Compromisurile intr-o clasa pentru elevii cu dislexie

Daca esti parintele sau profesorul unui copil care intampina probleme cu cititul si
pronuntatul, acel copil poate avea dislexie. Daca suspectezi dislexia, acel copil are nevoie de
doua lucruri:
1. meditatii cu un antrenor personal in folosirea unui Orton-Gillingham de baza in citit si
pronuntat, si
2. compromisuri intr-o clasa pana ca problemele eilui cu scrisul si pronuntatul sa atinga
un grad ridicat.
Desi compromisurile in clasa pot fi obtinute formal, dupa un !lan "#$ sau un %.&.!, multi
profesori sunt dispusi sa le implementeze la cererea unui parinte, o data ce au inteles
slabiciunile copilului.
'n profesor bun vrea ca orice elev al clasei sa aiba success. Dar multi profesori nu stiu
cum sa-i a(ute pe elevii cu dislexie-care pot fi inteligenti, dar nu pot scrie, citi, pronunta la un
nivel bun.
'n profesor care observa o slabiciune a elevului, care poate fi datorata dislexiei, poate
foarte mult imbunatati abilitatea copilului prin invatarea implementarii compromisurilor in
clasa.

Ce este un compromis?
'n profesor obisnuit este responsabil pentru predarea unui curriculum pentru orice
elev din clasa sa - dar nu orice elev invata in acelasi mod.
De exemplu, multi dintre elevi pot invata prin ascultarea unei lectii si luand notite. Dar
datorita unei diferente a creierului inerente, elevii cu dislexie nu pot invata mereu in acest
mod. )desea au probleme in procesarea rapida a prezentarii de informatii. *ulti, de asemenea
pot avea dificultati in actul scrierii, la fel ca si in vorbire. )sa ca, pentru acesti elevi, ascultand
o lectie intr-un mod rapid in timp ce incearca sa ia notite ii impiedica sa invete.
+a rezultat, chiar daca un profesor prezinta toate materialele necesare pentru o lectie,
poate avea nevoie sa schimbe sau sa suplimenteze modul de prezentare a acelor informatii
pentru ca astfel acei elevi cu dislexie sa poata invata.
%ncetinind ritmul unei lectii va a(uta. %nserand pauze intre idei intr-o lectie va da elevilor
dislexici timpul necesar de care au nevoie pentru a procesa informatiile auzite. De aceea le
recomand profesorilor inserarea pauzelor in lectiile lor - prin oprirea pentru a scrie un cuvant
cheie, sau demonstrarea unui concept, aratarea unei imagini, sau pentru a pune o intrebare.
)cesta este un exemplu simplu dar eficient pentru un compromis.
Deci un compromis nu inseamna o schimbare a curriculumului. %nseamna o schimbare
in:
-modul in care un profesor prezinta informatiile,
-modul in care un elev isi exerseaza noi indemanari, sau
-modul in care un profesor testeaza elevii pentru a se asigura ca au inteles materialul.
'n compromis este ceva ce un profesor face diferit pentru a se asigura ca un elev nu va da
gres chiar daca detine o conditie inerenta pe care elevul nu o poate controla.
Sunt compromisurile cinstite?
Doi elevi nu pot invata in exact acelasi mod. +eea ce are nevoie un elev pentru a
invata poate diferi de ceea ce are nevoie celalalt elev.
%nca unii profesori cred ca nu este cinstit ca un elev sa fie tratat diferit fata de altul. &i
cred ca este corect ca -un lucru sa se potriveasca pentru toata lumea.. +instit nu inseamna a
trata pe toata lumea la fel. De fapt, a trata pe toata lumea la fel este inerent necinstit - pentru
ca nu suntem toti la fel. +orect este ca sa dam fiecarui elev o sansa pentru a reusi.
De exemplu, unii elevi au vederea mai bine dezvoltata. )ltii pot avea o diferenta
fizionomica in marimea globului ocular care le poate cauza miopie. &levii care au miopie
poarta ochelari - un compromis care ii retine pe ei sa citeasca ceea ce este pe tabla din cauza
diferentei fizionomice.
