Rolul Kinetoterapiei in Astmul Bronsic

Universitatii de Medicina si Farmacie Gr. T.
Popa Iai
Master in Bioingineria Reabilitarii anul II

ROLUL KINETOTERAPIEI IN
RECUPERAREA ASTMULUI BRONSIC

Masterand: Balaescul Eduard
www.CautaReferate.com Page 1
I ASTMUL BRONSIC
1.1. Incidenta .Prevalenta .e!initia ast"ului #r$nsic
1.% Clasi!icarea ast"ului
1.& Ta#l$ul clinic .
1.'.Mecanis"e de (r$ducere
II MATERIAL SI METOA
III ROLUL KINETOTERAPIE IN RECUPERAREA ASTMULUI BRONSIC
&.1 O#iective si (rinci(ii ale )inet$tera(iei
&.% Rela*area
&.& Psturarea
&.' +i"nastica res(irat$rie (r$(riu ,isa sau reeducarea res(irat$rie
&.- Testarea la s(ir$"etru
&.. Testul de "ers de . "inute
&./ Educarea tusei si v$r#itului
&.0 C$ncu,ii
Re!erinte #i#li$1ra!ice

I . ASTMUL BRONSIC
Incidenta .Prevalenta
Ast"ul #r$nsic este c$nsiderat in unani"itate de s(ecialistii in d$"eniu ca $ #$ala a sec$lului
22I. Este una dintre cele "ai !recvent intalnite in (ractica "edicala atat la c$(ii cat si la adulti3
!iind cun$scuta inca de (e acu" %444 ani de catre 5i($crate 6 (arintele "ediciei. Prin !$r"ele
clinice (e care le de,v$lta3 ast"ul are di!erite 1rade de severitate si in ciuda tutur$r e!$rturil$r de
a"eli$rare a "ana1e"etului sau3 este c$nsiderat de catre OMS si !$rurile internati$nal de
s(ecialitate 7$ (r$#le"a "a8$ra de sanatate7.
I"(licatiile s$ci$6ec$n$"ice 9c$sturi "a8$re (entru siste"ele de asi1urare si :andica(; ale
ast"ului #r$nsic3 au starnit discutii 3 interes si c$ntr$verse in lu"ea stiintei "edicale .Este !iresc
ca in aceste c$nditii sa se ad$(te ($,itii 3sa se initie,e (r$1ra"e a car$r $#iectiv este a"eli$rarea
situatiei actuale .
Incidenta
O rata "edie de %3.-6 ' la $ "ie de indivi,i3 cu "ari variatii re1i$nale !ace ca ast"ul sa !ie una
din "arile (r$v$cari cu care se c$n!runta lu"ea cercetarii "edicale c$nte"($rane. Incidenta in
c$ntinua cresterere "ai ales in ulti"ii &4 de ani3 !$r"ele clinice (articulare3 dintre cele "ai
severe3 "$r#iditatea si "$rtalitatea in crestere au deter"inat s(ecialistii sa denu"easca ast"ul ca
(e un !en$"en 6 denu"it: 7(arad$*ul ast"atic7.
Prevalenta . I"(licatii s$ciale .
Media (e 1l$#3ca (revalenta se situea,a la a(r$*i"ativ - 6 14< cu e*tre"e cu(rinse intre &3& 6
&'< si variatii in !unctie de (redis($,itia 1enetica3 re1iunea 1e$1ra!ica3 nivelul s$ci$6ec$n$"ic3
varsta etc. u(a unele studii3 (este 1-4 de "ili$ane de indivi,i au "ani!estari ast"ati!$r"e. In
R$"ania se esti"ea,a ca intre - 6 .< din c$(ii3 au "ani!estari clinice c$"(ati#ile ast"ului. In
lu"e3 "ai "ult de cinci "ili$ane de c$(ii au ast"3 aceasta (rivandu6i de $ c$(ilarie n$r"ala si
de (re,enta re1ulata la sc$ala. Pentru in1ri8irea acest$r c$(ii (arintii c:eltuie $ (arte inse"nata
din ti"(ul l$r de lucru3 re,ultatele indirecte ale #$lii avand c$sturi de (este 1 "ili$n de d$lari (e
an.
R$lul )inet$tera(iei.
La 1ranita dintre "edicina si s($rt3 )inet$tera(ia este $ (ractica ce necesita $ (re1atire c$nstanta.
Trata"entul !iecarui (acient $scilea,a in !unctie de 1ravitatea #$lii si de rece(tivitatea (si:ica a
(acientului. e aceea3 s(ecialistii in 1i"nastica "edicala tre#uie 7sa si"ta7 care este "et$da
tera(eutica ($trivita.
Sc$(ul )inet$tera(iei3 $ !$r"a de 1i"nastica "edicala3 nu este acela de a trans!$r"a $ (ers$ana
cu (r$#le"e l$c$"$t$rii sau de res(iratie intr6una (er!ect sanat$asa. 7Cele "ai "ulte #$li de
care su!era (acientii nu le vindeca3 dar )inet$tera(ia ii ($ate a8uta sa duca $ viata n$r"ala =>
O#iectivele (r$(use: Acu"ularea unui #a1a8 de cun$stinte te$retice si (ractice c?t "ai c$"(le*e
(rivit$are la: "edicina res(irat$rie@ "et$dele de evaluare clinicA si !uncti$nalA: $#iective si
su#iective@ "$dalitAtile de recu(erare (rin )inet$tera(ie: "i8l$ace3 "et$de3 te:nici .
Selectarea celei "ai indicate "et$d$l$1ii de recu(erare lu?ndu6se Bn c$nsiderare: dia1n$sticul
($,itiv3 1ravitatea si stadiul #$lii3 #$lile as$ciate3 antecedentele !a"iliale si (ers$nale:
!i,i$l$1ice3 (at$l$1ice si :ered$6c$laterale3 (recu" si datele 1enerale ale (acientului9ei; dacA a
"ai #ene!iciat sau nu de recu(erare. Utili,area (racticA individuali,atA 9(entru !iecare (acient; a
cun$stintel$r acu"ulate (rin: evaluarea clinic$6!uncti$nalA3 structurarea $#iectivel$r de
recu(erare 1enerale si s(eci!ice3alcAtuirea (r$1ra"el$r de recu(erare C reinte1rare.
EDINITIA ASTMULUI BRONSIC
Ast:"a3 in li"#a 1reacA insea"nA res(iraEie di!icilA
Este $ a!ectiune res(irat$rie $#structiva caracteri,ata (rin accese de dis(nee3 (red$"inant
e*(irat$rie3 cu durata3 severitate si "$"ente de a(aritie varia#ile. A(are la (ers$ane cu
:i(ere*cita#ilitate tra:e$#r$nsica la sti"uli variati se "ani!esta !i,i$(at$l$1ic (rin in1ustarea
cail$r res(irat$rii 3ce se re"ite s($ntan sau du(a trata"ent si se e*(ri"a clinic (rin triada :
F:ee,in1 3dis(nee 3tuse .
B$ala are un caracter e(is$dic 3ev$luand in accese 3se(arate de (eri$ade asi"(t$"atic3cri,ele
durea,a de la cateva "inute (ana la $re. Peretele interi$r al cAil$r aeriene sunt de $#icei
in!la"ate la aceste (ers$ane. In!la"aEia creGte ast!el susce(ti#ilitatea la a(ariEia de aler1ii3 direct
(r$($rEi$nal cu 1radul de a!ectare al cAil$r aeriene. C$nsecutiv in!la"aEiei3 di"etrul cAil$r
aeriene scade3 B"(iedic?nd un !lu* n$r"al al aerului at?t s(re (lA"?ni c?t Gi de la (lA"?ni s(re
e*teri$r. Si"(t$"ele cele "ai Bnt?lnite sunt F:ee,in13 dureri t$racale3 (r$#le"e de res(iraEie Gi
tuse. Cri,ele de ast" sunt "ai !recvente n$a(tea Gi di"ineaEa devre"e.
Ce se intampla in crizele de astm .
Hn ti"(ul unei res(iraEii n$r"ale !lu*ul de aer intrA Gi iese li#er din (lA"?ni. Atunci c?nd ast"ul
nu este c$ntr$lat3 cAile res(irat$rii sunt in!la"ate Gi ede"atiate. Ele devin !$arte sensi#ile la
sc:i"#Arile din "ediul Bnc$n8urAt$r Gi ($ate a(Area cri,a ast"aticA. Hn ti"(ul acesteia3 (ereEii
cAil$r res(irat$rii se ede"atia,A3 "uGc:ii din 8urul acest$ra se c$ntractA3 iar "ucusul care se
secretA Bn cantitate "are $#turea,A cAile res(irat$rii3 !Ac?nd res(iraEia !$arte di!icilA.
Pentru evitarea c$n!u,iei cu alte dis(nei recurente3 se "ai (reci,ea,A cA in ast"ul #r$nGic
$#strucEia tran,it$rie este datA de:
I reacEia i"un$l$1icA la un anti1en@
I de e!$rt sau e"$Eii@
I de $ iritaEie a "uc$asei3 de cAtre un !act$r sau $ d$,A care in "$d n$r"al nu deter"inA
$#strucEie #r$nGicA.
MicG$rarea lu"enului #r$nGic se dat$rea,A unui (r$ces c$"(le* in care se
i"(licA in (r$($rEii variate & cate1$rii de !act$ri Gi anu"e:
1. In!la"aEia caracteri,atA (rin ede" al (eretelui Gi creGterea secreEiil$r "uc$ase in lu"enul
#r$nGic.
%. S(as"ul "usculaturii netede a #r$n:iil$r.
&. 5i(erreactivitatea #r$nGicA3 la un nu"Ar variat de sti"uli 9c:aracter innAscut;.
Cum se manifesta astmul
Prin cri,e de su!$care Bns$tite de suiraturi Bn (ie(t3 de tuse care se ($ate Bns$ti de eli"inarea unei
s(ute al#ici$ase 1elatin$ase. Une$ri (acientii au sen,atia ca 7Bi str?n1e (ie(tul7 sau ca 7res(ira ca
(rintr6un ti!$n7. B$ala de#utea,a de $#icei la tineri sau c:iar la c$(ii. E*ista Bnsa si (acienti la
care #$ala de#utea,a du(a .4 de ani.
Hntre cri,e3 (acientul se ($ate si"ti (er!ect sanat$s3 sau ($ate avea $ 1reutate Bn res(iratie la
e!$rt.
Dact$rul esential in declansarea cri,el$r de ast" la e!$rt este in:alarea de aer rece si uscat.
Dispneea 6 $ res(iraEie di!icilA3 ,1$"$t$asA3 (erce(utA de #$lnav sau rude. Res(iraEia devine
GuierAt$are3 su(er!icialA3 !recventA3 de $ intensitate "ai BnaltA la e*(ir3 #$lnavul av?nd sen,aEia
ca aerul cu 1reu iese din (lA"?ni. La (re,enEa secretului Bn #r$n:ii res(iraEia se (erce(e ca
Jc?ntecul ($ru"#eil$rK.
Tusea Bn !$r"ele uG$are sau inci(iente este rarA3 uscatA3 "ai des n$cturnA Gi "atinalA. La un
de#ut "ai #rutal a(are su!$carea C BnAduGeala. Ast!el devine di!icil nu nu"ai e*(irul ci Gi
ins(irul. Cantitatea secretului in!la"at$r creGte Gi de$arece s(as"ul "usculaturii #r$nGice
B"(iedicA eli"inarea lui cu curenEii de aer3 t$tul Jcl$c$teGteK Bn (lA"?ni. Tusea c:inuit$are a#ia
la s!?rGitul accesului3 c?nd secretul devine "ai !luid3 aduce uGurare. B$lnavul devine
Bns(Ai"?ntat3 a(are !rica de "$arte. Hn aGa circu"stanEe (anica Gi in!$r"area insu!icientA a
#$lnavului sau a(r$(iaEil$r lui cu" c$rect se ac$rdA (ri"ul a8ut$r3 ($ate a1rava "ult ev$luEia
accesului.
Nelinistea 6este $ c$"($nent (si:ica 1enerate de starea de su!$care in care se a!la #$lnavul si
(e care nu $ ($ate inlatura .Kinet$tera(eutul (entru a $#tine un c$ntr$l ventilat$r c$nstient
3a(elea,a la rela*are ca "i8l$c de #a,a in inlaturarea starii de a1itatie a as"aticului
Hipoxia 6 este $ scadere a tensiunii $*i1enului tisular .In cri,a de ast" :i($*ia se "ani!esta
(rintr6$ stare de $#$seala intensa 3dis(nee cu craracter ($li(neic sau #radi(neic 3ta:icardie .
Tul#urarea ciclului ventilat$r Ci"(une unele "asuri (entru ec:ili#rarea cel$r d$ua !a,e ale
actului res(irat$r3 ins(ir si e*(ir @invatarea un$r te:nici adecvate de lucru .C$ntr$lul ciclului
ventilat$r se reali,ea,a de catre #$lnav (rintr6$ (er"anenta su(rave1ere a relatiei dintre
ins(iratie si e*(iratie .
Polipneea Ccresterea !recventei res(irat$rii deter"ina $ res(iratie su(er!icial si inc$"(lete
.A"eli$rarea v$lu"ului current 3de!icitar in ti"(ul cri,ei se reali,ea,a (rin (unerea in actiune a
dia!ra1"ului 3ceea ce duce la $ rarire (r$($rti$nal a !recventei res(irat$rii.Rit"ul res(irat$r
descreste (r$1resiv 3"entinandu6se su# c$ntr$l 3intrucat $ di"inuare e*a1erata a ventilatiei (e
"inut ($ate a1rava starea #$lnavului 3ceea ce c$nstituie un esec tera(eutic .Kinet$tera(eutul
e*ercita in!luente (si:$tera(ice de$se#ite 3"ani!estate (rin sti"uli ver#ali sau tactili 9"anevre de
"asa8; .
Metode de autocontrol al astmului bronic
Ast"ul #r$nGic3 !iind $ (at$l$1ie cr$nicA3 decur1e cu cure Bndelun1ate de trata"ent3 care (?nA la
ur"A nu ne ($t i,#Avi de!initiv de #$alA. La eta(a actualA de de,v$ltare a "edicinei "$derne
ast"ul #r$nGic ($ate !i cu succes CONTROLAT3 adicA nu se (er"ite e*acer#area #$lii. Aceasta e
($si#il de Bn!A(tuit (rintr6$ c$$(erare reci(r$cA Bntre (acient Gi "edici si )inet$tera(eut . Orice
(at$l$1ie c$ntr$latA Gi tratatA la ti"( decur1e "ult "ai uG$r3 cu c$"(licaEii "ini"e sau Jnu
decur1eK del$c.
Hn ca,ul ast"ului #r$nGic e*istA $ "et$dA ie!tinA3 dis($ni#ilA3 si"(lA3 uG$r e!ectuatA Bn c$ndiEii
casnice !ArA intervenEie din e*teri$r. Met$da nu"itA PED6"etria e reali,atA cu a8ut$rul unui
dis($,itiv nu"it PEACDLOUMETRU 9en1l.;3 care Bnre1istrea,A val$rile de#itului e*(irat$r de
v?r! 9"a*i"; 6 PED3 adicA cea "ai "are val$are a !lu*ului de aer e*(irat. C?nd si"(t$"at$l$1ia
clinicA e sAracA sau c:ir li(seGte3 dese$ri a(r$(ierea accesului e 1reu de dia1n$sticat. HnsA
"Asurarea siste"aticA a !uncEiei res(irat$rii ($ate (r$1n$,a Bnce(utul $#strucEiei #r$nGice !iind
un indiciu (entru ad"inistrarea (rec$ce a "edica"entel$r Gi (revenirea cri,el$r de ast". Hn ca,ul
trata"entului de8a sta#ilit "et$da (er"ite a(recierea e!icienEei Gi duratei lui.
Tehnica msurrii indicilor peacfloumetriei:
1. MAsurarea se !ace Bn (ici$are sau (e Ge,ute3 cu s(atele dre(t.
%. Curs$rul dis($,itivului se (une la ,er$ 94;.
&.Lin?nd dis($,itivul $ri,$ntal3 se !ace un ins(ir (r$!und3 reEin?nd res(iraEia se (une "uGtiucul la
1urA3 !iind str?ns cu #u,ele se !ace un e*(ir "a*i" Gi ra(id (entru a e*(ul,a t$t aerul din
(lA"?ni 9li"#a nu se intr$duce Bn (iesa #ucalAM;.
'.Pr$cedura se e!ectuea,A di"ineaEa la tre,ire Gi seara Bnainte de s$"n3 de d$rit la una Gi aceeaGi
$rA. La $ cercetare se !ac & "AsurAri Gi se n$tea,A val$area cea "ai "are a indicat$rului 9la $
Bnre1istrare c$rectA aceste val$ri nu di!erA "ult una de alta;. Pentru a(recierea e!icienEii
trata"entului cu #r$n:$dilatat$are "AsurArile se !ac Bnainte de ad"inistrarea re"ediului a($i cu
&4 "inute du(A.
AcurateEea "AsurArii PED de(inde de e!$rtul de(us de (acient 9ideal "a*i"; Gi de c$rectitudinea
te:nicii de "Asurare 6 $ c$ndiEie esenEialA (entru re,ultate veridice. PED6"etria va !i in!$r"ativA
nu"ai Bn ca,ul c?nd e e!ectuatA ,ilnic di"ineaEa Gi seara3 (e $ (eri$adA "ai Bndelun1atA de ti"(.
Nal$rile PED se ra($rtea,A la val$ri de re!erinEA sau la val$area (ers$nalA cea "ai #unA din
carnetul "AsurAril$r 9atunci c?nd #$ala este c$ntr$latA;.
PED actual su# 04< din cea "ai #unA val$are (ers$nalA sau varia#ilitatea diurnA "ai "are de
%4< c$nstituie $ "Arturie de $ n$uA "ani!estare a #$lii sau3 Bn ca,ul trata"entului de8a sta#ilit3 $
a8ustare de d$,e3 une$ri cu as$ciere de alte "edica"ente active.
Alte$ri3 datele scA,ute a (eac!l$"etriei Bn anu"ite c$ndiEii 9"uncA3 trai3 1e$1ra!ice; ($t indica
(re,enEa unui !act$r tri11er.
Pri$ritatea acestei "et$de c$nstA Gi Bn ilustrarea datel$r $#iective des(re #r$n:ii (e c?nd datele
e*(use de (acient sunt adesea su#iective Gi ($t duce "edicul Bn er$are. Ast!el uG$r se va
di!erenEia dis(neea ast"aticA de dis(neea de altA $ri1ine.
lemente de baz in astmul bronsic
I cri,e de dis(nee e*(irat$rie ins$EitA de F:ee,in13
I e*(ect$raEie ser$"uc$asA C (erlatA3
I e*(ir (relun1it3
I raluri si#ilante sau r$n!lante.
Clasificarea clinicoetiolo!ic:
1. Ast"ul e*trinsec aler1ic3 at$(ic3 "$Gtenit (rin aler1eni C la tineri (anA la &- ani.
%. Ast"ul intrinsec n$naler1ic cu r$l (rinci(al in!ecEia..
"iziopatolo!ie:
Se (r$duce $#strucEia cAil$r aeriene ce au trei c$"($nente:
1. S(as" al "usculaturii netede@
%. Ede"ul "uc$asei@
&. SecreEia #r$nGicA.
A(ar tul#urAri varia#ile3 cu "$di!icAri "a*i"e in accesul ast"atic.
n criza de astm:
1. Se "$di!icA "ecanis"ele (ul"$nare ast!el:
I scade !lu*ul e*(irat$r "a*i"3
I cresc v$lu"ele (ul"$nare statice !ArA sA se "$di!ice di!u,iunea3
I scade ca(acitatea vitalA !$rEatA3 CND su# -4 <3
I NEMS sau DEN1 9DEN1 @ DEN% @ DEN& O v$lu" e*(irat$r !$rEat sau NEM O v$lu" e*(irat$r
"a*i" la 43- secunde3 1 C % C & C secunde; scade cu %4 C &4 <3
I NR 9v$lu"ul re,idual; creGte.
%. Nu se "$di!icA sc:i"#ul de 1a,e (ul"$nare.
&. DuncEia cardiacA in cri,A ($ate !i "$di!icatA "ini"3 sau in accesul sever3 ($t a(Area tul#urAri
severe.
Tabloul clinic:
Ast"ul se (re,intA su# trei as(ecte (rinci(ale:
A. ast" cu accese inter"itente@
B. ast"ul cr$nic@
C. starea de rAu ast"atic.
Clasificarea se#eritatii astmului
Si"(t$"e (este ,i
Si"(t$"e (este
n$a(te
PED sau
NEMS
Nariatia PED
Trea(ta I
Inter"itent
SP 1 data (e sa(ta"?na
PED n$r"al asi"(t$"atic Bntre cri,e
Q % $ri (e luna
R 04<
P%4<
Trea(ta II
Persistent us$r
S 1 data (e sa(ta"?na dar S 1 data
(e ,i
Cri,ele ($t a!ecta activitatea
S % $ri (e luna
R 04<
%46&4<
Trea(ta III
Persistent
"$derat
Tilnic
Cri,ele a!ectea,a cavitatea
S 1 data (e
sa(ta"ana
.4604<
S&4<
Trea(ta IN
Persistent sever
Per"anent
Activitate !i,ica li"itata
Drecvent
Q.4<
S&4<
Ni#eluri de control al astmului
Criteriu C$ntr$lat 9t$ate cele
de "ai 8$s;
Par ial c$ntr$lat
9$ricare din
cele de "ai 8$s Bntr6$
anu"itA
sA(tA"?nA;
Nec$ntr$lat
Si"(t$"e diurne A#sente 9"a*i" %
$ca,ii U sA(t
Mai "ult de d$uA
$ca,ii (e
sA(t.
Trei sau "ai "ulte
caracteristici de ast"
(arEial c$ntr$lat
(re,ente Bn $rice
sA(tA"?nA
Li"itarea
activitAEil$r
A#sente Pre,ente
Si"(t$"e n$cturne A#sente Pre,ente
Necesarul de
"edicaEie de cri,A
A#sentA 9"a*i"
d$uA $ca,ii U sA(t.;
Mai "ult de d$uA
$ca,ii (e
sA(t.
