Cuprins

Capitolul I : Componente pasive

1. Generalitati... pag 3
Capitolul II : Condensatorul
1. Generalitati... pag 4
2. Unitati de masura.. pag 4
3. Simboluri ...............................................pag 5
4. Clasifiare si elemente onstrutive.......... pag 5
Capitolul III : Condensatoare fi!e
1. Clasifiare. pag "
2. Simboluri... pag #
3. $arametrii... pag #
4. %ararea si odifiarea ondensatoarelor fi!e.. pag 1&
Capitolul I' : Condensatoare variabile
1. Simboluri.. pag 13
2. Condensatoare variabile de ontrol.. pag 13
3. Condensatoare variabile de a(ustare.. pag 15
Capitolul ' : )ialibilitatea ondensatoarelor
1
1. *espre....pag 1+
Capitolul I : Componente pasive
I.1. Generalitati
Componentele pasive onsum, din energia semnalelor eletrie dar sunt neesare -n
fun.ionarea tuturor iruitelor/ deoaree asigur, tensiunile 0i uren.ii -n diferite punte/ reglea1,
nivelele de putere/ delimitea1, ben1i de freven., 0.a. Ca num,r / omponentele pasive sunt
preponderente -n totalul omponentelor unui iruit sau aparat. Calitatea lor va determina -n
mare m,sur, alitatea 0i performan.ele ansamblului. 2 lasifiare global, -mparte omponentele
pasive -n:
Componente disipative 3 are disip, energie eletri, ativ, 0i o transform, -n ,ldur, -ntr4
un proes ireversibil 5 se numes re1istoare. Sunt arateri1ate prin re1isten.a eletri, m,surat,
-n o6mi. *in aeea0i ategorie fa parte fotore1istoarele/ termistoarele/ varistoarele 0i
magnetore1istoarele la are m,rimea re1isten.ei eletrie este dependent, de a.iunea unor
fatori fi1ii 7 lumin,/ temperatur,/ tensiune apliat,/ indu.ie magneti,8.
Componente reactive 3 aestea se pot afla -n dou, st,ri : reeptor de energie are se -nar,
0i p,strea1, energia -nmaga1inat, 0i generator de energie are debitea1, energia -n iruitul
e!terior. 9nergia reativ, irul, -n ambele sensuri. Componentele reative -nmaga1inea1,
energie fie -n :mp eletri 7la ondensator8 fie -n :mp magneti 7la bobin,8. Condensatorul se
arateri1ea1, prin apaitatea eletri, m,surat, -n )arad ;F<. =obina se arateri1ea1, prin
indutan.a magneti, m,surat, -n >enr? ;H<.
Componentele pasive reale sunt arateri1ate simultan de toate aeste m,rimi. @stfel/ un re1istor
real va avea -n aela0i timp o apaitate eletri, dar 0i o indutan., al ,ror efet se manifest, la
freven.e inalte.
Un ondensator va avea pe l:ng, apaitate 0i o re1isten., de pierderi 0i o indutan., para1it,.
2
3
Capitolul II : Condensatorul
II.1. Generalitai
Condensatorul este un element de iruit prev,1ut u dou, ondutoare 7arm,turi8
separate printr4un material i1olator7dieletri8. %,rimea fi1i, are arateri1ea1, ondensatorul
se nume0te apaitate eletri, 7C8.
Capacitatea electric este proprietatea unui ondensatorului de a -nmaga1ina o anumit, antitate
de eletriitate.
C:nd la bornele ondensatorului se apli, o tensiune eletri,/ aesta aumulea1, o anumit,
antitate de eletriitate7A8 propor.ional, u tensiunea apliat, 7U8 0i apaitatea
ondensatorului7C8 onform rela.iei 718 Q = C U
*in punt de vedere energeti/ ondensatorul -nmaga1inea1, energia :mpului eletri dintre
arm,turi onform rela.iei 728
Capaitatea eletri, se poate e!prima -n 2 moduri:
-n fun.ie de propriet,.ile materialului din are este onstruit ondensatorul 7la ree8
738
-n fun.ie de valorile m,rimilor eletrie dintr4un iruit eletri 7la ald8
748
4
II.2. Uniti de msura
Capaitatea eletri, se m,soar, -n farazi (F). 1 farad este apaitatea unui ondensator are
aumulea1, o sarin, eletri, egal, u 1 oulomb atuni :nd la bornele sale se apli, o
tensiune de 1 volt.
