The theories of risk and terrorism in contemporary society

Teoriile de risc i terorismul n societatea contemporan

Ungureanu tefania Georgeta
Niu Amalia
New and unprecedented, 9/11 highlighted the idea that we now live in a risk society, in
which there are uncontrollable and unpredictable events. In this article we explore the
ways in which theories of risk can help us define issues that come from the construction,
regulation and assessment of terrorism in contemporary society. t the same time we talk
about the way in which risk society theories can be used to disclose the changing nature
of terrorism.
Keyords theory, risk, terrorism, security, terrorist groups
!e o importan"# istoric# deosebit#, atacurile din 11 $eptembrie au determinat o societate
a riscului %n care derularea evenimentelor este perceput# ca necontrolabil# &i
imprevi'ibil#. rticolul de fa"# explorea'# modalit#"ile %n care teoriile de risc pot servi la
delimitarea aspectelor care provin din definirea, reglementarea &i evaluarea no"iunii de
terorism %n societatea contemporan#. (otodat#, se arat# c# teoriile societ#"ii de risc pot fi
folosite pentru a reflecta natura schimb#toare a terorismului.
!u"inte cheie# teorie, risc, terorism, securitate, grup#ri teroriste
In urma evenimentelor din11 $eptembrie )**1, din $tatele +nite ale mericii,
aspectele legate de siguranta nationala si criminalitatea transfrontaliera au devenit
prioritare. ,venimentele subsecvente, dintre care- atentatul cu bomba din .ali
1
, explo'iile
din /adrid
)
, atentatul terorist de la 0ondra
1
si cel de la aeroportul 2lasgow
3
au
demonstrat faptul ca terorismul international a devenit o problema sociala critica
4
.
1
tentatul cu bomba din .ali a avut loc la data de 1) ianuarie )**) in orasul turistic 5uta si s6a soldat cu
)*) morti, dintre care 173 de cetateni straini si )*9 raniti.,l a fost revendicat de miscarea islamista 8emaah
Islamiyah si a constat in detonarea a 1 bombe.
)
,xplo'iile din /adrid din 11 martie )**3 au avut loc in patru trenuri care intrau si ieseau din gara din
/adrid s6a soldat cu 191 morti si peste 14** de raniti, fiind considerat cel mai sangeros atac terorist dintr6
un oras ,uropean. 9esponsabilitatea acestui atac, a fost atribuita unui grup care sustine ca actionea'a in
numele al6:aeda
1
tacul terorist de la 0ondra a avut loc la ; iulie )**4 si a lovit sistemul de transport din acest oras.
3
tentatul cu o masina capcana de la aeroportul din 2lasgow a avut loc la 1* iunie )**; cand o masina in
flacari a patruns intr6un terminal al aeroportului.
4
5ofi nan a facut o similitudine intre anul )**1 si anul 1934, care a repre'entat aparitia $tatelor +nite-
Cred ca a sosit timpul sa ne aplecam asupra aspectelor fundamentale de politica si asupra schimbarilor
structurale de care avem nevoie. Istoria este un judecator exigent: nu ne va ierta daca vom lasa acest
ceasta forma noua de terorism, repre'entativa pentru modul de actiune al
gruparilor extremiste fundamentalist islamice, este considerata a fi diferita de formele de
terorism anterioare, practicate de grupari precum- ,( si I9. ceste grupuri teroriste
noi se caracteri'ea'a prin usurinta si abilitatea cu care actionea'a pretutindeni in lume.
,le nu sunt finantate pe plan local, ci se ba'ea'a pe resurse mult mai variate, inclu'and
donatii ale unor finantatori privati, actiuni de caritate sau organi'atii non6guvernamentale
<9aportul =omisiei asupra evenimentelor din 11 septembrie, )**3>. /ai mult decat atat,
gruparile teroriste extreme, precum al6:aeda sunt descrise ca fiind capabile sa lanse'e
atacuri indreptate asupra populatiei civile.
In consecinta, discutiile la nivel politic s6au concentrat asupra unor aspecte care se
inter6relationea'a, cum ar fi- cresterea continua a amenintarilor, noile metode de atac,
eficienta procedurilor de urgenta si a masurilor impotriva terorismului. (erorismul a
devenit o problema fundamentala de politica a tarilor capitaliste, deoarece atacurile
teroriste destrama mitul liberal conform caruia statul este capabil sa asigure ordinea si sa
mentina controlul teritorial <2arland, 199;>.