'n profesor care crede ca cinstit inseamna ca toti elevii sa fie tratati la fel poate uita ca
un elev din clasa poarta ochelari - pentru ca nu toata lumea are nevoie de ei. /efuzul lui de a
acorda acest compromis va forta acei elevi care au miopie - o conditie peste care ei nu au
niciun control - sa esueze. +u siguranta niciun profesor nu va interzice ochelarii. De aceea
refuzarea compromisului pentru un dislexic va avea acelasi efect. 0ei forta acel elev sa esueze
- chiar daca din cauza unei diferente inerente a creierului peste care nu are niciun control.
1ineinteles permiterea compromisului pentru un elev, cum ar fi ochelarii, nu
garanteaza ca acel elev va avea note mari. 2ot trebuie sa fie atent, sa invete, si sa aiba
rezultate bune la teste. Deci un compromis face doar ca succesul sa fie posibil. /efuzand un
compromis face ca succesul sa fie imposibil.
De ce au nevoie elevii dislexici?
&levii dislexici au nevoie de un profesor care sa inteleaga frustrarea de a fi inteligent,
dar care sunt incapabili sa faca ceea ce alti elevi pot face cu usurinta: sa citeasca, scrie,
vorbeasca si memora.
)u nevoie de un profesor care sa inteleaga ca aceste dificultati sunt datorate de o
diferenta a creierului - nu lene, lipsa a inteligentei, sau a motivatiei.
)u nevoie nu de un profesor care sa renunte sa lucreze cu ei - un profesor care este
dispus sa invete cum sa-i a(ute in ciuda slabiciunilor lor.
De asemenea au nevoie de un profesor care stie ca sufera de o anxietate extrema. *ai
mult decat orice altceva, acestor elevi le este frica ca profesorului lor ii vor face sa arate prost
in fata celorlalti elevi de seama lor.
Frica si anxietate
De ce elevii cu dislexie se plang de migrene si de dureri de stomac chiar inainte de
scoala, si ii roaga pe parinti sa nu-i trimita la ore3 De ce elevii cu dislexie au tendinta de a se
aseza in spatele clasei3 De ce au un contact vizual rar cu profesorul3 4e intampla din cauza ca
se inspaimanta de scoala. !articipa rar deoarece nu vor sa arate prost in fata prietenilor lor.
+and un profesor arata restului clasei ceea ce un elev dislexic nu poate face, intr-un
mod mai direct sau indirect, intentionat sau accidental, elevul in cauza se va simti umilit.
Daca asta se va intampla de multe ori, elevul poate dezvolta un sentiment de anxietate.
'n elev care se afla constant intr-un sentiment de teama sau anxietate nu poate invata.
Deci inainte de a preda unui elev dislexic, trebuie sa-i reduca sentimentul si starea de
anxietate. !oti face acest lucru promitandu-i intr-un mod cat mai privat ca:
-nu-l vei forta niciodata sa participe activ in vorbire. %n schimb, il vei lasa sa fie observatorul
sau ,,arbitrul. sau sa faca alte treburi administrative.
-nu-l vei pune niciodata sa citeasca in clasa cu voce tare, fara a-i cere permisiunea inainte,
inainte, il poti pune sa citeasca pasa(ul pentru a putea exersa.
-nu-l vei forta niciodata sa scrie la tabla, unde va putea fi vazut de ceilalti elevi in caz ca va
face greseli de scriere.
-nu vei da teste sau teme care se vor schimba intre elevi, astfel incat acestia sa vada greselile
lui de scriere.
-nu vei permite niciodata ca alti elevi sa-i corecteze lucrarile sau sa-i puna note la teste.
Cititul
&levii cu dislexie de obicei citesc foarte rar, si citesc gresit multe dintre cuvinte - ceea
ce poate induce la o intelegere gresita a continutului. %ndemanarile lor la citit sunt adesea sub
nivelul asteptat. De aceea, pot fi capabili sa invete dupa auz, sau privind demonstratii video,
participand in discutii, sau prin activitati, pot invata mai bine decat prin citit.
&ste nevoie de un antrenament special, si prin folosirea unui Orton-Gillingham de
baza, pentru a le imbunatati calitatile la citit. 5u ne asteptam ca un profesor de educatie,
normal sa aiba acest antrenament special. Dar ar trebui ca el sa gaseasca o alternativa la
textele din cartile de citit.