DuncEia (ul"$narA
9PED sau NEMS
N$r"alA P 04< din val$area
(re,isA
sau (ers$nalA cea "ai
#unA
9dacA este cun$scutA
E*acer#Ari A#sente Mini" una (e an Una Bn ulti"a sA(t
Mecanisme de producere a astmului
1.Mecanisme reversibile
a)Hipersecretia 9:i(ercrinina; si vasc$,itatea crescuta 9discrinia; a "ucusului #r$nsic . Secretat
de 1landele #r$nsice si celule calici!$r"e 3"ucusul creste cantitativ si Usau isi "$di!ica structura
"icr$!i#rilara in ur"a (r$cesel$r in!la"at$rii si in!ecti$ase #r$nsice.In "$d n$r"al !il"ul
"uc$s se intinde (e e(iteliul #r$nsic intr6un strat de -6/V 3dar a8un1and in ca,uri (at$l$1ice la
1r$si"i de &44V .Acest strat de "ucus a!ectea,a li#era circulatie a aerului 3deter"inand !lu*uri
tur#ulente 3ceea ce insea"na crestere de re,istente intra#r$nsica 3deci sindr$" $#structiv .
b) Bronhospasmul Cresterea t$nusului "usculaturi #r$nsice deter"inate de e*citarea
rece(t$ril$r 1a"a 9c$liner1ici; sau al!a 9n$radrener1ici si adrener1ici; din structura celulei
"uscular 3declansata (rin "ecanis"e i""une de ti( anti1enUantic$r( 3(rin "ecanis" neur$1en
"ediat de va1 sau (rin iritanti directi ai "uc$asei #r$nsice .C$ntractia va scadea dia"etrul
#r$nsic "arind re,istenta la !lu*ul aerian 3deci sindr$"ul $#structive.
c) Edemul mucoasei Atat in (r$cesele in!la"at$rii 3dar "ai ales in cadrul reactiei aler1ice
l$cale 3se (r$duce vas$dilatatie in ca(ul arteri$lar al ca(ilarului 3cu $ vas$c$nstrictie in ca(ul
venular 3deter"inand un ede" al "uc$asei care reduce lu"erul #r$nsic "arind re,istenta la
!lu*ul de aer 3deci declansand sindr$"ul $#structiv .
d)n!ustarea dinamica din e"pir In #r$n:$(neu"$(atiile cr$nice a#structive 3re,istenta la !lu*
este "ai "are in e*(ir decat in ins(ir 3de$arece in e*(ir a(are un "ecanis" s(eci!ic $#structiv
#r$nsic .La (ers$anele sanat$ase 3e*(irul in re(aus este (asiv 3reali,at d$ar de retractia elastic
(ul"$nara care 1$leste (la"anul de aer du(a ce acesta a !$st destins de "iscarea ins(irat$rie a
siste"ului t$rac$(ul"$nar
2. Mecanisme ireversibile
a) Hipertro#ia si hiperplazia !landelor bronsice.aca in "$d n$r"al ra($rtul dintre 1r$si"ea
stratului 1landel$r #r$nsice si 1r$si"ea intre1ului (erete #r$nsic 9indice Reid ; este de 43%.
3acest ra($rt a8un1e la 43-W in ca,ul unei #r$nsite c$rnice cu :i(ertr$!ie 1landular si deci cu
in1ustare a lu"erului #r$nsic .
b)$rocese #ibrotice bronsice si peribronsice Sunt stari sec:elare du(a (r$cese in!la"at$rii la
nivelul cail$r "ici #r$nsice 3care in1ustea,a cali#rul #r$nsic 3reali,and !en$"ene $#structive
ireversi#ile .
c) Atro#ia peretelui bronsic Sla#irea te*turii (eretelui #r$nsic creea,a c$nditia l$cala ca #r$nc:ia
sa devina us$r c$la(sa#ila la (resiuni (leurale c:iar us$r crescute.
fectele sindromului obstructi#
Pentru a alcatui un (r$1ra" de reeducare !uncti$nal a #$lnavil$r cu ast" este $#li1at$riu sa se
intelea1a (r$cesele !i,i$(at$l$1ice deter"inate de sindr$"ul $#structiv 3ele 8usti!ica "asurile
tera(eutice si de recu(erare .Acestea sunt :
%&$erturbarea #lu"ului aerian . In "$d !i,il$1ic 3aerul circula (rin #r$n:ii in re1i"33la"inar>> 3in
care "$leculele de aer se "isca (e linii (aralele intre ele si cu (eretii #r$n:iil$r .Sindr$"ul
$#structive (rin "ecanis"ele care in1ustea,a lu"enul #r$nsic sc:i"#a re1i"ul de cur1ere a
aerului in 33 re1i" tur#ulent>> .eci travaliul "uscular res(irat$r tre#uie sa creasca ca sa asi1ure
(resiunile necesare de cur1ere a aerului . In re1i" tur#ulent 3cu cat vite,a aerului va !i "ai
"are 3cu atat re,istenta la !lu* va creste si 3deci va !i nev$ie de $ !$rta "ai "are .
'&$erturbarea (olumelor pulmonare & O#structia #r$nsica !ace sa creasca v$lu"ul residual9NR;
si ca(acitatea re,iduala !uncti$nal 9CRD; si "ai ales a!ectea,a a!ectea,a v$lu"ele de aer
"$#ili,a#ile ca v$lu"ul res(irat$r "a*i" (e secunda 9NEMS;3 v$lu"ul e*(irat$r de re,erva
9NER; si ventilatia "a*i"a (e "inut 9N"*;3 deci "ai ales acele v$lu"e care arata un e*(ir
de!icitar .
)&$erturbarea distributiei aerului intrapulmonara & Intr6un (la"an n$r"al 3aerul ins(irit se
distri#uie in c$te e1ale la t$ate unitatile "$r!$!unctinale res(irat$rii .Intr6un (la"an cu sindr$"
$#structive di!u, 3c$tele de aer (ri"ate de unitatile "$r!$!uncti$nale sunt !$arte di!erite dat$rita
($si#ilitatil$r de destindere 33ra($rt de e*(ansiune =>a !iecaruia .eci unele unitati v$r (ri"i c$te
n$r"ale de aer 3altele c$te "ai reduse 3altele c$te !$arte reduse si asa "ai de(arte . Cu cat
!recventa res(iratiei este "ai ridicata 3cu atat distri#utia aerului va !i "ai (r$asta caci c$"(lianta
dina"ica de(inde de !recventa si in acelasi ti"( 3aceasta duce la cresterea vite,ei !lu*ului aerian
care "areste re,istenta #r$nsica .
*&$erturbarea schimburilor !azoase al(eolare& Un sc:i"# 1a,$s !i,i$l$1ic la nivelul "e"#rane
alve$l$ca(ilare este de(endent de n$r"alitatea cel$r d$i !act$ri deter"inant @ ventilatia alve$lara
9NO; si circuatia ca(ilara 9X;3 adca de NAUX ra($rt e1al cu 430 in "$d n$r"al.
Tul#urarile de distri#utie aratate "ai sus strica acest ra($rt 3il scade 9NA;3deter"ina
:i($ventilatie alve$lara .San1ele care trece (rin acest c$"(arti"ent nu va !i c$"(let $*i1enat 3
el a8un1and a($i la c$rd in a"estec cu san1e #ine $*i1enat s$sit din c$"(arti"entele #ine
$*i1enate . In !unctie de val$area in O
%
a acestui a"estec 3se inre1istrea,a $ scadere "ai "are
sau "ai "ica a 1radului de $*i1enare ca(ilara 9SaO
%
; res(ective $ insu!icienta (ul"$nara "ai
"ult sau "ai (utin severa .CO
%
in 1eneral ($ate !i "ai re(ede evacuate din (la"an si deci in
(ertur#arile ra($rtului NAUX nu inre1istra" val$ri crescute CO
%
in san1e .
+&$erturbarea tra(aliului (entilator Sindr$"ul $#structiv "areste re,istenta la !lu* a aerului
3atat in ins(ir 3dar "ai ales in e*(ir.Re,istenta crescuta in caile aeriene necesita $ crestere de
(resiune a c$l$anei de aer (entru a invin1e aceasta re,istenta . Pentru a 1enera aceasta (resiune
este necesar ca "uscularura res(irat$rie 9($"(a; sa6si "areasca travaliul aceasta !acandu6se (e
d$ua cai @
o Prin cresterea tensiuni de c$ntractie a "usc:il$r in activitate
o Prin intrarea in c$ntractie a un$r "usc:i de $#icei inactivi in res(iratia de re(aus 9"usc:i
ins(irat$ri de re,erva3"usc:i e*(irat$ri;
In !elul acesta c$stul ventilat$r creste de cateva $ri 3ceea ce su# ra($rt clinic se traduce (rin
dis(nee 3iar su# ra($t !i,i$(at$l$1ic (rin (r$ducere su(li"entara de CO
%
si c$nsu" de O
%

crescut de catre "usculature res(irat$rie .
,&$erturbari ale !azelor san!uine . Pertur#area sc:i"#ului 1a,$s este deter"inat de ra($artele
NAUX 9ventilatia alve$lara si ca(ilara; neuni!$r"e care deter"ina :i($*ie 9(resiunea alve$lara a
O
%
sca,ut; .A(aritia :i($*e"iei se"nea,a instalarea insu!icientei (ul"$nare care este
denu"ita 33insu!icienta (ul"$nara (artial sau de distri#utie>>
- &$erturbarile cardiocirculatorii e!icitul c$ntinutului in O
%
al san1elui delansea,a "acanis"e
c$"(ensat$rii din (artea $r1anis"ului .Ini"a su!era dat$rita :i($*e"iei 3"ai ales ventricului
stan1 .
Mana!ementul astmului bronic
#itarea expunerii la factorii de risc $%&N'( )**+,
DACTORI E RISC ACLIUNI
Su#stanEe care (r$v$acA aler1ii din
pra#ul de casa
9at?t de "ici3 cA nu sunt vi,i#ile cu $c:iul
li#er;
S(AlaEi sA(tA"?nal len8eriile de (at Gi (Aturile Gi
uscaEi6le (e uscat$r sau la s$are. DeEele de (ernA Gi
(la(u"a tre#uie sA !ie etanGe. Hnl$cuiEi c$v$arele cu
lin$leu" sau (arc:et3 Bn s(ecial Bn d$r"it$are. Hn
l$cul "$#ilierului ta(iEat3 utili,aEi vinilin3 (iele sau
"$#ilA din le"n si"(lu. acA este ($si#il3 utili,aEi
as(irat$are cu !iltru.
.umul de /i!ar0
9Bn ca,ul Bn care (acientul !u"ea,A sau
in:alea,a !u"ul de la cei din 8ur;
Deriti6vA de !u"ul de Ei1arA. PacienEii Gi !a"ilia nu
tre#uie sA !u"e,e.
Su#stanEe care (r$v$acA aler1ii de la
animalele cu blan0
Inde(ArtaEi ani"alele din casA3 sau cel (uEin din
d$r"it$r.
Su#stanEe care (r$v$acA aler1ii de la
!1ndaci
DaceEi curAEenie des Gi cu si"E de rAs(undere.
Utili,aEi s(raY (esticid 6 BnsA d$ar atunci c?nd
(acientul nu este acasA.
$olen
din e*teri$r
Hnc:ideEi !erestrele Gi uGile Gi rA"?neEi Bn casA c?nd
nivelul de ($len este e*tre" de ridicat.
2uce!ai
din interi$r
ReduceEi u"iditatea din casA@ curAEaEi !recvent $rice
,$nA u"edA.
Acti(it0/i #izice
Nu evitaEi activitAEile !i,ice. Se ($t (reveni
si"(t$"ele (rin in:alarea unui Z%6a1$nist cu
acEiune ra(idA3 unei cr$"$ne3 sau unui "$di!icat$r
de leu)$trienA Bnainte de e!$rtul !i,ic.
2edicamente
A nu se ad"inistra #eta6#l$canEi sau as(irinA sau un
antii"!la"at$r nester$idian Bn ca,ul Bn care aceste
"edica"ente (r$v$aca si"(t$"e de ast".
II . MARERIAL SI METOA
Material si metode
Material
Au !$st luati Bn studiu un nu"Ar de &4 (acienti dia1n$sticati cu ast" #r$nsic cu vec:i"e
varia#ilA a #$lii3 internati in S(italul de Recu(erare Iasi 3Clinica de recu(erare Res(irat$rie Eta8
NI Bn (eri$ada ianuarie %414 C A(rilie %414 .
Criteriile de includere Bn l$tul au !$st ur"At$arele:
6 (acienti ne!u"At$ri si !u"at$ri
6 certi!icarea dia1n$sticului de ast" #r$nsic anteri$r 9(acienti cu antecedente de cri,e
(ar$*istice de dis(nee3 e(is$ade re(etate de F:ee,in13 de tuse3 $(resiune t$racicA iar
!uncti$nal res(irat$r $#structie #r$nsicA d$cu"entatA anteri$r cu reversi#ilitate se"ni!icativA la
#r$n:$dilatat$are in:alat$rii;@
6 (acienti Bn (eri$ada sta#ilA a #$lii3 su# trata"ent de !$nd3 !iind e*clusi (acientii Bn cri,A
de ast" Bn "$"entul includerii@
6 (acienti !ArA altA (at$l$1ie (ul"$narA acutA sau cr$nicA as$ciatA@
6 ca(acitatea (acientului de a e!ectua c$rect "Asurarea (ara"etril$r .
Sc$(ul trata"entului este $#tinerea c$ntr$lului t$tal (e (eri$ade lun1i de ti"( si scAderea
!recventei e*acer#Aril$r. E*istA $ serie de instru"ente validate (entru "$nit$ri,area ev$lutiei
#$lii re(re,entate (rin c:esti$nare. e aceea3 BncercArile de cuanti!icare a ele"entel$r de c$ntr$l
ale ast"ului au c$ndus la a(aritia a diversel$r c:esti$nare care sA (er"itA (acientil$r $ evaluare
c?t "ai e!icientA si $#iectivA a statusului (re,ent al #$lii.
Metode
Trata"entul )inetic este !$arte i"($rtant at?t Bn "enEinerea3 c?t Gi Bn B"#unAtAEirea ca(acitAEii de
e!$rt3 el trans!$r"?ndu6se Bn J"$dul de viaEAK al (acientului.
AceastA lucrare are ca sc$( veri!icarea e!icienEei (r$1ra"ului )inetic3 Bn ast"ul #r$nsic 3
res(ect?nd (rinci(iile Gi $#iectivele recu(erArii este ireversi#ilA@ trata"entul nu ($ate !ace dec?t
sA st$(e,e declinul (ara"etril$r s(ir$"etrici 9NEMS; Gi sA a"eli$re,e dis(neea de e!$rt resi"EitA
de (acient.
u(A e!ectuarea e*a"enului clinic s6a reali,at c$"(letarea !iecare (acient al1$rit"ului de
e*(l$rare a ca(acitatii de e!$rt si a 1radului de dis(nee .
A !$st !$l$site scala B$r1 (entru dis(neea acuta de e!$rt 3 MM-C 9M$di!ied Medical Researc:
C$uncil sc$re; 3Testul de . "inute 3 drena8 #r$nsic (entru evacuarea secretiil$r reeducarea
(r$(riu ,isa a res(iratiei (rin e*ercitii !i,ice 3educarea tusei si v$r#itului .
Hnainte de a ras(unde la teste au !$st in!$r"ati des(re structura acestuia.
C$ntinutul si inter(retarea nu au !$st "$di!icate.
eGi a(arent neBnse"nate3 aceste reali,Ari sunt "a8$re (entru un #$lnav i"$#ili,at Bn casA3 care
Bn ur"a trata"entului reuGeGte sA iasA Bn lu"e Gi sA se a8ute sin1ur.
MM-C $Modified Medical -esearch Council score
[ Dispnee *. fr dispnee
[ Dispnee /. poate !rbi pasul sau urca o pant
[ Dispnee ). poate mer!e pe teren plat 0n ritm normal
[ Dispnee 1. trebuie s se opreasc( chiar atunci c2nd mer!e 0n ritm propriu
[ Dispnee 3. dispnee la 0mbrcare sau fcut toaleta
#aluarea pro!ramului: montorizare( eficien4( beneficii
Evaluarea c$"(letA a #$lnavil$r selectaEi cu sta#ilirea c?t "ai ri1ur$s ($si#il a stadiului #$lii3 a
si"(t$"at$l$1iei3 a 1radului de dis!uncEie res(irat$rie3 a c$"(licaEiil$r #$lii3 a c$"$r#iditAEil$r3
a i"(actului (e care #$lae Bl are asu(ra vieEii (acientului3 c$nstituie de"ersul (entru ale1erea
celui "ai adecvat ti( de (r$1ra" c$res(un,At$r ca,ului res(ectiv.
Para"etrii $#EinuEi Bn ur"a evaluArii la includerea Bn PRP v$r !i ur"AriEi Gi c$"(araEi (eri$dic
(entru a se se cunati!ica e!icienEaUn$ne!icienEa PRP3 (recu" Gi a8ustarea strate1iil$r de creGtere a
e!icienEei.
Hn (rinci(iu3 (ara"etrii ur"AriEi sunt aceeaGi ca la evaluarea de la includerea Bn (r$1ra"3 (entru
a (utea $#viectiva dina"ica "$di!icArile $#Einute: "Asurare !uncEiei (ul"$nare3 a(recierea
si"(t$"at$l$1iei3 a t$leranEei la e!$rt3 a calitAEii vieEii3 AL3 statusul nutriEi$nal.
Bene!icii
acA se c$nstatA la GedinEele de "$nit$ri,are3 "$di!icArile e*(use "ai sus3 atunci ele se v$r
traduce Bn ur"At$arele #ene!icii:
o reducerea si"(t$"at$l$1iei res(irat$rii 9dis(eneea Gi !ati1a#ilitatea;@
o creGterea ca(acitAEii la e!$rt@
o B"#unAtAEirea calitAEii vieEii@
o creGterea a#ilitAEii de a reali,a activitAEile c$tidiene@
o a"eli$reare si"(t$"el$r (si:ice 9re"iterea an*ietAEii Gi a de(resiei;@
o lAr1irea cun$GtinEel$r des(re #$alA Gi trata"entul acesteia@
o reducerea s(itali,Aril$r Gi a utili,Arii resursel$r "edicale@
o reinserEia (r$!esi$nalA3 (entru unii (acienEi@ creGte su(ravieEuirea\
KINETOTERAPIA IN RECUPERAREA BOLNANILOR CU ASTM BRONSIC
5copul urmarit in reeducarea res(iratiei in ast"ul #r$nsic este !av$ri,area unui c$ntr$l
res(irat$r 3si (e cat ($si#il 3Bnlaturarea #r$n:$s(as"ului .
6biecti#ele urmarite in recuperarea astmului bronsic
1. C$rectarea c$nditiil$r de "unca 3 a de(rinderil$r 3 a tutur$r in!luentel$r care
re(re,inta cau,e deter"inate sau a1ravante (entru ev$lutia #$lii res(irat$rii .
%. T$ni!icarea "usculaturii res(irat$rii in "$d s(ecial a dia!ra1"ei .
&. i"inuarea !recventei res(irat$rii 3 c$nc$"itent cu cresterea a"(litudinii res(iratiei .
'. Cresterea sau scaderea rit"ului res(irat$r.
-. Marirea sau "ics$rarea (au,el$r dintre ins(ir si e*(ir .
.. Cresterea a"(litudininl$r "iscaril$r res(irat$rii.
/. Cresterea ca(acitatil$r de e!$rt si a"eli$rarea sindr$"ului $#structiv
9 reada(tarea la e!$rt se !ace (rin antrena"ent (r$1resiv si er1$tera(eutic ;
Pentru a atin1e a#iectivele (r$(use de recu(erare a as"aticului se ince(e (rin educarea
(acientil$r de evitarea tutur$r !act$ril$r e*teri$ri ce ($t declansa 3 intretine sau in!luenta in
"$d ne1ativ #$ala si anu"e : !act$rii aler1i,anti3 !u"atul3 at"$s!era ($luata 3 vir$,ele 3
ali"entatia si "$dul de viata.
"umatul si astmul bronsic
Pentru a intele1e "ai #ine de ce !u"atul a!ectea,a ast"aticii "ai "ult decat a!ectea,a (ers$anele
care nu su!era de aceasta a!ectiune tre#uie sa incerca" sa intele1e" "ai #ine ce se inta"(la in
$r1anis" de !iecare data cand !u"ea,a.
Pe lan1a e!ectele (e care le are asu(ra creierului3 e!ecte (e care !u"at$rul le 7cauta7 inc$nstient
atunci cand si"te nev$ia sa !u"e,e3 "ai e*ista si $ serie de e!ecte directe asu(ra a(aratului
res(irat$r. Odata cu !iecare !u" $r1anis"ul este iritat3 atacat si incearca sa se a(ere. Unul dintre
"$durile in care $r1anis"ul u"an se a(ara de atacuri e*teri$are este in#lamatia 3 tesuturile
a!ectate se u"!la din cau,a !a(tului ca se u"(lu cu san1e care trans($rta 7s$ldatii7 $r1anis"ului
catre ,$na a!ectata3 (entru ca acestia sa incea(a !ara intar,iere lu(ta c$ntra inva,iei. Diecare !u"
c$ntine $ "are cantitate de su#stante t$*ice si iritante ast!el incat !iecare !u" 1enerea,a $ ast!el
de reactie de aut$a(arare din (artea $r1anis"ului. Re,ultatul direct este in1ustarea #r$n:iil$r3
care sunt c$nstant c$n1esti$nate la !u"at$ri3 "ai ales la cei care !u"ea,a !$arte "ult. Cand
#r$n:iile se in1ustea,a3 din ce in ce "ai (utin aer ($ate circula (rin ele. La ast"atici acest !a(t
duce "ai re(ede la sen,atia de su!$care decat la (ers$anele care nu su!era de ast" #r$nsic.