,venimentele politice si cele legate de securitate care au avut un impact ma?or
asupra natiunilor din vest in ultimele doua decade, au fost conceptuali'ate in diferite
moduri de literatura de specialitate din domeniul stiintelor sociale.
(erorismul contemporan este perceput ca fiind o alta manifestare a @societatii de
riscA<.eck, )**)>. ,venimentele de la 11 septembrie )**1 repre'inta dovada faptului ca
asta'i traim intr6o societate de risc unde pericolele nu pot fi controlate sau anticipate si in
fata lor nu ne putem apara. tacul asupra Borld (rade =enter atesta, in mod tragic, o
realitate strategica asimetrica care poate fi mai bine inteleasa cu a?utorul conceptului de
societate de risc decat prin intermediul notiunilor traditionale despre terorism
<9asmunssen, )**1>.
$ocietatea de risc care a urmat celei industriale se ba'ea'a pe trei piloni
7
-
identitatea care confera unicitate societatii contemporane in privinta riscului la care este
supusaC gradul de temporalitate si mobilitate spatiala prin care se remarca societatea
contemporana <societatea de risc nu poate fi limitata temporal si geografic>C dezvoltarea
tehnico-stiintifica care a amplificat producerea riscurilor <riscul de atentate teroriste a
cresut exponential cu descoperirile tehnologice>.
Ingineria genetica, nanotehnologia, stiinta utili'arii si crearii robotilor, intr6un
cuvant tehnologiile viitorului vor deschide o noua cutie a Dandorei. =aile de reglementare
institutionala sunt depasite in societatea de risc de forta violenta a celor mai tragice
evenimente, spre deosebire de societatea industriala unde nepreva'utul era anticipat si
manageriat prin politicile de asigurare.
!esi are o aplicabilitate teoretica sporita, te'a lui .eck are anumite limite si
incompatibilitati
;
. =u toate ca amenintarea @noilor forme de terorismA poate avea un
caracter universal, in practica sunt anumite tari, in principal cele cu o istorie economica,
moment sa treaca.(a se vedea- =laudia rdau, 9ens Ean /unster, Managementul terorismului prin
intermediul teoriilor de risc, in @8urmalul ,uropean de relatii internationaleA, vol 11, )**;, p. 9*.
7
se vedea 2abe /ythem, lrich !ec", # introducere critica in societatea de risc, 0ondra, )**3.
;
se vedea radau F Ean /unster, $uvernarea terorismului prin risc. Masuri de siguranta, %n @8urnalul
,uropean de 9elatii Internationale% &'(&(, p. G96114C 2abe /ythen , )e la rau la bine* +evizuirea
economiei politice a riscului, disponibil pe site6ul http-//www.socresoline.org.uk/1*/1mythen.html C 2abe
/ythen, $andra Balklate, )espre riscul privind terorismul. tilizarea unei culturi a fricii, %n @8urnalul
.ritanic de criminologieA, )**7, p. 1;9619G.
culturala, politica si religioasa imperialista, care pre'inta un grad mai mare de
amenintare. !e exemplu- $tatele +nite sau /area .ritanie sunt expuse unor posibile
atacuri teroriste viitoare intr6o masura mult mai mare decat state precum- 9omania,
Dolonia, +ngaria, etc.
(eoriile conform carora in pre'ent exista o posibilitate mult mai mare de
producere a unor evenimente catastrofale dacat in trecut sunt infirmate de faptul ca in
secolul )* forta cu care s6a manifestat ra'boiul teritorial a dus la pierderea a peste 1**
milionane de vieti <,agleton- )**1>.
+niversali'area termenilor cu care operam in cadrul teoriilor de risc se destrama
atunci cand intervine diferentierea intre risc ca posibilitate ipotetica si risc ca vatamare
propriu6'isa. 0a nivel ipotetic, notiunea de risc poate varia in interiorul unei paradigme,
insa nu prevede niciun grad de pericol social. In ciuda documentarii bogate si a
mediati'arii excesive a pericolului produs de atacurile cu arme chimice, biologice sau
radiologice, metodele folosite de persoane sau grupuri de persoane care intra sub
incidenta noilor forme de terorism nu pre'inta un grad de tehnologie avansata, ci sunt mai
degraba dintre cele obisnuite, simpliste, neelaborate
G
.