*eoaree 1 )arad are valoarea foarte mare/ -n prati, se utili1ea1, submultiplii aestuia:
1 mF (milifarad) = 10
-3
F
1 F (microfarad) = 10
-3
mF = 10
-6
F
1 nF (nanofarad) = 10
-3
F = 10
-6
mF = 10
-9
F
1 pF (picofarad) = 10
-3
nF = 10
-6
F = 10
-9
mF = 10
-12
F

II.3. Simboluri
II.4. Clasificare i elemente constructive
@v:nd -n vedere posibilitatea de modifiare a apait,.ii de ,tre utili1ator/ ondensatoarele sunt
de dou, tipuri:
condensatoare fi!e/ reali1ate de produ,tor pentru o anumit, valoare a apait,.ii/ are
nu poate fi modifiat, de utili1ator5
5
condensatoare variabile/ la are utili1atorul poate s, modifie ontinuu valoarea
apait,.ii -ntr4un anumit interval ;C
m
/ C
%
</ determinat de produ,tor.
Capitolul III : Condensatoare fi!e
III.1. Clasificare
9!ist, o mare varietate de ondensatoare fi!e e pot fi lasifiate dup, multe riterii. $rinipala
lasifiare a ondensatoarelor are -n vedere tipul dieletriului utili1at la reali1area lor. *in
aest punt de vedere sunt:
u mi,
u stil,
u 6:rtie
u polistiren 7stirofle!8
u poliester 7polietilentereftalat/ $9B98
u polipropilen,
u poliarbonat
u 6:rtie 0i poliester
u 6:rtie 0i polipropilen,
u 6:rtie 0i poliarbonat
u o!i1i metalii 7@l
2
2
3
/ Ba
2
2
5
8
u erami,
u teflon
6
u por.elan
Cn fun.ie de num,rul materialelor dieletrie utili1ate/ pot fi u un dieletri sau u dieletri
mi!t 7mai mul.i dieletrii suprapu0i sau amestea.i -n volum8. @v:nd -n vedere tipul
terminalelor/ ondensatoarele sunt u terminale pentru plantare 7inser.ie8 0i terminale
pentru montare diret, pe suprafa., 7te6nologia S%B 4Surfae %onted Be6nolog?8/
omponentele destinate aesteia fiind denumite omponente S%* 7Surfae %ount
*evies8.
Ca form, onstrutiv, ondensatoarele sunt:
plate
dis
tubulare
ilindrie
paralelipipedie.
*in punt de vedere al polarit,.ii:
o sunt nepolari1ate
o polari1ate 7eletrolitie8.
@v:nd -n vedere aplia.iile -n are sunt utili1ate/ pot fi onsiderate ondensatoare de u1 general
7folosite -ntr4o mare varietate de iruite8 0i ondensatoare speiale/ reali1ate pentru
anumite aplia.ii/ um ar fi:
ondensatoare de treere
de deuplare
pentru prote.ia ontatelor meanie
pentru filtre de re.ea 7tip D/ E8
pentru reduerea interferen.ei radio
pentru ore.ia fatorului de putere/ et.
$ot fi de asemenea lasifiate din punt de vedere al apait,.ii/ tensiunii/ puterii/ urentului/
freven.ei/ stabilit,.ii et.
7
III.2. Simboluri
$rinipalele simboluri grafie utili1ate -n s6emele eletronie pentru ondensatoarele fi!e sunt
pre1entate -n figura de mai (os.
III.3 "arametrii
Ca orie omponent, eletroni,/ ondensatoarele pre1int, o serie de parametrii speifii/ a ,ror
unoa0tere este neesar, pentru proietarea eletri, a iruitelor -n are sunt utili1ate.
