ULBS

Facultatea de Stiinte Economice

- Macroeconomie
Tranzitia la economia de piata
Romania vs. Republica Ceha
Sibiu !""
Tranzitia Romaniei la economia de piata
In peisajul economiilor in tranzitie , Romania a avut o pozitie distincta. Dupa o
relativa stabilitate a sistemului economic si politic in jurul anilor 60, anii 70 aduc o
deschidere a politicii externe a Romaniei spre statele occidentale. ceasta orientare se
materializeaza in anul !"7! prin aderarea la #..$.$ si in !"7% la &.'.I cand
Romania devine membra cu drepturi depline. ( consecinta )ireasca a )ost accesul la
tehnolo*ia avansata, )apt resimtit intr-o usoara revi*orare economica urmata de o
crestere a nivelului de trai.
Dupa deschiderea din anii 70 , care a )ost salutata de catre (ccident, Romania
adopta o pozitie nationalist- comunista, eliminand brutal orice dependenta de
)inantarea externa, )apt ce s-a resimtit in acutizarea crezei economice.
In ultima etapa a anilor +0 , se adanceste criza economica a sistemului socialist
exprimata prin scaderea productivitatii datorata utilizarii ine)iciente a )actorilo de
productie , evidentiata prin pierderile inre*istrate in sectorul industrial. dancirea
crizei economice s-a materializat la nivelul acelor ani si prin cresterea in)latiei,
accelerarea de)icitelor bu*etare si acuta penurie de produse de consum de pe piata.
,ozitia *eo- politica a Romaniei a in)luentat hotarator politica externa, politica
comerciala, cat si politicile economice *enerale. -xistenta unor piete de export slab
dezvoltate si nepretentioase, a )avorizat accentuarea lipsei de competitivitate a
produselor romanesti exportate. .onjunctura externa, completata de )actorii interni
speci)ici au condus la plasarea Romaniei in !"+" pe o pozitie ne)avorabila din punct
de vedere al evolutiilor economico-sociale , situatie ce a )acut anevoios procesul de
tranzitie.
(biectivele pe care Romania si-a propus sa le atin*a in procesul de tranzitie la
economia de piata, au )ost /
- privatizarea sectorului de stat
- incurajarea sectorului de stat
- liberalizarea preturilor si a salariilor , ca masuri menite sa stimuleze concurenta
- adoptarea a0uis-ului comunitar, in vederea aderarii la ! ianuarie %007 la 1.-
- restructurarea industriei
- re)orma sistemului )inanciar- bancar
- liberalizarea comertului exterior
- atra*erea de investitii straine directe
- re)orma politicii monetare, liberalizarea cursului de schimb
( prioritate a tranzitiei a )ost modi)icarea sistemului economic. In acest scop a
)ost necesara implementarea unorm masuri menite sa alinieze economia romaneasca
la standardele unei piete dezvoltate/
- privatizarea intreprinderilor de stat , liberalizarea preturilor, a comertului
exterior si a pietei valutare
- adoptarea unui pro*ram de macrostabilizare
- re)orme structurale
%
,rocesul privatizarii a demarat cu crearea cadrului le*islativ necesar trans)ormarii
intreprinderilor de stat in societati comerciale si re*ii autonome. u )ost adoptate
ast)el in !""0 le*ea !2 , care re*lementa trans)ormarea intreprinderilor de stat in
societati pe actiuni si le*ea 3! , care re*lementa trans)ormarea intreprinderilor de stat
in re*ii autonome. In !""!, le*islatia este completata de le*ea 2+ privind privatizarea.
,rivatizarea a intampinat *reutati datorita le*islatiei )iscale ne)avorabile. 4e
re)erim aici la re)orma )iscala care a condus la practicarea unor impozite ridicate
5 introducerea impozitelor directe pe pro)it si pe salarii si impozitelor indirecte-
$.6. si accize7, care au avut ca rezultat scaderea incasarilor bu*etare si implicit
cresterea de)icitului )iscal.
8istemul )iscal slab dezvoltat si corupt a constituit o alta di)icultate de depasit in
procesul de privatizare, bancile de)avorizand sectorul privat.
$rebuie subliniat )aptul ca Romania la nivelul anului !""0 nu a aplicat nici o
masura de macrostabilizare. bia in !""! s-au conturat primele masuri ce vizau
re*lementarea mecanismelor economiei de piata.
9iberalizarea preturilor a )ost excesiv de *raduala. Inceputa in !""0 a continuat pana
in !""7 cu toate ca si in prezent unele produse si servicii sunt inca subventionate de
stat. 9iberalizarea cursului de schimb s-a e)ectuat si el *radual si abia la ! )eb.!""+
s-a putut discuta de o convertibilitate interna deplina a leului.
$oate aceste masuri luate de *uvernele care s-au succedat dupa !"+" au avut scop
atin*erea obiectivelor concrete ale procesului de tranzitie spre o economie de piata.
Dupa !7 ani de tranzitie, Romania este departe de a-si )i atins obiectivele propuse.
$ranzitia s-a dovedit a )i un proces lun*, anevoios, deosebit de complex si cu costuri
sociale ridicate. .onstruirea noilor mecanisme ale economiei de piata a inre*istrat unele
pro*rese. .hiar raportul :ancii 'ondiale apreciaza ca Romania se inscrie intr-o
tendinta *enerala de liberalizare. ceasta tendinta nu s-a asociat insa cu o modernizare
su)icienta a economiei romanesti si cu o crestere considerabila a per)ormantelor sale.