Pla"anii "ai #ene!icia,a de $ "et$da de a(arare 6 "ucusul #r$nsic. Mucusul este secretat in
a(aratul res(irat$r si are r$lul de a ca(ta c$r(ii straini care au reusit sa (atrunda in caile aeriene
si este trans($rtat a!ara de cili. In ca,ul !u"at$ril$r3 cilii sunt distrusi sau a(r$a(e distrusi de
!u"at3 asadar "ucusul urca "ult "ai 1reu s(re e*teri$r3 s(re a !i eli"inat. In acelasi ti"(3
dat$rita iritatiei c$ntinue3 $r1anis"ul !u"at$ril$r secreta "ai "ult "ucus decat ar secreta in "$d
n$r"al3 iar acest "ucus tre#uie eli"inat3 cu t$ate ca cilii nu !ac !ata $ricu". Nev$ia de a eli"ina
"ucusul cau,ea,a tusea iar3 in ca,ul unui ast"atic3 tusea se ($ate trans!$r"a intr6un acces 1reu
de c$ntr$lat si c:iar intr6$ cri,a de ast".
e ase"enea3 din cau,a !uncti$narii de!ectu$ase a a(aratului res(irat$r3 acesta este "ai (utin
e!icient in (revenirea in!ectiil$r res(irat$rii3 care sunt "ai des intalnite la !u"at$ri decat la
ne!u"at$ri. O in!ectie res(irat$rie "in$ra (entru $ (ers$ana $#isnuita ($ate 1enera $ serie de
(r$#le"e "a8$re (entru $ (ers$ana cu ast" #r$nsic.
Masuri i!ienodietetice si educationale
Re1i"ul dietetic al #$lnavil$r cu dis!unctie ventilat$rie $#structiva nu are restrictii
de$se#ite .Se rec$"anda in 1eneral $ ali"entatie ec:ili#rata 3#$1ata in vita"ine 3us$r
:i(ercal$rica daca #$lnavul nu este su(ra($nderal .Pentru $#e,i 3se va institui un re1i" de
sla#ire .Se va ur"ari reali,area unei #une :idratari (rin c$nsu" de lic:ide 9&6'lU,i;. Mesele v$r !i
cantitativ "ai reduse 3dar v$r !i "ai dese .
Re1i"ul de viata al acest$r #$lnavi tre#uie #ine $r1ani,at si $rd$nat (rin evitarea
at"$s!erei ($luante 3sus(endarea de!initiva si c$"(leta a !u"atului 3evitarea
sc:i"#aril$r #ruste de te"(eratura 3evitarea in!ectiil$r res(irat$rii intercurente .
e (ri"a i"($rtanta este sc$aterea #$lnavului de su# in!luenta si c$ntactul cu sursele de
aler1eni cun$scuti sau ($tentiali .
Tre#uie (astrat un ec:ili#ru intre activitatea !i,ica si re(aus in asa !el incat #$lnavul sa6si
"entina $ ca(acitate de e!$rt cat "ai #una 3!ara a de(asi li"itele !uncti$nale
cardi$res(irat$rii dintr6un "$"ent dat .
Principii !enerale de 7inetoterapie
Hn alcAtuirea unui (lan de recu(erare se Eine c$nt de ur"At$arele (rinci(ii:
1.4$rimum non nocere56 nainte de toate s0 nu #aci r0u5 Princi(iul lui 5i($crate3 vala#il
$ricArei !$r"e de tera(ie c$nservat$are sau radicalA3 t$ate celelalte (rinci(ii !inndui
su#$rd$nate.
%.$recocitatea instituirii tratamentului este un (rinci(iu care derivA din (r$"(titudinea sta#ilirii
dia1n$sticului. Te"($ri,area tera(iei are ca e!ect (relun1irea duratei B"#$lnAvirii Gi scAderea
e!icacitAEii trata"entului (rin a(ariEia un$r reacEii sau atitudini c$"(ensat$rii.
&.$rincipiul indi(idualiz0rii e#ortului. S(une cA $r1anis"ul rAs(unde individual3 di!erit3 la
acelaGi e!$rt. Acest rAs(uns (articular de(inde de: v?rstA se* 9dat$ritA s(eci!icului end$crin3
!e"eile au un rAs(uns "ai a"(lu;3 l$cul de des!AGurare 9"ediul Bnc$n8urAt$r;3 c$ndiEiile
a"#ientale 9lu"inA3 te"(eraturA3 u"iditate;3 ti(ul de activitate nerv$asA su(eri$arA din acest
(unct de vedere3 e*istA trei ti(uri (si:$c$"($rta"entale: "acr$)inetici3 "icr$)inetici Gi "icGti.
Pers$anele "acr$)inetice 9e*tr$vertiEii; au un rAs(uns a"(lu la un sti"ul Gi e*teri$ri,ea,A uG$r
stArile (si:ice@ la #a,a acesui c$"($rta"ent se a!lA siste"ul nerv$s si"(atic3 (rin secreEie s($ritA
de adrenalinA.
Micr$)ineticii 9intr$vertiEii; rAs(und "ai 1reu la acEiunea unui sti"ul3 su# activitatea
(red$"inantA a siste"ului nerv$s (arasi"(atic3 care deter"inA secreEie de acetilc$linA.
'.$rincipiul pro!resi(it0/ii e#ortului. Are la #a,A le1ea !$rEei e*citantului3 descrisA de Pavl$v3
care s(une cA rAs(unsul $r1anis"ului la e!$rt creGte (r$($rEi$nal cu intensitatea e!$rtului. Este
i"($rtant de "enEi$nat !a(tul cA3 la $ intensitate su(ra"a*i"alA3 a(are !en$"enul in:i#iEiei de
(r$tecEie 9pessimum !i,i$l$1ic;.
-. $rincipiile psihopeda!o!ice sunt $#li1at$rii. C$nv$r#irea )inet$tera(eutului cu (acientul are
r$lul in!$r"Arii acestuia Bn le1AturA cu durata3 sc$(ul si "$dul de acEiune a "i8l$acel$r !$l$site.
Ast!el3 (acientul nu se va su(une trata"entului (asiv si rese"nat3 ci va (artici(a activ Gi cu
Bncredere. Unii dintre ei3 cu a!ecEiuni care necesitA un trata"ent (relun1it3
din cau,a e!ectel$r care se induc lent3 au $ stare (si:icA de(resivA. Acestea sunt ca,urile cele "ai
delicate3 Bn care (re,enEa (si:$l$1ului este $#li1at$rie. Hn rest3 (si:$l$1ul ($ate !i su(linit de
"edicul s(ecialist si de )inet$tera(eut3 care (rin Bncura8Ari3 su1estii3 e*e"(le ($,itive ($t crea
stAri de #unA dis($,iEie Gi Bncredere Bn re,ultate. Psi:$(eda1$1ia c$nte"($ranA vede Bn
$(ti"i,area (r$cesului instructiveducativ Gi (rinci(ii care sA deter"ine su#iectul sA acEi$ne,e
individual3 Bn cadrul (r$(riului (r$ces de recu(erare:
Princi(iul c$nGtienti,Arii (resu(une BnEele1erea de cAtre (acient a e!ectel$r induse de
"i8l$acele utili,ate Gi a raEiunii (entru care se a(licA Bntr$ anu"itA succesiune3
ca(acitatea anali,Arii Gi desc$"(unerii Bn !a,ele ce $ c$"(un3 (recu" Gi e!ectuarea
c$rectA3 at?t su# !$r"a !ra1"entatA3 c?t Gi asa"#latA3 i"(un?ndui !luiditatea Gi
acurateEea s(eci!icA3 necesare Bn ansa"#lul cerinEel$r c$tidiene3 re,ult?nd (er!ecEi$narea
actel$r "$trice Gi !$r"area stere$ti(uril$r dina"ice.
Princi(iul activitAEii inde(endente este $#li1at$riu@ (acientul tre#uie sA re(ete Gi Bn a!ara
GedinEel$r din sala de recu(erare (r$cedee "et$dice3 te:nici de (si:$re1lare sau e*erciEii
!i,ice cun$scute Gi rec$"andate de )inet$tera(eut.
Princi(iul "$tivaEiei (resu(une 1Asirea "$dalitAEil$r de al deter"ina (e (acient sA vinA
cu Bncredere la trata"ent3 sAGi d$reascA e!$rtul !i,ic3 sA nu se s(erie de acesta sau de
celelalte "i8l$ace !$l$site3 cu alte cuvinte tre#uie creatA "$tivaEia internA3 cun$aGterea
!a,el$r (at$1ene (e care ur"ea,A sA le strA#atA Gi a (er!$r"anEel$r ($si#ile ce le ($ate
atin1e du(A anu"ite (eri$ade de ti"(.
.. $rincipiul economiei de ener!ie. Met$d$l$1ia c$nstA Bn ale1erea utili,Arii unui nu"Ar "ini"
de "uGc:i Bn e!ectuarea unei "iGcAri3 Bn detri"entul unui nu"Ar "a*i" de "uGc:i utili,aEi
(entru e!ectuarea aceleiaGi "iGcAri3 Bn sc$(ul unui c$nsu" "ini" de $*i1en.
/. $rincipiul continuit0/ii e#ortului& Se #a,ea,A (e le1ea ada(ta#ilitAEii Gi reversi#ilitAEii care are
la #a,A !en$"enul D$l#$rt. Se c$nsiderA ur"At$arele !a,e: !a,a de re(aus 9starea !uncEi$nalA de
#a,A;@ !a,a er1$tr$(A 9!a,a de c$nsu";@ !a,a tr$!$tr$(A 9!a,a de re!acere; Gi !a,a de
su(rac$"(ensare. Sti"ulii !i,ici tre#uie a(licaEi ast!el Bnc?t sA se evite a(ariEia stArii de $#$sealA3
!act$r care deter"inA scAderea ca(acitAEii de e!$rt. e ase"enea3 Bn sc$(ul B"#unAtAEirii
ca(acitAEii de e!$rt3 este necesar a se res(ecta c$ntinuitatea GedinEel$r de antrenare.
5tructura si continutul unei lectii de recuperare
Ca (rinci(ala !$r"a de activitate lectia de 1i"nastica res(irat$rie c$nstituie (ar1:ia
"et$d$l$1ica cu lar1i valente "edic$6(si:$6(eda1$1ice 3(rin inter"ediul careia )inet$tera(eutul
3acti$nand (e #a,a unui (r$1ra" 8udici$us ela#$rat 3 c$ntri#uie la recu(erarea !unctiei a!ectate si
la rea#ilitarea s$ci$6(r$!esi$nala a #$lnavului .
Lectia de 1i"nastica res(irat$rie se c$nstituie ca $ !$r"a de #a,a a $r1ani,arii (r$cesului
recu(erat$r intrucat :
o 6asi1ura c$nditii $(ti"e (entru reali,area sc$(ului si $#iectivel$r recu(erarii3
o 6se des!as$ara intr6un cadru #ine $r1ani,at 3res(ectand (articularitatile de varsta 3se* si
nivelul de (re1atire @
Pentru a e*ercita in!luente #ene!ice in alcatuirea 3c$nducerea si des!asurarea lectiei de
1i"nastica res(irat$rie tre#uie sa se tina sea"a de ur"at$arele cerinte @
a; Preci,area (ara"etril$r asu(ra car$ra se va acti$na .In acest sens se (reci,ea,a
dia1n$sticul clinic si !uncti$nal 3varsta 3se*ul3 nivelul de (re1atire !i,ica.
#; Selecti$narea siste"ului de "i8l$ace .Pentru a in!a(tui $#iectivele recu(erari se
selecti$nea,a seturi de e*ercitii ce tre#uie sa asi1ure 3(rin c$ntinutul l$r 3$ dina"ica
c$res(un,at$are a e!$rtului si $ ada(tare (r$1resiva la s$licitari 3adecvate
(articularitatil$r individuale 3ti(ul si s(eci!icul a!ectiuni @
c; C$nstienti,area #$lnavului care (artici(a la (r$cesul recu(erat$r 3 #$lnavul tre#uie sa
intelea1a si in!luientele (e care le are e*ercitiile !i,ice utili,ate in cadrul acestui (r$ces .
d; Sta#ilirea "et$del$r si (r$cedeel$r "et$dice adecvate in c$nc$rdanta cu ti(ul si
s(eci!icul a!ectiunii 31radul de di!icultate al e*ercitiil$r 3nivelul de (re1atire .
7urata minim0 a unui pro!ram de reabilitare nu a #ost precis delimitat0& n #unc/ie de
comple"itatea cazului 8i posibilit0/ile centrului se pot #ace '3)3+ 8edin/e9s0pt0m1n0: timp de ,3
%' s0pt0m1ni: ceea ce se traduce printr3un cumul ; -' ore&
urata GedinEel$r (er UsA(t. Este Bn 8ur de 1-4 "in. din care .4 "in. sunt al$cate educArii
"edicale 9e*(licarea "edicEiei3 nutriEiei3 anat$"iei etc.; Gi W4 "in. (entru e*erciEiile !i,ice.
MenEi$nA" cA durata se ada(tea,A Bn !uncEie de ti(ul de (r$1ra".
8inetoterapia 0n recuperarea bolna#ilor cu afec4iuni respiratorii
Hn cadrul "et$d$l$1iei de recu(erare !uncEi$nalA a de!icienEil$r res(irat$ri3 )inet$tera(ia
re(re,intA "et$da de #a,A3 indi!erent de #$alA3 de stadiul sau ti(ul dis!uncEi$nal. Nu nu"ai cA se
adresea,A direct cel$r "ai i"($rtante veri1i !i,i$(at$l$1ice ale #$lii res(irat$rii3 dar re(re,intA $
tera(ie de (er"anenEA Gi de 7d$"iciliu73 (a care #$lnavul Gi6$ ($ate a(lica cu succes $riunde s6ar
1Asi: la serviciu3 (e stradA etc.
Hn cadrul )inet$tera(iei res(irat$rii include" ur"At$arele "et$de (e care le (ute" c$nsidera Bn
acelaGi ti"( Gi eta(e sau $#iective "a8$re !$l$site Bn recu(erarea #$lnavil$r res(irat$ri .
I. Rela*area
II. P$sturarea
III.+i"nastica c$rect$are
IN. +i"nastica res(irat$rie (r$(riu6,isA sau reeducarea res(irat$rie
N. Antrena"entul la e!$rt d$,at
NI. Educarea tusei
NII. Educarea v$r#itului
NIII. Tera(ia $cu(aEi$nalA
&mplementarea unui pro!ram comprehensi# de reabilitare pulmonar
Defini4ia i componentele unui pro!ram de reabilitare pulmonar
Recu(erarea "edicalA re(re,intA J"edicina a treiaK3 du(A "edicina (reventivA Gi "edicina
!ar"ac$l$1icA. A(aratul res(irat$r este Gi el unul dintre d$"eniile care $!ertea,A $ 1a"A lar1A
de entitAEi3 ce recla"A escaladarea unui (r$1ra" de recu(erare "edicalA (ul"$narA 9PRP;
c$"(le*.
Un PRP re(re,intA $ structurA c$"(le*A3 "ultidi"ensi$nalA3 de servicii care se adresea,A
(acienEil$r cu di,a#ilitAEiUinvaliditate Gi de$c$ndiEi$nare deter"inate de #$li (ul"$nare cr$nice3
(recu" Gi !a"iliil$r acest$ra3 cu sc$(ul de a $(ti"i,a (er!$r"anEa !i,icA Gi (si:$s$cialA Gi de a
asi1ura $ "ai "are aut$n$"ie (acientului. O(ti"i,area trata"entului "edical3 sevra8ul ta#a1ic3
educarea tera(euticA3 )ine,itera(ia3 dietetica3 su($rtul (si:$s$cial i re6antrena"entul la e!$rt3
!ac (arte inte1ratA dintr6un PRP3 iar 1radul l$r de i"(act re,ultat din "edicina #a,atA (e d$ve,i
9EBM6evidence #ased "edicine; este arAtat Bn !i1ura alAturatA.
C?t de i"($rtantA este Bn vi,iunea ATSUERS rea#ilitarea (ul"$narA 9RP;3 se ($ate deduce Gi din
!a(tul cA Bn t$ate 1:idurile din ulti"ii 14 ani3 dacA ne re!eri" nu"ai la BPOC3 RP este
rec$"andatA a se Bnce(e c?t "ai (rec$ce3 c:iar din stadiul II.
&nfrastructur( facilit4i( echipamente
Pentru derularea unui PRP tre#uie sA e*iste $ in!rastructurA adecvatA. Acestu lucru se ($ate
reali,a $(ti" Bn cadrul unui centru JdedicatK care sA cu(rindA:
unitate cu (aturi 9Bn ca,ul staEi$nAril$r de ,i;@
ca#inet de c$nsultaEie@
ca#inet de e*(l$rAri !uncEi$nale res(irat$rii@
s(aEiu re,ervat clasel$r de (redare a n$Eiunil$r ele"entare des(re #$alA Gi !act$rii de risc@
s(aEiu (entru edinEele de (si:$tera(ie sau rela*are@
salA de )inet$tera(ie 3 #ine ventilatA av?nd un nivel de BncAl,ire (lAcut Gi care sA !ie
su!icient de lar1A (entru nu"Arul antici(at de (acienEi care se d$reGte@
cul$ar su!icient de lar1 9"in. & "; Gi lun1 9&4 "; (entru testele de "ers@
acces !acil la vestiare3 1ru(uri sanitare3 salA de trata"ente@
ec:i(a"ent (entru intervenEie de ur1enEA: de!i#rilat$are3 $*i1en3 "AGti etc@
salA aer$s$l$tera(ie.
acA "ai e*istA Bn d$tare3 #a,in cu a(A3 l$curi de (li"#are cu a"#ient natural Gi ne($luat3 l$curi
de (arcare etc3 centrul res(ectiv se a(r$(ie de standardele de v?r!.
chipa multidisciplinar de recuperare
M$delul c$"(re:ensiv de recu(erare (ul"$narA rec$"andat (acienEil$r cu a!ecEiune (ul"$narA
cr$nicA ($ate !i reali,at d$ar (rin i"(licarea unei ec:i(e "ultidisci(linare3 Bn cadrul cAreia
!iecare "e"#ru deEine res($nsa#ilitAEi #ine sta#ilite3 Bn !uncEie de (re1Atirea sa (r$!esi$nalA. Hn
ti"( ce unele sarcini ($t !i Bnde(linite de "ai "ulEi "e"#ri ai ec:i(ei3 altele necesitA de(rinderi
s(eci!ice3 ca(acitate de e*(erti,A Gi tre#uie Bnde(linite de un anu"it "e"#ru al acesteia.
Pentru a a s($ri e!icienEa activitAEii Bn ec:i(A este i"($rtantA deli"itarea sarcinil$r BncA de la
includerea (acientului Bn (r$1ra"ul de recu(erare. Pentru $ #unA c$"unicare Bntre (ers$nalul
"edical3 se rec$"andA $r1ani,area (eri$dicA a Bnt?lniril$r care sA (rile8uiascA discutarea
ev$luEiei (acienEil$r incluGi Bn (r$1ra"3 (r$1resele dar Gi di!icultAEile Bnt?"(inate3 "Asurile ce
tre#uie luate Bn c$ntinuare. Este utilA de ase"enea n$"inali,area unui c$$rd$nat$r3 care sA
su(rave1:e,e #una des!AGurare a (r$1ra"ului6cun$aGterea a"AnunEitA a situaEiei clinice Gi a
ev$luEiei !iecArui (acient este $ c$ndiEie necesarA (entru c$$rd$nat$rul de (r$1ra"3 care are
dat$ria de a sta#ili c$nsulturile (eri$dice cu "edicul curant3 cAruia tre#uie sA6i !urni,e,e
ulti"ele in!$r"aEii le1ate de (acient.
Medicul (neu"$l$13 ce ($sedA ca(acitate $r1ani,at$ricA3 "ana1erialA Gi a#ilitAEi de c$"unicare3
este de $#icei c$$rd$nat$rul (r$1ra"ului de recu(erare..
Kinet$tera(eutul evaluea,A nev$ile !i,ice ale (acientului3 c$nce(e Gi c$nduce (r$1ra"ul de
antrena"ent !i,ic3 individuali,ea,A e*erciEiile !i,ice Bn !uncEie de t$leranEa individualA a !iecArui
(acient3 creea,A (r$1ra"e c$res(un,At$are3 "$nit$ri,ea,A (acienEii (e durata antrena"entului3
$!erA s!aturi (ractice (rivind e!$rturile rec$"andate Gi (e cele care nu le ($t (ractica Bn
si1uranEA Bn cadrul activitAEil$r c$tidiene3 inclusiv alte activitAEi s($rtiv6recreative. C$ntri#uie
B"(reunA cu !a"ilia (acientului la creGterea 1radului de inde(endenEA !i,icA al acestuia. Hn
ti"(ul GedinEel$r de antrena"ent !i,ic3 (acienEii cu a!ecEiune res(irat$rie cr$nicA necesitA $
"$nit$ri,are atentA dat$ritA :i($*e"iei3 #r$n:$s(as"ului3 dis(neei sau alt$r c$"$r#iditAEi
cardi$vasculare. Pentru reali,are $(ti"A a acestei sarcini3 Bn ti"(ul GedinEel$r de antrena"ent
tre#uie sA e*iste un )inet$tera(eut la "a*i" ' (acienEi res(irat$ri.
Asistentul 9aisstenta; de recu(erare (artici(A la (r$cesul de in!$r"are Gi educare a (acientului Gi
a !a"iliei Bn centrele de recu(erare sau la d$"iciliu Gi asi1urA c$"(lianEa la trata"entul (rescris.
Asistentul "edical este inter!aEa dins(re centrul de recu(erare Gi (acient.
Dar"acistul c$"unicA (acientului eventualele interacEiuni "edica"ent$ase ce ($ate sA a(arA de6
a lun1ul trata"entului3 a8ustea,A B"(reunA cu "edicul (neu"$l$1 d$,ele de "edica"ent la cei
cu insu!icienEA renalA sau :e(aticA.
7ieteticianul se $cu(A de s!atul ali"entar3 structura "esel$r Gi a($rtul de lic:ide3 evaluea,A
necesarul cal$ric Gi (r$teic al (acientului3 c$nsilia,A (acienEii re!erit$r la dieta Gi $#iceiurile
ali"entare sAnAt$ase (e care ei tre#uie sA le de(rindA Bn cadrul un$r GedinEe de 1ru( sau
individuale3 !urni,ea,A in!$r"aEii (rivind c$nEinutul cal$ric al ali"entel$r3 !ace rec$"andAri
individuali,ate (acienEil$r care au indicaEia de a scAdea Bn 1reutate3 clari!icA c$nce(Eiile er$nate
Gi neBnEele1erile (e care (acienEii le au re!erit$r la dietA3 (r$(une reEete ale un$r (re(arate
culinare sAnAt$ase Gi c:iar de"$nstrea,A e!ectiv (re(ararea acest$ra.
