Uniunea European

Nevoia de integrare Un climat al

schimbrii
ara Numrul victimelor Climatul economic: anul
premergtor celui de-al doilea
rzboi mondial cnd s-a atins
PIB-ul din 1945
Austria 525000 1886
Belgia 82750 1924
Danemarca 4259 1936
Finlanda 79000 1938
Frana 505750 1891
Germania 6363000 1908
Italia 355500 1909
Olanda 250000 1912
Suedia 0
PIB-ul a crescut n timpul celui de-al doilea
Rzboi Mondial
Elveia 0
PIB-ul a crescut n timpul celui de-al doilea
Rzboi Mondial
Marea Britanie 325000
PIB-ul a crescut n timpul celui de-al doilea
Rzboi Mondial
Sursa tabelului: R, Baldwin, C. Wyplosz, The Economics of European Integration,Editura Economic, Bucureti, 2006, p. 22.
Geneza i evoluia integrrii
economice n Europa postbelic
n perioada postbelic au aprut planuri de
reconstrucie european:
utopice, cum ar fi acela de nlturare a
hegemonului;
pragmatice, care au condus la crearea unor
structuri instituionale comune: OCEE (OECD),
CAER, AELS, Comunitile Europene.
Nevoia de integrare a fost dictat de:
dorina de obinere i meninere a stabilitii
militare i politice prin mijloace economice;
nevoia de a obine cretere i dezvoltare
economic ntr-un alt plan dect cel naional;
redefinirea sferelor de influen.

Redefinirea sferelor de influen a
nsemnat:
influena Uniunii Sovietice asupra statelor
baltice i a celor central i est europene (cu
unele ncercri de ptrundere n Frana i
Italia) ;
influena Statelor Unite asupra vestului
Europei.
Statele vest europene aveau, n perioada
postbelic, ateptri diferite:
Frana - considera c o apropiere de Germania ar
contrabalansa influena Marii Britanii i a Statelor
Unite;
Marea Britanie i Statele Unite considerau integrarea
vest european o contrapondere la puterea Uniunii
Sovietice;
Germania vedea n formarea unor structuri integrative
posibilitatea de a rectiga poziia deinut nainte de
rzboi;
Italia - dorea s fac uitat perioada Mussolini;
n esen, fiecare din statele fondatoare vedeau
integrarea european ca un mod de promovare a
interesului naional.
Principalele momente ale construciei
europene au fost
Planul Marshall (1947)
Formarea OCEE (1948)
Comunitatea Economic a Crbunelui i Oelului (1952)
Uniunea Europei de Vest (1955)
Comunitatea Economic European (1958)
EURATOMUL(1958)
Uniunea European (1992)
----------------------------------------
A.E.L.S.
C.A.E.R.
Planul Marshall
Face parte din ajutorul american acordat
continentului european, care a cuprins:
Fonduri acordate sectorului militar (GARIOA);
Fonduri pentru reabilitare economic prin intermediul
Naiunilor Unite;
Fonduri nerambursabile (22 miliarde USD,
reprezentnd 15% din bugetul american).
Rezultat: Ajutarea rilor vest-europene n
reducerea perioadei de reconstrucie prin:
Creterea rapid a schimburilor comerciale dintre Europa de
Vest i Statele Unite;
Creterea gradului de ocupare a forei de munc;
Creterea economic a Statelor Unite ale Americii.
Planul Marshall
rile care au beneficiat de ajutor n cadrul planului Marshall
OCEE & OECD
OCEE a fost creat n 1948 pentru administrarea
fondurilor din Planul Marshall;
Obiective primordiale al OCEE:
Reducerea barierelor aferente comerul intra-comunitar i
mbuntirea sistemului de pli prin crearea Sistemului European
de Pli;
Echilibrarea balanei de pli externe;
Coordonarea politicilor economice.
Liberalizarea comerului n cadrul OCEE a avut ca
efect:
Creterea comerului ntre state i creterea veniturilor;
Modificarea comportamentului agenilor comerciali.
OCEE & OECD
In 1961 s-a transformat n OECD.
Fac parte: Italia, Franta, Germania, Belgia,
Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda,
Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda,
Austria, Spania, Portugalia, Grecia, Polonia,
Cehia, Ungaria, Canada, Australia, Noua
Zeeland, Japonia, Statele Unite.

Planul Schuman
La data de 9 Mai 1950, Robert Schuman
inspirat de Jean Monnet propune stabilirea
Comunitii Economice a Crbunelui i
Oelului.
Schuman propune gestionarea n comun de
ctre o autoritate supranaional a rezervelor
de oel i crbune ale Franei i Germaniei.
Comunitatea Economic a Crbunelui i
Oelului (CECO)
Rezultat al planului de reconciliere franco-german.
Creat n urma semnrii tratatului de la Paris n 1951.
State fondatoare: Italia, Frana, Germania, Belgia, Olanda ,
Luxemburg.
Responsabilitatea deciziilor privind comerul cu oel i
crbune, producia dar i preurile aferente acestui sector
revenea naltei Autoriti (predecesoarea Comisiei Europene).
Scop:
Punerea sub control comun a resurselor necesare reconstruciei
economiei europene;
O mai bun exploatare a resuselor rare;
Creterea produciei de oel, dar i a utilajelor produse cu acesta.
A fost dizolvat la data de 23 iulie 2002.

Comunitatea Economic a Crbunelui i
Oelului(CECO)
Membrii fondatori ai Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului
EURATOM

nfiinat prin Tratatul de la Roma (1957)
n urma conferinei de la Messina
Membri fondatori: Italia, Frana,
Germania, Belgia, Olanda , Luxemburg
Scop: creterea surselor de energie
destinate dezvoltrii economiei europene.

Comunitatea Economic European
nfiinat prin Tratatul de la Roma (1957),
intrat n vigoare n 1958
Membri fondatori: Italia, Franta, Germania,
Belgia, Olanda , Luxemburg
Scop: liberalizarea circulaiei bunurilor,
serviciilor, capitalurilor i persoanelor ntre
statele membre.
Asociaia European a Liberului
Schimb
Creat n urma acordului de la Stockholm.
Membrii fondatori: Marea Britanie, Austria,
Danemarca, Norvegia, Suedia Elveia i
Portugalia.
Membrii asociai: Finlada i Islanda.
Scop: formarea unei zone de liber schimb
pentru anumite produse industriale.
n prezent AELS-ul cuprinde 4 state: Elveia,
Lichtenstein, Norvegia i Islanda.

Uniunea Europei Occidentale
nfiinat prin Tratatul de la Bruxelles (1948).
A nceput sa funcioneze n 1955.
Membrii fondatori: Marea Britanie, Frana,
Olanda, Belgia i Luxemburg. Ulterior li s-au
alturat Germania i Italia.
Importana diminuat datorit formrii NATO
(1949).
Uniunea Europei Occidentale
n Preambulul Tratatului de la Bruxelles modificat, statele
membre enun principalele obiective ale Organizaiei:
- constituirea, n Europa Occidental, a unei baze solide n
vederea reconstruciei economiei europene;
- ajutorul reciproc pentru a se opune oricrei politici de
agresiune;
- promovarea unitii i ncurajarea integrrii progresive a
Europei.
Pna la nceputul anilor '80, UEO a contribuit favorizarea
concentrrii si cooperrii n Europa Occidental.
CAER
Format n 1949.
Fondatori: Bulgaria,
Cehoslovacia, Polonia,
Romania, Ungaria, URSS
Ulterior au aderat RDG,
Monglia, Cuba si Vietnam
S-a desfiinat de jure n
1991.
A fost nlocuit, ntr-o
oarecare msur, de
CEFTA.

Steagul Consiliului de Ajutor
Economic Reciproc
Uniunea European
Creat prin Tratatul de la Maastricht
(1992).
Pilonii
Uniunii
Europene
Comunitate
European
Justiie i
Afaceri Interne
Politica Extern
i de Securitate
Comun
Criteriile de aderare la Uniunea
European
Criteriile de la Copenhaga (1993)
Criteriul politic: stabilitatea instituiilor, garantarea
drepturilor omului; respectarea drepturilor i protecia
minoritilor;
Criteriul economic: existena unei economii de pia
funcionale, capacitatea de a face fa forelor
concureniale;
Criteriul privind aquis-ul comunitar: Capacitatea de
a-i ndeplini obligaiile de membru, inclusiv de a adera
la obiectivele politice, economice i la uniunea
monetar .

