Nivelurile psihicului

Psihologia este stiinta care se ocupa cu descrierea si explicarea fenomenelor si

insusirilor psihice verificabile. Viata sufleteasca e inca un mare mister pe ca
re filosofii il discuta de milenii. Inca si astazi, psihologia este subiect de c
ontroverse. Psihicul este un rezultat, un produs, o functie a materiei, indeoseb
i a celei superior organizate, care este creierul. Psihicul este o forma specifi
ca de reactie a organismului la solicitarile mediului cu scopul adaptarii la ace
sta. Cei mai multi psihologi au ajuns la concluzia ca psihicul uman are 3 nivelu
ri : - nivelul constientului - nivelul inconstientului - nivelul subconstientulu
i Constientul este o forma suprema de psihic, acea forma prin care se realizeaza
integrarea subiectiv-activa a tuturor fenomenelor vietii psihice si care permit
e raportarea continua a individului la mediu. A fi constient inseamna a gandi, a
stabili relatii, a dispune de capacitatea de a sintetiza lucrurile, de a te put
ea auto-supraveghea, de a te putea adapta cu usurinta la noile solicitari, limba
jul fiind o calitate esentiala a constientului. Constientul este o functie de ad
aptare la lumea externa, prin operatii simbolice, intelectuale, cu scopul asigur
arii unui nou echilibru intre noi si mediu. Cu ajutorul constientului, individul
isi incorporeaza un model al lumii in care sunt incluse propriile sale experien
te si de care el dispune in mod liber, ca persoana. In mediul scolar, a fi contie
nt depinde de relatiile pe care le stabilesti cu cei apropiati si de raporturile
care se stabilesc intre ele. Constiinta este doar o parte a psihicului, dar far
a de care omul nu ar fi nimic. Calitatea scopurilor, claritatea si precizia lor
depinde de particularitile fiecarui individ, de experiena sa si de nevoile sale. Co
nstientul este partea superioara a psihicului uman care ne ajuta la proiectarea
scopurilor, ancorarea in concret si care face legatura intre trecut, prezent si
viitor. Subconstientul cuprinde actele care au fost cumva contiente, dar care in
prezent se desfasoara in afara controlului contient. El este rezervorul unde se con
serva amintirile, automatismele, deprinderile, ticurile, montajele intelectuale,
adic toate actele care au trecut candva prin filtrul constiintei, s-au realizat
cu efort, dar care se afla intr-o stare latenta, fiind insa in stare sa devina i
n orice moment active. Subconstientul mai poate fi denumit constiinta stinsa. Subc
onstientul este mai mult indreptat spre constiinta, de aceea puterea extraordina
ra pe care o poseda acesta in momentul in care este activat, depaseste marginile
constiintei. Gandurile trimise subconstientului se transforma intr-o putere nem
arginita a constientului de care propria persoana nu isi poate da seama.
Cu ajutorul subconstientului si a puterii sale nemarginite, putem obine orice ne
dorim, trebuie doar sa ne gandim la asta in fiecare zi, ora si minut, deoarece t
oate gandurile noastre sunt trimise si stocate in subconstient. Toate marile gen
ii ale secolelor trecute au constientizat aceasta forta uluitoare pe care o pose
da fiecare in propriul subconstient si asa au dobandit putere, intelepciune, fai
ma, apreciere si tot ceea ce si-au propus. De asemenea, subconstientul nu ne con
trazice niciodat, el accepta mereu tot ceea ce afirmam in mod contient, de aceea g
andurile negative trimise duc la neputinta si la imposibilitatea de a reusi. Sub
constientul nu doarme niciodat, nici nu se odihneste, fiind mereu activ. De exemp
lu, un exercitiu foarte usor de a vedea forta incredibila a acestuia, este acela
de a spune in fiecare seara inainte de culcare, pret de cateva minute, cuvantul
: prosperitate. Insa nu trebuie doar sa spunem acest lucru, ci trebuie sa ni-l dor
im cu adevarat si sa vizualizam semnificatia acestuia. Intr-un timp relativ scur
t, vom vedea o schimbare in bine in viata noastra. Pentru o cunoastere mai aprof
undata, recomand cartea Puterea extraordinara a subcontientului tau (J. Murphy), c
arte ce mi-a schimbat radical modul de gandire. Pentru mine, subconstientul este
cea mai puternica arma, fiindu-mi mereu la indemana. Inconstientul este nivelul
primar, bazal, de profunzime a organizarii psihicului in psihismul uman. Inconst
ientul este rezervorul tendintelor infranate, inabusite, refulate, frustrate spun
e Freud in scrierile sale. Inconstientul este cel care explica lapsusurile, acte
le ratate, visele. Acesta cuprinde tendintele ascunse, conflictele emotionale, n
eaga ordinea impusa de constiinta, dar fara sa fac dezordine, ci aduce o alta ord
ine. Ceea ce limiteaza actiunile inconstientului este societatea, dar si educati
a si autoeducaia. De exemplu, furia, entuziasmul excesiv, impulsurile sexuale sun
t in general condamnate in colectivitate. Cu ajutorul inconstientului, Freud a p
us bazele psihanalizei, fapt ce a produs ruptura dintre cei mai mari psihanalist
i ai epocii. C.G. Jung, elevul lui Freud, considera faptul ca inconstientul este
superior constientului, deoarece el contine toata intelepciunea ce i-a fost con
ferita, prin experiena a nenumarate mii de ani, Jung considerand ca inconstientul
colectiv este acea imensa zestre spirituala ereditara rezultata in evolutia omen
irii care renaste mereu, in fiecare structura cerebrala individuala. Pentru Freud
, insa, inconstientul colectiv cuprinde elementele ce se regasesc in orice incon
stient individual, ele fiind deci comune mai multor indivizi. De pilda, Complexul
lui Oedip este un asemenea element prezent in inconstientul tuturor indivizilor.
De aceea, Freud s-a axat pe interpretarea viselor, considerand inconstientul co
lectiv aproape identic cu cel individual.