'n compromis usor este acela de a apela la %nregistrari pentru Orbi si Dislexici, o
organizatie non-profit care ofera casete audio dupa aproape orice carte folosita in 4tatele
'nite. 0or imprumuta casete si radiocasetofoane pentru orice scoala in nevoie. 0or
imprumuta de asemenea si parintilor care platesc o mica suma de inscriere. !entru mai multe
detalii in legatura cu %nregistrari pentru Orbi si Dislexici, sunati la 6##-221-$782 sau vizitati
9ebsiteul lor: 999.rfbd.org.
)lte organizatii ofera carti pentru timpul liber, best seller-uri de moment, literatura
clasica, sau chiar reviste in format audio. )ceste organizatii sunt prezentate in sfarsitul
articolului.
Daca un profesor dispune de timp pentru a citi carti in timpul orei:adesea numit ,,citit
sustinut in liniste.;, as recomanda ca sa aiba cinci sau sase copii ale cartii in format audio,
:alaturi de radiocasetofoane cu casti, care costa in (ur de 1#<;. !rofesorii buni vor descoperi
ca ascultatul in timpul cititului ii vor incetini. Deci, in general, doar cititorii vor lua avanta( in
optiunea cititului si ascultatului.
)propo, este mai bine sa ai un elev dislexic care sa asculte o carte scrisa pentru nivelul
clasei lui - pentru ca-l va provoca intelectual, ii va imbunatati vocabularul, si-i va permite sa
participe la discutiile din clasa despre carte - decat sa citeasca o carte scrisa pentru ma(oritatea
elevilor. : a forta un elev de clasa a 0%-a sa citeasca o carte de clasa a %%%-a in fata prietenilor
sai nu numai ca-i va spori anxietatea, dar ii va dezvolta astfel ura si rezistenta pentru citit;.
Pronuntia
Doar daca un elev dislexic a avut un ghid Orton-Gillingham, sau daca are o
neobisnuita memorie vizuala pentru cuvinte, pronuntia lui va fi mult mai rea decat citirea.
*etodele traditionale pentru instruirea pronuntiei nu functioneaza pentru elevii cu dislexie.
4ingura metoda prin care pronuntia lui se va imbunatati este prin folosirea ghidului Orton-
Gillingham de baza care invata un set de reguli ale pronuntiei specifice care permite
pronuntarea sunetului - nu prin memorizare.
'n elev dislexic nu trebuie sa fie pedepsit doar pentru ca profesorul lui nu a fost antrenat
pentru a preda pronuntia in modul lui special. Deci recomand trei compromisuri pentru
pronuntie:
5u puneti note pe testele lui de pronuntie,
%n schimb, adu-i la cunostinta, intr-un mod privat, ca tu nu ai fost antrenat pentru a preda
pronuntia in modul in care va avea rezultat la el. 4pune-i sa nu-si piarda ore in sir noaptea
incercand sa memoreze lista de pronuntie rapida. 4pune-i ca poate da testul cu oricine
altcineva, dar ca nu va conta pentru nota sa.:daca este un spatiu pentru o nota la pronuntie in
catalog, lasa-l gol;.
%gnora greselile de pronuntie in transferul scris,
!uncteaza-i continutul raspunsurilor - nu pronuntia, gramatica, vocabularul sau scrisul de
mana.
5u intreba niciodata un elev dislexic sa se uite peste pronuntia unui cuvant intr-un dictionar.
Dictionarele sunt aproape imposibil de folosit pentru elevii cu dislexie. *a(oritatea nu pot
memora alfabetul in ordine. De asemenea nu pot citi ma(oritatea cuvintelor din pagina. %n
schimb, permite-le acestor elevi sa scrie sarcinile intr-un !+, un program de procesare a
cuvantului cu un corector vocal. 4au permite-le sa se uite la pronuntie folosind o versiune
computerizata a dictionarului. 4au permite-le sa foloseaasca un verificator de pronuntie
electronic, cum ar fi =ran>lin 4pelling )ce - achizitionat de parinte.
4i pentru a fi sigur ca elevul dislexic nu se simte diferit de ceilalti, permite-% oricarui alt elev
din clasa sa foloseasca aceste instrumente.
Scrisul de mana
*ulti dintre elevii cu dislexie au de asemenea si disgrafie - dificultate extrema in
scrisul de mana. !entru ei, actul scrierii este incet si dureros. 5ecesita foarte multa gandire si
concentrare in asa fel incat nu pot invata in timp ce scriu sau copie.