Valuri de aderare la Uniunea
European
Valuri de aderare ri participante
1. Primul val de aderare (1 ianuarie 1973) Danemarca, Irlanda, Marea Britanie
2. Al doilea val de aderare (1 ianuarie 1981) Grecia
3. Al treilea val de aderare (1 ianuarie 1986) Spania i Portugalia
4. Al patrulea val de aderare (1 ianuarie 1995) Austria, Finlanda, Suedia
5. Al cincilea val de aderare (1 ianuarie 2004) Ungaria, Polonia, Slovenia, Slovacia,
Letonia, Lituania, Malta, Cipru,
Estonia, Cehia.
6. Al aselea val de aderare (1 mai 2007) Romnia i Bulgaria
7. Al aptelea val de extindere (1 iulie 2013) Croaia
Economia Uniunii Europene
Uniunea European reprezint un puzzle format din
28 de state membre, organizat pe baza a dou
principii:
I nterguvernamentalism - puterea de decizie aparine
statelor membre, iar deciziile comune se iau n
unanimitate
Supranaionalism - se transfer o parte din puterea de
decizie de la nivel naional la nivel comunitar

Economia Uniunii Europene
Este o economie unificat progresiv;
Este puternic dependent de schimburi internaionale;
Economiile statelor membre sunt unite att pe cale
natural ct i instituional;
Intensa specializare pe alte coordonate dect cele
naionale;
Fragmentarea puternic a cererii, dat de diversitatea
cultural;
Fragmentarea ofertei, dat de dimensiunea pieei i de
specificitatea cererii;

Uniunea European prezent i
perspective
ri candidate la statutul de membru al
Uniunii Europene: Turcia, Macedonia, Serbia,
Muntenegru, Islanda.
503 milioane de locuitori.
PIB UE n 2012: 12 945 402 milioane euro.
UE desfoar aproximativ 20% din totalul
importurilor i exporturilor la nivel global.
0 50 100 150 200 250 300
Bulgaria
Romania
Letonia
Croatia
Polonia
Ungaria
Lituania
Estonia
Slovacua
Portugalia
Grecia
Cehia
Slovenia
Malta
Cipru
Spania
Italia
Marea Britanie
Frana
Finlanda
Belgia
Germania
Suedia
Danemarca
Irelanda
Olanda
Austria
Luxemburg
Pib/cap de locuitor (PPC)
Pib/cap de locuitor (PPC)
421364
537039
865878
1324814
2023825
2058821
2971905
4262140
4591087
5410836
5426674
5602628
7284552
8451860
9555893
9908798
10487289
10516125
11062508
11161642
16779575
20020074
38533299
46704308
59685227
63896071
65633194
80523746
Malta
Luxemburg
Cyprus
Estonia
Letonia
Slovenia
Lituania
Croaia
Ireland a
Slovacia
Finlanda
Denmarca
Bulgaria
Austria
Suedia
Ungaria
Portugalia
Cehia
Grecia
Belgia
Olanda
Romnia
Polonia
Spania
Italia
Marea Britanie
Frana
Germania
0 50000000 100000000
Populaie
Populaie
Conceptul de integrare
Integrare in sens general
Integrare economica
Integrare globala
Integrare regionala
Integrare in sens general
Prima aparitie : Concise Oxford Dictionary (sec
17)
Etimologie: integratio-integrationis
sens: a renova, a restabili, a forma, a
completa structuri de orice tip


Integrare economica
La microscara-conexiuni intre firme
La macroscara-crearea unor spatii de mari
dimensiuni
Elementele definitorii sunt:
Diviziunea muncii
Principiul discriminarii si al non discriminarii
Mobilitatea factorilor de productie
Integrarea economica
Poate fi :
privita ca proces sau ca o stare de fapt
formala si informala
pozitiva sau negativa
Integrare globala = globalizare?
Realizata prin intermediul institutiilor si al
organizatiilor internationale:
In plan financiar prin intermediul Institutiilor de la
Bretton Woods
In plan comercial prin GATT/OMC
Are la baza principiile liberalismului economic
Conduce la omogenizarea gusturilor
consumatorilor si implicit la restrangerea (lipsa
diversificarii) ofertei
Integrarea regionala
Simbiotica integrarii globale
Este rezultatul combinatiei dintre
protectionism si liberalism
Imbraca forme beningne (care nu produc
discriminari) si forme maligne
Formele integrarii regionale
Colaborarea economica
Cooperarea economica
Clubul de comert preferential
Zona de comert liber
Uniunea vamala
Piata comuna
Piata interna
Uniunea economica si monetara
Integrarea economica completa

Formele integrarii economice
regionale (2)
Colaborarea& cooperarea- nu implica forme
institutionale
Pot sau nu sa faca obiectul unor tratate sau
acorduri
Clubul de comert preferential format prin
liberul consimtamant al partenerilor, care isi
pastreaza relatiile cu tertii si isi acorda
reciproc preferinte vamale
Ex: Commomwealthul, coloniile franceze
Formele integrarii economice
regionale (3)
Zona de comert liber- forma a integrarii
comerciale
Cea mai simpla forma a integrarii economice
Ex. NAFTA, AELS, CEFTA,
Formele integrarii economice
regionale (4)
Uniunea vamala- este o zona de comert liber
la care se adauga tariful extern comun
Ex. Zollverein
Liberalism in interior, protectionism in relatiile
cu tertii
Eliminarea barierelor de natura tarifara si non
tarifara
Apar crearea si deturnarea de comert
Formele integrarii economice
regionale (5)
Piata comuna- este o uniune vamala la care se
adauga liberalizarea miscarii factorilor de productie
Piata interna- forma particulara a pietei comune,
careia i se adauga politici comune care le inlocuiesc
pe cele nationale
Uniunea economica si monetara =piata
interna+moneda unica
Integrare totala= integrare economica +politica

Formele integrarii economice
regionale (6)
Instituiile
Uniunii
Europene
Uniunea European
caracter profund original
nu reprezint o
federaie
nu este un stat
guvernat de o structur
convenional
nu constituie o
organizaie
interguvernamental
este, deci, o
creaie sui
generis
alctuit din state suverane i
independente
transfer anumite
competene la un nivel
supranaional
i exercit suveranitatea
n comun poziie
consolidat pe plan
internaional (n raport cu
cea individual obinut)
Sistemul decizional asociaz o serie de
instituii
triunghiul
instituional
Consiliul
Uniunii
Europene
Comisia
european
Parlament
ul
European
definete
diversele politici
ale UE
adopt actele
legislative aplicabile
n UE
reprezint
statele
membre
reprezint
cetenii
europeni
apr interesele
Uniunii
Instituii principale: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Consiliul
European, Comisia European, Curtea de Justiie a UE, Curtea de Conturi, Banca
Central European
Organisme cu rol consultativ: Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor
Instituii cu rol n finanarea i coordonarea politicilor macroeconomice:
Banca European de Investiii, Banca Central European
1. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Minitri, Consiliul)

- reprezint instituia ce reunete la nivel ministerial fiecare stat membru

- se reunete n diverse formaii (la Bruxelles ori Luxembourg), n funcie
de domeniile vizate (Agricultur, Finane, etc.)

- exercit, mpreun cu Parlamentul European, funciile legislativ i
bugetar

- are competene legislative, executive i bugetare, privind cei trei piloni
(Comunitile europene, Politica extern i de securitate comun,
Cooperarea n materie de justiie i afaceri interne)

- Consiliul este format din cte un reprezentant la nivel ministerial al
fiecrui stat membru al Uniunii (membrii minitri din diferite domenii)

Atribuii principale:

- adoptarea legislaiei comunitare (directive, regulamente sau legi)

- n anumite domenii comunitare (primul pilon), Consiliul legifereaz n
comun cu Parlamentul European (procedura de co-decizie)
- coordoneaz politicile economice generale ale statelor membre

- dispune i de putere executiv, ns o deleag n general Comisiei

- ncheie acorduri internaionale n numele Comunitii

- ia deciziile necesare definirii i punerii n practic a PESC, n
concordan cu orientrile generale trasate de Consiliul European

- n domeniul Cooperrii n materie de justiie i afaceri interne, adopt
msuri i asigur coordonarea ntre aciunile statelor membre

Modaliti de luare a deciziilor:

- majoritatea simpl: decizii de procedur, regulament interior,
organizarea Secretariatului general
- majoritate calificat: decizii privind piaa intern, coordonarea
politicilor economice, a celor monetare, educaia, sntatea, mediul,
cercetarea, etc.
- unanimitate: deciziile privind PESC, Cooperarea n materie de justiie
i afaceri interne, revizuirea tratatelor, extinderi ale Uniunii, etc.

Servicii/organisme: Secretariatul general, Comitetul Reprezentanilor
Permaneni (COREPER); Organe auxiliare: Comitetul special agricol,
Comitetul monetar, Comitetul economic i social, Comitetul regiunilor,
etc.
2. Consiliul European

- reunete efii de stat i de guverne ai statelor membre, la care se
adaug preedintele Comisiei Europene (asisten: minitrii de afaceri
externe, comisari europeni)

- veritabil centru de decizie politic (Consiliul European d impulsurile
necesare dezvoltrii Uniunii i definete orientrile politice generale ale
acesteia)

- creat n 1974 la iniiativa preedintelui francez Valery Giscard dEstaing
i a cancelarului german Helmut Schmidt

- modificare statut: Forum discuii instituie de sine stttoare a UE
(Tratatul de la Lisabona)

- alegere preedinte: cu majoritate calificat, pe o perioad de 2 ani i
jumtate

- prezidat de eful de stat sau de guvern reprezentnd ara care deine
preedinia Consiliului UE

- are doar rol formal n procesul legislativ

- competent n orice chestiune privitoare la cei 3 piloni ai Uniunii, ns
deciziile sunt luate la nivelul celorlalte instituii comunitare
3. Comisia European

- organ independent de statele membre/promoveaz interesul general al
Uniunii

- sediul la Bruxelles Comisie executiv (colegiul comisarilor), Comisie
administrativ (funcionari publici)

- Comisia executiv 27 de comisari (un comisar pentru fiecare stat
membru)