$siholo!ul6evaluea,A starea (si:icA a (acienEil$r Gi !urni,ea,A in!$r"aEiile se"ni!icative tutur$r
"e"#ril$r ec:i(ei3 c$$rd$nea,A GedinEele de rela*are Gi de "an1e"ent al stresului Bn 1ru( sau
individual3 !acilitea,A sc:i"#area stilului de viaEA (rin tera(ii c$"($rta"entale3 are un r$l
i"($rtant Bn "ana1e"entul de(resiei Gi an*ietAEii la (acienEii cu a!ecEiune (ul"$narA cr$nicA3
evaluea,A calitatea vieEii (acienEil$r Gi (r$(une s$luEii (entru B"#unAtAEirea acesteia.
Terapeutul ocupa/ional asistA (acientul cu a!ecEiune (ul"$narA cr$nicA Bn red$#?ndirea
ca(acitAEii de a !uncEi$na e!ectiv Gi inde(endent Bn !a"ilie3 s$cietate3 la l$cul de "uncA venind
Bn Bnt?"(inarea d$rinEel$r Gi (ri$ritAEil$r (acientului. Evaluea,A statusul !uncEi$nal Gi
ca(acitatea (acientului de a e!ectua activitAEile vieEii ,ilnice 9AL;6inclusiv activitatea se*ualA3
activitAEi recreative Gi s$ciale. Sta#ileGte B"(reunA cu (acientul sc$(uri realiste3 (rescrie
activitAEi cu caracter !uncEi$nal3 ast!el Bnc?t (acientul sA !$l$seascA de(rinderile BnsuGite acasA
sau la l$cul de "uncA. Este rAs(un,At$r Bn "$d direct de as(ecte v$caEi$nale ale recu(erArii
(ul"$nare: sta#ileGte dacA (acientul este a(t din (unct de vedere !uncEi$nal (entru a se
reBnt$arce la "uncA3 c$nce(e teste de si"ulare a "uncii (e care ur"e,A sA $ (reste,e (acientul3
vi,itea,A l$cul de "uncA3 in!$r"e,A an1a8at$rul cu (rivire la necesitAEile s(eci!ice ale
(acientului cardiac3 su1erea,A necesitatea re$rientArii (r$!esi$nale Bn ca,urile ce i"(un aceastA
"AsurA. AcEiunile sale sunt adese$ri su(linite3 Bn Eara n$astrA3 de (neu"$l$13 )inet$tera(eut Gi
asistenta "edicalA.
Asistentul social c$ntri#uie la ada(tarea (si:$s$cialA a (acienEil$r Gi !a"iliil$r acest$ra (rin
educaEie Gi intervenEie. Are un r$l de$se#it Bn s(ecial Bn !a,a acutA a #$lii3 c?nd BncearcA sA
detecte,e $rice (r$#le"A de $rdin (si:$s$cial Gi $!erA c$nsiliere dacA este necesarA@ ($artA
discuEii (rivind i"(actul #$lii asu(ra (acientului Gi !a"iliei3 a stArii e"$Ei$nale a acest$ra3 a
situaEiei !inanciare3 !acilitea,A accesul la servicii c$"unitare3 vi,itea,A #$lnavul (eri$dic Bn
(eri$ada de c$nvalescenEA.
2edicul de #amilie Bncura8ea,A (artici(are (acienEil$r cu a!ecEiuni cr$nice Bn (r$1ra"e de
recu(erare3 are un i"($rtant r$l educaEi$nal3 este res($nsa#il de ur"Arirea (e ter"en lun1 a
(acienEil$r3 evaluea,A (eri$dic "ana1e"entul !act$ril$r de risc (ul"$nari3 asi1urA "$di!icArile
Bn stilul de viaEA al (acientului Gi "$nit$ri,ea,A ev$luEia (acientului (e ter"en lun1.
Recu(erarea (ul"$narA la (acienEii cu de!icienEe sau :andica(uri res(irat$rii cr$nice este ast!el
un (r$ces c$ntinuu ce Bnce(e Bn s(ital Gi se c$ntinuA Bn a!ara acestuia3 la d$"iciliul (acientului3
av?nd la #a,A $ (er"anentA c$"unicare Bntre "e"#rii ec:i(ei de recu(erare Gi (acient.
Evaluarea cun$GinEel$r de s(ecialitate Gi a c$"(etenEel$r "e"#ril$r ec:i(ei de recu(ereare
tre#uie e!ectuatA cu re1ularitate de cAtre c$$rd$nat$rul acesteia 9anual sau la . luni;. e
ase"enea3 (re1Atirea "e"#ril$r ec:i(ei "ultidisci(linare3 c?t Gi a cel$r veniEi Bn ec:i(A3 (entru
a6Gi Bnde(lini cu succes sarcinile3 va tre#ui reali,atA cu a8ut$rul un$r cursuri Gi (r$1ra"e la nivel
naEi$nal3 e!ectuate su# (atr$na8ul S$cietAEii R$"?ne de Pneu"$l$1ie (rin inter"ediul +ru(ului
de Lucru de Recu(erare Pul"$narA.
u(A !iecare e*acer#are 9internare; unii aut$ri rec$"andA ca (acientul sA reintre Bntr6un
(r$1ra" de rea#ilitare3 indi!erent dacA a "ai (artici(at.
-9':'-'
THN&C& D -9':'- :T-&N5C;
<o!a
]$1a este de!initA ca $ strAvec:e artA indianA de utili,are a c$r(ului Bn sc$(ul in!luenEArii
"inEii Gi i"(licit a sAnAtAEii3 utili,?nd $ "are varietate de e*erciEii !i,ice care i"(licA at?t
"iGcarea c?t Gi res(iraEia.
]$1a se $cu(A de reali,area unei le1Aturi Bntre di!eritele (ArEi ale c$r(ului sau (unerea
acest$ra Bn interde(endenEA (entru $#Einerea unei !uncEi$nAri e!icare a Bntre1ului $r1anis". ar
Bn (ri"ul r?nd este v$r#a des(re ec:ili#ru. Hn !iecare e*erciEiu sau ($sturA se (une Bn evidenEA
calitatea "iGcArii3 ce c$ntea,A "ai "ult dec?t e!$rtul !Acut (entru a $#Eine ($,iEia adecvatA. MulEi
$a"eni 1Asesc aceste e*erciEii rela*ante.
<o!a i astmul
]$1a este $ te:nicA !$l$sitA de "ult ti"( (entru tratarea #$lnavil$r de ast" Bn unele
centre din India. Bene!iciile (e care le aduce Y$1a au !$st de"$nstrate Bntr6un studiu (e ter"en
lun1 asu(ra a -& de (acienEi3 des!AGurat de d$ct$rii de la Centrul de CercetAri Gi Tera(ie (rin
]$1a din Ban1al$re.
PacienEii au (etrecut d$uA sA(tA"?ni !Ac?nd un set inte1rat de trei e*erciEii di!erite de
Y$1a c$"(letate cu $ sesiune de ru1Aciuni. E*erciEiile (racticate au !$st:
6 ($sturi !i,ice@
6 te:nici de res(iraEie uG$arA@
6 "editaEie.
u(A ce au e!ectuat e*erciEiile ti"( de .- de "inute ,ilnic3 ei au !$st c$"(araEi cu un alt
1ru( "art$r de -& de #$lnavi de ast" care au c$ntinuat sA6Gi ia "edica"entele $#iGnuite. S6a
deter"inat $ B"#unAtAEire relevantA a stArii (acienEil$r din 1ru(ul care a (racticat Y$1a
c$"(arativ cu 1ru(ul "art$r.
-espira4ia =o!a
E*erciEiile de res(iraEie Y$1a ($t !i de un real a8ut$r (entru ast"atic. Cun$scutA su#
denu"irea de Jres(iraEie c$"(letAK3 res(iraEia Y$1a cu(rinde trei (ArEi: res(iraEia Ja#d$"inalAK3
res(iraEia Jde "i8l$cK sau a cutiei t$racice Gi res(iraEia J(ArEii su(eri$are a (ie(tuluiK.
Res(iraEia a#d$"inalA. Aceasta se reali,ea,A st?nd Bn (ici$are3 Bn ($,iEie Ge,?nd sau
Bntins. Este rec$"anda#il ca la Bnce(ut sA !aceEi e*erciEiul din ($,iEia Bntins (e 8$s Gi cu 1enunc:ii
Bnd$iEi3 (entru cA3 Bn !elul acesta3 se si"te cel "ai #ine ce se Bnt?"(lA. C$ncentraEi6vA atenEia
asu(ra $"#ilicului. PuneEi (al"ele (e aceastA ,$nA Bn ti"( ce e*(iraEi Gi veEi si"Ei cu" (lA"?nii
se v$r 1$li c$"(let. Peretele a#d$"inal va !i tras cu (utere BnAuntru3 !$rE?nd aerul sA iasA din
(lA"?ni (rin nas. A($i (uteEi res(ira uG$r (rin nas3 rela*?nd dia!ra1"a. Peretele a#d$"inal se va
cur#a Bn a!arA Gi veEi si"Ei cu" (Atrunde aerul Bn (artea in!eri$arA a (lA"?nil$r.
Res(iraEia de "i8l$c. e data aceasta Bndre(taEi6vA atenEia s(re c$aste. LAsaEi (al"ele sA
se $di:neascA (e cutia t$racicA. u(A ce e*(iraEi Gi 1$liEi (lA"?nii c$"(let3 ins(iraGi uG$r (e nas.
C$astele se v$r destinde3 "Arind cutia t$racicA. C?nd e*(iraEi3 c$astele se c$ntractA Gi e*(ul,ea,A
aerul (rin nas. Hn res(iraEia de "i8l$c veEi si"Ei cu" (Atrunde aerul Bn (artea de "i8l$c a
(lA"?nil$r. A#d$"enul Gi u"erii nu se "iGcA.
Res(iraEia (ArEii su(eri$are a (ie(tului. C$ncentraEi6vA asu(ra (ArEii su(eri$are a
(ie(tului3 unde vA veEi aGe,a (al"ele atin1?ndu6se cu v?r!urile de1etel$r. E*(iraEi (entru a vA
1$li c$"(let (lA"?nii. A($i ins(iraEi Bncet.
Res(iraEia c$"(letA. Hndre(taEi6vA atenEia cAtre t$t trunc:iul3 ur"Arind "iGcArile de
unduire s(eci!ice res(iraEiei. Hnce(eEi cu (al"ele (lasate (e st$"ac Gi e*(iraEi ca sA 1$liEi
(lA"?nii. Ins(iraEi uG$r (e nas3 nu"Ar?nd (?nA la $(t3 lAs?nd "?inile sA alunece Bn sus (e "AsurA
ce dia!ra1"a se "iGcA Bn 8$s iar cutia t$racicA se u"!lA dat$ritA u"(lerii cu aer a (lA"?nil$r.
E*(iraEi rela*?nd dia!ra1"a Gi lAs?nd "?inile sA alunece Bn 8$s cAtre st$"ac. Re(etaEi e*erciEiul
cu #raEele rela*ate (e l?n1A c$r(. Hntre1ul e*erciEiu tre#uie reali,at dintr6$ sin1urA "iGcare. El vA
va crea un senti"ent de (ace Gi de #ine.
-elaxarea diafra!matic
Acest e*erciEiu este destinat $#Einerii unei res(iraEii (r$!unde Gi li(site de in:i#iEie3
(recu" Gi a celei "ai a"(le "iGcAri a dia!ra1"ei. Acest lucru se reali,ea,A st?nd (e ($dea cu
Ge,utul (e cAlc?ie. Hnce(eEi cu $ alunecare Bn !aEA3 c?t de "ult se ($ate3 s(ri8inind ante#raEele (e
($dea3 iar ca(ul sA at?rne rela*at s(re ($dea.
E*(iraEi ad?nc Gi a($i ins(iraEi Bn ti"( ce ridicaEi trunc:iul cu "?inile Bndre(tate s(re
tavan. Hn !inal reveniEi la ($,iEia 1:e"uit3 Bn ti"( ce e*(iraEi (uternic Gi vA a(lecaEi din n$u Bn
!aEA cu ante#raEele (e ($dea. La Bnc:eierea e*erciEiu ar tre#ui sA vA si"iEiEi ca $ (A(uGA de c?r(A.
Hntinderea "uscularA
Acest e*erciEiu de res(iraEie (r$!undA ($ate !i reali,at Ge,?nd (e ($dea. El este #ene!ic
(entru ast"atici3 nu nu"ai (entru res(iraEie3 ci Gi (entru Bntinderea "uGc:il$r trunc:iului.
Hn ($,iEia Ge,ut3 cu "?inile at?rn?nd (e lAn1A c$r(3 e*(iraEi "ai Bnt?i. A($i ins(iraEi (e
"AsurA ce ridicaEi #raEele (er!ect Bntinse Bn lateral (?nA ce a8un1 deasu(ra ca(ului. acA este
($si#il3 Bn ti"(ul ridicArii #raEele tre#uie sA treacA (rin s(atele liniei u"eril$r (entru a a"(li!ica
el$n1aEia Gi a ridica "uGc:ii trunc:iului.BraEele tre#uie sA atin1A urec:ile Gi Bn "$"entul de
Bntindere "a*i"A el$n1aEia ($ate !i a8utatA dacA se B"(reunea,A de1etele "ari de la "?ini. u(A
c?teva secunde3 lAsaEi #raEele sA revinA uG$r Bn 8$s3 "enEin?ndu6le (er!ect Bntinse Bn ti"( ce
e*(iraEi. Princi(iul acestui e*erciEiu este ca res(iraEia Gi "iGcarea sA se des!AG$are Bn acelaGi rit".
Cu aceste e*erciEii se va $#Eine $ creGtere a ca(acitAEii (ul"$nare Gi BntArirea "usculaturii
(ie(tului Gi #raEel$r.
Naturopatia
Natur$(atia3 cun$scutA su# denu"irea de JRe"ediul naturalK3 se #a,ea,A (e a#ilitatea
BnnAscutA a $r1anis"ului de a se vindeca sin1ur.
Natur$(aEii cred cA ast"ul este #$ala Bntre1ului $r1anis"3 nu d$ar $ dere1lare a
siste"ului res(irat$r.
C$n!$r" $(iniei lui 5arrY Ben8a"in3 J$ curAEare internA (r$!undA a siste"ului Gi crearea
unei stAri 1enerale t$nice a $r1anis"uluiK ($ate eli"ina Jdu:ul rAu al ast"ului...de!initiv Bn
"ulte ca,uri3 cu c$ndiEia sA nu e*iste c$"(licaEii seri$aseK. Trata"entul lui Ben8a"in c$nsta
Bntr6un ($st scurt3 un "asa8 ,ilnic cu un #urete uscat3 e*erciEii de res(iraEie Bn !iecare n$a(te3
clis"e cu a(A caldA3 $ dietA #$1atA Bn !ructe Gi le1u"e (r$as(ete3 #Ai !ier#inEi cu sare de d$uA $ri
(e sA(tA"?nA Gi "ulte e*erciEii Bn aer li#er.
Hidroterapia
5idr$tera(ia Bnsea"nA Jtera(ia cu a(AK este una dintre cele "ai vec:i "et$de de
vindecare cun$scute. E*istA !$r"e variate de :idr$tera(ie3 de la #Aile cu a#ur Gi saunA3 la duGurile
cu a(A rece Gi #Aile Bn a(A sAratA. Hn$tul ($ate !i utili,at Gi6n sc$(uri tera(eutice.
Ast"ul a !$st recun$scut ca $ #$alA care ($ate !i a"eli$ratA (rin nu"er$ase !$r"e de
:idr$tera(ie3 iar Bn Eur$(a #$lnavil$r de ast" li se (rescriu re1ulat de cAtre d$ct$ri cure la "ulte
#Ai ter"ale a!late Bn u,.
E*istA t$tuGi "et$de (e care $ricine le ($ate Bncerca acasA3 ca de (ildA ceva !$arte si"(lu
Gi anu"e $ #aie rela*antA3 cu te"(eratura "enEinutA la &%6&'
4
C ti"( de '46.4 de "inute. O
J#aie E(s$"K C circa /44 de 1ra"e de sAruri E(s$" (r$curate din c$"erE (use Bntr6$ #aie
n$r"alA C este de ase"enea #ene!icA3 cu t$ate cA nu este rec$"andatA (ers$anel$r cu tul#urAri
cardiace.
Terapii de relaxare
'ntrenamentul auto!enic este (r$#a#il una dintre cele "ai e!iciente3 (uternice3 dar Gi
si"(le te:nici de a ne rela*a3 u"(le de ener1ie Gi aut$vindeca3 care au a(Arut Bn Occident. A !$st
(usA (entru (ri"a $arA Bn a(licare de dr. ^. Lut:e Gi c$nstA Bntr6$ serie de e*erciEii "entale
si"(le "enite sA $(reascA "ecanis"ul ce 1enerea,A stresul acut3 nu"it Gi Jlu(tA sau !u1iK Gi sA
declanGe,e "ecanis"ele t$nice Gi re1enerative care duc la rela*area (si:$!i,icA (r$!undA. S6a
de"$nstrat GtiinEi!ic cA aceastA "et$dA3 c?nd este (racticatA ,ilnic3 $!erA re,ultate la nivel "ental
ase"AnAt$are cu cele d$#?ndite Bn ur"a (racticArii te:nicil$r de "editaEie $rientale3 la nivel !i,ic
(r$duc?nd "$di!icAri c:i"ice Gi !i,i$l$1ice ase"AnAt$are cel$r 1enerate Bn ti"(ul
antrena"entel$r s($rtivil$r sau al activitAEil$r !i,ice susEinute.
Bene!icii:
6 antrena"entul aut$1enic a8utA la resta#ilirea ar"$niei dintre "inte3 c$r( Gi siste"ul
i"unitar3 duc?nd ast!el la tratarea e!icientA a #$lil$r (si:$"atice@
6 cel "ai i"($rtant as(ect este !a(tul cA le (er"ite indivi,il$r sA (AtrundA Bntr6un s(aEiu
(r$!und de liniGte Gi rela*are3 a!lat Bn interi$rul l$r3 unde au l$c t$ate (r$cesele de aut$vindecare
Gi revenire la n$r"al.
6 B"#unAtAEeGte c$ncentrarea Gi c$$rd$narea.
'uto#indecarea
Antrena"entul aut$1enic este (re!erat de $ccidentali (entru cA3 s(re de$se#ire de alte
!$r"e de "editaEie Gi Y$1a3 aceasta nu are c$n$taEii culturale3 reli1i$ase Gi nu necesitA ($sturi sau
($,iEii s(eciale. Pr$#a#il cel "ai i"($rtant as(ect e !a(tul cA3 du(A cu" su1erea,A Gi denu"irea3
rela*area !i,icA3 "entalA Gi starea de liniGte Gi ec:ili#ru vin din interi$r Gi nu de(inde de val$ri
e*terne sau tera(ii. Aut$vindecarea este $ "et$dA !uncEi$nalA care ($ate !i !$l$sitA $riunde Gi
$ric?nd3 s(re de$se#ire de alte te:nici de rela*are. Starea (r$!undA de liniGte Bn care intrA
individul ($ate !i !$l$sitA de ase"enea Gi (entru aut$vindecare Gi creGterea !$rEel$r3 "ai ales
atunci c?nd este c$"#inatA cu vi,uali,are Gi cu $ stare de $(ti"is".
Antrena"entul aut$1enic i"(licA utili,area unei 1a"e de e*erciEii "entale c$nce(ute sA
Bl BnveEe (e Bnce(At$r sA se c$ncentre,e asu(ra sen,aEiil$r !i,ice n$r"ale Gi naturale3 (recu"
1reutatea Gi cAldura3 Bn anu"ite (ArEi ale c$r(ului Gi3 ($rnind de la acest lucru3 sA BnveEe sA lase (e
un (lan secundar (r$cesele c$nGtiente Gi sA se rela*a,e (r$!und. C$ncentrarea atenEiei se e*tinde
dins(re "e"#re s(re ini"A Gi circulaEie3 res(iraEie Gi siste"ul nerv$s3 s(re interi$rul c$r(ului.
Terapie prin plutire 0n bazinul cu ap
AceastA te:nicA a !$st c$nce(utA de cAtre dr. LilleY3 "edic neur$!i,i$l$1. I"(licA
utili,area unui #a,in din !i#rA de sticlA3 al#astru desc:is3 Bn !$r"A de $u3 av?nd lAEi"ea unui (at
du#lu3 cu &/3- c" de a(A (e !und. Se $#Eine un 1rad ridicat de !l$ta#ilitate (rin di,$lvarea de
sAruri E(s$" Bn a(A3 a cArei te"(eraturA3 la !el ca cea a aerulu din BncA(ere3 este "enEinutA la
&&3 W
4
C. Partici(antul3 de re1ulA de,#rAcat sau Bn c$stu" de #aie3 stA Bntins Bn #a,in Bntr6un "ediu
t$tal Bntunecat Gi silenEi$s3 !iind ast!el su(us un$r "ini"e sti"ulAri sen,$riale. eGi (entru unii
($ate !i !$arte rela*ant3 alEii ($t deveni de,$rientaEi@ sau ($ate a(Area $ sen,aEie de claustr$!$#ie
Gi (anicA Bn ca,ul indivi,il$r sensi#ili. Diecare GedinEA durea,A Bntre .4 Gi W4 de "inute.
e,avanta8e: c$sturile3 ti"(ul Gi li(sa centrel$r #ine ec:i(ate.
Posturarea
O#serv?nd #$lnavii #r$n:$(ul"$nari3 se c$nstatA cA3 intuitiv3 unii dintre aceGtia ad$(tA Bn
anu"ite "$"ente "ai di!icile 9cri,A de dis(nee3 c:inte de tuse; unele ($,iEii (articulare ale
trunc:iului Gi c:iar ale Bntre1ului c$r(3 ($,iEii care le uGurea,A starea de disc$n!$rt res(irat$r.
P$stuarea are un r$l "are Bn cadrul trata"entului unui (acient res(irat$r3 indi!erent de 1ravitatea
stArii clinice3 de la dis(neici de 1radul N3 care nu ($t (ArAsi (atul3 (?nA la #$lnavul care BncA BGi
c$ntinuA "unca $#iGnuitA.
Tehnici de <ndepartare a secre/iilor
Te:nicile de Bnde(artare a secreEiil$r c$nstau Bn "$#ili,area l$r ur"atA de te:nici de
clearance a cAil$r aeriene. Bene!iciile l$r includ: scAderea e!$rtului res(irat$r3 creGterea
ventilaEiei Gi a ca(acitAEii de sc:i"# de 1a,e3 (revenirea in!ecEiil$r Gi atelecta,iei Gi a"eli$rarea
(er!$r"anEei !i,ice Gi Bn des!AGurarea activitAEil$r c$tidiene.