+a rezultat, acesti elevi nu sunt capabili sa invete dupa ceea ce spune profesorul, daca
in acelasi timp, trebuie sa ia notite sau sa copie de la tabla. !entru un elev disgrafic ca sa aiba
succes la ora, trebuie sa se reduca necesitatea de a scrie la un nivel cat mai minim.
'n mod este acela de a identifica alt elev in clasa care ia notite bune, are un scris de
mana lizibil, si este dornic sa a(ute. =urnizati acestui elev +aietul +arbonless. )ceste doua-
parti speciale, a hartiei presiune - sensibilitate creaza o copie extra a orice este scris pe ea.
%n timp ce celalalt elev ia notite, elevul dislexic isi poate concentra intreaga atentie pe
ascultarea profesorului. ?a sfarsitul orei, celalalt elev ii poate inmana copia notitelor sale,
incluzand ceea ce a fost scris pe tabla.
Daca un voluntar de incredere de luat notite nu este disponibil, profesorul ar putea sa
dea o copie a notitelor spuse de el in lectie, alaturi de o copie la ceea ce a scris pe tabla.
Din motive similare, nu este o ideea buna de a cere unui elev dislexic sa copieze o problema
din afara cartii inainte de la a raspunde la ea. %n schimb, oricine altcineva le poate copia
pentru el, sau sa-i permita sa fotocopieze:si sa le mareasca, daca doreste; pagina care contine
intrebarile, apoi sa scrie raspunsurile pe pagina fotocopiata.
)propo, daca sarcinile de acasa sau din clasa cer mai mult de cateva cuvinte ca sa fie
scrise, recomand permiterea ca elevul sa dicteze raspunsurile unui consilier al clasei, un
voluntar, parinte, sau pe o caseta inregistrata. !oate sa le dicteze si unui !+ cu un soft9are de
recunoastere a vocii, cum este 0orbitul5atural de catre Dragon 4@stems.
O data ce un elev cu disgrafie a invatat sa scrie:o calitate absolut necesara;, permiteti-i sa
scrie toate sarcinile, folosind o claviatura portabila:cum este )lpha4mart !ro;, un laptop, sau
un !+ de clasa.
Exprimarea scrisa
Daca ati lucrat cu elevi dislexici pentru o perioada lunga de timp, veti sti ca, calitatile
lor la citit sunt slabe, si ca pronuntia lor este si mai rea. Dar calitatea care este cea mai slab
dezvoltata dintre toate este exprimarea scrisa. %n adaos la dificultatile cu scrisul de mana,
pronuntie, punctuatie, valorificare, si gramatica, au dificultati extreme in organizarea
gandurilor si ideilor in detalii sau idei principale.
De aceea recomand serios ca profesorii sa furnizeze alternative la prezentarile scrise.
'n mod pentru ca un profesor sa poata indeplini acest lucru este sa permita elevilor sa aleaga
intre scrisul pe hartie, crearea unui film video, sau sa faca o prezentare in clasa.
)lt mod este sa faca dintr-o prezentare un proiect de echipa. %ntreaga echipa va gandi
proiectul, apoi fiecare parte va fi insarcinata unui membru diferit. &levul dislexic poate fi
insarcinat cu tema ilustratiilor, sau sa participe la o discutie.
Daca profesorul insista ca elevul dislexic sa scrie o compunere sau o descriere,
permite-i acelui elev sa dicteze informatia - unui parinte sau un consilier al clasei care o va
scrie pe hartie, sau pe o caseta inregistrata audio, sau intr-un calculator folosind programul
soft9are al 0orbirii 5aturale.
Cum pot parintii sa faca compromisuri pentru un copil dislexic
+ompromisurile mentionate sunt practice, ii cere profesorului putin timp de pregatire,
si costa scoala aproape cu nimic. +hiar si asa, astfel de compromisuri nu sunt adesea
implementate doar daca un parinte le cere. Deci, daca aceste compromisuri nu sunt parte a
%.&.!-ul sau !lanul "#$ al copilului dumneavoastra, adaugati-le in program. !entru a face asta,
un parinte trebuie sa scrie o scrisoare, prin care sa ceara o intalnire de modificare a %.&.!-ului
sau !lanului "#$ al copilului.
Daca, copilul dumneavoastra nu are un %.&.! sau un !lan "#$, asemenea compromisuri
pot fi acceptate pe baza unei conferinte informale a parintelui.