Capacitatea nominal repre1int, valoarea apait,.ii dorit, a se ob.ine -n proesul de
fabria.ie. 9ste insrip.ionat, pe orpul ondensatorului. $entru toleran.e t F G 2&H/ valorile
apait,.ilor nominale sunt standardi1ate onform seriilor de valori 9I. $entru toleran.e mari 7t
J 2&H8 0i valori mari ale apait,.ii/ valorile nominale nu sunt standardi1ate/ put:nd e!ista
diferen.e de la o firm, la alta.
'aloarea apait,.ii este m,surat, -n anumite ondi.ii/ pre1entate de produ,tor -n atalog. Cn
fun.ie de valoarea apait,.ii/ m,sur,torile se reali1ea1, la o anumit, freven.,. $entru
apait,.i mii 7C K 1n)8/ f L 1%>15 pantru apait,.i medii/ 71n) K C K 1M)8/ f L 1N>15
pentru apait,.i mari 7C J 1M)8/ f L 5&>1 71&&>18.
Bemperatura de m,sur,/ numit, 0i temperatura amerei sau de referin.,/ este -n general 2&OC sau
25OC. Umiditatea relativ, este -n general de 7454#58H 0i presiunea atmosferi, de 7+"&4
1&"&8 mbar.
Capaitatea unui ondensator este dependent, de tipul dieletriului/ fiind propor.ional, u
permitivitatea relativ, 7Pr8 0i de dimensiuni/ fiind propor.ional, u suprafa.a arm,turii 0i
8
invers propor.ional, u distan.a dintre arm,turi 7grosimea dieletriului8.'aloarea
apait,.ii nominale aoper, -n general pla(a de la &/4#p) 7&/1p)8/ la 15&m) 74#&m)8.
oleran!a/ numit, 0i toleran., de fabria.ie/ repre1ent:nd abaterea ma!im, a apait,.ii
reale fa., de ea nominal,/ re1ultat, -n urma proesului de fabria.ie. Se m,soara -n aelea0i
ondi.ii a 0i apaitatea.
Boleran.ele pot fi
simetrie
asimetrie.
Iau valori de la G &/2H la 4 2&H/ Q +&H 71&&H8. Sunt marate -n general pe orpul
ondensatoarelor.
*omeniul valorilor nominale/ ;C
Im
/C
I%
</ repre1intR mul.imea valorilor apait,.ilor nominale
disponibile sau reali1abile pentru un anumit tip onstrutiv de ondensator.
Capacitatea "pecific repre1int, raportul dintre apaitatea nominal, 0i volumul
ondensatorului. *omeniul temperaturilor de utili1are/ ;Sm/ S%</ repre1int, intervalul ma!im de
temperatur, -n are poate fi utili1at un ondensator. @v-nd -n vedere ondi.iile reale -n are va
fun.iona ondensatorul/ temperatura orpului/ S/ trebuie s, fie inlus, -n intervalul ;Sm/S%</
S;Sm/S%</
emperat#ra minim Sm/ respetiv ma!im, S%/ este dependent, de toate materialele
utili1ate la reali1area ondensatorului. Cn ma(oritatea a1urilor Sm 0i S% sunt limitate de tipul
dieletriului sau eventual de materialul elementului de prote.ie. Utili1area ondensatorului -n
afara intervalului ;Sm/S%< ondue la modifiarea parametrilor ondensatorului peste limitele
admise 0i -n ultim, instan., la distrugerea termi, 7pentru S J S%8 sau meaniR 7pentru Sm K
S%8. ;Sm/S%< ia valori de la ;5 /#&<OC/ la ;455/ 2&&<OC.
Cate$oria climatic/ %
m
& %
'
& (/ repre1int, ondi.iile limatie la are produ,torul
supune la -ner,ri ondensatorul. Categoriile limatie utili1ate sunt onform normei I.9.C. "+.
Sm repre1int, temperatura minim, de utili1are/ S% este temperatura ma!im, de utili1are/ iar I
este num,rul de 1ile de -nerare a ondensatorului la ,ldur, umed,.