Tehnici de mobilizare a secre/iilor
Hn "$d $#iGnuit i"(licA utili,area (ercuEiei3 scuturArii sau vi#raEiil$r (entru des(rinderea
la secreEiil$r la (acienEii (lasaEi Bn ($sturi s(eci!ice (entru drena8ul #r$nGic.Pentru a e!icienti,a
ele tre#uie ur"ate de te:nici de clearence a cAil$r aeriene. Pentru a !acilita "$#ilitatea secreEiil$r
($ate !i utili,at un #r$n:$dilatat$r in:ala#il cu 146%4 de "inute Bnainte.Pacientul tre#uie3 de
ase"enea3 sA !ie :idratat c$res(un,At$r.
C$ntraindicaEiile drena8ului ($stural:
6:e"$(ti,ia
6c$ndiEii acute
6insta#ilitate cardi$vascularA
6neur$c:irur1ia recentA
P$sturile de drena8 #r$nGic sunt #a,ate (e anat$"ia (la"?nil$r Gi a ar#$relui tra:e$6#r$nGic.
$ercu/ia = clappin! )
AceastA te:nicA este utili,atA (entru a !acilita "$#ili,area "ucusului aderent Gi dens.Este
a(licatA de6a lun1ul Bntre1ului ciclu res(irat$r (entru l$virea rit"icA a cutiei t$racice cu "Ainile
ca $ cu(A sau !$l$sind un (ercut$r "ecanic. Tera(eutul BncearcA sA "enEinA u"erii3 c$atele Gi
(u"nii rela*aEi Bn ti"(ul "anevrei. PercuEia este c$ntinuatA c?teva "inute (?nA (acientul are
nev$ie sA6Gi "$di!ice ($,iEia (entru a tuGi.
Se evitA (ercuEia (e (r$e"inenEele $s$ase sau (e s?ni. DrecvenEa $(ti"A a (ercuEiil$r este de 16-
5,.
>ibra/ia
Este $ "et$dA care se a(licA nu"ai (e durata e*(irului3 c?nd (acientul res(irA (r$!und
(entru a "$#ili,a secreEiile. Se e*ecutA (las?nd a"#ele "?ini direct (e t$race3 una (este cealaltA
c$"(res?nd uG$r Gi vi#r?nd ra(id (e (eretele t$racic3 Bn aceeaGi direcEie Bn care se "iGcA t$racele
Bn e*(ir.P$ate !i3 de ase"enea3 !$l$sit un vi#rat$r cu !recvenEa de 1461- 5,.
?cuturarea
Re(re,intA $ !$r"A "ai vi1ur$asA de "$#ili,are a secreEiil$r (rin a(licarea unei (resiuni
cu a"#ele "?ini (e ari t$racicA de drenat3 cu $ !recvenEa de % 5,.
Hn "$d $#iGnuit este !$l$sitA du(A (ercuEie nu"ai Bn !a,a e*(irat$rie a resiraEiei av?nd aceleaGi
c$ntraindicaEii ca aceasta.
Contraindica4ii !enerale asupra drena>ului
rena8ul #r$nGic nu se e*ecutA nici$datA du(A "asA3 ci la 16% $re ($s(randial (entru a
evita re!lu*ul 1astr$es$!a1ian.
rena8ul #r$nGic tre#uie c$relat cu aer$s$l$tera(ia. Unii tera(euEi !$l$sesc
aer$s$l$tera(ia anteri$r ($sturArii3 Bn ti"( ce alEii Bl c$nsiderA "ai e!icient du(A drena83 c?nd
(lA"?nul este curat.
Hn !uncEie de #ene!iciul (acientului3 drena8ul se ($ate reali,a di"ineaEa 9 dat$ritA
secreEiil$r acu"ulate (este n$a(te ;3 sau seara3 a8ut?nd (acientul sA se $di:neascA.
DrecvenEa trata"entului de(inde de (at$l$1ia Gi c$ndiEia (acientului6secreEiile a#undente3
dense v$r !i drenate de %6' $riU,i.
Pacientul tre#uie ($sturat Bntr6$ ($,iEie c$n!$rta#ilA3 rela*at3 cu !aEa cAtre tera(eut (entru
a6i ur"Ari !aciesul.
Nu se (er"ite (acientului sA :i(erventile,e.
e !a(t e*istA % "ari cate1$rii de ($sturi.
Posturile relaxante i facilitatoare ale respira4iei
Posturile de relaxare se e*ecutA !ie Bn (at 6 Bn ($,iEe de decu#it lateral3 !ie (e un scaun 6 Bn
($,iEie Ge,?ndA. Se va evita ($,iEia de decu#it d$rsal3 care ($ate declanGa cri,e de ast" #r$nGic.
Bn decu#it lateral. Pacientul "enEine s(atele ci!$,at3 1enunc:ii se"i!lectaEi Gi ante#raEele
BncruciGate la (ie(t.
a
Bn ($,iEie Ge,?ndA. Pacientul "enEine trunc:iul Bn ante!le*ie Gi s(ir8in anteri$r (e (erne@
1enunc:ii !lectaEi3 (lantele (e s$l3 #raEele a8utA s(ri8inul anteri$r.9!i1ura a;
a #
O ($sturA !acilitat$are (entru #$lnavul dis(neic a!lat Bn cri,A este cea Bn care (acientul se a!lA Bn
$rt$statis"3 cu s(atele s(ri8init de un (lan dur3 c$l$ana uG$r ci!$,atA3 trunc:iul Bn ante!le*ie3
u"erii rela*aEi3 "e"#rele su(eri$are at?rn?nd Bn !aEa c$r(ului3 1enunc:ii uG$r !lectaEi.
Posturarea pentru realizarea drena>ului bronic
PacienEii care e*(ect$rea,A au nev$ie de aceastA "et$dA tera(euticA3 Bn sc$(ul evacuArii
secreEiil$r #r$nGice. Hn acest ca,3 (r$1ra"ul )inetic va !i individual Gi se s$licitA (acientului sAGi
aducA un #$rcan Bnc:is ce c$nEine $ cantitate de de,in!ectant.
Met$da are la #a,A (rinci(iile 1ravitaEiei Gi al cur1erii !luidel$r dat$ritA 1radientului de BnAlEi"e.
E!icacitatea drena8ului creGte (rin as$cierea acestei te:nici cu trei !act$ri: "$dularea !lu*ului
aerian (rin cAile res(irat$rii Bn !uncEie de !a,ele res(iraEiei@ e*ercitarea unei (resiuni e*terne (e
t$race Bn ti"(ul e*(irului3 care va creGte !lu*ul e*(irat$r@ e*ecutarea de vi#raEii sau ta($ta8
t$racic.
rena8ul ($stural se e*ecutA $#li1at$riu di"ineaEa3 a @eune3 BnsA Bn !uncEie de necesitAEi se
($ate e*ecuta de "ai "ulte $ri (e ,i@ cu 14 1- "inute Bnainte de GedinEa de ($sturare se
rec$"andA ad"inistrarea unui aer$s$l #r$n:$dilatat$r. O GedinEA de drena8 #r$nGic se Bntinde (e
$ (eri$adA de "a*i" '- "inute@ durata unei ($,iEi$nAri este de - 14 "inute.
Ca re1uli 1enerale3 se res(ectA ur"At$arele indicaEii: ,$nele cele "ai BncArcate se drenea,A
(ri"ele@ la Bnc:eierea unei ($,iEi$nAri3 (acientul res(irA (r$!und3 cu accent (e e*(ir3 Gi tuGeGte de
c?teva $ri3 e*(ect$r?nd Bntrun reci(ient (e care tre#uie sAl ai#A Bn (er"anenEA la dis($,iEie@
du(A !iecare ($,iEi$nare3 ti"( de a(r$*i"ativ 1 "inut3 )inet$tera(eutul va e*ecuta deasu(ra
se1"entului de drenat vi#raEii 9c?nd s(uta este !luidA; sau ta($tAri 9Bn ca,ul Bn care s(uta este
v?sc$asA;3 sau3 se ($ate alterna _ "inut vi#raEie3 _ "inut ta($tare.
Cele "ai utili,ate ($,iEii ad$(tate de (acient (entru reali,area drena8ului #r$nGic sunt:
(entru l$#ii su(eri$ri
a. re1iunea anteri$arA: (acientul aGe,at3 cu trunc:iul ridicat la verticalA3 Bn s(ri8in (e
(erne@
#. re1iunea ($steri$arA: (acientul Bn ($,iEie Ge,?ndA3 uG$arA ante!le*ie a t$racelui
su(eri$r (e $ (ernA.
a. #.
(entru l$#ii in!eri$ri
a; re1iunea anteri$arA : (acientul Bn decu#it d$rsal3 ca(ul este "enEinut (e (at !ArA
(ernA @ se (lasea,A d$uA (erne su# G$lduri3 ast!el Bnc?t ca(ul sA !ie cu &4 c" su#
nivelul G$lduril$r.
#; re1iunea ($steri$arA : (acientul Bn decu#it ventral3 !runtea se s(ri8inA (e "?ini@ se
(lasea,A d$uA (erne su# G$lduri3 ast!el Bnc?t ca(ul sA !ie cu &4 c" su# nivelul
G$lduril$r.
a; #;
c; re1iunea lateralA: (acientul Bn decu#it lateral3 cu & (erne su# G$ld 9dre(t Gi3 res(ectiv3
st?n1;3 ast!el Bnc?t di!erenEa de nivel Bntre re1iunea G$ldului Gi re1iunea ca(ului sA !ie de
-4 c".

Testul de mers de ? minute
&ntroducere
Testarea de e!$rt standardi,atA cardi$6res(irat$rie !urni,ea,A in!$r"aEiii c$"(lete asu(ra
"ecanis"el$r int$leraEiei la e!$rt3 dar este $ investi1aEie scu"(A Gi c$nsu"at$are de ti"(@
necesitA un la#$rat$r #ine ec:i(at Gi (ers$nal s(ecial Bnstruit@ Bn (lus3 nu este Bnt$tdeauna ($si#ilA
la (acienEii cu a!ectare !uncEi$nalA severA. Risi(a de resurse ($ate !i evitatA select?nd (acienEii
care ($t #ene!icia de testare cardi$(ul"$narA c$"(letA3 Bn la#$rat$r3 (rintr6un al1$rit" de
e*(l$rare care sA includA teste "ai si"(le.
S(re de$se#ire de testarea standardi,atA Bn la#$rat$r3 testele de teren 9de "ers; !$l$sesc resurse
(uEine Gi sunt uG$r de e!ectuat. Mersul este !a"iliar $ricui3 iar a#ilitatea de a "er1e este "ai
relevantA clinic (entru viaEa de ,i cu ,i dec?t (er!$r"anEa "a*i"alA a#EinutA (rin testele de e!$rt
standardi,ate. In!$r"aEiile nu Bnl$cuesc re,ultatele testel$r de la#$rat$r3 ci sunt c$"(le"entare.
Testele de "ers se ($t reali,a Bn rit"ul de "ers al (acientului sau cu rit" i"(us.
Testele des!AGurate Bn rit"ul de "ers al (acientului 9sel!6(aced; "As$arA distanEa (arcursA Bntr6$
(eri$adA !i*A de ti"(. Testul de 1% "inute !urni,ea,A re,ultate valide Gi re(r$ducti#ile3 sensi#ile
la intervenEia tera(euticAGi care se c$relea,A #ine cu re,ultatele testel$r cardi$6res(irat$rii
standardi,ate3 dar este (rea $#$sit$r (entru (acient. Teste de "ers cu duratA "ai scurtA 9%
"inute; au re(r$ducti#ilitatea "ai sla#A3 "$tiv (entru care astA,i se (racticA de rutina testul de .
"inute.
Testele cu rit" i"(us 9 e*ternall,6(aced;: (acientul "er1e Bn rit" i"(us de un se"nal auditiv cu
cadenEA crescAt$are sau cu cadentA c$nstantA.
Testul de mers de ? minute $TM?,
Pentru reali,area sa sunt necesare:
o Un culuar de lun1i"e cun$scutA 9 cel (uEin &4 de "etri: Bnt$arcerile re(etate $#$sesc
(acientul;3 rectiliniu3 (lat Gi necirculat@
o Puls$*i"etru@
o Tensi$"etru@
o Cr$n$"etru 9sau ceas cu secundar;@
o Scale (entru anali,a dis(neei@
o Ideal: $ sursA de $*i1en ($rta#il.
Pacientul tre#uie sA ac$(ere $ distanEA c?t "ai "are Bn intervalul de . "inute3 "er1?nd Bn rit"
(r$(riu3 susEinut3 Bntre cele d$uA ca(ete ale cul$arului3 !ArA sA aler1e. Pacientul se ($ate $(ri
(entru a se $di:ni Bn ti"(ul cel$r . "inute3 dar tre#uie sA6Gi reia "ersul c?t "ai re(ede ($si#il.
Hntruc?t e*istA (ractici di!erite (rivind des!AGurarea (r$(riu6,isA a testului3 duc?nd la re,ultate
varia#ile Gi 1reu de c$"(arat intra Gi inter6individual3 c$nsensurile internaEi$nale au sta#ilit
re1uli (entru standardi,area testului de "ers de . "inute:
Testul tre#uie sA se des!AG$are (e un cul$ar3 nu (e c$v$r rulant sau Bn aer li#er@
Pacientul3 $di:nit Bn $ra (recedentA3 cu "edicaEia curentA ad"inistratA Bn "$d $#iGnuit3 tre#uie
#ine instruit Bnaintea testului@
Hncura8Arile tre#uie ri1ur$s standardi,ate3 !ArA c$"en,i clare de 1rA#ire a (asului sau de $(rire
(etru $di:nA: din &4 Bn &4 de secunde3 se !$l$sesc (r$($,iEii standard3 e*: J E !$arte #ine3
c$ntinuaEi la !elMK@
o u(A !iecare "inut se c$"unicA ti"(ul rA"as@
o Pacientul nu tre#uie sA v$r#eascA Bn ti"(ul "ersului@
o Sursa de $*i1en 9 daca e*istA; tre#uie (urtatA de cAtre su(ervi,$r.
o Hntreru(erea testului de "ers este necesarA Bn ca, de:
o urere t$racicA@
o is(nee int$lera#ilA@
o Nerti8@
o SlA#iciune e*tre"A@
o esaturare su# 0-<@
o Ta:icardie "ai "are de 04< din !recvenEa cardiacA "a*i"A te$reticA 9%%46v?rsta;
o La cererea e*(resA a (acientului.
La Bnce(ut Gi du(A ter"inarea testului se "As$arA tensiunea arterialA3 !recvenEa cardiacA3 saturaEia
arterialA a $*i1enului 9SaO%;. Hn ti"(ul testului se "$nit$ri,ea,A3 cu a8ut$rul (uls6$*i$"etrului3
!recvenEa cardiacA Gi SaO%. is(neea de e!$rt se cuanti!icA (e scala B$r1 Gi (e scala anal$1icA
vi,ualA.
C$ntraindicaEiile testel$r de "ers
o In!arct "i$cardic recent 9$ lunA;@
o An1$r insta#il@
o E(is$d de dec$"(ensare res(irat$rie cu acid$,A@
o Tr$"#$!le#itA ev$lutivA GiUsau e"#$lie (ul"$narA recentA@
o PericarditA acutA@
o Ur1enEA :i(ertensivA@
o Cri,A de #r$n:$s(as"@
o De#rA@
o Ta:icardie de re(aus9P1%4U"in; 9c$ntraindicaEie relativA;@TAS104U""51 Bn re(aus
9c$ntraindicaEie relativA;.
C:iar dacA incidentele sunt !$arte rare3 su(ervi,$rii testel$r tre#uie sA !ie antrenaEi Bn ac$rdarea
(ri"ului a8ut$r3 iar detaliile (lanului de acEiune Bn ur1enEA tre#uie cun$scute de cAtre t$Ei
"e"#rii ec:i(ei.
E!ectuarea testel$r de "ers este c$ntraindicatA Bn situaEiile listate Bn caseta B.
"iziopatolo!ie. acA este #ine reali,at3 TM. este un test de e!$rt de (utere c$nstantA
9rectan1ularA; Bn care se "As$arA ca(acitatea (acientului de a se ada(ta la via>a c$tidianA3 !iind
un test de re,istenEA su#6"a*i"al3 Gi nu unul de (er!$r"anEA.
DrecvenEa cardiacA creGte la Bnce(utul testului3 a($i rA"?ne Bn (lat$u 9cu e*ece(Eia (acienEil$r cu
a!ectare cardi$6(ul"$narA !$arte severA3 la care !recvenEa cardiacA ($ate creGte din n$u (e
(arcursul testului;.
Testul de . "inute este validat de c$relaEia #unA a M. cu lucrul "ecanic3 !recvenEa cardiacA Gi
"ai ales cu NO%"a* $#Einute (rin testele clasice de e!$rt "a*i"al 9"ai (uEin cu SaO% Gi 1radul
dis(neei;.
istanEa (arcursA Bn ti"(ul testel$r de "ers c$relea,A "ai #ine cu CN dec?t cu NEMS la
(acienEii cu $#strucEie #r$nGicA Gi "ai #ine cu LCO dec?t cu NEMS la cei cu a!ectare
interstiGialA.
&ndica4iile TM?
Testul de "esrs de . "inute este indicat la $rice (acient cu (at$l$1ie res(irat$rie cr$nicA la care
se ur"AreGte evaluarea ca(acitAEii !uncGi$nale3 ca Gi la (acienEii cu #$li cardi$6vasculare.
IndicaEiile TM. sunt:
MAsurarea rAs(unsului la diverse intervenEii: re,ecEii (ul"$nare3 rea#ilitare res(irat$rie3
trans(lant (ul"$nar3 c:irur1ie de reducere a v$lu"ului (ul"$nar3 trata"ent vas$dilatat$r3
intervenEii Bn insu!icienEa cardiacA@
Evaluarea statusului !uncEi$nal Gi a invaliditAEii Bn BPOC3 !i#r$,A c:isticA3 insu!icienEA cardiacA3
#$li vasculare (eri!erice@
PredicEia "$r#iditAEii Gi "$rtalitAEii Bn BPOC3 insu!icienEA cardiacA Gi :i(ertensiunea (ul"$narA@
Titrarea de#itului de $*i1en necesar la e!$rt.
&nterpretare i corela4ii clinice
Para"etrul cel "ai i"($rtant ur"Arit (rin TM. este distanEa (arcursA Bn ti"(ul testului 9M.;.
Enri1:t Gi S:errill au sta#ilit Bn 1WW0 !$r"ule de (redicEie (entru distanEa (arcursA Bn . "inute
(rin testarea a %W4 de su#iecEi sAnAt$Gi3 cauca,ieni cu v?rstA cu(rinsA Bntre '4 Gi 04 de ani.
istanEa (arcursA de(inde de (ara"etrii antr$($"etrici 9v?rstA3 BnAlEi"e3 1reutate; Gi de se*.
Hn %44&3 Enri1:t c$"unicA alte ecuaEii de (redicEie3 du(A ce testea,A $ ($(ulaEie :eter$1enA
s$cial Gi rasial3 din care eli"inA t$Ei su#iecEii cu (at$l$1ie cardi$vascularA3 res(irat$rie sau
l$c$"$t$rie3 rA"?n?nd '&/ !e"ei Gi &1- #Ar#aEi sAnAt$Gi.
D$r"ulele de (redicEie sunt:
Pntru !e"ei: distanEa te$reticA 9Bn "etri; O'W&`9%3%aBnAlEi"ea Bn c"; C94.W& a1reutatea Bn )1;6
9-3&av?rsta Bn ani;.
Pentru #Ar#aEi: se adau1A 1/ "etri la !$r"ula !$l$sitA (entru !e"ei.
Li"ita in!eri$arA a n$r"alului este distanEa te$reticA "inus 144 de "etri.
C$n!$r" acest$r !$r"ule de calcul3 distanEa "edie te$reticA (arcursA de v?rstnicul sAnAt$s este
de '44 de "etri3 "ai "icA dec?t cea (r$(usA Bn 1WW0 (rin ecuaEiile Enri1:t Gi S:errill 9-44 "; Gi
"ult "ai "icA dec?t cea (r$(usA de Ri)li Gi b$nes Bn 1WWW 9.-- "; Gi dec?t Tr$$sters Bn 1WWW
9.&1 ";.
AceastA varia#ilitate a re,ultatel$r la su#iecEii de v?rste ase"AnAt$asre se dat$rea,A at?t
di!erenEel$r Bntre ($(ulaEiile testate 9 (ers$anele de rasA nea1rA au "ers cu '4 de " "ai (uEin la
TM. dec?t cele de rasA al#A;3 c?t Gi criteriil$r de selecEie 9v$luntari antrenaEi selectaEi tele!$nic3
!aEA de sedentari selectaEi cu $ca,ia vi,itel$r "edicale anuale;. es!AGurarea testului induce Gi ea
varia#ilitatea: Bn studiul (u#licat de Ri)li Gi b$nes3 v$luntarii au "ers Bn 1ru(uri de de %6&3 Bn aer
li#er3 (e un traseu c$ntinuu rectan1ular3 !iind s!AtuiEi sA "ear1a c?t "ai de(arte ($si#il Gi
#ene!iciind de c?teva "inute de BncAl,ire i,$"etricA Bnainte de test3 ca Gi de un test de (r$#A
Bnainte de TM. (r$(riu6,is. Studiul c$ndus de Enri1:t Gi (u#licat Bn %44& a res(ectat
rec$"andArile ATS3 ceea ce su#linia,A necesitatea standardi,Arii "et$d$l$1iei.
A(anta@ele T2,
o Si"(lu
o Ie!tin
o A(lica#il indi!erent de v?rstA3 se*3 nivel de instruire3 1radul a!ectArii res(irat$rii
o Bine t$lerat3 c$"$d (entru (acient
o Re(r$ducti#ilitate #unA 9dacA se res(ectA (r$t$c$lul standard;
o Relevant (entru nivelul activitAEii !i,ice curente
La varia#ilitatea re,ultatel$r c$ntri#uie e!ectul Bncura8Arii 9distanEa de "ers creGte cu &4.- "etri
!aEA de testul de "ers !ArA Bncura8Ari;3 al BnvAEArii 9re(etarea testului Bn interval scurt de ti"(3 de
(?nA la c?teva ,ile3 !ace ca al &6lea test sA !ie "ai #un cu /0 de "etri dec?t (ri"ul; Gi i"(actul
!$r"ei sau di"ensiunii traseului.