/etodele traditionale de calculare a riscului sunt asimilate din punct de vedere
teoretic cu atacurile de tip sinucigas <.eck, )**1>. stfel de incidente sunt extrem de rare
in societatile occidentale, iar socul politic generat de astfel de atacuri poate fi folosit in
scopul extinderii puterii institutiilor dominante.
H alta abordare, care se contrapune perspectivei realiste a riscului intalnita la
.eck este cea de tip constructionist, intitulata de Iuredi @cultura friciiA<Iuredi, )**)>.
ceasta mentalitate dominanta a fricii a fost promovata de politicieni, 'iaristi si experti
din cadrul serviciilor secrete. /aniera obsesiva in care mass media pre'inta amenintarile
la adresa securitatii persoanei face ca opinia publica sa de'volte un simt acut al
pericolului si sa scape din vedere faptul ca, in ciuda numeroaselor probleme cu care se
confrunta, societatea occidentala este o lume sigura.
!evenind dominanta, aceasta mentalitate a fricii distrage atentia de la combarea
unor pericole care ne ameninta dintotdeauna vietile, cum ar fi saracia, malnutritia si bolile
<Iuredi, )**), )**4, )**;>. Iuredi atrage atentia asupra faptului ca riscul nu este o
entitate i'olata. =u toate ca metodele institutionali'ate de evaluare a riscurilor incearca sa
stabileasca in mod obiectiv pericolele, categoriile utili'ate sunt prin ele insele re'ultatele
valorilor culturale si ale optiunilor. /odalitatile de evaluare a riscurilor nu sunt nici
obiective si nici nu se ba'ea'a pe o ratiune cantitativa <$parks, )**1>. !iscursurile
despre securitate sunt atribuite institutiilor de ba'a precum- guvernul, politia si mass6
media, care contribuie intr6o oarecare masura la crearea acestui climat al fricii construit in
?urul notiunii de terorism
9
. Drin urmare aceste scurgeri voite de informatii, despre posibile
G
!e exemplu, atacurile din metroul londone' din )**4 <a se vedea
http-//en.wikipedia.org/wiki/;J8ulyJ)**4J0ondonJbombings> si atentatul cu masina capcana de pe
aroportul din 2lasgow <a se vedea
http-//en.wikipedia.org/wiki/)**;J2lasgowJInternationalJirportJattack>
9
In nglia si in $tatele +nite repre'entanti ai institutiilor statului depun toate eforturile pentru a mentine
terorismul pe un loc fruntas in agenda politica si in mas6media. In nglia au fost divulgate informatii
despre o serie de amenintari la adresa securitatii nationale, sursele fiind anga?ati din politie sau guvern
</orris, )**3>, si au fost de'valuite o serie de comploturi puse la cale de retele islamice fundamentaliste,
printre care prabusirea unui avion peste (urnul =anary Bharf <a se vedea
http-//news.bbc.co.uk/1/hi/world/americas/1431*11.stm> , lansarea unor rachete la aeroportul Keathrow,
detonarea unei bombe la stadionul Hld (rafford <a se vedea
atacuri teroriste, facute in scopuri politice, au consecinte negative la nivelul societatii. !e
fapt, aceasta incercare de a manipula masele la nivel emotional s6a dovedit, de6a lungul
istoriei, a fi parte integranta din aceasta guvernare a terorismului. $unt criticabile maniera
in care s6a creat aceasta cultura a fricii ce voalea'a discutiile avi'ate asupra cau'elor
terorismului si crearii unor politici de securitate si modul in care aceasta politica are
repercursiuni asupra legislatiei nationale si ordinii publice <Iuredi )**;>. !incolo de
ingri?orarea legitima privind pericolul generat de atacurile teroriste, este necesar sa ne
asiguram ca raspunsurile date de legislativ sunt proportionale cu gradul de pericol al
amenintarii.
!aca teoria lui .eck conturea'a dimensiunea globala a terorismului, iar Iuredi
pune in discutie rolul politicului in manipularea fricii, exista o serie de autori care,
pornind de la scrierile lui /ichel Ioucault <Ioucault, 19;G, 19G*, 1991>, vorbesc despre
efectele produse de teoriile si de'baterile despre risc si securitate asupra
comportamentului uman. cesti teoreticieni sublinia'a rolul institutiilor sociale
neoliberale in construirea unei vi'iuni asupra securitatii si aduc argumente in favoarea
te'ei conform careia exercitarea puterii in societatea contemporana este descentrali'ata,
presupunand implicarea activa a cetatenilor <=astel 1991, HL/alley )**), !ean 1999>.
