Mircea Eliade, Solilocvii:

Misterul nu e o necunotint, ci reveliia nenelegerii, nemijlocita ntmpinare a realului. Un

fapt real, transcendent, ireversibil i inasimilabil.
Pe planul sinceritii nu exist contradicii, dup cum nu exist contradicii n experien. O
experien ia locul altei experiene, nu o contrazice.
Un creier sincer se refuz oricrei relaii cu adevruri din afar. Singura lui realie concret i
continu e fa de sine i de creterea sa. i e firesc ca orice cretere s fie o contrazicere.
Structura magic a jocului e evident. n saltul lui, se creeaz un nou spaiu.
Ideea de progres e singurul contact cu spiritualitatea pe care l au oamenii inferiori, cei care
particip la o viziune materialist, inert a lumii. E, n orice caz, o construcie mental cu o baz
etic. Ideea de progres, credina n posibilitatea i realitatea istoric a unei deveniri i
perfecionri nlocuiete, ntr-un om inferior, funciunea esenial uman a mntuirii.
Un om care tie s priveasc deasupra lui i s simt ritmul cosmic un asemenea om poate
aduna n suflet, ca ntr-un potir nevzut, acele puteri ale dramei cosmice, poate identifica ritmul
su incoerent i obscur cu ritmul luminos i infinit al cosmosului.Numii-l un rit magic sau o
emoie panteist puin mi pas. E un fapt i rezultatele lui sunt: o coeren neobinuit, un
sentiment de posesiune de sine, un calm matur i o lrgire de zri.