)omeni#l temperat#rilor de depo*itare/ ;S
dm
/S
d%
</ repre1int, intervalul ma!im de
temperatur, la are pot fi depo1itate ondensatoarele astfel -n-t s,40i p,stre1e parametrii
arateristii speifii prei1a.i de produ,tor.
en"i#nea nominal+ U
(
. $oate fi prei1at, numai -n urent ontinuu/ numai -n urent
alternativ sau 0i -n .. 0i -n .a. Cn .. tensiunea nominal, repre1int, valoarea ma!im, a tensiunii
ontinue e poate fi apliat, la bornele ondensatorului la o fun.ionare -ndelungat,. Cn .a./
tensiunea nominal, repre1int, valoarea ma!im, a tensiunii efetive de o anumit, freven.,
7prei1at, -n atalog8 e poate fi apliat, la bornele ondensatorului la o fun.ionare -ndelungat,.
9
Bensiunea nominal, este diret propor.ional, u rigiditatea dieletri, 0i grosimea dieletriului.
Ia valori de la 2' la 4& N'71&&N'8.
*ep,0irea tensiunii nominale poate ondue la modifi,ri -n strutura dieletriului sau la
str,pungere dieletri,.
en"i#nea de ,-rf+ U
,
/ este valoarea ma!im, de v:rf a tensiunii sub form, de impuls/
prei1at, pentru o anumit, durat, ma!im, a impulsului 0i pentru o anumit, freven., ma!im, de
repeti.ie a impulsurilor. Cn fun.ie de tipul ondensatorului/ tensiunea de v:rf este/
Uv L 71/1 3 1/258 U
I
.ite*a ma/im de cre0tere a ten"i#nii+ (dU&dt)'/ onstituie valoarea ma!im, a vite1ei de
re0tere a tensiunii e poate fi apliat, la bornele ondensatorului. 9ste limitat, -n general de
re1isten.a o6mi, a arm,turilor 0iTsau de indutan.a ondensatorului. Cn fun.ie de tipul
ondensatorului/ poate lua valori de la unit,.i de 'TMs/ la sute de 'TMs.
en"i#nea admi"i1il+ U
2
/ este valoarea ma!im, efetiv, a tensiunii e poate fi apliat, la
bornele ondensatorului/ e fun.ionea1, -n anumite ondi.ii prei1ate.Bensiunea U@/ este
dependent, de:
valoarea apait,.ii
forma
parametrii
semnalului eletri 7../ .a./ impuls/ ombina.ii dintre aestea8
de tensiunea nominal,/ puterea nominal,
urent nominal
tangenta ung6iului de pierderi
temperatura mediului ambiant
3#terea admi"i1il+ 32/ repre1int, puterea ma!im, pe are poate s, o disipe un
ondensator e fun.ionea1, -ntr4un mediu ambiant u temperatura Sa/
$
@
L *7S
%
4 S
a
8 L $
I
7S
%
4 S
a
8 T 7S
%
4S
I
8
10
Uepre1entarea grafi, a puterii admisibile -n fun.ie de temperatura mediului ambiant se nume0te
diagram, de disipare/ aeasta fiind pre1entat, de produ,tori -n ataloage 0i poate avea
forma tipi, onform figurii de mai (os/ are repre1int, doua diagrame de disipare.
III.4. #arcarea i codificarea condensatoarelor fi!e
%ararea ondensatoarelor/ a de altfel a tuturor omponentelor pasive/ nu se reali1ea1,
prin insrip.ionarea odului alfanumeri pe orpul lor/ a la omponentele ative. @v:nd -n
vedere multitudinea valorilor apait,.ii nominale/ toleran.ei/ oefiientului de varia.ie u
temperatura/ tensiunii nominale/ et. aest mod de marare ar fi foarte ompliat/ datorit,
num,rului foarte mare de oduri neesare. *e aeea/ la ondensatoare se utili1ea1, o marare
simplifiat,/ prin insrip.ionarea unor parametrii speifii pe orpul ondensatorului.
