Fasolea

Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in
proteine (25 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase dupa treierat
(vrejii), impreuna cu pastaile, sunt de asemenea bogate in proteine si reprezinta un bun furaj mai ales
pentru oi.In tara noastra suprafetele cultivate cu fasole in cultura pura a crescut mult in ultimii ani. In
plus, pe suprafete insemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb.
Soiurile cultivate in tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de
fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de
crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:cu tulpina scunda (30 40 cm) si dreapta
cunoscute si sub numele de soiuri de fasole oloaga;cu tulpina mai inalta (50 70 cm), semivolubila.
Fasolea este o planta iubitoare de caldura. Semintele germineaza la temperatura de 8 10 C, iar in
timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 25 C. Temperaturile joase intarzie cresterea si
dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0 C distrug cultura. Temperaturile prea ridicate (peste 25C) mai ales
in perioada infloririi, nu-i sunt asemenea favorabile.
In ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta, in special in prima parte a vegetatiei. Are
insa nevoie de umiditate moderata, in special de umiditate atmosferica, in timpul fecundarii florilor si a
formarii boabelor.
Din aceasta cauza in Sudul tarii, fasolea da rezultate foarte bune cat se cultiva intercalat, printre
porumb. Umiditatea prea multa este insa daunatoare, favorand aparitia bolilor.
Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase, lut nisipoase), fertile, cu reactie
neutra (pH ul 6,5 7,5). Nu sunt indicate solurile: grele, reci, umede, nici cele nisipoase sau salinizate.
In tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile, in Campia de Vest si Campia Transilvaniei, mai
ales pe vaile principalelor rauri. In restul tarii fasolea poate fi cultivata in conditii favorabile de cea mai
mare parte a terenurilor arabile.
Fasolea este, in general, putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Cele mai bune rezultate le da
insa cand urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca, prin lucrarile
de pregatire, sa se acumuleze cat mai multa umiditate in sol (cerealele paioase si culturile prasitoare
timpuri).
Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase in general de
floarea soarelui, rapita sau in intrucat acestea pot favoriza raspandirea unor boli comune. De asemenea,
fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice. Desi fasolea merge uneori bine si
dupa ea insasi, pentru a se preveni raspandirea bolilor specifice, se recomanda sa nu revina pe acelasi
teren decat dupa o perioada de cel putin 4 ani.
Fiind in acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltandu-se destul de timpuriu, fasolea este o buna
premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna.
Fasolea, ca si alte leguminoase pentru boabe, reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca
ingrasaminte. Dintre ingrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna odata cu aratura in doze
de 30 60 kilograme substanta activa la hectar, in functie de rezerva de fosfor din sol.
Ingrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice inainte de semanat. Necesarul de ingrasaminte cu
azot se stabileste in functie de formarea nodozitatilor produse de bacteriile simbiotice pe radacinile
plantelor de fasole, care se determina dupa 20 25 zile de la rasarire. In cazul cand la mai mult de 80%
din plante se gasesc minim 5 nodozitati, se vor aplica 0 30 kilograme la hectar N.s.a. In caz contrar se
vor aplica 30 70 kilograme la hectar azot substanta activa in functie de fertilitatea solului.
Ingrasamintele cu azot in dozele mentionate se vor administra concomitent cu prasilele mecanice, cel
mai tarziu pana la inflorire. Lucrarile solului pentru fasole sunt in general, aceleasi ca la porumb.
Pentru fasole sunt, in general, aceleasi ca la porumb. Trebuie avut in vedere faptul ca nivelarea terenului
este o lucrare obligatorie la cultura fasolei in scopul asigurarii conditiilor optime atat la semanat, cat,
mai ales, pentru recoltarea mecanizata.
Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite, prin care sa se realizeze un strat foarte
bine afanat pe adancimea de semanat (fasolea are germinatie epigeica), in acelasi timp cu combaterea
tuturor buruienilor rasarite si cu incorporarea corecta a erbicidelor utilizate.
Patul germinativ se pregateste, de obicei, prin doua lucrari:
prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare;a doua cu combinatorul.