Hn "$d ideal3 (acientul tre#uie retestat Bn aceleaGi c$ndiEii: (e acelaGi (arcurs3 de cAtre aceeaGi
(ers$anA Gi la a(r$*i"ativ aceeaGi $rA3 (entru a nu a!ecta re(r$ducti#ilitatea testului.
istanEa (arcursA Bn . "inute scade Bn #$lile (ul"$nare $#structive sau restrictive la (acienEii cu
#$li neur$"usculare sau articulare dar Gi Bn insu!icienEa cardiacA. M. de(inde Gi de c$ndiEia
!i,icA 91radul de antrena"ent;. O distanEA "icA (arcursA Bn ti"(ul TM. este nes(eci!icA Gi nu
($ate sta#ili sin1urA dia1n$sticul.
Un adult neantrenat care "er1e Bn (as n$r"al ac$(era /44 "etri Bn . "inute3 s(re de$se#ire de
un s($rtiv3 care alear1A 1-44 de "etri Bn acest interval sau de un (acient a!lat (e lista de
aGte(tare (entru (r$te,A de G$ld3 care "er1e Bn . "inute %44 de "etri.
Pentru un #ar#at sAnAt$s de 1./- "etri Gi /- de )13 distanEa (arcursA Bn . "inute scade Bntre '4 Gi
04 de ani de la .04 la '04 "etri3 deci cu - "etri (e an@ (entru $ !e"eie sAnAt$asA scAderea este
de -./- "etri (e an.
Pentru a(recierea ev$luEiei naturale sau a e!icacitAEii tera(eutice3 tre#uie inter(retate sc:i"#Arile
a(Arute Bn statusul !uncEi$nal al (acientului. Un studiu din 1WW/ su1erea,A cA $ a"eli$rare Bn
ca(acitatea de de(lasare este (erce(utA clinic Bnce(?nd de la creGterea distanEei (arcurse Bn .
"inute cu '4 de "etri3 iar $ a1ravare Bnce(?nd de la scAderea acesteia cu /4 de "etri.
Rea#ilitarea res(irat$rie sau cardiacA duc la creGterea M. cu %-6%4 <.
e,avanta8ele TM.
e(inde de "$tivarea (acientului Gi a su(ervi,$rului
MAs$arA $ sin1urA varia#ilA 9distanEa (arcursA;
Mai 1reu de standardi,at Gi "ai (uEin re(r$ducti#il dec?t testele de e!$rt "a*i"al
Nu (er"ite a!larea cau,el$r li"itArii la e!$rt
S6a su1erat cA (r$dusul Bntre distanEa la TM. Gi 1reutatea (ers$anei 9travaliul TM. sau
^T.F$r); ar !i un (ara"etru "ai !idel dec?t M. Bn a(recierea ca(acitAEii !uncEi$nale.
Compara4ia 0ntre diferite teste
TM. este (re!erat de c$nsensurile internaEi$nale tutur$r cel$rlalte teste de teren3 dat$ritA
avanta8el$r sale. Ale1erea ti(ului de "ers Bn cadrul unui (r$t$c$l de rea#ilitare de(inde at?t de
tradiEia Gi e*(erienEa ec:i(ei de rea#ilitare 9 BnMarea Britaniei se (re!erA testul navetei;3 c?t Gi de
d$tarea centrului3 de starea (acientului Gi de interesul e*(l$rArii 9incre"ental (entru nivelul de
antrena"ent3 anduranEA (entru evaluarea re,ultatel$r tera(iei;.
T$ate evidenEele aratA cA (acienEii cu (at$l$1ie res(irat$rie desaturea,A "ai "ult Bn ti"(ul
testel$r de teren 9test de "ers . "inute3 testul navetei incre"ental; dec?t la cicl$6er1$"etru.
is(neea este "ai intensA la testele de teren dec?t Bn la#$rat$r3 lucru (arEial e*(lica#il (rin !a(tul
cA (e cicl$er1$"etru sau c$v$rul rulant3 ($,iEia s(ri8initA a #raEel$r "icG$rea,A travaliul
ventilat$r.
Pentru a a(recia re,ultatele rea#ilitArii res(irat$rii3 c$"(araEia Bntre testul de "ers . "inute3
testul incre"ental Gi cel de anduranEA la cicl$er1$"etru a relevat cA cel "ai sensi#il la e!ectul
tera(eutic a !$st ti"(ul de anduranEA la cicl$er1$"etru. Hn acest studiu3 du(A . sA(tA"?ni de
antrena"3ent centrat (e e*erciEii i,$t$nice ale "e"#rel$r in!eri$are3 distanEa de "ers s6a
B"#unAtaEit cu 1.<3 NO%"a* la testul "a*i"al la cicl$er1$"etru cu -&<3 iar ti"(ul de
anduranEA la (edalare cu 1''<.
intre sc$(urile rea#ilitArii res(irat$rii3 d$uA dintre cele "ai i"($rtante sunt creGterea
(er!$r"anEei la e!$rt Gi scAderea dis(neei (entru un anu"it ti( de e!$rt 9a"#ele re!lect?nd 1radul
de aut$n$"ie a (acientului;.
Sc:i"#Arile induse de rea#ilitarea res(irat$rie de(ind !$arte "ult de (r$t$c$lul de antrena"ent
ales Bn cadrul (r$1ra"ului de rea#ilitare.
De re4inut
A#ilitatea de a "er1e este $ "AsurA ra(idA Gi ie!tinA a stArii !uncEi$nale Gi $ c$"($nentA
i"($rtantA a calitAEii vieEii3 re!lect?nd aut$n$"ia (ers$anei care este redusA se"ni!icativ la
(acienEii cu (at$l$1ie res(irat$rie cr$nicA. Testele de "ers (er"it evaluarea statusului !uncEi$nal
Gi a invaliditAEii3 "Asurarea rAs(unsului la diverse intervenEii 9e*. Rea#ilitarea res(irat$rie; Gi sunt
#une (redict$are ale "$r#iditAEii Gi "$rtalitAEii.
Testul de "ers de . "inute este un test (ractic3 uG$r de reali,at Gi #ine t$lerat3 a(reciind
rAs(unsul 1l$#al cardiac3 res(irat$r Gi l$c$"$t$r la e!$rtul su#"a*i"al. eGi nu $!erA in!$r"aEii
s(eci!ice des(re !uncEi$narea !iecArui siste"3 este lar1 utili,at Bn evaluarea cardi$(ul"$narA.
ducarea tusei
Tusea este un re!le* n$r"al3 !i,i$l$1ic3 dar a tuGi !recvent Gi (ersistent nu "ai este un !en$"en
natural3 el traduc?nd starea de #$alA.
Tusea este declanGatA de iritaEia "ecanicA a rece(t$ril$r din larin1e3 tra:ee3 #r$n:ii "ari de cAtre
(ul#eri3 secreEii3 s?n1e etc3 ca Gi de iritaEia c:i"icA a rece(t$ril$r din #r$n:iile distale "ai ales3
(r$dusA de 1a,e t$*ice sa iritante. e la aceGti rece(t$ri3 cAile a!erente sunt re(re,entate de nervii
1l$s$!arin1ieni Gi "ai ales de va13 cu inte1rare Bn #ul#. CAile a!erente "er1 (e c$rd$anele
ventrale ale "Aduvii s(re "$t$neur$nii s(inali ce deservesc "usculatura res(irat$rie.
Tusea este !$r"atA dintr6un ins(ir (r$!und declanGat de iritaEia #r$n:icA3 ins(ir care "AreGte
val$area c$l$anei de aer ce va !i e*(ul,atA3 iar (rin destinderea siste"ului t$rac$(ul"$nar se
creea,A (re"i,a creGterii !$rEei de e*(ul,ie a "usculaturii e*(irat$are. Ur"ea,A $ scurtA !a,A de
a(nee cu 1l$ta Bnc:isA. E*(irul Bnce(e Bnainte de desc:iderea 1l$tei Bn aGa !el BncAt (resiunea
intrat$racicA creGte la (este 1$$ "" 51. Brusc3 1l$ta se desc:ide3 iar e*(ulsia e*(irat$rie (rin
c$ntracEia (uternicA a "usculaturii e*(irat$rii Gi (rin "arele 1radient (resi$nal alve$lA 6 1urA
deter"inA $ e*(ulsie a aerului care ($ate atin1e %0$ "Usec. C$l$ana de aer care se de(lasea,A cu
$ ast!el de vite,A antrenea,A c$r(ii strAini3 secreEiile Gi le eli"inA (rin (lA"?n.
Presiunea intra(ul"$narA !$arte "are deter"inatA de tuse ($ate declanGa $ serie de accidente.
Ru(tura se(turi$r Gi (ereEil$r alve$lari3 (neu"$t$ra*ul sau (neu"$"ediastinul sunt "ai rare
de$arece c$nc$"itent creGte Gi (resiunea (leuralA. Hn sc:i"#3 (eric$lul este (e linie circulat$rie
de$arece (resiunea "AritA intrat$racicA #l$c:ea,A Bnt$arcerea ven$asA3 creGte (resiunea ven$asA
centralA3 de#itul cardiac scade3 (ut?ndu6se instala insu!icienEA acutA circulat$rie cere#ralA
tran,it$rie. AceastA isc:e"ie cere#ralA stA la #a,a 7sinc$(ei tusi1ene7. La #Atr?ni Gi
ater$scler$tici3 (eric$lul este cu at?t "ai "are.
La #$lnavii #r$nGitici3 Bn a#senEa unui a(arat "uc$ciliar distrus de #$alA3 tusea rA"?ne sin1urul
"ecanis" de a(Arare (entru a se asi1ura Bn c$ntinuare evacuarea secreEiil$r3 a (articulel$r strAine
in:alate etc.
B$lnavii tuGesc de $#icei su# !$r"A de c:inte de tuse Bn serie. Aceasta se dat$reGte (ersistenEei
stArii de irita#ilitate rece(t$ril$r c$ntinuu e*citaEi de $ s(utA aderentA3 1reu "$#ili,a#ilA. ar Bn
acelaGi ti"(3 ins(irul (r$!und3 c$l$ana de aer deter"inatA de aceasta3 e*citA rece(t$rii tusi1eni
care v$r iniEia $ n$uA tuse Ga"d. Aceasta (resu(une $ creGtere i"($rtantA a e*cita#ilitAEii acest$r
acest$r rece(t$ri.
Tusea este desi1ur un si"(t$" su(ArAt$r (entru #$lnav Gi nu este de "irare cA #$lnavul s$licitA
"edica"ente cal"ante sau in:i#ante ale tusei. Este BnsA $ er$are sA6i ad"inistrA" (acientului
ast!el de "edica"ente& Tusea tebui Aeducat0A nu inhibat0. B$lnavul tre#uie sA BnveEe cu" sA
tuGeascA ca sA reali,e,e (rin tuse $ #unA evacuare a secreEiil$r3 cu" sA tuGeascA (r$ductiv cu un
e!$rt c?t "ai "ic Gi cu" sA tuGeascA !ArA sA se e*(unA la eventualele accidente declanGate de
c:inta de tuse 9sinc$(a tusi1enA3 ru(turi alve$lare3 :e"$ra1ii din venulele su#cutanate ale !eEei
sau 1?tului3 :ernii a#d$"inale etc.;
E*istA BnsA Gi tuse declanGatA de cau,e din a!ara ar#$relui tra:e$#r$n:ic. Acestea sunt
7ne(r$ductive73 ne!i,i$l$1ice. Rece(t$rii (entru aceste accese de tuse sunt Bn alte terit$rii de
inervare va1alA 9rin$!arin1e3 larin1e3 (leure3 tu# di1estiv3 ane*e3 (erit$neu3 c$nduct auditiv etc;
O altA cate1$rie este !$r"atA de 7tusea nerv$asA73 declanGatA de !act$ri (si:$1eni. esi1ur cA un
#r$nGitic ($ate (re,enta Gi $ ast!el de tuse3 "$tiv (entru care se i"(une Bnt$tdeauna $ atentA
investi1are Gi a(reciere a cau,ei accesel$r de tuse.
O tuse iritativA care $#$seGte #$lnavul ($ate !i cal"atA cu "edicaEie 9c$deinA3 di$ninA;3 dar Gi cu
e*erciEii de liniGtire :i(ere*cita#ilitAEii ,$nel$r tusi1ene su(eri$are 9larin1e6tra:ee;. Se va ins(ira
(rin 1urA3 a($i Bncerc?nd sA se "enEinA t$racele ca Bn ins(ir3 se va retracta a#d$"enul in!eri$r3
lAs?nd sA se evacue,e aerul 7ca de la sine7. Hn acest !el se (r$duce $ e*(iraEie !ArA (resiune iar
c$l$ana de aer nu va BntreEine irita#ilitatea rece(t$ril$r de tuse.
Pe de altA (arte nu $rice tuse3 c:iar declanGatA de rece(t$rii tra:e$#r$n:ici3 este $ tuse e!ectivA Gi
e!icientA. O serie de studii au d$vedit cA la individul sAnAt$s3 ca Gi la (acienEii !ArA e*(ect$raEie3
tusea nu este e!icientA3 nu eli"inA (articulele in:alate de te!l$n "arcate de dia"etru . "icr$ni.
O#servaEii ase"AnAt$are au (u#licat Gi ]eats cu c$la#. Bn 1W/-. Eli"inarea (rin tuse a
(artciulel$r de te!l$n "arcate cu tec:neEiu este ra(idA nu"ai dacA e*istA $ secreEie
tra:e$#r$n:icA su!icientA. Cu alte cuvinte (elicula de secreEie care ac$(erA cilii3 (r$dusA de
celulele calici!$r"e3 nu este su!icientA sA deter"ine un 7clearance7 #r$n:ic (rin tuse. Tre#uie sA
intervinA secreEia 1landel$r su#"uc$ase (entru ca tusea sA ($atA deveni e!icientA. Aceste studii
au "ai i"(us Gi i($te,a cA unul din r$lurile (rinci(ale ale acest$r 1lande su#"uc$asi ar !i
t$c"ai de a (r$duce "ucus iritant Gi declanGat$r de tuse e!icientA.
Tusea ($ate !i ine!icientA Gi d$ar dat$ritA !a(tului cA #$lnavul 7nu Gtie7 sA tuGeascA.
O tuse ($ate deveni e!icientA dacA:
6 se e*ecutA la $ ca(acitate vitalA su!icientA3 care sA asi1ure v$lu"ul necesar de aer al c$l$anei de
e*(ulsie@
6 se e*ecutA cu $ !$rEA de (r$(ulsie a aerului su!icient de "are. Hn 1eneral se (are cA #$lanvul
tre#uie sA ($atA reali,a $ vite,A de !lu* e*(irat$r "a*i" 9MEDR; de cel (uEin -$ lE"in. Aceasta
Eine3 Bn a!arA de re,istenEele la !lu*3 de !$rEa "uscularA a "usculaturii e*(irat$rie@
6 se e*ecutA din ($,iEii de !acilitare.
eci te:nica BnvAEArii tusei se va re!eri la:
1. P$,iEi$narea c$r(ului Bn ti"(ul tusei
%. M$dalitatea de c$ntr$l a res(iraEiei
&. t$ni!ierea "usculaturii e*(irat$rii
1. P$,iEiile (entru tuse. Hn 1eneral3 sunt ($,iEii care !acilitea,A e*(irul (rin uGurarea c$ntracEiei
"usculaturii (eretelui a#d$"inal cu creGterea (resiunii intraa#d$"inale3 ca Gi (rin c$ntracEia
"usculaturii t$racale care creGte (resiunea intrat$racicA.
a; P$,iEie Ge,?nd3 u"erii rela*aEi Gi r$taEi Bn !aEA3 ca(ul Gi s(atele uG$r !lectate3 ante#raEele
s(ri8inite3 1enunc:ii !lectaEi3 (ici$arele se s(ri8inA (e s$l. O (ernA Bn ,$na a#d$"inalA EinutA cu
#raEele a8utA la ridicarea dia!ra1"ului (rin (resarea (eretelui a#d$"inal. Hn ti"(ul e*(ulsiei
aerului Bn tuse3 trunc:iul se a(leacA Bnainte.
P$,iEii (entru antrenarea unei tuse e!iciente
#; acA #$lnavul nu ($ate (ArAsi (atul3 el va lua ($,iEie se"iGe,?nd sau Bn decu#it lateral3 cu
trunc:iul ridicat Gi a(lecat Bn !aEA3 cu 1enunc:ii !lectaEi. Te#uie reEinut cA $ ($,iEie de decu#it
d$rsal sau lateral $#iGnuitA nu !av$ri,ea,A e*(ect$raEia (rin tuse.
%. C$ntr$lul res(iraEiei Bn accesul de tuse. Pacientul va ins(ira (e nas3 lent Gi (r$!und. Hn ins(ir3
trunc:iul va !i "enEinut dre(t3 ca(ul ridicat. u(A cu" se Gtie3 ins(irul (e nas a8utA utili,area
dia!ra1"ului Gi "usculatura t$racalA in!eri$arA3 Bn ti"( ce ins(irul (e 1urA (r$"$vea,A
"usculatura t$racalA su(eri$arA Gi "uGc:ii acces$ri ins(irat$ri. Hn ins(ir3 a#d$"enul va !i B"(ins
Bnainte3 (res?nd (erna.
Aerul3 $datA ins(irat3 este (Astrat c?teva secunde Bn (lA"?n. +ura Bnc:isA3 (alatul ridicat3 aGa
cu" se Bnt?"(lA Bntr6un cAscat cu #u,ele li(ite.. E*(ulsia aerului se va a!ce Bn %6& re(ri,e
9!racEi$nat;3 Bn ti"( ce trunc:iul se a(leacA Bnainte iar a#d$"enul se tra1e Bna($i. Se va ur"Ari ca
sunetul (r$dus de tuse sA !ie (r$!und3 r$tund3 surd3 ceea ce traduce tusea e!icientA3 (r$ductivA3
care antrenea,A cAile #r$n:ice in!eri$are. O tuse cu t$nalitate ridicatA 7s(artA7 este $ tuse
ine!icientA3 care vine din cAile su(eri$are tra:e$larin1iene.
C?nd $#servA" cA (acientul Bn ti"(ul tusei e*ecutate ca "ai sus se c$n1esti$nea,A la !aEA Gi 1?t3
d$vadA a unei (resiuni "ari intrat$racice3 v$" cere ca Bnainte de a e*ecuta e*(ulsia de tuse
(r$(riu6,isA el sA arunce a!arA din (lA"?n $ "icA cantitate de aer. Hn acest !el3 e*(ulsia se va !ace
de la un nivel (uEin "ai 8$s dec?t acela al ca(acitAEii vitale Gi va !i "ai lentA3 "ai (uEin vi$lentA.
acA (acientul este slA#it sau tusea Bi (r$v$acA a"eEeli $ri sen,aEie li($ti"icA3 va !i s!Atuit sA
tuGeascA cu 1ura Gi 1l$ta desc:isA. Res(ectiv3 du(A ins(ir va rA"?ne cu 1ura desc:isA3 !ArA
(eri$ada de a(nee Gi !ArA creGtere de (resiune intrat$racicA. La (acienEii cu "are :i(erin!laEie
(ul"$narA3 nu se va a"inti la Bnce(ut de ins(ir. N$r !i BnvAEaEi d$ar cu" sA e*(ul,e,e aerul Bn &6
' re(ri,e cu a(lecarea trunc:iului Bn !aEA. Mai a($i se va educa Gi ins(irul3 s$licit?nd BnsA
ins(iruri "ici.
Evident3 #$lnavul va re(eta de c?teva $ri tusea (?nA c?nd va evacua $ s(utA care liniGteGte
re!le*ul tusi1en.
e "ulte $ri BnvAEA" (acientul sA tuGeascA du(A te:nica de "ai sus c:iar Bnna#senEa re!le*ului3
Bn "$d v$it3 (entru a a8uta drena8ul #r$n:ic. Pute" sti"ula re!le*ul de tuse (rin (rinderea Bntre
de1ete a cartila8ului cric$id Gi "iGcarea lui s(re st?n1a6drea(ta.
&. T$ni!ierea "usculaturii e*(irat$rii. Acest $#iectiv este a#s$lut necesar (entru a $#Eine $ tuse
e!icientA3 dar nu are ni"ic (articular ca te:nica !aEA de ceea ce a !$st discutat la 1i"nastica
res(irat$rie (r$(riu6,isA.
Pr$#le"ele cele "ai di!icile le ridicA #$lnavii cu dureri "ari t$racice3 la care e!$rtul de tuse este
c:inuit$r3 ca Gi (entru #$lnavii c$"at$Gi3 va !i necesarA as(iraEia #r$nGicA (?nA c?nd tre(tat3 cu
(recauEiuni3 se Bnce(e educarea tusei.
ducarea #orbitului
Nu tre#uie uitat cA v$r#itul este a d$ua "are !uncEie a a(aratului res(irat$r.
T$nul se !$r"ea,A (rin $scilaEiile c$r,il$r v$cale3 cu a"(li!icare Bn cavitatea su(ra1l$ticA
9larin1$!arin1ianA;3 care are r$l de cutie de re,$nanEA. Ni#raEia c$r,il$r este deter"inatA de
c$l$ana de aer e*(iratA. Hn ti"(ul v$r#itului3 "usculatura a#d$"in$t$rac$!arin1ianA rA"?ne
c$ntractatA3 iar re,istenEa la !lu* creGte !$arte "ult3 1l$ta !iind $#stac$lul cel "ai i"($rtant Bn
!aEa !lu*ului e*(irat$r. eci3 (e de $ (arte "enEinerea unei c$ntracEii (er"anente a "usculaturii
la $ aceeaGi intensitate Bn ti"(ul v$r#irii3 (e de altA (arte creGterea re,istenEel$r dina"ice Bn e*(ir
e*(licA di!icultAEile (e care le au de!icienEii res(irat$ri cu v$r#itul. SA "ai adAu1A" cA Bn v$r#ire
ins(irA" de $#icei (e 1urA3 care rA"?ne desc:isA de la ulti"a v$calA3 ins(irul (r$duc?ndu6se
!$arte ra(id du(A ter"inarea unui cuv?nt sau sila#e. T$ate acestea cresc dis(neea #$lnavului3 Bl
!ace sA nu ($atA v$r#i cursiv3 sA se $(reascA la "i8l$cul unui cuv?nt (entru a res(ira3 v$r#irea lui
devine (eni#ilA. Acest !a(t de(ri"A #$lnavul3 Bl !ace sA evite $ viaEA s$cialA n$r"alA3 Bi "AreGte
c$nGtiinEa in!ir"itAEii lui.