$entru mararea ondensatoarelor e!ist, o multitudine de oduri 7alfanumerie/ literale/
numerie/ ulori8/ are sunt standardi1ate interna.ional sau na.ional/ dar 0i oduri speifie
firmelor produ,toare. $e orpul unui ondensator pot fi insrip.ionate:
o apaitatea nomimal,
o toleran.a de fabria.ie
o oefiientul de varia.ie u temperatura
o tensiunea nominal,
o tipul dedieletri
11
o odul ondensatorului
o lasa
o data de fabria.ie
o firma produ,toare/ et
Capacitatea nominal/ C
I
/ este -n general marat,. $rinipalele oduri de marare sunt: -n lar/
alfanumeri/ numeri 0i odul ulorilor. 'arcarea 4n clar a apait,.ii nominale este
e!emplifiat, mai (os:
Cod#l alfan#meric utili1at pentru mararea apait,.ii nominale este pre1entat -n tabelul
urmator5 -n loul virgulei se utili1ea1, simbolurile literale p/ n/ M. Cn alte .,ri p este -nlouit u U/
n u B sau V/ M u %.
Cod#l n#meric pentru mararea apait,.ii nominale este format din trei ifre. $rimele dou,
repre1int, ifrele semnifiative a apait,.ii/ iar a treia este fatorul de multipliare/ onform
tabelului 3.3/ -n are sunt pre1entate 0i -teva e!emple.
Utili1:nd cod#l c#lorilor/ apaitatea nominal, este marat, u trei ulori/ pentru seriile de
valori nominale 9"/ 912 0i 924 0i u patru ulori pentru seriile 94+/ 9W"/ 91W2/ et. Culorile sunt
insrip.ionate pe orpul ondensatorului sub form, de inele/ linii sau punte. Codul ulorilor este
pre1entat -n tabelul 3.4/ iar ordinea de itire 0i semnifia.ia fie,rei ulori -n figura notate a 4 m/
semnifi:nd:
a. oefiientul de varia.ie u temperatura
b. prima ifr, semnifiativ, a apait,.ii nominale
12
. a doua ifr, semnifiativ, a apait,.ii nominale
d. fatorul de multipliare
e. toleran.a 7de fabria.ie8
f. tensiunea nominal,5
g. terminalul onetat la arm,tura e!terioar,5
6. a treia ifr, semnifiativ, a apait,.ii nominale5
i. gama temperaturilor de luru/ folosit, numai la ondensatoarele u mi,:
(. negru pentru ;455/1&&<OC/ ro0u pentru ;455/ 41+&<OC 0i galben pentru ;455/ 125<OC5
N. lasa ondensatorului/ speifi, fie,rei firme.
Bipul de ondensator a fost notat astfel:
CC 4 ondensatoare eramie monostrat5
C% 4 ondensatoare u mi,5
C> 4 ondensatoare u 6:rtie5
C$ 4 ondensatoare u poliester5
13
CS 4 ondensatoare u stirofle! 7polistiren85
CBa 4 ondesatoare eletrolitie u Bantal.
*ei apaitatea nominal, este marat, u a(utorul ulorilor b d sau b ( d . C:teva e!emple de
marare sunt pre1entate -n tabelul de mai (os.
Capitolul I$ : Condensatoare variabile
I$.1. Simboluri
2rie ondensator variabil are dou, p,r.i omponente esen.iale:
mobil,/ numit, rotor
fi!,/ numit, stator
14
I$.2. Condensatoare variabile de control
Cn fun.ie de tipul dieletriului sunt u aer 0i u dieletri solid 7folii plastie4 polipropilen,/ teflon8.
