Cultura de rapita

29 Ianuarie 2012
Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul cinci,
sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre plantele
oleaginoase






Uleiul de rapita are largi utilizari industriale si alimentare; turtele de rapita obtinute
din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in proteine (38-42%), glucide si saruri
minerale ; paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii.

Rapita se recolteaza timpuriu, motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru
grau si orzul de toamna. Rapita este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg
miere/ha).

Zone de favorabilitate: zona foarte favorabila (zff) - partea de vest si de est a tarii, Podisul
Transilvaniei si zonele colinare adapostite; zona favorabila (zf) - partea de sud a tarii, in conditii de
irigare

Perioada de vegetatie si de campanie
perioada de vegetatie 270 - 300 zile
perioada de semanare: 5-15 septembrie, pentru sudul tarii; -10 septembrie, pentru rest;
pentru rapita de primavara, semanatul se face timpuriu, in prima urgenta
perioada recoltarii se recolteaza in doua moduri: recoltarea in doua faze, taierea plantelor in
faza de coacere in parga lasarea pana la uscare completa- treierare cu combina , la o umiditate
de 12-14%;
recoltarea directa cu combina, cand semintele sunt brunificate si au umiditate de 16-18%

Samanta trebuie sa provina din recolta anului insamantarii, deoarece dupa trei ani de la
recoltare, isi pierde germinatia
Conditii de calitate: puritate min. 95%, germinatie min. 85-90%
Soiurile utilizate: (Toamna) - Amor, Astra, Capitol, Colvert, Dolomit, Madora, Orlando, Praska,
Triumf, Valesca,Wotan; (Primavara) - Bolero, Cyclone, Star
Necesarul de samanta- 8-15 kg / ha, in functie de calitatea pregatirii patului germinativ, textura
si starea umiditatii solului;
Densitatea optima de semant 150-180 s.g./mp, care asigura o densitate la recoltare de 80-100
plante/mp;
Masa hectolitrica (MH) (kg/hl) 61-68;
Masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 3,5- 5,6;
Contiunut de ulei in seminte 43%
Conditii minime de calitate pentru rapita , conforme planului de gradare stabilit prin Sistemul
National de Gradare a Semintelor de Consum ( Manualul de gradare) -pentru rapita exista o
singura clasa, care are alocate doua grade-caracteristici organoleptice :aspect, gust, miros,
specifice produsului sanatos-corpuri straine, % max. 5-10

Ingrasaminte
Rapita este o cultura mare consumatoare de elemente fertilizante, cu un consum specific
de 30-55 kg azot,20-23 kg fosfor, 38-65 kg potasiu la tona de seminte productie In functie de
calitatea solului, dozele optime sunt: azot 90-160 kg/ha; fosfor 60-80 kg/ha; potasiu 50-60 kg/ha.

Tehnologia rapitei de toamna

Planta premergtoare: Foarte bune plante premergatoare sunt cerealele paioase; Bune
plante premergatoare sunt plantele furajere; Nu se recomand sa se samene dupa rapita, floarea
soarelui, soia, fasole, tutunul.

Aratul: Dupa eliberarea terenului se executa o discuitura; Aratura se executa pe ogoare la
20-25 cm, pana la 15 august. Plugurile trebuie sa fie echipate cu scormonitori.

Pregatirea teren: Imediat dupa arat se pregateste terenul cu graba cu discuri.

Pregatirea patului germinativ: Patul germinativ se pregateste printr-o singura trecere cu
combinatorul in preziua semanatului urmat de tavalugit la adancimea de semanat 2 cm.

Fertilizarea de baza


Fertilitate naturala
sol
Azot
Kg/ha
s.a.
Fosfor
Kg/ha
s.a.
Potasiu
Kg/ha
s.a.
Medie (in functie
de productie)
80-160 50-80 60-80


Ingrasamintele se aplica inainte de aratura sau sub disc, la pregatirea terenului. Se
recomanda ingrasamantul complex NPK 21+6+11 cu 2% MGO, 3,6 S+ 0,02%B. Pe terenurile
acide se vor aplica amendamente. Gunoiul de grajd este valorificat de rapita daca se va da plantei
premergatoare.