Dar, iata un sfat pentru parinti: daca, copilul dumneavoastra nu a primit niciodata nici
un fel de compromisuri, nu mergeti intr-o intalnire pentru a cere niciun fel de compromisuri
mentionate pana acum. %n schimb, alegeti trei sau patru pe care impreuna cu copilul credeti ca
sunt cele mai folositoare.
)poi, incercati sa-i faceti pe toti profesorii copilului dumneavoastra sa fie de acod cu
ele pentru o luna de zile. ?a sfarsitul perioadei, tineti o intalnire pentru a vedea daca au dat
rezultate, sau daca necesita a fi modificate.
Odata ce este evident pentru profesori ca, compromisurile furnizeaza copilului o sansa
pentru a avea succes, si ca nu sunt o sarcina prea mare, nu veti intalni opozitii daca veti cere
mai multe.
Fii proactiv
)cesta este ultimul sfat pentru parinti. Odata ce s-a descoperit ca, compromisurile au
dat rezultate, fii proactiv. %ntalniti-va cu noii profesori ai copilului dumneavoastra la inceputul
noului an scolar. %mpartasiti fiecarui profesor calitatile si slabiciunile copilului, si
compromisurile care au functionat cu un an inainte.
Daca noii profesori nu stiu multe despre dislexie, incura(ati-i sa afle mai multe
informatii de pe siteurile informative. O data ce dislexia afecteaza unul din cinci elevi,
aceleasi compromisuri ce au a(utat copilul dumneavoastra pentru a avea succes pot a(uta la fel
de bine si pe altii.
!arintii proactivi care isi apropie profesorii intr-o maniera prieteneasca, si se fac siguri
ca ei inteleg slabiciunile copilului, au rezultate mai bune decat acei care nu fac nimic decat sa
spere la ce e mai bine.
Semne de alarmare ale dislexiei
Daca un copil are trei sau mai multe dintre urmatoarele semne de alarmare, incura(ati-i pe
profesorii si parintii lui sa se informeze mai mult despre dislexie.
In perioada prescolara:
0orbire intarziata,
%ncurcarea sunetelor si a silabelor in cuvintele lungi,
%nfectii cronice ale urechii,
/eactii severe la boli ale copilariei,
+onfuzii constante ale orientarii stanga versus dreapta,
Dificultati in invatarea legarii sireturilor,
!robleme in memorarea propriei adrese, numar de telefon, sau alfabet,
5u poate crea cuvinte care sa rimeze,
O apropiere relativa cu dislexia
In scoala elementara:
Disgrafia:scrisul de mana incet si non - automatic care este dificil de citit;,
%nversari ale literelor sau numerelor care continua dupa clasa intai,
Dificultate extrema in invatarea cursiva,
+itire inceata, variabila, inexacta:
-presupuneri bazate pe aspect sau context,
-propozitii sarite sau prost citite:la, pentru, despre;,
-ignorarea sufixelor,
-nu poate reproduce cuvinte necunoscute,
!ronuntie rea,
)desea nu-si poate aminti cuvinte cunoscute:ei, unde, face; sau omonime:acolo, ei sunt, si
acolo;,
Dificultati in spunerea orei la un ceas cu ace,
!robleme cu matematica:
-memorarea tablei inmultirii,
-memorarea unei secvente de pasi,
-directionare.
+and vorbeste, apare dificultate in gasirea cuvantului corect,
Dezorganizare extrema a dormitorului, biroului,
4paime cu privire la mersul la scoala:
-plangeri cu privire la dureri de stomac sau migrene,
-poate avea cosmaruri cu scoala.
In liceu:
2oate dintre simptomele de deasupra plus:
0ocabular limitat,
&xprimare scrisa extrem de slaba:
-discrepanta mare intre comunicarea verbala si comunicarea prin scris,
5u este capabil sa stapaneasca o limba straina,
Dificultati in citirea muzicii tiparite,
5ote mici la multe discipline,
!ot renunta la liceu.
La adulti:
!articularitatile educative de deasupra, plus:
+itire inceata,
2rebuie sa citeasca o pagina de doua sau trei ori pentru a o intelege,
!ronuntie slaba,
Dificultati in insiruirea ideilor pe hartie:
-oroare in a scrie memorii sau scrisori,
%nca are dificultati in orientarea stanga versus dreapta,
)desea se ratacesc, chiar si intr-un oras familiar,
'neori confund b-ul si d-ul, in special cand sunt obositi sau se simt rau.