%rmtura rotorului este format, din lamele de aluminiu sau alam,/ suprapuse -n plane paralele/
ontatate la un a!. %rmtura statorului este reali1at, la fel a ea a rotorului/ lamelele fiind -ns,
rigidi1ate 0i ontatate -ntre ele prin pl,i de leg,tur,. Xasiul este format din pl,i de ni6el/ onetate
-ntre ele u a(utorul unor bare. @!ul u a(utorul ,ruia se rote0te rotorul este fi!at la 0asiu pe bile sau
lamele elastie. @t:t rotorul / :t 0i statorul sunt i1olate eletri de 0asiu u a(utorul unor pl,u.e
eramie silionie 7 eventual rotorul poate fi onetat la 0asiu8. $entru o delpasare mai fin, a rotorului se
utili1ea1, un angrena( de demultipliare a.ionat de un a! de omand,. Condensatoarele u aer pot avea
una/ dou,/ trei sau patru se.iuni. Se.iunile pot avea aela0i stator sau stator independent. Se.iunile pot
fi onetate -n paralel sau pot fi utili1ate -n iruite diferite.
Se poate onsidera , aeste ondensatoare u aer au o strutur, de tip multistrat. *a, rotorul are n
lamele 0i statorul nQ1/ re1ult, apaitatea ondensatorului:
C L 2nC&
unde C& este apaitatea -ntre dou, lamele suesive 7rotor 4 stator8. Cn aest fel de0i permitivitatea
relativ, a aerului este mi, 7Pr 18 re1ult, totu0i o apaitate relativ mare.
Cn afara parametrilor speifia.i ondensatoarelor fi!e/ ele variabile pre1int, 0i anumi.i parametrii
speifii:
Capacitatea nominal. Condensatoarele variabile pre1int, o apaitate nominal minim Cm+ 0i #na
ma/im C'. Capaitatea minim, Cm repre1int, apaitatea ondensatorului orespun1,toare deplas,rii
minime a rotorului fa., de stator. C6iar da, arm,turile rotorului 0i statorului nu se mai suprapun/ Cm nu
este 1ero/ datorit, distan.ei mii -ntre rotor 0i stator/ Cm este -n general de 1& 4 25p) pentru o se.iune.
Conet:nd -n paralel n 7n F 48 se.iuni/ Cm va re0te de n ori/ 7ma!im 4& 4 1&&p)8. Capaitatea ma!im,
C% / repre1int, apaitatea ondensatorului orespun1,toare deplas,rii ma!ime a rotorului fa., de stator.
Cn fun.ie de dimensiuni/ C% pentru o se.iune poate lua valori de 25&p)..."4&p). $rin onetarea -n
paralel a n 7n F 48 se.iunea C% re0te de n ori.
&olerana apait,.ii poate fi determinat, u rela.ia:
t L G &/# 7&/11Cm Q C%8 T 1&& 7H8
15
Coeficientul de variaie u temperatura al apait,.ii este dependent de apaitate/ depin1:nd -n speial
de modifi,rile arm,turilor u temperatura. $entru C% poate a(unge la 4&..."& ppmTOC pentru o se.iune.
&ensiunea nominal este de asemenea dependent, de apaitate/ fiind invers propor.ional, u aeasta.
Ya C% /'I este 35&...4&&'.
Un'(iul de rotaie ma!im % / poate fi de 1+&O sau 3"&O.
)irecia de rotaie -n sensul re0terii apait,.ii este onform aelor de eas.
*e+istena de i+olaie -ntre stator 4 rotor / -ntre 0asiu 4 stator / 0asiu 4 rotor este -n general/ Ui1 J 1&GZ.
*e+istena de contact -ntre elementele metalie ontatate este UN K 5...1&mZ.
,e'ea de variaie a apait,.ii ondensatorului este o fun.ie de forma/
C L f7C
m
/ C
%
/ 8.
e!prim:nd modul de varia.ie al apait,.ii ondensatorului -n fun.ie de po1i.ia relativ, a
rotorului fa., de stator.
Yegea de varia.ie a unui ondensator variabil este aleas, -n onordan., u iruitul -n are este
utili1at. Se utili1ea1, -n general patru legi de varia.ie pre1entate -n figura de mai (os:
I$.3. Condensatoare variabile de a-ustare
Sunt utili1ate pentru reglarea la valoarea nominal, a unor parametrii ai iruitelor
eletronie/ -n speial pentru reglarea la valoarea nominal, a freven.ei de re1onan., a iruitelor
osilante YC/ utili1ate -n diverse tipuri de iruite. Sopul este de fapt de a ompensa abaterea
indutan.ei indutorului onetat -n serie sau -n paralel u ondensaroarele. %ai sunt de
asemenea utili1ate pentru onetarea -n paralel u ondensatoarele variabile de ontrol/ -n sopul
ob.inerii unei re1olu.ii de regla( mai bun,.