Samanta si semanatul
Soiuri de rapita recomandate sunt: Triunf; Madora; Valeska; Alaska; Rodeo; Triangle.
Epoca de semanat: Perioda optima de semanat este la inceputul toamnei intre 1-10
septembrie.
Densitatea se stabileste in functie de potentialul biologic al soiului, indicii de calitate a semintei
si starea fitosanitara a acestora, de epoca de semanat, de calitatea patului germinativ, si de
presiunea bolilor la densitati marite.
Numar de boabe la mp intre 60 - 180
Puritatea minim 97%
Germinaia minim 85%
Greutatea a 1000 boabe: 3-5g
Cantitate de samanta la hectar: 8-10 kg Cantitatea = (nr. boabe germ. X greutate 1000boabe) /
(puritate x germinatie)
Adancimea de semanat 1,5 - 2,5 cm
Concomitent cu semanatul sau dupa semanat se recomanda o tavalugire usoara

Combatere bolilor la rapita pe timpul vegetatiei: (putregaiurile, fainarea,mana si
alternarioaza): Tratamentul semintei cu ROVRAL 50 WP sau RONILAN cu 1kg/tona. Tratamentul
pe vegetatie cu FOLICUR 1.5 l/ha, ROVRAL 50 WP, SUMILEX 50 WP, RONILAN 1kg/ha,
MIRAGE 1l/ha

Combatere daunatori: (purecii de pamant, gandacul lucios al rapitei; gargaritele criciferilor,
paduchele cenusiu al verzei) In perioada infloritului se vor face tratamente cu MELIPAX 60 CE 3
l/ha sau FASTAC 1 l/ha . Pentru combaterea gandacului lucios si a vespei rapitei se aplica
VICTENON 0,75 kg/ha

Combatere buruieni: Se vor efectua tratamente chimice Inainte de semanat pe terenurile
puternice afectate cu Dual 3-4 l/ha sau Treflan 3-4 l/ha. Dupa semanat se poate erbicida cu
GALANT SUPER 1l/ha; LEOPARD 0,7 l/ha; LONTREL 0,3-05 l/ha (contra palamidei).

Fertilizare faziala: Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) 2,5 l/ha;
Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha; Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+
Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) 2-5l/ha; Folifag (aport de N72%, P25%, K38%+microelemente,
procaina, vit. B1, fenolftaleina)-1,5-2,5l/ha; Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha ;
Biofert (foliar) 2-4l/ha.

Recoltarea: Recoltarea se face cand semintele sunt brunificate si au umiditate sub 16%. Se
va lucra numai seara si dimineata pentru a evita scuturarea.

Depozitarea: Se vor executa lucrari de indepartarea a resturilor vegetale si uscare la
temparaturata de 10-11% pentru a putea fi pastrate semintele in bune conditii.

Fermierii care doresc sa obtina productii bune, chiar si in conditii mai putin favorabile,
vor fi obligati saapeleze la produse cum ar fi stimulatorii pe baza de aminoacizi, care pot avea un
rol hotarator in pregatirea plantele pentru rezistenta la factorii de stres cu care se pot confrunta
dupa rasarire. Aectra Agrochemicals este compania care a introdus, pentru prima data in
tehnologia de cultura a rapitei, un astfel de produs: biostimulatorul Terra SorbFoliar. Ca
element de noutate, produsul s-a aplicat toamna, cand majoritatea fermierilor, preocupati
dereducerea taliei plantelor, nu sunt obisnuiti cu utilizarea unor asemenea produse. Insa ceea ce
trebuie stiut este caTerra Sorb Foliar nu este genul de produs ce stimuleaza cresterea
vegetativa a plantelor. Aplicat toamna - inainte de intrarea in iarna - el are rolul de a creste
vigoarea plantelor, in special a celor mai putin dezvoltate, si de a creste concentratia in aminoacizi
a sucului celular, marind astfel cu 3-4 grade C capacitatea de rezistenta a plantelor la
temperaturile negative din timpul iernii. Se realizeaza astfel o cultura uniforma, viguroasa si cu un
sistem radicular bine dezvoltat.