- Preedinte desemnat de Consiliul Uniunii Europene, cu aprobarea
Parlamentului

- independena comisarilor

Funcii:

- administrare i implementare politici UE/propunere de legislaie Consiliului
i Parlamentului

- urmrirea aplicrii legislaiei comunitare (coordonare Curtea de
Justiie)/gardian al tratatelor

- responsabiliti financiare/implicare n procesul bugetar

- reprezentant al UE n negocierile internaionale

- mediator/conciliaz n disputele din cadrul Consiliului sau dintre
Consiliu i Parlament

Competene:

- putere de iniiativ legislativ (propuneri naintate Consiliului i
Parlamentului) respectarea principiului subsidiritii

- competene executive: organul de execuie al politicilor i actelor
adoptate de Consiliu (domeniul concurenei, PAC, execuia bugetar)

- competene de decizie: decide n general pe baza majoritii simple,
n domeniile sale de competen/ratificarea deciziilor de ctre Consiliu i
Parlament

4. Parlamentul European

- reprezint popoarele statelor membre ale UE

- membrii si sunt alei n mod direct

- grupuri politice (semnificative: centru-dreapta Grupul Partidului
Popular European; centru-stnga: Grupul Socialist)

- comitete (20) examinarea propunerilor legislative naintate de ctre
Comisie; instituii interparlamentare

Competene legislative: particip la adoptarea actelor comunitare alturi
de Consiliul Uniunii Europene; Parlamentul se pronun n cadrul diferitelor
proceduri: codecizie (mpreun cu Consiliul), consultare, cooperare,
consimire, rezolvare a nemulumirilor

Competene bugetare: proiectul de buget, elaborat de ctre Consiliul
Uniunii Europene la propunerea Comisiei, este supus aprobrii
Parlamentului; are ultimul cuvnt n privina cheltuielilor neobligatorii

Competene de supervizare: urmrirea activitii executivului Consiliul,
Consiliul European i Comisia European; este implicat n numirea i
respectiv revocarea Comisiei (are puterea de a dizolva Comisia moiune
de cenzur)
5. Curtea de Justiie a Uniunii Europene

- sediul n Luxembourg

- obiectiv central: asigurarea corectitudinii interpretrii i punerii n
aplicare a Tratatelor

- legislaia primar i cea secundar surse de Drept Comunitar

- control derulat: n sensul verificrii ndeplinirii obligaiilor legale de ctre
statele membre (aa cum sunt stipulate n tratate)/operarea de ctre
instituiile comunitare n limitele conferite de tratate

Principii:

Efectul direct Legea Comunitar creeaz drepturi cetenilor pe care
curile naionale de justiie sunt obligate s le recunoasc i pun n
aplicare

Aplicabilitatea direct regulamentele se aplic direct n statele membre
(nu sunt implementate prin legislaia naional)

ntietatea Legii Uniunii asupra legislaiei naionale
6. Comitetul economic i social

- organ consultativ, format din reprezentani ai patronatelor, lucrtorilor i
altor grupuri sociale interesate

- scop: implicarea grupurilor ce activeaz n domeniul socio-economic n
dezvoltarea Uniunii/oferirea de informaii i consultan Comisiei i
Consiliului

- ECOSOC 6 seciuni: acoper UEM, coeziunea economic i social,
piaa unic, producia i consumul, transportul, energia, infrastructura i
societatea informaional, ocuparea forei de munc, etc.

7. Comitetul regiunilor

- organ consultativ

- obiectiv: ameliorarea reprezentrii regiunilor la nivelul Uniunii

- 5 domenii de competen: educaie, cultur, sntate public, reele
trans-europene i coeziune social
Instituie Localizare Funcie
Comisia
European
Bruxelles
Organ executiv al UE;
pregtete i aplic decizile
Consiliului i Parlamentului;
27 comisari, mandat 5 ani, ...
Instituie Compoziie Explicaii
Consiliul
european
27 state efii de stat i
de guverne +
Preedintele Comisiei
Se reunesc minimum de
dou ori pe an; misiune
de orientare politic
Uniunea European Romnia
Putere
legislativ
Consiliul UE (principal organ legislativ)
Parlamentul European (examinare
legislativ; putere sporit prin tratate)
Comisia European (competene
legislative)
Parlament
Putere
executiv
Comisia European (ex: execuia
bugetar)
Consiliul UE (deleag competene
Comisiei)
Preedinte
Guvern
Putere
judectoreasc
Curtea de Justiie a UE (interpretare,
punere n aplicare legislaie)
Autoritatea
judectoreasc
Remarc: competene suprapuse n cadrul triunghiului
instituional
Instituii europene, instituii naionale
(comparaie)
Funcionarea UE 3
principii democratice
Egalitate
democratic
Democraie
reprezentati
v
Democraie
participativ

Tratatul de la Lisabona confirmare a
acestora
Modificri la nivelul Instituiilor
Tratatul de la Lisabona
Modificri operate rolul crescut atribuit Parlamentului
European/implicare accentuat a parlamentelor naionale/iniiativa
ceteneasc
PE ntrire putere n materie legislativ, bugetar i
privind acordurile internaionale
Materie
legislativ
Materie
bugetar
Acorduri
internaiona
le
Extins la mai multe domenii
PE putere legislativ real, alturi de Consiliu
(ex: imigraie, cooperare judiciar i penal,
Europol, PCC, PAC)
PE intervine n cvasi-totalitatea dosarelor
legislative
CODECIZI
E
PROCEDURA LEGISLATIVA ORDINARA
Consacrarea practicii cadrului financiar plurianual
Necesitatea aprobrii de ctre Parlament
PE + Consiliu fixeaz mpreun toate cheltuielile
(dispariia distinciei cheltuieli obligatorii (ex: ajutoare
directe agricole) cheltuieli neobligatorii)
Echilibrarea rolului celor 2 instituii n aprobarea Bugetului
UE
Aviz conform asupra tuturor acordurilor din
partea PE
Tem/teme de studiu (Apropierea instituiilor UE de cetean Cum?;
Simulare procedura de codecizie (alternativ: De la idee la lege
european))
Apropierea Instituiilor europene de cetean Cum?

- Problematic: ndeprtarea Instituiilor UE de ceteni/deficitul de
legitimitate democratic al UE critici curente adresate construciei
europene

Identificare demersuri realizate:

- cetenia european Maastricht

- dreptul de vot i eligibilitatea resortisanilor UE ntr-un stat
membru ce nu este statul lor de origine (alegeri municipale i
europene) Maastricht

- instituirea mediatorului european Maastricht (analiza plngerilor
cetenilor)

- adoptarea Cartei drepturilor fundamentale (decembrie 2000)
mijloc de afirmare i protecie a drepturilor fundamentale ale
cetenilor

- modificri ale modului de alegere n PE (ex: Frana legea din 11
aprilie 2003: 8 circumscripii interregionale nlocuiesc circumscripia
naional reprezentativitate)

Noi propuneri din partea studenilor
Simulare procedura de codecizie
- studenii vor analiza mecanismul procedurii
- pe grupuri (fiecare avnd un anumit rol), vor enuna i
motiva posibile reacii ale agenilor implicai (Comisie,
Parlament, grupuri de lobby, fore sociale, parlamente
naionale, etc.)
Propunere a
Comisiei
Aviz Parlament
(prim lectur)
Consiliul
aprob
amendamentel
e PE/absen
amendamente
Poziie
comun
Consiliu
Informarea
Comisiei i
Consiliului
Act adoptat
de Consiliu
Parlament
european (a
doua lectur)
Amendament
e
Avizul
Comisiei
Consiliu
Aprob poziia
comun
Nu se
pronun
Respinge
Aprob
amendamente
le
Nu aprob
amendamentele
Comitet de
conciliere
Nu
aprob
proiect
comun
Aprob
proiect
comun
Act
adoptat
de
Consiliu
Act
neadopta
t
Act
adoptat
de
Consiliu
Act
neadoptat
Act adoptat
de Consiliu
i aprobat
de
Parlament
Act
neadoptat
(absena
aprobrii)
Simulare lege european
Consiliul european fixare orientri politice
generale
Respectnd aceste orientri, Comisia propune texte
legislative
Parlamentul i d avizul/codecide
Consiliul redacteaz modificrile singur sau
cu PE
Consultare Comitetul economic i social, Comitetul
regiunilor
Consiliul decide adoptarea legii/intrare n
vigoare
Comisia vegheaz la buna sa
execuie
4. Posibile teme de reflecie tema instituiilor UE

Piste pedagogice:

- Rolul Instituiilor n cadrul Uniunii Europene

- Clasare i caracterizare dup natura lor: Instituii politice,
financiare, judiciare

- Imaginarea unor instituii actualmente inexistente
rol?/compoziie?