=onceptul de guvernamentalitate
1*
presupune diseminarea discursurilor generate
de institutiile dominante, proces prin intermediul caruia oamenii vor putea sa recunoasca
si sa inteleaga riscul. 0a nivelul discursului institutional se transmit informatii mult mai
importante decat preocuparea propriu6'isa asupra unui atac terorist. !e'baterile despre
siguranta si securitate care au ca obiect activitatile teroriste insumea'a o problematica de
grup. In acest fel temerile legate de amenintarile teroriste se interrelationea'a cu elemente
negative contemporane precum- migratia, cererile de a'il, fanatismul religios.
In consecinta, este mult mai potrivita abordarea formelor de terorism dintr6o
perspectiva mai larga care presupune clasificarea si identificarea infractorilor prin
intermediul valorilor de risc, specifice unor grupuri particulare.
11
!incolo de guvernarea prin intermediul fenomenelor infractionale, se pare ca ne
indreptam spre o guvernare prin intermediul conceptului de terorism </ythen F
Balklate, )**7>. In nglia, o astfel de guvernare a fost posibila prin intermediul
legislatiei impotriva terorismului- ctul de securitate cu privire la lupta impotriva
terorismului si criminalitatii din anul )**1, ctele privind prevenirea terorismului din
anii )**4 &i )**7. ceasta legislatie menita sa restrictione'e libertatea de actiune a
http-//www.guardian.co.uk/news/)**3/may/*)/uknews> . In $tatele +nite presedintele 2eorge B. .ush
anunta in ianuarie )**7 ca l6:aeda pregatea un atentat cu un avion asupre celei mai mari cladiri de pe
coasta de vest, 0ibrary (ower din 0os ngleles. /ai tar'iu s6a descoperit ca acest atac atribuit membrilor
gruparii 8emaah Islamiah a fost deconspirat de serviciile secrete in anul )**).
1*
cest concept a fost de'voltat de Ioucault in ultima perioada a vietii sale, in cadrul prelegerilor pe care
le6a sustinut la =ollege de Irance si presupune o noua intelegere a puterii, care nu mai este exclusiv
ierarhica si exercitata de stat ci se difu'ea'a in corpul social si in formele de cunoastere. In ca'ul nostru
vorbim despre o guvernamentalitate neoliberala, caracteristica democratiilor liberale avansate, unde puterea
este descentrali'ata <a se vedea 2raham .urchell, =olin 2ordon, Deter /iller, ,fectul -oucault. .tudii
despre guvernamentalitate, Editura Karvester Bheatsheaf, 1991>.
11
In nglia, politia si serviciile care asigura securitatea au lansat adevarate campanii, numite @expeditii de
pescuitA, la adresa comunitatii musulmane pentru a arata amploarea actiunilor de supraveghere. stfel de
operatiuni sunt parte componenta a unui process mai amplu de incriminare si marginali'are a comunitatii
musulmane, alienand o grupare minoritara de?a de'avanta?ata si lipsita de privilegii <a se vedea .arbara
Kudson, /ustitia in societatea de risc, 0ondra )**1>.
teroristilor a generat o intreaga problematica referitoare la posibilele incalcari ale
libertatilor civile si la impactul pe care noile legi il vor avea asupra legislatiei privind
supravegherea si activitatea politieneasca desfasurata in interiorul grupurilor etnice
minoritare
1)
. !incolo de problematica pe care o ridica aceste infractiuni, un alt motiv de
ingri?orare il pre'inta definitiile lacunare si modalitatile a implementare a unor astfel de
puteri.
Dana la un anumit punct, toate teoriile de risc pe care le6am pre'entat admit ca
guvernarea securitatii in societatea contemporana necesita modalitati diferite de
masurare, evaluare si estimare a riscului. !in punct de vedere istoric o astfel de guvernare
a repre'entat o practica comuna in culturile occidentale <!ean, 1999- HL/alley )**1-G4>,
insa in a doua ?umatate a secolului )* s6a produs o fisura in relatia cu managementul
riscului din punct de vedere politic.