Este de "irare de ce3 t$tuGi3 Bn "ulte (r$1ra"e de recu(erare ale de!icienEil$r res(irat$ri nu se
a"inteGte ni"ic sau a(r$a(e ni"ic des(re acest as(ect. H"(reunA cu alEi s(ecialiGti n$i crede" cA
educarea v$r#itului tre#uie sA re(re,inte $ (re$cu(are $#li1at$rie a "edicului Bn cadrul
(r$1ra"ului de recu(erare (e care6l $r1ani,ea,A (entru de!icientul res(irat$r "ai ales $#structiv.
e !a(t3 $#iectivul educArii v$r#itului este "ulti(lu3 re(re,ent?nd Gi un !$arte #un e*erciEiu
(entru reducarea res(iraEiei (r$(riu6,ise.
Te:nica educArii v$r#itului Bnce(e (rin a e*(lica #$lnavului "ecanis"ul3 acestui (r$ces Gi care
sunt cau,ele de1radArii lui. Hn c$ntinuare3 Bn !uncEie de 1radul dis(neei3 v$" antrena (acientul la
a ad$(ta un rit" de v$r#ire adecvat (entru 1radul de!icitului ventilat$r. Aceasta Bnsea"nA a6l
$#iGnui sA e*(ri"e Bntr6$ e*(iraEie un nu"Ar li"itat de cuvinte Gi sila#e3 sA se e*(ri"e Bn
(r$($,iEii scurte.
Se v$r alcAtui 1ru(uri de cuvinte (e care (acientul le va citi cu v$ce tare de "ai "ulte $ri (e ,i.
Diecare 1ru( va !i r$stit Bntr6$ sin1urA e*(irare3 a($i un alt ins(ir Gi un alt 1ru( citit etc. Tre(tat
aceste 1ru(uri v$r !i alcAtuite din "ai "ulte cuvinte3 res(ectiv sila#e. acA este ($si#il3 aceste
1ru(uri de cuvinte v$r !i su# as(ect versi!icat. IatA c?teva e*e"(le de e*(ir cu '6. sila#e:
Res(ir "ai rar N$r#esc "ai rar
Res(ir "ai uG$r N$r#esc liniGtit
Nu "ai 1?!?i A" e*(irul #un
Sunt "ai rela*at Nu !ac e!$rt etc.
IatA un e*e"(lu de B"(ArEire a unei !ra,e (e 1ru(a8e de cuvinte a(r$*i"ativ e1ale ca e!$rt
res(irat$r:
Scriu $ scris$are
Dratelui "eu
es(re #$ala "ea
ci trata"entul ei
Aceste 1ru(uri de cuvinte se v$r citi la di!erite rit"uri3 la Bnce(ut "ai re(ede a($i din ce Bn ce
"ai rar. Se va trece a($i la 1ru(a8e "ai a"(le ca structurA sila#icA. S(re e*e"(lu:
A trecut Bnt?i $ #$are Cu ac$rduri lun1i de lirA
Pe deasu(ra viil$r I6au rAs(uns !?neEele
ci6a !urat de (rin ($n$are T$ate !l$rile G$(tirA
Pu!ul (A(Adiil$r Hnt$rc?ndu6Gi !eEele
Mereu se va ada(ta rit"ul de citire la ($tenEialul res(irat$r. Orice rArire a rit"ului Bnsea"nA $
lun1ire a e*(irului.
Hn s!?rGit "ai a($i se va trece la citirea un$r 1ru(a8e "ult "ai di!erite ca nu"Ar de sila#e Gi
cuvinte. IatA un e*e"(lu:
O cli(A i6a" cre,ut ar:en1:eli
Hn s(adA Gi6n (rivire crunEi3
Cu su!lete
Ca niGte "unEi.
Hn al nAde8dii ,#$r
Le6a" dat $1$rul "eu3 ca sA6l ridice6n cer3
ci d$ar cu st?rvuri "6a" ales
Pe ur"a l$r.
Hn acest stadiu3 se ($ate c$ntinua cu e*erciEii de c?ntat (e te*te sau sila#e v$calice.
C$relaEia str?nsA dintre !$r"area sunetului Gi res(iraEie !ace ca e*erciEiile de !$l$sire c$rectA a
v$cii sA !ie Bn acelaGi ti"( un !$arte #un "i8l$c de antrena"ent res(irat$r.
-eeducarea respiratorie .6biecti#e
Se a(recia,A cA $#iectivele reeducArii res(irat$rii sunt ur"At$arele:
1. SA creascA v$lu"ele de aer "$#ili,a#ile3 (entru Bntre1 (lA"?nul sau nu"ai Bn anu"ite
re1iuni (ul"$nare.
%. SA scadA travaliul ventilat$r !ie (rin scAderea re,istenEel$r dina"ice la !lu*3 !ie (rin
creGterea c$"(lianEei t$racice3 !ie (rin a"#ele3
&. SA t$ni!ice "usculatura res(irat$rie.
'. SA c$ntr$le,e Gi sA c$$rd$ne,e rit"ul res(irat$r.
E*ercitiile de res(iratie ($t !i variate (rin :
!recventa de res(iratie (e "inut
"$dalitatea de "iscare a t$racelui si a#d$"enului
durata !a,el$r res(irat$ri
c$"#inarea !a,el$r res(irat$ri
($stura de e*ecutie
diri8area aerului la nivelul cail$r res(irat$ri
iri8area aerului la nivelul cail$r res(irat$ri su(eri$are 9nas3 cavitate #ucala3 !arin1e3 larin1e;
Nasul : (uri!ica3 incal,este3 u"e,este3 directi$nea,a aerul .
Su#iectul tre#uie sa !ie intr6$ ($,itie c$recta3 cu ca(ul dre(t3 u"erii rela*ati3 t$arcele si
a#d$"enul in linie drea(ta. Se va lucra :
ins(ir (e cate $ nara
ins(iruri re(etate 9adul"eca;
ins(ir cu #aterea rit"ica (e ari(ile nasului
e*(ir cu #u,ele stranse
e*(ir cu (r$nu"tie de c$ns$ane re,$nante 9:3 s:3 t,;
e*(ir cu (r$nuntie de v$cale 9a3e3i3$3 u;
e*(ir cu (r$nuntia de sila#e care se re(eta 9lalala3 "a"a"a"a3 tatatata s.a;
e*(ir cu r$stirea unei !ra,e
a& 7iri@area aerului la ni(elul c0ilor respiratorii superioare (resu(une reeducarea ins(irului Gi
e*(irului. Ins(irul (e nas rA"?ne !$r"a cea "ai !i,i$l$1icA a res(iraEiei@ se s$licitA (acientului sa
ins(ire (e nas3 lin3 (relun1 9i"it?nd "ir$sirea unei !l$ri;3 Bntruc?t e*ecutarea !$rEatA deter"inA
#r$n:$s(as"ul. Ins(irul "$#ili,ea,A dia!ra1"ul3 !a(t evident Gi de #$"#area a#d$"enului.
E*(irul se e*ecutA de $#icei t$t (e nas3 BnsA3 la #$lnavul ast"atic se s$licitA e*(iraEia $ralA3
(entru a di"inua re,istenEa la !lu* din ti"(ul e*(irului. Se s$licitA $acientului sA e*(ire (e 1urA3
cu #u,ele str?nse 9ca (entru !luierat; sau sA e*(ire (r$nunE?nd: d!K3d:K3 dsK3 d(!K@ aceastA
te:nicA3 nu"itA dres(iraEia cu #u,ele str?nseK 9pursed lips breathin!; creea,A $ (resiune re1la#ilA
la ieGirea aerului Bn at"$s!erA3 B"(iedic?nd ast!el c$la(sul #r$n:ic e*(irat$r.

Ins(ir E*(ir
b& Reeducarea respira/iei abdominale (resu(une BnvAEarea res(iraEiei a#d$"inale c$recte.
escrierea te:nicii: (acientul se a!lA Bn decu#it d$rsal cu ca(ul Bn ante!le*ie (rin s(ri8in (e (ernA
cu 1enunc:ii !lectaEi3 (entru rela*area "usculaturii a#d$"inale@ "iGcArile res(irat$rii se v$r
e!ectua su# c$ntr$l "anual@ ins(irul va !i Bns$Eit de ante(ulsia a#d$"enului3 e*(irul de
retr$(ulsia a#d$"enului. u(A ce se va $#Eine $ res(iraEie a#d$"inalA c$rectA3 se v$r as$cia
"iGcAril$r a#d$"inale cele ale t$racelui in!eri$r3 reali,?nd ast!el cel "ai c$rect "$del res(irat$r3
cel al res(iraEiei a#d$"in$t$racale in!eri$are.
c& Reeducarea respira/iei costale are la #a,A c$nGtienti,area "iGcAril$r t$racale ce se reali,ea,A
(rin (r$ducerea de cAtre )inet$tera(eut a un$r c$ntrare,istenEe (entru "iGcArile c$stale3 ast!el
!$rE?nd "uGc:ii sA lucre,e la $ tensiune crescutA3 "ult "ai uG$r de sesi,at de cAtre
(acient.escrierea te:nicii: "?inile )inet$tera(eutului se (lasea,A (e ,$na d$ritA3 cu de1etele
dea lun1ul c$astel$r@ se s$licitA e*(irul c$"(let ti"( Bn care "?inile )inet$tera(eutului e*ecutA
$ (resiune (e (eretele c$stal3 ce creGte (e "AsurA ce se a(r$(ie s!?rGitul e*(irului 9este !a,a de
(unere Bn tensiune a "usculaturii res(ective;@ ins(irul va 1Asi Bn ,$na antrenatA $ c$ntrare,istenEA
creatA de "?inile )inet$tera(eutului3 ceea ce va necesita $ creGtere a tensiunii "usculaturii
ins(irat$rii interesate (entru reali,area !a,ei de ins(ir@ Bn c$ntinuare3 (resiunea e*ercitatA va slA#i
tre(tat3 (e "AsurA ce se ter"inA ins(irul3 Bn aGa !el Bnc?t3 Bn !inal3 t$racele sA !ie li#er de $rice
(resiune. Re1iunile t$racice (e care se e*ecutA te:nica cu c$ntrare,istenEA sunt: a. re1iunea
c$stalA in!eri$arA3 #. re1iunea c$stalA "i8l$cie Gi c. re1iunea c$stalA su(eri$arA.

Controlul i coordonarea respira4iei este un $#iectiv i"($rtant al reeducArii res(irat$rii (rin
care se ur"AreGte scAderea ta:i(neei (rin c$nGtienti,area unei sc:e"e ventilat$rii adecvate
de!icitului !uncEi$nal res(irat$r Gi s$licitAril$r variate ale activitAEii ,ilnice. Se ur"Aresc scAderea
!recvenEei res(irat$rii Gi c$ntr$lul !lu*ului de aer.ScAderea !recvenEei res(irat$rii se reali,ea,A3 la
#$lnavul $#structiv3 (rin c$ntr$lul ra($rtului Bntre !a,ele ciclului res(irat$r. CreGterea (au,ei
($stins(irat$rii reEinerea aerului Bn (lA"?ni 9a(neea ($stins(irat$rie; se utili,ea,A Bn sc$(ul
e1ali,Arii ventilaEiei la nivelul tutur$r c$"(arti"entel$r (ul"$nare.
C$ntr$lul !lu*ului de aer3 la un #$lnav dis(neic3 se reali,ea,A (rin (relun1irea !a,ei ins(irat$rii
c$nc$"itent cu scAderea rit"ului res(irat$r.
'ntrenamentul la efort dozat
T$leranta la e!$rt este (rinci(ala "asura (entru a(recierea ca(acitatii de "unca a #$lnavului
res(irat$r.
In antrena"ent la e!$rt se v$r ur"ari ur"at$rii (ara"etrii:
a(aritia sau cresterea dis(neei
a(aritia unei starii de disc$n!$rt
a(aritia sau cresterea unei res(iratii ,1$"$t$ase
a(aritia ta:i(neei
cresterea rit"ului cardiac (este 11461%4 sau arit"ic
a(aritia un$r dureri t$racice de ti( c$nstrictiv 91:eara; sau (resiune in ,$na sternului.
Hn ti"(ul e*erciEiului !i,ic3 necesarul de O
%
celular creGte Gi c$nc$"itent creGte Gi eli"inarea de
CO
%
$#li1?nd res(iraEia sA EinA (asul cu n$uA situaEie3 res(ectiv sA "enEinA :$"e$sta,ia 1a,el$r
Gi i$nil$r de 5.Pentru un individ sAnAt$s3 "enEinerea :$"e$sta,iei Bn e!$rt este $#iGnuitA3 deGi
CO
%
se (r$duce (eri!eric Bn cantitAEi "ari. $ar Bn e!$rturi !$arte intense3 c?nd a(are lactacide"ia
sau la altitudine "are3 se instalea,A :i($*e"ia. Hn 1eneral3 se s(une cA e!$rtul adecvat deter"inA
$ stare i,$ca(nicA3 i,$:idricA Gi :i(er"eta#$licA.
Se Gtie din !i,i$l$1ie3 cA Bn ti"(ul unui e!$rt c$nstant ventilaEia 9N
E
; trece (rin !a,e:
6 !a,a 1 este $ #ruscA creGtere a ventilaEiei3 $datA cu Bnce(erea e!$rtului. Nal$area acestei
N
E
varia,A de la individ la individ3 une$ri este (este -$< din N
E
al !a,ei a &6a3 dar de $#icei
rA"?ne su# -$<. Aceasta la un e!$rt "ediu3 cAci la une!$rt intens N
E
al !a,ei 1 este $ "icA
!raEiune c$"(arativ cu N
E
al !a,ei a &6a@
6 !a,a a %6a este $ tran,iEie3 re(re,ent?nd $ creGtere c$ntinuA de N
E
(?nA se atin1e
val$area de 7steadY6state7. urata ei este Bn !uncEie de intensitatea e!$rtului3 !iind cu at?t "ai
lun1A cu c?t e!$rtul este "ai intens@
6 !a,a a &6a este nivelul de 7steadY6state7 al ventilaEiei3 (este care aceasta nu "ai creGte
$ric?t a" (relun1i e!$rtul.
E*istenEa unei (ertur#Ari la nivelul a(aratului ventilat$r ($ate deter"ina $ retenEie a CO
%
cu
acid$,A res(irat$rie la val$ri "ult "ai "ici de e!$rt dec?t Bn c$ndiEii !i,i$l$1ice.
RAs(unsul ventilat$r la e*erciEiul !i,ic este (r$($rEi$nal cu (r$ducerea de CO
%
sau3 "ai e*act3 cu
eli"inarea de CO
%
(rin (lA"?n. Hn !$nd3 ventilaEia este c:e"atA sA eli"ine CO
%
din circulaEia
(ul"$narA3 eli"inare care se !ace Bn c$relare cu c$ncentraEia CO
%
alve$lar cu care este Bn
c$ntact s?n1ele ca(ilarului (ul"$nar. Cu c?t va !i CO
%
"ai crescut alve$lar3 cu at?t ventilaEia va
creGte "ai "ult Gi va re1la nivelul CO
%
san1uin .
Intr$ducerea antrena"entului !i,ic la un :andica(at res(irat$r are dre(t re,ultat creGterea
t$leranEei la e!$rt (rin:
6 a"eli$rarea ventilaEiei (rintr6$ "ai #unA c$$rd$nare a 7($"(ei "$trice7
t$rac$a#d$"inale3 (rintr6un #un antrena"ent al "usculaturii res(irat$are3 ceea ce duce la $
c:eltuialA ener1eticA "ai "icA@
6 creGterea su(ra!eEei de sc:i"# alve$l$ca(ilarA (ul"$narA3 cu a"eli$rarea Bn cele "ai
"ulte ca,uri a ra($rtului NUX. A"eli$rarea di!u,iunii $*i1enului@
6 creGterea e*tracEiei (eri!erice a O
%
3 B"#unAtAEirea utili,Arii lui Bn res(iraEia tisularA@
6 creGterea PaO
%
la $ #unA (arte dintre #$lnavi@
6 a"eli$rarea (er!$r"anEei cardiace3 (rin antrena"entul la e!$rt d$,at@
6 a"eli$rarea c$ndiEiei (si:ice3 (rin scAderea tre(tatA a sen,aEiei de de(endenEA3 (rin
dis(ariEia sen,aEiei de tea"A Bn !aEa e!$rtului.
ANTRENAMENTUL MUSC5ILOR INSPIRATORI
Reeducarea res(iratiei (rin antrenarea s(eci!ica a "usculaturii ins(irat$rii a !$st de"$nstrate
de $ serie de clinicicare au aratate!icienta acestei "et$de.Ast!el s6a c$nstat cresterea
su(li"entara a andurantei si ca(acitatii aer$#e a "usc:il$r ins(ira$ri la (acientii tratati cu
#r$n:$dilatat$are3la care s6a as$ciat antrena"entul s(eci!ic al "usculaturii ins(irat$rii
Antrena"entul "usculaturii ins(irat$rii se va e!ectua la 04< din SMIP9(resiunea ins(irat$rie
"a*i"a ce ($ate !i "entinuta de catre un (acient (e t$ata durata ins(irului;6intensitate ce
asi1ura un #ene!iciu cert du(a 0 sa(ta"ani de antrena"ent.urata sedintel$r de antrena"ent este
de a(r$*i"ativ &4 "inute3e!ectuate cu $ !recventa de & $ri (e sa(ta"ana3!iind rec$"andata $
(eri$ada de re!acere de '0 $re intre sedinte.
Pentru e*e"(li!icare (re,enta" in c$ntinuare structura unei sedinte3cu (reci,area ca
aceasta ($ate !i li"itata ca durata in ac$rd cu ca(acitatea sau v$inta (acientuluide a c$ntinua:
6. ins(iruri ur"ate de $ (au,a de .4 secunde3
6. ins(iruri ur"ate de $ (au,a de '- secunde3
6. ins(iruri ur"ate de $ (au,a de &4 secunde3
6. ins(iruri ur"ate de $ (au,a de 1- secunde
6. ins(iruri ur"ate de $ (au,a de 14 secunde
6. ins(iruri ur"ate de $ (au,a de - secunde.
Bi$!eed#ac)6ul dat de 1ra!ica s$!tFare6ului de antrena"ent re(re,inta un ele"ent su(li"entar
care c$nduce la cresterea e!icacitatii si c$"(liantei (acientului la aceasta "et$da de
antrena"ent.
ANTRENAMENTUL MUSC5ILOR E2PIRATORI
Antrena"entul "usc:il$r e*(irat$ri are $ i"($rtanta clinica "a8$ra.O#$seala "usculara
"ani!estata (rin scaderea !$rteisi andurantei"usc:il$r e*(irat$riva (ertur#a "ecanis"ele tusei
si e*(ect$ratiei ceea ce !av$ri,ea,a in!ectiile tractului res(irat$r in!eri$r si e*acer#arile acute ale
#$lii la acesti (acienti.Sti"ularea electrica transcutanata9SET;a "usc:il$r (eretelui a#d$"inal
($ate !i $ "et$da $(ti"a de a"eli$rare a dis!unctiei "usc:il$r e*(irat$ri.Pentru aceasta se v$r
(ractica sedinte de 1461- "inute de SET cu $ !recventa de & sedinte (e sa(ta"ana ti"( de .60
sa(ta"ani
aca starea clinica a (acientului si (er!$r"anta "usculara a (acientului (er"ite3se
rec$"anda su(li"entar e!ectuarea un$r e*ercitii i,$t$nice (entru "usculature (eretelui
a#d$"inal3in sedinte se(arate !ata de cele in care se (ractica sti"ularea neur$"usculara.
e$arece "usc:ii res(irat$ri sunt a(r$a(e i"t$tdeauana a!ectati la (acientii
(ul"$nari3antrena"entul l$r este rec$"andatca (arte inte1rate a (r$1ra"ului de rea#ilitare
(ul"$nara avand ca e!ecte cresterea !$rtei si re,istentei l$r3(recu" si scaderea clinic
se"ni!icativa a sen,atiei de dis(nee in re(aus si in ti"(ul e*ercitiulu
ANTRENAMENTUL AEROBIC E DORTA
Antrena"entul aer$#ic de !$rta re(re,inta una sau "ai "ulte ti(uri de "iscari le1ate intre
ele3care se re(eat (ana la a(aritia $#$selii.Pentru #$lnavii (ul"$nari cr$nici este rec$"andat un
set de e*ercitii re(etae de 061- $ri in ti"(ul unei sedinte.E*ercitii rec$"andate:ridicarea un$r
1reutati3"ersul (e (anta3uractul scaril$r.Antrena"entul aer$# de !$rta3cu(rinde e*ercitii !i,ice de
intensitate intre -4 (ana la 0-<din c$ntractia "a*i"a v$luntara c$res(un,at$are unui sc$r intre
14 (ana la 1/ (e scala B$r1.C$ntractia "a*i"a v$luntara ($ata !i a(reciata (rin dinan$"etrie
sau (rin deter"inarea 1reutatii "a*i"e care ($ate !i ridicata $ sin1ura data.
Intensitatea crescuta a e!$rtului din ti"(ul antrena"entului de !$rta este e*(licate (artial (rin
e*istenta atr$!ieisi necesitatea cresterii "asei "usculare.Cea "ai u,uala "et$da de reantrenare a
!$rtei "usculare este e!ectuarea un$r (r$1ra"e de e*ercitii cu statice6i,$"etrice ass$ciate
e*ercitiil$r cu 1reutati si cel$r e!!ectuate la a(arate scri(etisau (ar1:iidin cadrul salil$r de !$rta.
ANTRENAMENTUL AEROBIC E ANURANTA
Acest ti( de de antrena"ent ($ate avea structura celui de !$rta utili,and insa intensitati
"ai "ici si $ durata "ai "are a sedintel$r de antrena"ent.In aceasta cate1$rie se inscriu
"$dalitati de antrena"ent aer$#ic ca:"ers3in$t.ciclis"31i"nastica aer$#ica3dans.Se rec$"anda
ca e*ercitiile de anduranta sa se des!as$are de &3/ $ri (e sa(ta"ana cu intensitate de '4604< din
c$nsu"ul "a*i" de $*i1en9NO%"a*;atins in ti"(ul testarii la e!$rt.urata sedintel$r de
antrena"nt ($ate varia de la &4 la .4 "in.