- Explicarea legturii ntre funcia instituiei i componena sa

- Cercetare modul de selecie al membrilor instituiilor europene

- Cercetare Identificare de legi europene (cu un accent aparte
asupra istoricului lor)

- Explicaie procesul prin care o lege european este aplicat n
statele membre

- Prezentare articularea procesului legislativ european cu procesul
legislativ naional
5. Bibliografie util

1. Lua, Mihaela, Clea, Sorin, Economie european, Imprimeria
Ardealul, Cluj-Napoca, 2005
2. Brsan, Maria, Integrarea economic european, Ed. Carpatica,
Cluj-Napoca, 1995
3. Barthe, Marie-Annick, Economie de lUnion europenne, Ed.
Economica, Paris, 2006
4. Dvoluy, Michel, Les politiques conomiques europennes enjeux
et dfis, Ed. Dunod, Paris, 2004
5. Dobrescu, Emilian, Integrarea economic, Ed. All Beck, Bucureti,
2001
6. Ignat, Ion, Uniunea European de la Piaa Comun la moneda
unic, Ed. Economic, Bucureti, 2002
7. Krugman, Paul, Obstfeld, Maurice, International Economics, Theory
and Policy, Third Edition, Harper Collins College Publishers, 1994
8. Miron, Dumitru (coord.), Economia Uniunii Europene, Ed.
Luceafrul, Bucureti, 2000
9. Yvars, Bernard, Economie de lUnion europenne, Ed. Dunod, Paris,
2001
www.econ.ubbcluj.ro/mihaela.lutas
www.euractiv.ro
www.europa.eu
www.ena.lu
www.eurunion.org
www.welcomeurope.com
Politicile Uniunii Europene
Politica comerciala comuna
Politica agricola comuna
Politica sociala si de ocupare a fortei de munca
Politica de dezvoltare regionala
Politica privind concurenta
Politica monetara
Politica fiscala
Politica privind mediul
Justitia si afaceri interne
Politica externa si de securitate comuna
Politica privind extinderea
Principalele caracteristici ale politicilor
economice ale Uniunii Europene
dezvoltare inegala
tratament diferentiat acordat politicilor
prin tratate
diversitatea prioritatilor de politica
economica
tipul de implicare a UE

Principalele caracteristici ale politicilor
economice ale Uniunii Europene
Luarea deciziilor la nivel supranational si/sau
interguvernamental
Stilul de a face politica
Implementarea- o functie nationala
Interesul cetatenilor fata de politicile
economice ale Uniunii Europene

Luarea deciziilor
Luarea deciziilor se face la nivel
supranational si/sau interguvernamental
Pentru politicile cuprinse in pilonul 1,
deciziile se iau in plan supranational,
pentru cele cuprinse in pilonii doi si trei,
ele se iau in plan interguvernamental

Dezvoltare inegala
Politicile economice ale Uniunii Europene
reflecta unitatea in diversitate
Politica agricola comuna sau politica
comerciala bine dezvoltate
Politica culturala sau politica sociala- foarte
slab dezvoltate
Tratament diferentiat acordat politicilor
prin tratate
Unele politici nici macar nu au fost
mentionate in Tratate (cum ar fi politica de
mediu ) insa s-au dezvoltat progresiv
Alte politici , cu toate ca au fost stabilite prin
tratate, nu s-au dezvoltat
Diversitatea prioritatilor de politica
economica
Marea Britanie, cu o economie dezvoltata, cu
o rata constanta de crestere are ca prioritate
politica comerciala
Franta si Italia + Polonia + Romania (dupa
2007) au interese in domeniul PAC
Germania- datorita reunificarii- e interesata de
politica sociala
Tipul de implicare al UE
Unele dintre politici sunt comune, in sensul ca
au inlocuit complet politicile nationale (
Politica agricola comuna sau politica
comerciala), altele sunt adiacente celor
nationale (politica privind concurenta)
Stilul de a face politica
Marea Britanie, Olanda, Belgia, etc- au aplicat
principiile liberalismului economic
Germania, Suedia, Franta, au aplicat principiile
economiei sociale de piata, cu caracter
protectionist
Implementarea si interesul cetatenilor
Implementarea- cade in sarcina guvernelor
nationale
Interesul cetatenilor este diferit, dar relativ
scazut fata de politicile comunitare
Dupa scopul urmarit, politicile pot fi
De reglementare- prin care se creaza si se pun in aplicare legi
si alte tipuri de reglementari juridice
Redistributive- minimizarea pierderilor datorate alocarii
resurselor
De promovare a coeziunii si convergentei
De stabilizare macroeconomica-politica monetara si politica
fiscala
Externe
Privind drepturile legislative
Privind guvernarea UE
Piata interna
Istorie
Zona de comert liber Tratatele de la Roma(1957)
Uniune Vamala (1967)
Euroscleroza de la inceputul anilor 1980
Lipsa competitivitatii la nivel global
Progres scazut al nivelului de integrare
1985 -Comisia a elaborat Carta Alba privind Completarea pietei
interne- pana la sfarsitul anului 1992
1987 Actul Unic European
Recunoasterea reciproca

1991 Tratatul de la Maasticht a adoptat Raportul Delors, prin care s-a
stabilit programul de implementare a adoptarii monedei unice
Actul Unic European
A stabilit un program legislativ format din 300 de
directive menite a elimina barierele fizice (legate de
verificarile la frontiera), tehnice (generatoare de
obstacole legislative si de reglementare) si fiscale,
generate de taxele indirecte si accize

Piata interna
Jacques Delors a numit-o unul din motoarele UE, dar
spunea despre ea nu te poti indragosti de Piata
interna
Constructia pietei interne trebuia sa trasforme
Europa intr-o superputere
Prin eliminarea obstacolelor de natura tarifara,
companiile puteau obtine mai usor noi economii la
scara
Cresterea concurentei transfrontaliere determina
eliminarea de pe piata a firmelor necompetitive
Beneficiile asteptate ale integrarii
economice
Raportul Cecchini (1988). Efecte de cost si economisire :
Efecte statice de comert: beneficii generate de
posibilitatea oferita autoritatilor publice de a cumpara de la
cei mai ieftini furnizori
Efecte asupra competitivitatii: scaderea preturilor ca
urmare a cresterii concurentei
Efecte de restructurare: reorganizarea sectoarelor
industriale si a companiilor individuale
Beneficiile asteptate ale integrarii
economice
Reducerea costurilor genereaza doua tipuri de
beneficii:
Directe- ca urmare a eradicarii frontierelor economice
Indirecte- ca urmare a restructurarii economice, cresterii
schimburilor comerciale si a economiilor la scara
Rezultate:

Scaderea preturilor de consum
Crearea de noi locuri de munca
Principiile de functionare ale Pietei
interne

Cele patru libertati
Libera circulatie a bunurilor
Libera circulatie a persoanelor
Libera circulatie a serviciilor si libertatea de
stabilire
Libera circulatie a capitalului
Crearea si deturnarea de comert
Optimul paretian- Vilfredo Pareto
Teoria optimului de gradul doi (second best)-
Jacob Viner
Crearea de comert
Deturnarea de comert


Instrumente de natura tarifara
Taxele vamale:
a) cu caracter fiscal
b) cu caracter protectionist
Taxele vamale:
a) de import
b) de export
c) de tranzit

Taxe vamale
Ad valorem
Specifice
Mixte
Autonome
Conventionale
Autonomo-conventionale
Asimilate
Preferentiale
De retorsiune
Antidumping
Compensatorii

Instrumente netarifare
Restrictii cantitative
Limitarea importurilor prin mecanismul preturilor
Formalitati vamale si administrative
Participarea statului la activitati comerciale:achizitii
guvernamentale, comertul de stat,monopolul
statului asupra comertului exterior
Standardele tehnice aplicate produselor importate si
celor indigene
Argumente in favoarea unei politici
comerciale comune
Cresterea puterii de negociere pe piata
internationala (runda Dillon-1961-1962)
reducerea efectelor de difuziune care pot sa
apara din actiunile unilaterale ale statelor
membre
Mentinerea integritatii pietei interne prin
instrumente de politica comerciala

Istoric
Art. 9 din Tratatul de la Roma- formarea unei
uniuni vamale
Sunt excluse produsele agricole, care fac
obiectul PAC si al produselor siderurgice, care
fac obiectul CECO
Produsele textile au facut obiectul Acordului
Multifibra, acord dizolvat din 2001
Tariful extern comun
Tratatul de la Roma- art. 18 la 29
TEC- a intrat in vigoare in 1968
A fost stabilit pe baza mediei tarifelor vamale
ale statelor fondatoare
Initial, TEC a fost mai ridicat decat cel practicat
in Japonia si SUA
In prezent, nivelul TEC este de aproximativ 3%
Tarife preferentiale
Cu AELS-ul
Cu tarile din zona mediteraneana
Cu tarile ACP
Cu tarile in curs de dezvoltare privind
produsele sensibile (acordul Multifibra)
Cu tari din Europa Centrala si de Est
Clauzele de salvgardare
Se aplica atunci cand importurile aduc
prejudicii importante producatorilor autohtoni
Art. XIX al GATT permite aplicarea clauzei de
salvgardare
Instrumentele utilizate in plan comunitar sunt
restrictiile cantitative
Procedurile antidumping
In viziunea GATT, comert liber = comert
corect, ceea ce nu e adevarat
Aparitia cazurilor de dumping e sanctionata
prin art. VI din GATT si prin Codul
Antidumping din 1979
Regulile de origine
Deflectie de comert (trade deflection)
Regulile de orgine stabilesc proportia in care
un bun a fost produs intr-un anumit stat
membru

Noul instrument de politica comerciala
A intrat in vigoare in 1985
Permite retragerea concesiilor vamale
acordate partenerilor in conditiile in care
partenerii aplica politici comerciale ilicite
Politica agricola comuna
victima a propriului succes
o afacere franco-germana
participa cu doar 1,8 % la PIB-ul comunitar
acopera 4% din totalul populatiei active