,ste pe deplin inteles faptul ca guvernul are datoria de a prote?a cetatenii, de a
asigura libertatea de miscare a serviciilor publice si de a veghea asupra posibilitatilor de
comitere a unor atacuri teroriste. Dunctul forte al oricarei strategii antiteroriste il
repre'inta strangerea de informatii. Insa formele de terorism contemporane ridica
probleme spinoase institutiilor legiuitoare atat la nivel national cat si la nivel international
<.eck )**)> deoarece capacitatea de anticipare a unor astfel de actiuni teroriste este
limitata
11
. ceasta imposibilitate institutionala de a pre'ice viitorul cu acuratete se
datorea'a schimbarilor continue care caracteri'ea'a gruparile teroriste.
/ai mult decat o organi'atie ierarhica, l6:aeda este o miscare sau ideologie
care motivea'a o serie de retele si indivi'i <2regory F Bilkinson, )**4-)>. In acest
context, deci'iile politice referitoare la securitatea nationala sunt luate in lipsa unor
informatii si cunostinte temeinice.
In acest articol, am pre'entat cateva teorii de risc si felul in care acestea pot
servi la solutionarea problematicii generate de amenintarile teroriste, subliniind, totodat#,
implicatiile produse de schimbarea modelelor de anali'a a riscului la nivelul strategiilor
politice, al formelor de guvernare si al managementului securitatii. cesta ramane, insa,
un domeniu specific cercetarilor culturale empirice si cercetarii teoretice exhaustive.
1)
ctul privind prevenirea terorismului, adoptat in nglia in )**1 face referiri la infractiuni precum-
instigarea la comiterea unor actiuni teroriste, executarea unor acte premergatoare s#vMr&irii infrac"iunii de
terorism, precum &i efectuarea unor stagii speciale de training in vederea comiterii unor actiuni teroriste.
ceste infractiuni sunt pe de o parte greu de definit, iar pe de alta parte intensifica activitatile de
supraveghere asupra comunitatii musulmane < se vedea
http-//security.homeoffice.gov.uk/legislation/current6legislation/prevention6terrorism6act6)**4/>.
11
=u trei saptamani inainte de comiterea atacurilor cu bomba din 0ondra din anul )**4 =entru comun de
anali'a a actiunilor teroriste N din care fac parte repre'entanti ai /I4, /I7, =entrului guvernamental de
comunicatii si ai fortelor de politie a dat un comunicat in care se afirma ca in pre'ent nu exista nici o
grupare care intentionea'a sa lanse'e un atac terorist in nglia <a se vedea- 8ames $turcke, Intelligence
Warned on Iraq Terror Link, in 2ardianul 19 iulie )**3>. In anul )**;, in urma descoperirii unor bombe
neexplodate, fortele de politie londone'e au sporit masurile de securitate la turneul international de tenis de
la Bimbledon si la parada homosexualilor care avea loc la 0ondra. =u toate acestea, o 'i mai tar'iu o
masina incarcata cu substante explo'ive a intrat intr6unul din terminalele de pe aeroportul 2lasgow <a se
vedea- Eikram !odd, Car Bombs Come to London, (he 2uardian, 1* iunie )**;>. Nici unul dintre
suspectii acu'ati de comiterea atacului cu bomba de pe aeroportul 2lasgow nu se afla in ba'a de date a /I4
care include 17** de persoane considerate a pre'enta pericol terorist in tara sau strainatate <a se vedea-
Norton6(aylor F =obain, Threat Level Lowered as Inquiry Examines oreign Connection, in 2ardianul,
4 iulie, )**;.
Istoria a demonstrat faptul ca in lupta impotriva terorismului, for"a primar# este
ineficient#. $ilogismul siguranta mea depinde de insecuritatea pe care o pot induce
celui de langa mine este invechita si complet neproductiva <Huld /ohamedou, )**;-)*>.
!e aceea, statele puternice care vor sa fie ascultate, dar refu'a sa asculte, trebuie sa se
reoriente'e din punct de vedere democratic. Intr6o perioada in care guvernarea ba'ata pe
securitate se afla intr6un proces de reconfigurare continua, sunt necesare dialoguri ample
intre gruparile care militea'a pentru drepturile omului, institutille care asigura securitatea
si organismele guvernamentale <5ellner )**)>.