16
a( mai bun,.
*in punt de vedere al dieletriului utili1at se -mpart -n dou, ategorii:
ondensatoare variabile de a(ustare u erami,5 e utili1ea1, a dieletri eramia de
tip I/ u oefiient de varia.ie u temperatur, definit5 av:nd -n vedere forma onstrutiv,/
pot fi de tip dis sau tubular.
ondensatoare variabile de a(ustare u folii din materiale termoplaste.
Condensatoare variabile de a(ustare eramie de tip dis au solu.ia onstrutiv, pre1entat, -n
figura urmatoare:
1. pivot 7a!85
2. sudur, pivot 4 rotor5
3. arm,tur, rotor5
4. rotor5
5. arm,tur,
". stator5
#. rondel, auiu silioni5
+. os, dubl,5
W. ontat stator 7os, simpl, 85
17
1&. ar.
*otorul/ sub form, de dis/ este reali1at din erami, de tip I/ fiind dieletriul
ondensatorului. @rm,tura rotorului este din past, de @g/ depus, prin pulveri1are pe o fa., a
rotorului/ sub form, de setor de er.
Statorul se reali1ea1, din erami, de tip steatit/ foarte important, fiind stabilitatea termi,
dimensional,. @rm,tura statorului este din @g depus, prin serigrafie sub form, de setor de er.
Uotorul se deplasea1, irular/ u a(utorul unei 0urubelni.e/ prin intermediul unui a!.
Condensatoarele variabile de a(ustare u dieletri sub form, de folii din materiale termoplaste
au strutura onstrutiv,.
@rm,tura stator este format, din 3 4 4 lamele metalie semiirulare suprapuse/ sus.inute
meani de un orp din material plasti.
@rm,tura rotor este format, din 2 4 3 lamele metalie semiirulare ontatate la un a!.
*ieletriul este sub form, de folii/ utili1:ndu4se: polietilen,/ polipropilen,/ poliarbonat/ teflon
7$B)98.
18
9!emple de ondensatoare variabile de a(ustare erami de tip tubular:
Capitolul $ : .ialibilitatea condensatoarelor
Cantitativ/ fiabilitatea ondensatoarelor/ se apreia1, prin rata de defetare [. 'aloarea aestui
parametru depinde de tipul de ondensator 0i de ondi.iile de e!ploatare. $onderea
ondensatoarelor -n aparatura eletroni, atinge -n medie 25H/ din num,rul total de omponente
utili1ate. *efetele din aparatura eletroni, are se produ datorit, ondensatoarelor repre1int,
-n (ur de 15H din num,rul total al defe.iunilor/ din are (um,tate din aeste defete/ se apreia1,
de ,tre speiali0ti/ se datorea1, unei alegeri sau folosiri neorespun1,toare.
*intre prinipalele defe.iuni are se produ la ondensatoarele fi!e se pot enumera:
a8 'ic0orarea re*i"ten!ei de i*ola!ie 3 determin, -n prima fa1, pierderi -n ondu.ie mai
mari/ re0te tg\ 0i -n final ondensatorul se str,punge prin efet termi. $rinipala au1, a
mi0or,rii re1isten.ei de i1ola.ie se datorea1, p,trunderii umidit,.ii -n dieletriul inomplet
etan0at. $rin aeasta se mi0orea1, re1isten.a de i1ola.ie 0i res astfel pierderile din ondensator.
Ueduerea efetului umidit,.ii se ob.ine printr4o mai bun, etan0are a ondensatorului 0i prin
folosirea dieletriilor ne6igrosopii 7peliule plastie8.