Importanta agriculturii-consideratii
generale
Element de baza al securitatii economice
Structurile agricole sunt legate de structurile sociale
Produsele agricole- materii prime pentru alte
industrii
Oferta volatila se intalneste pe piata cu o cerere
rigida- pretul produselor agricole fluctueaza, la fel si
veniturile fermierilor

Argumente in favoarea unei politici
agricole comune
Agricultura a fost intotdeauna sectorul protejat si
sustinut in plan national
Lipsa alimentelor si amintirea foametei din timpul
celui de-al doilea razboi mondial
Contrastele existente la nivelul celor sase state
membre fondatoare
Randamentele scazute obtinute in fermele europene
comparativ cu cele din Statele Unite
Piata unica s-a construit sectorial, ca atare si sectorul
agricol trebuia integrat

Obiectivele PAC
Stabilite prin Tratatul de la Roma (Art 38 si Art. 39)
Cresterea productivitatii agriculturii
Asigurarea unui standard de viata decent populatiei care
lucreaza in agricultura
Stabilizarea pietelor
Garantarea ofertei de hrana la nivel comunitar
Asigurarea unor preturi de consum rezonabile pentru produsele
agricole

Principiile PAC

Preferinta comunitara
Unitatea pietei
Solidaritatea financiara
Politica Agricola Comuna cuprinde
Politica de control a pietei
Politica structurala
Principalele directii de dezvoltare:
Pe termen scurt- subventionarea preturilor
Pe termen lung- reforme structurale

Politica de control a pietei
Se bazeaza pe principiile PAC; unicitatea
preturilor, preferinta comunitara si
solidaritatea financiara
Scheme de control:
Schemele de garantare si pretul de interventie
Formarea libera a preturilor pentru un numar
limitat de produse
Sistemul de sustinere a preturilor este
format din
Pretul de interventie
Pretul tinta
Pretul prag
-------------------------------
Subventii directe
Bariere de import
Subventii la export
Politica structurala
Planul Mansholt
Masuri administrative cum ar fi sustinerea
investitiilor in agricultura prin subventionarea
dobanzilor
Acordarea de subventii
Problemele PAC

Surplusul de marfuri
Preturi ridicate
Deteriorarea mediului inconjurator
Inegalitati in sustinerea producatorilor mici si a
celor mari

Costuri
Este o politica scumpa
Este o politica anacronica
Consumatorii europeni sunt dezavantajati
Este o politica generatoare de inechitate intre
categoriile sociale dar si intre producatorii mari si
mici
Sursa de conflicte cu alte state
Sursa de poluare si distrugere a mediului
inconjurator
Beneficii

Utilizarea preturilor prag cresterea
veniturilor fermierilor
Scaderea dependentei de importurile de
produse agricole
Modificarea productivitatii factorilor de
productie implicati in agricultura
Reformele PAC
Planul Mansholt
Reforma Mc Sherry -1992 privind controlul
productiei agricole dar si reducerea preturilor
produselor agricole in scopul alinierii lor la
preturile mondiale
Agenda 2000- decoupling
Runda Doha

Provocari
Negocierile comerciale ale OMC din 1999- axate pe
comertul cu produse agricole
Extinderea spre est- fondurile SAPARD
Aplicarea PAC noilor membri
Reducerea bugetului alocat agriculturii prin PAC
Reformarea PAC, fara a refuza acordarea de sustinere
prin PAC a noilor membri
Cheltuieli pentru agricultura
Cheltuieli prevazute pentru cele zece state membre nou
intrate in 2004
Milioane euro
2004

2005 2006
Total plati
directe
p.m. 1 173 1 418

Chelt de
functionare a
pietei
516 749 734

Dezvoltare
rurala
748 1 187 1 730

Total 1 264 3 109 3 882

Concluzii

Promovarea agriculturii sustenabile in mediul
global
Renationalizarea PAC (co-finantare)?
Costul PAC in viitorreducerea cotei PAC in
bugetul comunitar in conditiile cresterii nevoii
de bani alocati agriculturii in urma extinderii
Crearea i deturnarea de comer
Optimul paretian- Vilfredo Pareto
Teoria optimului de gradul doi (second best)-
Jacob Viner
Crearea de comer
Deturnarea de comer

Instrumente de natur tarifar
Taxele vamale:
a) cu caracter fiscal
b) cu caracter protecionist
Taxele vamale:
a) de import
b) de export
c) de tranzit

Taxe vamale
Ad valorem
Specifice
Mixte
Autonome
Convenionale
Autonomo-convenionale
Asimilate
Prefereniale
De retorsiune
Antidumping
Compensatorii

Instrumente netarifare
Restricii cantitative
Limitarea importurilor prin mecanismul preurilor
Formaliti vamale i administrative
Participarea statului la activiti comerciale: achiziii
guvernamentale, comerul de stat, monopolul statului
asupra comerului exterior
Standardele tehnice aplicate produselor importate i
celor indigene
Argumente n favoarea unei politici
comerciale comune
Creterea puterii de negociere pe piaa
internaional (runda Dillon-1961-1962)
Reducerea efectelor de difuziune care pot s
apar din aciunile unilaterale ale statelor
membre
Meninerea integritii pieei interne prin
instrumente de politica comercial

Istoric
Art. 9 din Tratatul de la Roma - formarea unei
uniuni vamale
Sunt excluse produsele agricole, care fac
obiectul PAC i al produselor siderurgice, care
fac obiectul CECO
Produsele textile au fcut obiectul Acordului
Multifibr, acord dizolvat din 2001
Tariful extern comun
Tratatul de la Roma - art. 18 la 29
TEC - a intrat n vigoare n 1968
A fost stabilit pe baza mediei tarifelor vamale
ale statelor fondatoare
Iniial, TEC a fost mai ridicat dect cel
practicat n Japonia i SUA
n prezent, nivelul TEC este de aproximativ
3%
Tarife prefereniale
Cu AELS-ul
Cu rile din zona mediteranean
Cu rile ACP
Cu rile n curs de dezvoltare privind
produsele sensibile (acordul Multifibra)
Cu ri din Europa Central i de Est
Clauzele de salvgardare
Se aplica atunci cnd importurile aduc
prejudicii importante productorilor autohtoni
Art. XIX al GATT permite aplicarea clauzei de
salvgardare
Instrumentele utilizate n plan comunitar sunt
restrictiile cantitative
Procedurile antidumping
n viziunea GATT, comer liber = comer
corect, ceea ce nu e adevrat
Apariia cazurilor de dumping e sancionat
prin art. VI din GATT i prin Codul
Antidumping din 1979
Regulile de origine
Deflecie de comer (trade deflection)
Regulile de orgine stabilesc proporia n care
un bun a fost produs ntr-un anumit stat
membru

Noul instrument de politic
comercial
A intrat n vigoare n 1985
Permite retragerea concesiilor vamale acordate
partenerilor n condiiile n care partenerii
aplic politici comerciale ilicite
Politica de dezvoltare regionala
Regional disparities
in Europe in
regional GDP per
capita (PPS)
Source: Second progress report on economic and
social cohesion (30 January 2003)
Istoric


In Tratatul de la Roma nu existau prevederi exprese legate
de o politica de dezvoltare regionala comuna
In 1974 s-a creat, pentru a sustine Italia si Marea Britanie,
Fondul European de Dezvoltare Regionala
Actul Unic European (1986) pune problema coeziunii
economice si sociale si reprezinta inceputul politicii
europene de dezvoltare regionala
Tratatul de la Maastricht crearea Comitetului Regiunilor
Istoric
Reformele din 1988 au introdus cele patru
principii de baza:
- Aditionalitatea
- Partneriatul
- Programarea
- Concentrarea
Istoric
Reformele din 1993
Crearea Fondului de coeziune- care se
concentreaza pe guvernele nationale si nu pe
parteneri regionali sau locali
Re-nationalizarea fondurilor structurale
Alocarea fondurilor structurale pana in 1999 s-a
realizat pe 6 obiective
Obiectivul 1 (promovarea dezvoltarii regiunilor ramase in urma)
Obiectivul 2 (promovarea conversiei economice a regiunilor afectate de
declin industrial )
Obiectivul 3 (combaterea somajului pe termen lung si promovarea de
sanse egale )
Obiectivul 4 (facilitarea adaptarii lucratorilor la schimbarile industriale )
Obiectivul 5a (cresterea vitezei de adaptare a strcuturilor agricole si de
pescuit in cadrul PAC)
Obiectivul 5b (promovarea dezvoltarii rurale)
Obiectivul 6 (promovarea dezvoltarii regiunilor cu densitate redusa a
populatiei

Reforma din 1999- reducerea numarului de obiective la 3 pentru a
simplifica fondurile structurale




