evenimente&
49eea ce oamenii au numit Noe si #amilia sa, au #ost, in #apt, singurii atlanti care au
supravietuit cataclismului& Iar arca a #ost construita din lemn de cedru la dumneavoastra,
in om!nia, locul de unde a inceput si marea inundatie a 5amantuluiK&
sursa : aici
S#inxul, ce s*a dovedit a #i c+eia, O #arul P Hogaionului, o in#atiseaza pe Marea Mama Q
personi#icare a 5amantului, matrice si receptacul al vietii& 5rincipala #unctie a S#inxului
din (ucegi se identi#ica in structura atri)utiva a Deitei numita ?ara, din traditiile Indiei si
?i)etului & In lim)a sanscrita ?ara :?!ra; inseamna Stea, iar ?ara :?!r!; inseamna
Salvatoare& 9on#orm textelor )udiste ?ara este Stea calauzitoareM ea este cea care arata
drumul si conduce pana la pragul realizarii supreme&
sursa : aici
43aci monti)us in+aerentK, adica 43acii :care; stau aninati de muntiK, scrie istoricul
roman =ucius Annaeus 6lorus& Nenumarate cetati geto*dacice s*au descoperit indeose)i
pe munti si pe dealuri, mai rar in campii& Stramosii nostri erau asadar 4neam de piatraK,
dupa cum le spuneau primii nostri istorici, mai romantici decat cei de mai incoace&
Muntii 9arpati sunt plini de vestigii preistorice, pe care unii visatori le numesc 4atlanteK,
altii 4pelasgiceK& In acest sens, (ucegii aprind imaginatia prin toponimie, dar mai ales
prin multimea de megaliti, #ie ca au #ost sculptati de mesteri din stravec+ime, #ie ca i*ar #i
cioplit vantul, zapada si ploaia& 9ele mai spectaculoase ast#el de monumente sunt,
desigur, S#inxul omanesc si (a)ele&
5m!ntul uitat de timp
?uat+anii sau +iper)oreii nu au disprut a"a cum las s se neleag legenda Atlantidei&
'i exist si au existat ntotdeauna& 2 ,n s#!r"it c!t despre superioritatea tradiiei dacice
p!n n 'vul mediu, n epoca ntemeierii principatelor rom!ne, aceasta nu are nimic
neverosimilM n privina epocilor mai moderne, poate s nu #ie vor)a dec!t de o transmie
mai putin consistentM evident este destul de di#icil s gse"ti ceva care s permit s #ii
a)solut a#irmativ n aceast pro)lem, ca "i atunci c!nd este vor)a s "tii p!n n ce
moment tradiia druidic, pe de alt parte, a rmas cu adevrat vie Acesta :egele
=umii*n&n; >oac un rol important n istoria Ioanei dLArc, "i unii o consider ca titlu al
"e#ului unui anumit centru spiritual care, n acea epoc, ar #i existat nc undeva n
'uropa, #r s poat #i localizat ns ntr*un mod precis& M ntre) dac nu se poate
#ace o apropiere cu numele acela de 9liman, 9araiman al crui sens este n orice caz
#oarte apropiatK spune & /uenon n corespondena sa cu B =ovinescu&
,nsu"i =ovinescu ne spune urmtoarele: 2 :3acia; a #ost centrul suprem al unei tradiii
mult mai puternice "i mai pure dec!t tradiia celtic& -cupaia roman a durat numai de
la $$% la E@. d&9+, n total $F. de ani&i mai puin de o treime din 3acia a #ost ocupatM
?ransilvania "i -ltenia actual& ,n tot restul rii dacismul a su)zistat #r s #ie
tul)urat&9entrele spirituale ale dacilor se gseau n masivele centrale ale munilor cei
mai sl)atici "i mai de neptruns din 'uropa& 3up prsirea de ctre romani , avalan"a
invaziilor )ar)are, care a durat mai mult de $%%% de ani, s*a preciptat peste 3acia
#c!nd ast#el imposi)il nu numai viaa citadin ci c+iar viaa agricol& - imens pdure
a acoperit 3acia "i viaa pastoral s*a generalizat din nou mai ales n munii centrali
inaccesi)ili ,n >ur, )ar)arii goi, ostrogoi, vandali,gepizi,slavi,cumani,pecenegi, unguri,
mongoli au #cut vid& S lasm pe istorici s se lamenteze si s constatm c c acest
#apt a ocrotit tot ceea ce tre)uia s rm!n neviolat?radiia dacic a continuat s
su)ziste netul)urat, n a#ara istoriei care se #cea n >urul ei& Ast#el , c!nd n sec RIII*
RIB c!nd au #ost ntemeiate principatele Moldovei, Bala+iei "i ?ransilvaniei, a cror
reunire avea s #ormeze om!nia modern, 3acia era neatins de istorie, ea se gsea
n sensul cel mai riguros "i literal al cuv!ntului ,n aceea"i stare ca pe vremea n care
domnea peste ea =er ,mpratKS 2Apa trece , pietrele rm!nK spune tradiia rom!nesc "i
acei rani de prin cr!ngurile "i ctunele munilor,puini "i )tr!nicare mai stiu legendele
"i tradiiile legate de 9entrul =umii, de egele =umii "i de Marea Maic 3oc+ia se
ncp!neaz cu nd!r>ire s pstreze intact ,ntelepciunea S# /raal "i inviola)ilitatea
misteriosului Avalon, locul unde se ascunde aceasta&
zamolxe

You might also like