19
2 alt, au1, a mi0or,rii re1isten.ei de i1ola.ie poate surveni la modifi,ri de strutur, a
dieletriului/ modifi,ri e pot ap,rea datorit, a.iunii tensiunii/ datorit, -mb,tr:nirii
ondensatorului sau din au1a unei depo1it,ri -ndelungate.

b8 5ed#cerea ,alorii capacit!ii 3 se manifest, datorit, distrugerii arm,turilor sau
evau,rii materialului de impregnare. @est efet apare la ondensatoare u arm,turi metali1ate:
6:rtie metali1at,/ peliule termoplaste metali1ate/ preum 0i la ondensatoare eletrolitie.
Cau1ele pot fi urm,toarele:
men.inerea un timp -ndelungat la tensiune ridiat, 7ondensatoare u arm,turi
metali1ate85
etan0are neorespun1,toare 7ondensatoare eletrolitie85
fun.ionarea la temperaturi ridiate5
depo1itare -ndelungat,.

8 6ntrer#perea contact#l#i dintre armt#ri 0i terminale 3 datorit, soliit,rilor de natur,
meani, sau soliit,ri la un urent mai mare de:t limita ma!im, admisibil, 7IJIma!8.
Ya ondensatoarele variabile pot ap,rea 0i alte tipuri de defet,ri um ar fi:
Str,pungerea datorat, unor au1e de natur, meani,: apropierea aidental, dintre
arm,turi/ depunere de partiule de praf.
*efete meanie: bloarea lag,relor sau a sistemului de deplasare a arm,turii mobile.

*efetele are apar la ondensatoarele fi!e/ u e!ep.ia elor u dieletri ga1/ sot aeste
ondensatoare din fun.iune. Ya ondensatoarele variabile unele dintre defete pot fi remediate.

$entru o fun.ionare :t mai fiabil, a iruitelor eletronie -n are se utili1ea1, ondensatoarele/
aestea trebuies alese -n mod orespun1,tor. $roietantul aparaturii eletronie trebuie s,
20
unoas, bine arateristiile monta(ului 7fatori eletrii/ meanii8 0i a mediului -n are aesta
fun.ionea1,/ pentru a se orienta -n alegerea tipului ondensatorului. Se are -n vedere urm,torii
fatori:
fatorii eletrii: parametrii iruitului de alimentare: tensiune nominal,/ urent nominal
0i freven.a pulsa.iilor5 -n urent alternativ trebuie s, se unoas, amplitudinile
armoniilor superioare/ influen.a supratensiunilor/ 6iar da, aestea sunt de surt,
durat, 0i indutan.a ma!im,5
fatorii meanii: modul de a0e1are a terminalelor/ gabaritul admis/ ondi.iile de vibra.ii
sau 0ouri5
fatorii limatii: pre1en.a umidit,.ii/ gama de temperatur,/ presiunea atmosferi,
minim,/ et.

*e obiei/ este foarte greu s, se g,seas, un anumit tip de ondensator are s, -ndeplineas,
toate ondi.iile ar,tate 0i de aeea alegerea se fae -n fun.ie de fiabilitatea are trebuie asigurat,
monta(ului eletroni/ fiabilitatea ondensatoarelor folosite/ pe ba1a unui ompromis -ntre
arateristiile eletrie/ form,/ gabarit/ pre. de ost.
21
=I=YI2GU@)I9
1. =,0oiu %./ Costesu C./ C,i de sunet -n reeptoarele B'/ 9ditura Beora/ =uure0ti/ 1WW4
2. %. Uobe 0i oletiv 4 Componente 0i iruite eletronie/ 9ditura eonomi,/ 2&&&
3. '. Ciob,ni., 0i oletiv4 Uadioreep.ia de la @ la ]/ 9ditura @lbatros/ 1W+2
4. 2vidiu U./ Componente eletronie pasive/ 9d. Be6ni,/ =uure0ti/ 1WW"
5. 2ltean I. *. / >elerea 9./ Ingineria meani, 0i eletri, a automobilului. Componente
pasive. Ue1istoare./ 1WW+
22