Cele trei obiective pentru
perspectivele financiare 2000-2006
au fost

Obiectivul 1 ( dezvoltarea regiunilor cu un
PIB/locuitor mai mic decat 75% din media
comunitara)
Obiectivul 2 (asistarea regiunilor afectate de
declin industrial si dezvoltarea zonelor rurale)
Obiectivul 3 (asistenta acordata adaptarii si
modernizarii sistemelor educationale)
Pentru perspectivele financiare 2007-
2013 obiectivele sunt
Obiectivul de convergenta
Obiectivul de competitivitate si ocupare
Obiectivul de cooperare teritoriala europeana
Obiectivul de convergenta
state membre care intr sub incidena Obiectivului
de Convergen (nivelul NUTS II- sub 75% din VNB-ul
comunitar ) pentru asistenta transnationala sunt:
n ntregime Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania,
Malta, Polonia, Romania, Slovenia
regiuni din Cehia, Germania, Grecia, Spania,
Frana, Ungaria, Italia, Portugalia, Slovacia i
Marea Britani
Competitivitate regionala si ocupare
Cuprinde regiuni dependente de statele membre care nu
intra sub obiectivul NUTS I si NUTS II
ire-Ireland: Border, Midland and Western
Greece: Sterea Ellada, Notio Aigaio
Spain: Canarias, Castilla y Len, Comunidad Valenciana
Italy: Sardegna
Cyprus: tout le territoire
Hungary: Kzp-Magyarorszg
Portugal: Regio Autnoma da Madeira
Finland: It-Suomi
United Kingdom: Merseyside, South Yorkshire
Obiectivul de cooperare europeana
teritoriala
Cooperare transfrontaliera
Cooperare transnationala
Cooperare interregionala
Fonduri pentru perioada 2007-2013
81.54% pentru obiectivul de convergenta
15.95% pentru obiectivul cooperare regionala
si ocupare
2.52% pentru obiectivul cooperare teritoriala
europeana
Fondurile structurale europene

Acorda suport :
Dezvoltarii IMM-urilor
Dezvoltarii infrastructurii
Pregatirii profesionale si crearii de noi
locuri de munca
Dezvoltarii rurale
Dezvoltarii pescuitului

Fondul european de dezvoltare
regionala

Sustine dezvoltarea economica prin crearea si
mentinerea unui grad de ocupare ridicat la nivel
regional.
Se concentreaza asupra :

Schemelor de sustinere ale IMM-urilor

Infrastructura

Fondul social european

Sustine calificarea somerilor si a populatiei
ocupate
Se concentreaza asupra:

Somajului pe termen lung

Tinerilor in cautarea unui loc de munca

Grupurilor excluse social

FEOGA
Instrumentul Financiar privind pescuitul
Fondul de coeziune

Misiune: intarirea coeziunii economice si sociale a statelor mai
putin prospere (cu un PIB/cap de locuitor sub 90% din media
comunitara)
Domenii de interventie:
- proiecte de mediu
- retele trans europene de transport
Acopera toate regiunile din urmatoarele state membre:
Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Cypru, Letonia,
Lithuania, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, Romania,
Slovenia si Slovacia


Fondul de coeziune
Se adreseaza statelor membre cu un PIB/locuitor mai
mic decat 90% din media comunitara
Acopera toate regiunile din urmatoarele state
membre: Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Cypru,
Letonia, Lithuania, Ungaria, Malta, Polonia,
Portugalia, Romania, Slovenia si Slovacia
Initiative comunitare
Interreg III : cooperare transfrontaliera

Urban II : sustinerea dezvoltarii oraselor si a
zonelor urbane in declin
Leader + : dezvoltare rurala

Equal : combaterea discriminarii


Reducerea obiectivelor
1994-1999 2000-2006
Obiective 7 3
Initiative
comunitare
13 4
% din populatia
EU15 acoperita
prin obiective
regionale
50% 41%
Acoperirea populatiei pentru obiectivele
1 si 2 pentru : 1994-99 si 2000-2006
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
BE DK DE GR ES FR IRE IT LU NL AT PT FI SVE UK EUR-
15
1994-
1999

2000-
2006

%
Politica de dezvoltare regionala trebuie sa
raspunda unor provocari

Concurenta

Societatea informationala

Extinderea
Definire
Uniunea economic i monetar reprezint o etap
superioar a integrrii multinaionale, care
presupune:
o politic monetar comun
o strns coordonare a politicilor economice ale statelor
membre
o moned unic
liberalizarea fluxurilor de capital
un sistem instituional care s coordoneze i administreze
politica monetar
Principalele momente ale formarii UEM
Crearea unui aranjament monetar numit Uniunea
European de Pli (1950) format nu doar din state
europene ci, prin intermediul lirei sterline i a zonei
francului, i din rile africane aflate n spaiul
colonial.
Crearea Comunitii Economice Europene care a
condus la liberalizarea fluxurilor de bunuri i
servicii i a Pieei Comune pentru liberalizarea
micrii factorilor de producie.
Principalele momente ale formarii UEM
Crearea Sistemului Monetar European (1979)
Sistemul Monetar European, adoptat de ctre membrii
Comunitii Europene, care au devenit membri de facto
ai acestuia are ca i componente:
o unitate de cont european (ECU) utilizat n decontrile
financiare;
un fond de cooperare monetar, instituit n 1973;
mecanismul ratei de schimb;
Institutul Monetar European.
ECU/Euro
Ecu (European Currency Unit) a fost introdus n anul 1975 ca
unitate oficial de cont a Comunitii Europene nlocuind
Unitatea European de Cont. Din punct de vedere al
structurii, ecu a reprezentat o moned nominal, de fapt un
co monetar constituit n funcie de puterea economic a
statelor membre participante la constituirea acestuia.
Spre deosebire de mecanismul ratei de schimb, ECU a inclus
toate statele comunitare care erau membre ale Sistemului
Monetar European.
Fondul European de Cooperare Monetar,
creat n aprilie 1973, reprezint un fond
comun creat din depunerile n aur i dolari
(fiecare n proporie de 20%) din rezervele
rilor ale cror monede erau cuprinse n ECU,
chiar dac nu fceau parte din mecanismul
ratei de schimb.
Institutul Monetar European
nfiinat n 1994, cu sediul la Frankfurt, n
Germania. Prin instrumente i proceduri financiare
specifice, Institutul Monetar European avea rolul
de a ntri cooperarea ntre Bncile Centrale
Naionale ale rilor comunitare, de a superviza
funcionarea Sistemului Monetar European i de a
ntri coordonarea politicilor monetare ale statelor
membre n scopul asigurrii stabilitii preurilor.
Mecanismul ratei de schimb (1&2)
Mecanismul ratei de schimb, introdus n 1979 pentru
a reduce fluctuaiile n valoarea nominal a
monedelor statelor membre, pe baza susinerii
reciproce i a aciunilor colective ale bncilor
centrale din statele membre.
Iniial, monedelor li s-a permis o fluctuaie de +/-
2,25% n jurul paritii centrale, cu excepia Italiei
creia i s-a permis o rat de fluctuare de 6% datorit
unei rate ridicate a inflaiei i dificultilor politice
interne.
Mecanismul ratei de schimb (1&2)
In 1999, cnd s-a adoptat moneda unic, a fost lansat un al
doilea mecanism al ratei de schimb (numit MRS 2) n cadrul
cruia sistemul multilateral a fost nlocuit cu unul bilateral,
prin care fiecare moned participant are definit o paritate
central comparativ cu euro.
Acest mecanism permite intervenia de ctre Banca Central
European i de ctre bncile centrale ale statelor membre,
atunci cnd cursul de schimb depete marja de +/- 15% fa
de cursul central.
Din MRS 2 fac parte statele membre din zona euro i
Danemarca (aceasta din urm optnd pentru un culoar de
fluctuaie de +/- 2,25%.) precum si un numar de sase state
membre nou intrate in spatiul comunitar in 2004.
Avantajele care au decurs din funcionarea
mecanismului ratei de schimb sunt:

creterea stabilitii mediului financiar prin utilizarea unui sistem
de cursuri semi fixe care au permis reducerea riscurilor
investiionale i de afaceri;
aciuni colective care le-au permis statelor membre s se bazeze
nu doar pe eforturile proprii de meninere a valorii monedelor lor
impunerea disciplinei financiare n lupta mpotriva inflaiei prin
stabilirea unei marje permise de depreciere a unei monede.
o mai bun alocare a resurselor, ca efect al eliminrii
incertitudinilor legate de fixarea cursului de schimb i, prin
aceasta, a utilizrii mecanismului preurilor ca instrument de
alocare a resurselor;



Avantajele care au decurs din funcionarea
mecanismului ratei de schimb sunt:


stimularea sectoarelor manufacturiere prin
stabilitatea cursului de schimb; n absena
acestei stabiliti, resursele se orientau spre
sectoarele economice care nu aveau legtura
cu exportul.
stimularea firmelor mici i mijlocii mai puin
expuse riscului legat de cursul de schimb;
creterea schimburilor comerciale la nivel
intra-unional
Dezavantajele care au fcut ca acest mecanism
s nu poat evita o criz de proporii cum a fost
cea din 1992, au fost:

faptul c s-a pornit de la presupunerea c valoarea
monedelor ar fi putut fi meninut prin intervenie
guvernamental, ceea ce nseamn capacitatea
limitat a guvernelor de a acoperi piaa;
a ncurajat speculanii care au gsit un cumprtor
garantat pentru monedele slabe din sistem n
persoana bncilor centrale ale statelor membre;
pierderea, de ctre guvernele statelor membre, a
suveranitii monetare asupra economiilor
naionale cu toate implicaiile care deriv din acest
aspect.