.riza economica s-a permanentizat, )apt ce a avut ca e)ect/ scaderea ,I:-lui;
perpetuarea de)icitului bu*etar si comercial; mentinerea unei cote ridicate a in)latiei;
scaderea calitatii vietii; mentinerea in continuare a unui nivel scazut al exporturilor.
Romania ca tara in dezvoltare si tranzitie la economia de piata s-a vazut in situatia de a
iesi din di)icultate prin dezvoltarea comertului exterior, care sa asi*ure importul de
tehnolo*ie atat de necesar privatizarii si modernizarii economiei nationale si nu in
ultimul rand obtinerea de resurse valutare necesare realizarii importurilor. ( asemenea
orientare este rezultatul experientei multor tari atat dezvoltate cat si in dezvoltare care
au trans)ormat comertul exterior intr-un motor al dezvoltarii economice.
8trate*ia Romaniei pana in !"+" era orientata pe substituirea importului si pe
promovarea exportului. De asemenea, nu trebuie uitat si )aptul ca dupa revolutia din
!"+" productia a scazut substantial si evident posibilitatile tarii noastre de export. Intr-o
asemenea situatie, cand economia trebuia privatizata, retehnolo*izata si restructurata,
Romania trebuia, ca in a)ara de e)ortul propriu, in conditiile in care statul nu mai putea
)i implicat in investitii masive, sa se puna accent pe atra*erea de capital strain
5 constituie un )actor important al cresterii economice pentru tarile in curs de
dezvoltare7.
3
8e poate remarca ca in procesul de tranzitie, Romania nu a )ost sin*ura, )iind
sprijinita de 1niunea -uropeana si de or*anizatii internationale precum :anca
'ondiala si &ondul 'onetar International.
Tranzitia Cehiei la economia de piata
# o tranzitie de succes #
Republica .eha deseori a )ost cali)icata drept una dintre cele mai de succes tranzitii.
In %007 ,I:< cap de locuitor a reprezentat ==> din ,I:< cap de locuitor din 1.- , mai
mult decat dublul valorii atinse de Romania. $ranzitia ceha s-a bucurat de conditii
initiale )oarte )avorabile. Inaintea celui de-al doilea Razboi 'ondial, .ehoslovacia a
)ost una dintre primele !2 cele mai dezvoltate tari din lume si printre sin*urele din
viitorul bloc comunist cu o democratie de tip occidental. )ost o economie de piata cu
o structura industriala solida similara celei din estul #ermaniei. 'ai mult, in !"+"
situatia macroeconomica in .ehoslovacia a )ost mai buna decat cea a celorlalte tari
comuniste- in)latia mica , penuria de bunuri nu )oarte )recventa, de)icitul )iscal si
datoria externa reduse. -conomia era in crestere si nivelul de trai comparabil cu cel din
)osta Republica Democrata a #ermaniei. ,ozitia *eo*ra)ica )oarte )avorabila, in centrul
1.-., a jucat un rol important in atra*erea investitiilor straine, dupa aderarea la 1.-.
,rincipala realizare a strate*iei economice adoptate de-a lun*ul celor %! ani de
tranzitie postcomunista a )ost implementarea )oarte rapida a unor re)orme economice
cheie, precum privatizarea la scara mare si mica , liberalizarea pretului si a comertului
in paralel cu adoptarea unor masuri de amortizare a impactului social al restructurarii
economice. 1nul din esecurile importante a )ost ne*lijarea nevoii de stabilire a unui
cadru le*al adecvat, care sa asi*ure o e)icienta *uvernare corporatista )irmelor si
bancilor. Republica .eha a optat deliberat pentru un model slab re*lementat cu norme
le*ale evazive. ceasta optiune a )ost cauza )aptului ca de-a lun*ul anilor "0, .ehia a
inre*istrat rate mai mici de crestere economica )ata de majoritatea tarior din estul si
centru -uropei. st)el, prima decada a tranzitiei a adus schimbari institutionale
considerabile , dar nu si crestere economica. Desi in perioada !"+"- %006 ,I:< cap de
locuitor s-a triplat in termeni nominali, doar la mijlocul lui %00! ,I: a depasit nivelul
din !"+" , anul pretranzitiei.
Investitiile straine au jucat un rol extrem de important in dezvoltare. In perioada
!"+"- %002, )luxurile cumulate nete ale investitiilor straine directe au totalizat 2% mld.
de dolari , ocupand locul % ca marime dupa cele din ,olonia. 6aloarea cumulata a
investitiilor straine directe per capita in peioada !"+"- %002 a )ost de 2.000 dolari , cea
mai mare valoare inre*istrata in cele %+ de tari in tranzitie.
9ectia din strate*ia de dezvoltare adoptata de Republica .eha este ca realizarea
unui proces rapid de conver*enta pentru o tara care a trecut de la o economie
=
centralizata la una de piata depinde de atractivitatea pentru investitorii straini, creata de
stabilitatea macroeconomica , )unctionarea justitiei si )urnizarea capitalului uman
potrivit cerintelor investitorilor doriti.
Biblio$ra%ie
& 'na Bal ( Economii in tranzitie) * Editura +scar ,rint* Bucuresti * "--.
& http/00111.%inanciarul.com0articol2"!3".0o#tranzitie#de#succes.html
2