Alte momente ale integrarii monetare europene
Summitul de la Haga din 1969 n care s-a pus problema crerii unei uniuni
economice i monetare;
Planul Werner din 1970, care a propus crearea Uniunii Monetare Europene prin
fixarea irevocabil a paritilor dintre monedele statelor membre i liberalizarea
total a fluxurilor de capital;
Crearea, n 1988, a Comitetului pentru Studiul Uniunii Economice i
Monetare, sub conducerea preedintelui Comisiei Europene din acea perioada.
Jaques Delors, care a propus, prin raportul care i poart numele, o nou baz
pentru unificarea monetar n Europa. Raportul Delors a definit strategia care a
condus la realizarea, n mai multe etape, a uniunii monetare.
Tratatul de la Maastricht (1992) privind constituirea Uniunii Europene, care n
plan monetar, a consfinit constituirea unei Bnci Centrale la nivelul Uniunii i a
stabilit criteriile pe care statele membre trebuie s le ndeplineasc pentru a
deveni membru al spaiului monetar european.
Crearea Sistemului European al Bncilor Centrale, a crui funcionare se
bazeaz pe mai multe principii generale dintre care amintim independena
instituional i financiar, transparena, subsidiaritatea i responsabilitatea n
atingerea obiectivelor propuse prin Tratatul de la Maastricht.
I ntroducerea monedei Euro, ncepnd cu ianuarie 1999.
ARGUMENTE PRO SI CONTRA FORMARII UNIUNII
ECONOMICE SI MONETARE IN SPATIUL EUROPEAN
Statutul de zon monetar optim presupune:
un grad ridicat de deschidere a economiilor pentru
comerul intracomunitar
un grad ridicat de mobilitate transfrontalier a capitalului i
forei de munc,
o flexibilitate nalt a preurilor i salariilor,
transferuri fiscale n condiiile n care veniturile din
impozite sunt redistribuite spre zone aflate n recesiune.
UE nu reprezinta o zona monetara optima
Argumentele n favoarea unei uniuni
economice i monetare n spaiul Uniunii
Europene au fost:

completarea pieei unice (o pia unic are nevoie de o moned unic);
creterea vitezei de transfer a fluxurilor monetare i eliminarea costurilor
de conversie;
reducerea riscurilor legate de schimburi comerciale i investiii prin
eliminarea fluctuaiilor ratei de schimb;
transparena preurilor;
disciplina monetar, n sensul c guvernele nu vor mai putea utiliza
valutele ca instrumente de politic economic;
scderea inflaiei, datorit disciplinei impuse economiilor care formaz
zona Euro;
fuziunea pieelor financiare, care poate conduce la economii la scar;
creterea eficienei i obinerea unor ritmuri de cretere economic nalte;
ntrirea poziiei Uniunii Europene n cadrul sistemului monetar
internaional;
faciliteaz atingerea elului crerii uniunii politice;
Argumente mpotriva formrii unei uniuni
monetare n spaiul Uniunii Europene au fost:

pierderea controlului i a puterii de decizie cu privire la
problemele monetare
pierderea de flexibilitate, n sensul c guvernele naionale nu
vor putea s ia decizii de politic monetar care s permit
protejarea economiilor lor de ocurile externe, n detrimentul
altor ri.
diferene relativ mari n ciclurile de afaceri i standarde de
via ntre statele membre
pericolul de a diviza Uniunea European n state din interiorul
i din afara Uniunii monetare
costurile materiale pe care le incumb nlocuirea monedelor
naionale cu moneda unic, crearea instituional i
modificrile de natur legislativ cerute de acest demers.
COMPONENTELE UNIUNII ECONOMICE
SI MONETARE
Politica monetar comun
Politica economic comun
Politica monetar comun

Tratatul de la Roma nu face referire n mod
explicit la introducerea unei monede unice i
nici la un sistem de coordonare a politicilor
monetare ntre statele membre, ci doar prin
art. 107, la cursul de schimb considerat a fi o
problem de interes comun
Etapele formarii UEM
Prima etap, (1 iulie 1990 i 31 decembrie 1993) ale crei elemente centrale au
fost stabilite nainte de Maastricht a reprezentat etapa consolidrii pieei si a
marcat nceputul perioadei de creare a structurilor economico-instituionale
proprii uniunii economice si monetare.
Obiectivul central al acestei etape l-a constituit creterea convergenei politicilor
economice i a cooperrii ntre bncile centrale n scopul ncorporrii practicilor
monetare ale statelor membre n cadrul Sistemului Monetar European.
n cadrul ei s-au realizat o serie de progrese legate de abolirea restriciilor legate
de micrile de capital, consolidarea mecanismului ratei de schimb i o ntrire a
cooperrii ntre bncile centrale ale statelor membre. n cadrul acestei etape, n
procesul de consolidare a pieei Consiliul a stabilit un cadru de convergen al
performanelor economice din statele membre i de monitorizare a progresului
realizat, pe baza unor rapoarte periodice.
Cea de-a doua etap a nceput la 1 ianuarie 1994 i s-a
ncheiat la 31 decembrie 1998. n timpul acestei etape,
pornind de la prevederile Tratatului Uniunii Europene statele
membre au fost constrnse la a evita deficitele bugetare
excesive, i de a iniia pai spre independena bncii centrale .
n procesul de cretere a independenei bncilor centrale,
Tratatul le interzice acestora acordarea de faciliti de
creditare guvernamentale sau de achiziii de instrumente
privind datoria public direct de la acestea.

Etapa a treia, a nceput la 1 ianuarie 1999 cu stabilirea ratelor
de schimb irevocabile ntre monedele statelor participante i
n raport cu euro. Ecu a fost nlocuit de ctre euro, i acesta a
devenit moneda oficial a statelor membre care particip n
totalitate la politica monetar comun.
Din acel moment, politicile monetare i politica cursului de
schimb sunt conduse in euro, iar utilizarea monedei euro pe
piaa internaional i emisiunile de titluri de stat sunt fcute
n mod obligatoriu n euro, Statele membre participante au o
singur moned (euro) i o singur politic monetar.
Criteriile de la Maastricht
CRITERII DE CONVERGENTA NOMINALA
o rat sczut a inflaiei, care s nu depeasc cu mai mult de 1,5 % cele
mai bune performane ale statelor membre participante n anul dinaintea
examinrii;
dobnzi sczute pentru creditele pe termen lung, care s nu depeasc
cu mai mult de 2% dobnzile din cele mai performante state membre
participante n anul dinaintea examinrii;
un deficit bugetar care s nu depeasc 3% din PIB
o datorie public cumulat care s nu depeasc 60% din PIB;
stabilitatea cursului de schimb, n sensul meninerii cursului naional n
limitele marjelor normale de fluctuaie ale MRS2 pentru cel puin doi ani
naintea intrrii n zona euro (art. 121 din TEC) .
Criteriile de convergen real privesc:

gradul de deschidere a economiei, calculat ca pondere a
schimburilor comerciale externe n PIB,
ponderea comerului bilateral c rile membre ale Uniunii
Europene n totalul comerului exterior,
structura economiei pe cele trei ramuri principale (industrie,
agricultur i servicii),
PIB-ul pe cap de locuitor, calculat fie n funcie de paritatea
puterii de cumprare, fie la cursul nominal
Structura instituional a Uniunii
Economice i Monetare
este dat n principal de ctre Banca Central European i bncile
centrale ale statelor membrecare, mpreun formeaz Sistemul European
al Bncilor Centrale.
Din acest sistem mai fac parte i bncile centrale ale statelor membre care
nu fac parte din zona Euro, i care nu particip la luarea deciziilor cu
privire la politica monetar unic pentru zona Euro.

Obiectivul declarat al SEBC l constituie:
meninerea stabilitii preurilor
definirea i implementarea politicii monetare unice,
crearea i deinerea de rezerve valutare ale statelor participante
asigurarea stabilitii sistemului financiar.
Politica economic comun
Statele membre semnatare ale Tratatului de la Roma nu au fost pregtite, la acel moment, s
accepte abandonarea controlului asupra problemelor economice i monetare n favoarea
Comunitii.
Ca atare, au fost definite obiectivele care urmau s fie atinse prin politicile naionale, inclusiv
cele legate de gradul de ocupare a forei de munc, de stabilitatea preurilor sau de echilibrul
balanei de pli, politici a cror elaborare i implementare a rmas n exclusivitate n sarcina
i sub jurisdicia statelor membre.
Momentul n care s-a putut vorbi de o politic economic comun este legat de decizia luat
de statele membre de trecere spre uniunea economic i monetar, n 1971, ca urmare a
unei rezolui a Consiliului i a reprezentanilor guvernelor statelor membre.
Condiia realizrii etapelor cerute de ctre uniunea economic i monetar a fost
convergena economiilor statelor membre, o sarcin deosebit de dificil de ndeplinit date
fiind disparitile structurale majore dintre economiile care urmau s participe la acest
proces nainte de completarea pieei interne.
In ciuda eecului nregistrat, leciile primite n acea perioad au constituit un important
stimulent pentru elaborarea i formularea unei politici economice eficiente.
Bugetul Uniunii Europene
Principiile bugetare
Principiul unitii prevzut n art. 268 al Tratatului de la
Roma, care stipuleaz c toate veniturile i cheltuielile
Comunitii trebuie s fie inscrise intr-un singur document.
Principiul universalitii care se bazeaz pe doua reguli:
regula nerepartizrii (non-asignement) care prevede c
veniturile bugetare nu pot fi alocate dinainte numai unor
anumite categorii de cheltuieli i principiul bugetului n
ansamblu (gross budget principle) care stabilete c toate
veniturile i cheltuielile trebuie s fie prevzute integral n
buget fr nici o modificare.
Principiul anualitii care prevede c operaiile bugetare
sunt stabilite pe un singur an.
Principiile bugetare
Principiul echilibrului care stabilete c veniturile i
cheltuielile unui an financiar trebuie sa fie egale, deficitul
bugetar fiind exclus prin art. 199 al Tratatului de la Roma.
Specificarea cheltuielilor care nseamn c fiecarui fond
trebuie sa i se asigure un scop i o destinaie specific, mai
ales pentru a preveni orice confuzie n alocarea fondurilor.
Finantarea prin resursele proprii ale Comunitii care se face
incepnd cu anul 1975 potrivit unor proceduri definite n
ntregime la nivel comunitar, fr nici o imixtiune direct a
statelor membre.
Bugetul Uniunii Europene
NU reprezinta suma bugetelor statelor membre, ci un
instrument de sine statator
Incepand cu anul 1988, bugetul UE este planificat
multianual, iar componenta de cheltuieli se regaseste
detaliata in cadrul perspectivelor financiare
ultima perspectiva financiara - 2007-2013 pentru o
Uniune Europeana cu 13 noi state membre
Provocarile legate de Agenda Lisabona
Constrangerile date de Pactul de Crestere si
Stabilitate
Componenta bugetului
Venituri:
1. taxe vamale
2. prelevrile variabile aplicate importurilor de
produse agricole dinspre non-membri, care
reprezint 20-30% din veniturile bugetare
3. TVA
4. un procent din suma PNB-ului statelor membre
(ulterior transformat in Venit National Brut- GNI)
calculat la pretul pietei
Componenta bugetului
Cheltuieli:
1. Cheltuieli obligatorii: cele prevazute in tratate
(subventionarea preturilor produselor agricole,
ajutor acordat statelor slab dezvoltate, etc)
2. Cheltuieli ne-obligatorii legate de functionarea
institutiilor sau de actiunile structurale- aprobate
de Parlament

Evolutia bugetului comunitar- % din PIB
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010
agricultura fonduri structurale
politici interne politica externa
administratie
Bugetul UE- ca procent din PIB- 2007-2013
UE
State membre
Bugetul UE/persoana: 255 pe an

Venituri bugetare- 2004

1%
10%
14% 1%
74%
taxe vamale din
agric.
taxe vamale
TVA
altele
contributii
WELFAR
Cheltuieli bugetare 2004



43%
4%
4%
36%
5%
8%
CAP
politici externe
cercetare
dezvoltare
fonduri
structurale
administratie
altele
Total buget 115 billion = 1,1% din PIB
Plati bugetare totale - miliarde Euro - 2005

0
5
10
15
20
G
e
r
F
r
a
I
t
a
U
K
S
p
a
N
e
t
B
e
l
S
w
e
A
u
s
D
e
n
G
r
e
F
i
n
P
o
r
P
o
l
I
r
e
H
u
n
C
R
L
u
x
S
l
o
v
e
S
l
o
v
a
L
i
t
C
y
p
L
a
t
E
s
t
M
a
l
Plati bugetare totale - per Capita Euro - 2003

0
100
200
300
400
500
600
L
u
x
D
e
n
N
e
t
B
e
l
I
r
e
S
w
e
F
r
a
F
i
n
A
u
s
G
e
r
I
t
a
U
K
S
p
a
G
r
e
P
o
r
Average
Bugetul UE
Reprezenta, in 2002, doar 1,06% din PIB-ul
statelor membre
Importanta perspectivelor financiare
Pactul de Crestrere si Stabilitate- generator de
constrangeri bugetare







Perspectivele financiare 2007-2013
Din punct de vedere politic:
1. Mecanismul numit UE functioneaza pe baza bugetului
2. UE are o serie de angajamente asumate care trebuie sa aiba
acoperire financiara;


Din punct de vedere bugetar:
1. Fara buget, perspectivele financiare si planificarea multianuala
este imposibila;
2. Cele mai multe din programele curente expira in 2006;
Cheltuieli bugetare care pot/nu pot fi
implementate
agricultura
37%
actiuni externe
(ex.ajutor alimentar)
3%
actiuni externe
(ex. Democratie &
drepturile omului)
1%
dezvoltare rurala
6%
fonduri structurale
37%
alteler
3%
Politici interne
(ex. vamile)
1,5%
Politici interne(ex
cercetare, Erasmus)
6%
pot fi implementate
dificl de implementat
e
administratie
5,5,%
p
Propuneri pentru perspectivele
financiare 2007-2013
TITLURILE BUGETARE PENTRU
2007-2013
(in MILIOANE DE EUR, LA PRETURILE DIN
2004 )
Propunere
a comisiei
Rezolutia
Parlament
ului
European
Luxembourg
Negotiating
Box
Change
LU/
COM
1a. Competitivitate pentru crestere
economica si ocuparea fortei de munca
121.687 110.600 72.010 -
40,8%
1b. Coeziune pentru pentru crestere
economica si ocuparea fortei de munca
336.308 336.330 309.594 - 7,9%
2.Prezervarea si managementul
resurselor naturale
400.294 392.306 377.800 - 5,6%
3. Cetatenie, libertati, securitate si
justitie (excl. EUSF)
14.724 16.053 11.000 -
25,3%
3a. Libertati, securitate si justitie 9.210 9.321 6.630 -
28,0%
3b. cetatenie 5.514 6.732 4.370 -
20,7%
4. The EU as a global partner (excl.
EDF)
62.770 63.983 50.010 -
20,3%
5. Total cheltuieli administrative 57.670 54.765 50.300 -
12,8%
6. Compensatiii BG/RO 800 800 800 0,0%
Total angajamente 994.253 974.837 871.514 -
12,3%
In % EU-27 din GNI 1,21% 1,18% 1.06%
Discutii legate de
Sistemul de resurse proprii,nivelul contributiilor;

Reforma bugetara, inclusiv PAC;

Batalia unui grup de state membre de a mentine acelasi nivel al
ajutoarelor structurale

tendinta comuna: dorinta de a contribui cu mai putin si a primi mai mult
Extinderea:
Daca situatia
curenta ramane
neschimbata
pre-extindere 2004 2007-2013
0
50%
100%
150%
200%
+15%
+64%
4.7
miliarde
5.4
miliarde
7.7
miliarde
Modificari ale contributiilor nationale pentru
2006-2013
UK
-4%
-10%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
EU-12
+52%
EU-14
+11%
Contributii
0
300 000
600 000
900 000
1 200 000
1 500 000
1 800 000
2 100 000
2 400 000
DE UK FR IT ES NL BE SE AT DK PL EL FI PT IE CZ HU SK SI LU LT CY LV EE MT
0
2 500
5 000
7 500
10 000
12 500
15 000
17 500
20 000
GNI National contribution
GNI vs. National contribution to the EU budget - 2004
(EUR million)
GNI
National
contribution
PIATA MUNCII
Politica sociala a Uniunii Europene
Politica privind ocuparea fortei de munca
Principalele momente ale formarii politicii de
ocupare si a politicii sociale comune

Tratatul de la Maastricht (1991)
U.K. a optat pentru nesemnarea componentei sociale
Tratatul de la Amsterdam (1997)
U.K. semneaza Tratatul cu toate componentele sale,
inclusiv componenta sociala
Prioritar cresterea gradul de ocupare a fortei de munca
Principalele momente ale formarii politicii de
ocupare si a politicii sociale comune
Carta Sociala Europeana- semnata de catre
toate statele membre, mai putin Marea
Britanie- 1989
Acordul de politica sociala-anexa la Tratatul de
la Maastricht- nesemnat de Marea Britanie
Politica comuna privind ocuparea: in Tratatul
de la Amsterdam: art. 2 care a incorporat
Acordul de Politica sociala
Principalele momente ale formarii politicii de
ocupare si a politicii sociale comune
Strategia europeana de ocupare a fortei de
munca (1997): Luxemburg Process-
coordonarea a actiunilor de ocupare a fortei
de munca- are ca principii:
Subsidiaritatea
Convergenta
Managementul pe baza de obiective
Monitorizarea de tara (country surveillance)
Abordarea integrata

Principalele momente ale formarii politicii de
ocupare si a politicii sociale comune
Strategia de la Lisabona privind gradul de ocupare
pana in 2010
Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca
la 70% (in prezent 61%);
Cresterea gradului de ocupare a femeilor la peste
60% (in prezent 52%);
Cresterea gradului de ocupare a persoanelor cu
varste cuprinse intre 55 si 64 de ani la 50% (in
prezent 40%).
Principalele momente ale formarii politicii de
ocupare si a politicii sociale comune
Noua agenda sociala- februarie 2005-
rezultatul unui document cu privire la
implementarea Strategiei de la Lisabona, dupa
modificarile din 2003 (raportul Wim Cok)
Cresterea rolului cunoasterii si a inovarii
Provocari

Strategia europeana de ocupare a fortei de
munca , principala componenta a Strategiei
Lisabona
Extinderea a redus gradul de ocupare de la
64.3% EU15 in 2002 la 62.4% pentru EU25)
cu 7.5% sub tinta de la Lisabona