Se rec$"anda structurarea antrena"entului aer$#ic de anduranta (e & nivele3de
(r$1resiune:
6Stadiul initial6in care intensitatea nu tre#uie sa de(aseasca -4< din NO%"a*3iar durata
sedintei de antrena"ent (r$(riu6,is creste de la 14 la %4 "inute3la care se adau1a !a,ele de
incal,ire si revenire du(a e!$rt de cate - "inute !iecare.urata e*ercitiil$r si !recventa de
antrena"ent tre#uie crescuta in acc$rd cu (erce(tia si"(t$"el$r de catre (acientsi statusul clinic
al acestuia.
6Stadiul de acu"ulare6in care se incearca $ crestere a intensitatii e!$rtului (ana la 04<
din NO%"a* daca acest lucru este ($si#il si a duratei sedintei de antrena"ent de (ana la -4
"inute.
6Stadiul de "entinere6ince(e du(a . luni de la initierea (r$1ra"ului de antrena"ent si
c$ntinua (e (eri$ada neli"itata.
/. ".6 Prisecaru 5iminica
ata nasteri :14.4%.1W.. 6'. ani
$"iciliu L$calitatea C$stesti 3budet Iasi
L$c de Munca :(latit$r C.A.S
ata Internari 1&.4'.%414
ata e*ternarii:%1.4'.%414
ia1n$stic (rinci(al:Ast" #r$nsic inter"itent 3N$dul tir$idian
2oti(ele internari :cri,e de dis(nee (ar$*ista 3astenie 3(al(itatii 3sen,atia de n$d in 1at
Antecedente heredo Bcolaterale :"a"a decedata // ani ast" #r$nsic 3tata decedat la 0& ani rinita
aler1ica 31 c$(il cu #r$nsita ast"atica
Antecedente (ers$nale :c$lecistet$"ie 3ast" #r$nsic (artial c$ntr$lat
C$nditii de viata @c$ntr$l$r CTC !a#rica de "etal 3ti"( de &4 ani
nterpretari spirometrice pe data %* &C* 'C%C @
CNa O'404 ML 3NEMSaO%'.4 "l 3CNUNEMSO.431< 3N"a*i"alO/&30 lU"in 3MED
-4
O'3& lUs
E*a"en Anat$"$6(at$l$1ic
Eritr$cite O'3' "il @5e"$1l$#ina O1%3W 1r< : 5e"at$crit O&031 < : Leuc$cite O-3/
N.S.5 U1:O&' "" @ Tri1liceride O0- 344 1r <$
) ".6 Teaca Dorina
ata nasteri %..41. 1W.1
$"iciliu .Iasi
Ocu(atie :(ensi$nar
ata internari :%&.4&.%414
ata e*ternari 41.4' %414
2oti(ele internari :ce!alee $cci(itala 3durere (rec$rdiala cu caracter de 1:eara 3care durea,a 1U%:
si revine s($ntan 3dis(nee de e!$rt "edie 3ede"e (ersistente 3dis(nee n$cturna cu $rt$(nee
3durere in re1iunea l$"#ara cu iradiere (e "e"#rele in!eri$are alter"ativ
7ia!nostic :Ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic C!$r"a (ersistenta 3 (ici$r (lat si val1 #ilateral 3
$#e,itate 1r. I
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a 04 ani@1$nartr$,a 3c$*artr$,a 3tata decedat /W ani IMA
Antecedente (ers$nale :in c$(ilarie rinita acuta 3&W ani sin$,ita acuta 3c$lecistita cr$nica la '' ani
3tul#urare de(resiva "a8$ra la '0 ani
L$c de "unca :te:nician r$"telec$"
E*a"en anat$"$6(at$l$1ic:
Eritr$cite O'3/- "il@ 5e"$1l$#inaO1&3W 1r.<
5e"at$crit O'130<
Tri1liceride OW4 1r<4
+lice"ieO43W'
Pr$#e res(irat$rii : 14.4& %414
NCO14'<
NEMSO111<
DUCNO14/<
I.T O/W3/<
1 " .6 Ciresica lena
ata nasterii 14.4..1W-.
$"iciliu :Iasi
Ocu(atie :(ensi$nar
ata internarii 1'.4'.%414
ata e*ternarii :%1 .4'.%414
7ia!nostic principal :ast" #r$nsic (ersistent "$derat c$ntr$lat "edica"ent$s 35TA 1r II3an1$r
sta#il de e!$rt
2oti(ele internarii :tuse seaca F:ee,in1 3durere (arasternala accentuata de tuse 3dis(nee la
e!$rturi "edii 3verti8 3acu!ene 3durere l$"#ara cu iradiere in "e"#rele in!eri$are
Antecedente heredo3colaterale : "a"a 5TA 3ast" #r$nsic 3tata decedat IM 3 un c$(il ast"
#r$nsic
Antecedente personale : '' ani accident vascular isc:e"ic 33'/ ani (ancreatita 3-1 ani ast"
#r$nsic (ersistent
E"amen anatomo3patolo!ic :Eritr$cite '/44444 3 5e"$1l$#inaO1&3/1r< 3 5e"at$crit O'43.<
Leuc$cite O./44 3 Tr$"#$citeO%/0.444 @ Tri1licerideO14W 1r<
4
@ NS5 U1:O%4""
$robe respiratorii data '%&C*&'C%C :
CNO&'W4 "l 3NEMSO%'04 "l 3ve"sUcvO/1<@3N"a*i"alO/'3' LU"in3 MEDO%3'lUsec
3 " .6 Mocanu lena
ata nasterii :14.4-.1W-4
$"iciliu :l$c. N$inesti 3bud. Iasi
Ocu(atia :(ensi$nar
ata internarii %&.4&.%414
ata e*ternarii :41.4' %414
7ia!nostic @ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic 3!$r"a inter"itenta
2oti(ele internarii :dis(nee de e!$rt 3astenie !i,ica3ina(etenta 3durere la nivelul articulatiei
sacr$iliace dre(t cu iradiere (e "e"#rul in!eri$r dre(t !ata laterala.
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a decedata /% ani 3tata decedat .. ani se(tice"ie 3sara
decedata .% ani accident vascular cere#ral 3!rate decedat /% ani accident vascular cere#ral .
E"amen anatomo3patolo!ic : eritr$cite '3' "il 3:e"$1l$#ina 1%3'1r<3:e"at$crit &.30<
leuc$cite '3/ 33tri1liceride %4'1r<4 3tr$"#$cite %0&.444
$robe respiratorii data '+&C) 'C%C: CNaO'&14"l3 NEMSa O&4W4"l3
NEMSUCN O/13-<3N"a*i"alOW& lU"in 3MED
-4
O-3' lUsec
@. " .6 9azarica Maria
ata nasterii :%&.14.1W-4
$"iciliu . L$c Belcesti 38ud Iasi
ata internarii @1% .4'.%414
ata e*ternarii @1. .4'.%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic "$derat (ersistent c$ntr$lat
2oti(ele internarii @des(nee de e!$rt cu e*(ect$ratie "uc$(urulenta 31reata varsaturi3durere la
nivelul articulatiei sca(ul$:u"erale stan1a si articulatie 1enunc:i stan1
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a decedata 01 ani in!arct "i$cardic 3tata cancer 1astric
Antecedente (ers$nale :#r$nsita acuta
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite '3% "il3:e"$1l$#ina W30 1r < 3:e"at$crit &43' <
3leuc$cite .313tri1liceride 110 1r<
4
$robe respiratorii data %)&C*&'C%C: CNa O&4&4 "l 3NEMS a O%104 "l
NEMSUCNO/13%- 3N "a*i"alO.-3' lU"in 3MED
-4
O'3& lUsec
?. " .6 -oman &onela
ata nasterrii 1% .4% 1W0.
$"iciliu Iasi
L$c "unca :SC .MACOPRIS SRL.
ata internarii 1%.4' %414
ata e*ternarii 1-.4' %414
7ia!nostic : ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic inter"itent3disc$(atie l$"#ara
2oti(ul internarii :tuse (r$ductiva 3dis(nee de e!$rt 3cra"(e "usculare 3claudicatii #ilateral
1a"#e 3dureri la nivel cervical si d$rs$l$"#ar 3 articulatia u"ar dre(t
E"amen anatomo3patolo!ic :5e"$1l$#ina 1'3'1r< 3:e"at$crit &W3& <3tr$"#$cite %&4 3
NS5 U1:U/""
$robe respiratorii data %)&C*&'C%C: CNa O&W-4"l 3NEMSaO %104 "l3 NEMSUCNO --31<
N"a*i"al O.-3' lU"in 3MED
-4
O13' l Usec
A ." .6 Darie -odica
ata nasterii : 4' .40 .1W.4
$"iciliu : L$calitatea .I(atele 3bud Iasi
L$c "unca :(ensi$nar
ata internarii :%W 4& .%414
ata e*ternarii :4% .4' .%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (er"anent us$r 3s($ndil$discartr$,a C-6C.
2oti(ele internarii : dis(nee 3tuse cu e*(ect$ratie 3verti8 3(areste,ii la nivelul "e"#rel$r
in!eri$are .
Antecedente heredo3colaterale :!iica cu ast" #r$nsic
Antecedente (ers$nale :ast" #r$nsic din 1W/% 3%44W sindr$" de(resiv
E"amen anatomo3patolo!ic : eritr$cite 'W44444 "il3:e"$1l$#ina 1&3% 1r< 3leu$cite --44
3tr$"#$cite &4/ 444 3tri1liceride 11&3' 1r <
$robe respiratorii )%&C)&'C%C :CN a O%044 "l 3NEMS a O1/44"l UNEMS UCN O.43-<
N"a*i"al O-1 lU"in 3MED
-4
O13' lUsec
+ .". 6 'radoaie Constantin
ata nasterii %% .40 .1W&W
$"iciliu :Iasi
L$c "unca :Pensi$nar
ata internarii 1& .4' .%414
ata e*ernarii %1 .4' .%414
Diagnostic :ast" #r$nsic indus de as(irina "$derat (eristent 35TA 3 an1$r sta#il de e!!$rt
2oti(ele internarii :dis(nee cu $rt$(neee 3tuse cu e*(ect$ratie "atinala 3ce!alee $cci(itala .
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a decedata la // ani ast" #r$nsic 31 c$(il dia1n$sticat cu
ast" #r$nsic .
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite '30 "il3 :e"$1l$#ina 1'30 1r < 3:e"at$rit '&30 <
3tr$"#$cite %1' 3 leuc$cite / 3tri1liceride 1%1 1r <4.
$robe respiratorii %*&C*&'C%C :CNa O'4-4 "l W' < 3NEMS a O%-14 "l 003. < 3
NEMSUCN O.1 3W < 3N "a*i"al O/- 3& lU"in 0/3.< 3MED
-4
O&3% lUsec

B. " 6. Citelaru Maria
ata nasterii @4% .4W .1W-4
$"iciliu :L$c . u"esti .bud. Iasi
ata internarii : 10 .4& .%414
ata e*ternarii : 41 .4' %414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (ersistent c$ntr$lat 3an1$r sta#il de e!!$rt 3varice :idr$statice la
"e"#re in!eri$are
2oti(ele internarii :tuse (r$ductiva 3dis(nee de e!!$rt 3dureri (rec$rdiale cu caracter an1i$s
3(al(itatii3 varsaturi 31reata .
Antecedente (ers$nale :'% ani dia#et ,a:arat ti( II $ste$($r$,a .
E"amen anatomo3patalo!ic: eritr$cite '.44444 "il 3:e"$1l$#ina 1&3-1r< 3:e"at$crit '43'<
3leuc$cite '144 3tr$"#$cite %4W444 3NS5 1: U%1 "" 3tri1liceride W43-4
$robe respiratoriidin data '*&C)&'C%C :CN aO&W'W "l 3NEMS aO%&W4 "l 3
NEMS UCN O/% l U"in 3N "a*i"al O/% 3- l U"in 3 MED
-4
O& l Usec
/* " 6 .'nechitei Dumitru
ata nasterii :14 .4%.1W..
$"iciliu :L $c .C$tnari 3bud Iasi
Ocu(atia :Pensi$nar
ata internarii 1/.4& .%414
ata e*ternarii %- .4& .%414
7ia!nostic : ast" #r$nsic (ersistent "$derat 3an1$r sta#il de e!$rt
2oti(ele internarii :dis(nee la e!$rturii "edii 3tuse seaca iritativa 3dureri l$"#are 3dureri
(rec$rdiale
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a decedata la 0% ani accident vascular cere#ral 3tata decedat
la /% ani cir$,a :e(atica
Antecedente (ers$nale :%440 ast" #r$nsic (ersistent "$derat 35TA 1rII
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite -&44444 3:e"$1l$#ina 1.3% 1r <3:e"at$crit '0 <
3leuc$cite -%44 3tr$"#$cite 1&/444 3NES5 1: O&"" 3tri1liceride 1/4 1r <
4
// " 6 6lariu Casile
ata nasterii :%W.4'.1W&%
$"iciliu :IASI
ata internarii %1 .4'.%414
ata e*ternarii %W .4' .%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic in!ect$6 aler1ic "$derat
2oti(ele internarii :tuse cu e*(ect$ratie "uc$6(urulenta 3verti8 3F:e,in1 3dis(nee cu $rt$(neee
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite '-44444 "il 3:e"i1l$#ina 1&31 1r < 3:e"at$crit &W3&<
3leuc$cite 0444 3tr$"#$cite 1/.444 31lice"ie 1340 3 tr$"#$cite 11/
$robe respiratorii :CNa O-.W4 "l 3NEMSa O&4W4 "l 3NEMSUCNO-' < 3MED
-4
O'3'LUsec
/). ".6. Dodan Constantin
ata nasterii :4/.40.1W-1
$"iciliu :Iasi
ata internarii %& .4' .%414
ata e*ternarii &4 .4' .%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (ersistent "$derat
2oti(ele internarii : tuse cu e*(ect$ratie "uc$6(urulenta 3dis(nee la e!!$rt "ic 3ce!alee 3dureri
t$racice
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite -%44 3:e"$1l$#ina 1-3- 1r< 3:e"at$crit '.3/ <
3leuc$cite -044 3tr$"#$cite 1-1444 3tri1liceride 430W 3NS51: U-"" .
Pr$#e res(irat$rii : CNa O'044 "l 3NEMS aO1014 "l U--< 3NEMS UCN O&/3- 3
MED
-4
613'l Usec
Test #r$n:$dilatat$r 9vent$lin; @ NEMS 1 O1014 "l 3NEMS %O%4.4 "l
/1 " .6 6laru %heor!he
ata nasterii :%1 .4/.1W-%
$"iciliu @Iasi
ata internarii :10.4' .%414
ata e*ternarii :%. .4'.%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (ersistent c$ntr$lat 3 an1$r de e!!$rt
2oti(ele internarii :tuse seaca accentuata n$a(tea 3dis(nee in re(aus 3ce!alee $cci(itala 3$#$seala
la e!$rturi "ici 3cervical1ii cu iradiere in "e"#rul su(eri$r stan1 3l$"#al1ii cu iradiere in
"e"#rul in!eri$r stan1
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite -444444 3:e"$1l$#ina 1'3- 1r<3leuc$cite .444
3:e"at$crit '&3-< 3tr$"#r$cite %-/444 3NS5 1:U1' "" 3tri1liceride 0.3%. 1r <
4
Test de e#ort :SaO% OW. < 3 DCO.. #atai U"inut
$robe respiratorii :CNaO1'W4 "l &4< 3NEMS aO/&4 "l 3 NEMSUNCO'W< 3
N"a*i"al O%% lU"in :%4< 3MED
-4
O43. lUsec
Test vent$lin : NEMS1 O/&4 "l 3NEMS %O1&&4 "l
/3 ." .6 Ciobanu "lorin
ata nasterii 40 .4& .1W/%
$"iciliu :Iasi
ata internarii 1- .4'.%414
ata e*ternarii %& .4' .%414
7ia!nostic : ast" #r$nsic "$derat
2oti(ele internarii :rin$reee 3F:ee,in1 3dis(nee de e!!$rt 3astenie
E"amen anatomo3patplo!ic :eritr$cite '/44 3:e"$1l$#ina 1&3. 1r< 3:e"at$crit &4 < 3leuc$cite
14-44 3tr$"#$cite &&-444 31lice"ie 43/. 3NS51:U1' "" 3tri1liceride .0 1r <4
$robe respiratorii : CNa O&'-4 "l U0&< NEMS a O1W-4 "l U.' 3- < 3N"a*i"al O-03- lU"in U
.-< 3NEMSUCN O-.3- < 3MED
-4
O13. lUsec
Test (entolin :NEMS1O1W-4 "l :NEMS %O%.44 "l U&&<
/@ .".6 Donea 9ili
ata nasterii : 10.4W.%414
$"iciliu :Iasi
L$c "unca : cr$it$rie
7ia!nostic :ast" #r$nsic aler1ic "$derat
2oti(ele internarii :tuse seaca accentuata n$a(tea 3dis(nee la e!$rturi "edii 3durere l$"#ara cu
iradiere in "e"#rul in!eri$r dre(t
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite -444444 3:e"$1l$#ina 1&30 1r < 3:e"at$rit '13' <
3tr$"#$cite &4/444 3tri1liceride 11-3/
$robe respiratorii : CNaO&W.4 "l 3NEMS aO%-.4 "l 3NEMSUCNO.%3&< 3
N"a*i"al O/' 3W lU"in 3MED
-4
O&3. lUsec
/? ".6 Melnic Maria
ata nasterii :%0.14.1W-/
$"iciliu :$l:esti 3budet Suceava
Ocu(atia :Pensi$nara
7ia!nostic @ast" #r$nsic aler1ic "$derat
2oti(ele internarii :tuse cu e*(ect$ratie "uc$6(urulenta 3dis(nee 3F:ee,in1 3ce!alee !r$nt$6
$cci(itala 3dureri la nivelul rticulatiei 1enunc:il$r
E"amen anatomo3patplo!ic :eritr$cite -"il 3:e"$1l$#ina 1&3W1r< 3:e"at$crit '%3%< 3leuc$cite
.044 3tr$"#$cite 1/.444 3tri1liceride WW30/
Test de e#ort :Sa$% OW%< 3DCO/% #ataiU"in
$robe respiratorii :CNaO&0&4 "l 3NEMS aO1/%4 "l 3NEMSUCNO.0< 3MED -4O&3/lUsec
/A .".6 'ciobanitei Maria
ata nasterii : 4&.11.1W&&
$"iciliu :L$c.Dili(esti 3bud .Iasi
ata internarii %..4&.%14
ata e*ternarii :&.4' .%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (er"anent us$r
2oti(ele internarii :dis(nee de e!$rt 3tuse "atinala cu e*(ect$ratie "uc$6(urulenta 3dureri
(rec$rdiale cu caracter an1i$s 3dureri la nivelul "e"#rului in!eri$r stan1
E"amen anatomo3patolo!ic @eritr$cite '"il 3:e"$1l$#ina 1&3' 1r< 3:e"at$crit &03-< 3
leuc$cite -W44 3tr$"#$cite -144
Pr$#e res(irat$rii @CNaO&4W4 "l 3U04< 3NEMS aO10%4 "l 3NEMSUCNO.%< 3
N "a*i"al O- L U"in 3MED-4O 13- lUsec
/+ ".6 Palade 'na
ata nasterii 1&.4..1W--
$"iciliu @budet Iasi
Ocu(atie :Pensi$nar
ata internarii :1&.4%.%414
ata e*ternarii: %1 .4&.%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (ersistent "$derat c$ntr$lat 3!i#r$,a (ul"$nara di!u,a
2oti(ele internarii :tuse seaca 3dis(nee la e!$rturi "edii 3ce!alee $cci(itala 3verti8 3l$"#l1ii cu
iradiere in "e"#rele in!eri$are.
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite ''444"il 3:e"$1l$#ina 1%3W 1r< 3:e"at$crit &03%<
3leuc$cite .144 3tr$"#$cite %'1444
Test de e!$rt : SaO%OW. < 3DCO0W #atai U"in
$robe respiratorii :CNa O&W'4 "l 3NEMS AO%&'4 "l 3ve"sUcvO.%31< 3N"a*i"al O/13/lU"in
MED
-4
O&3% lUsec
/B .".6 Mocanu Casile
ata nasterii :%4.4-.1W'4
$"iciliu :bud .Iasi
7ia!nostic :ast" #r$nsic in!ect$ aler1ic inter"itent (artial c$ntr$lat
2oti(ele internarii :dis(nee e!$rturi "edii 3astenie !i,ica 3$#structie na,ala inter"itenta 3ce!alee
!r$ntala
E"amen anatomo3patolo!ic :eritricite -/444 3:e"$1l$#ina 1'3- 1r < 3:e"at$crit '&3W <
3leuc$cite .144 3tr$"#$cite %4144 3tri1liceride /0 1r <
4
$robe respiratorii : CNaO&0/4 "l 3NEMS aO%1&4 "l 3NEMSUCNO-.3& < N"a*i"alO..3%
lU"in 3MED
-4
O13. LUsec
DCO.' #ataiU"inut
)* ".6 Pa#al %heor!he
ata nasterii %0.40.1W&.
$niciliu :L$calitatea T$direni 3budet B$t$sani
L$c de "unca Pensi$nar
ata internarii :%1 .4%.%414
ata e*ternarii :%0 .4% .%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (ersistent "$derat 3ana1$r sta#il de e!!$rt
2oti(ele internarii: dis(nee de e!$rt si re(aus 3dureri t$racice 3tuse cu e*(ect$ratie "uc$6
(urulenta 3:i($acu,ie #ilaterala
E"amen anatomopatolo!ic :eritr$cite -&44444 3:e"$1l$#ina 1&3& 1r < 3:e"at$crit '&<
:leucocite D)CC: Trombocite )C+CCC :tri!liceride %%)!rE
C
Test de e#ort :SaO% OW1 < 3DCO04 #ataiU"in
Pr$#e res(irat$rii :CNaO%W&4"l 3NEMS aO10W4 "l3 NENSUCNO/431< 3N "a*i"alO.13'lU"in 3
MED
-4
O13-L Usec
)/ .".6 &frosa Mircea
ata nasterii :%..4/.1W-1
$"iciliu :Iasi
ata internarii :11.4%.%414
ata e*ternarii @1W.4%.%414
7ia!nostic @ast" #r$nsic "$derat (ersistent
M$tivele internarii:dis(nee la e!$ruri "edii 3ce!alee !r$ntala 3tuse seaca
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite -31 "il3:e"$1l$#ina 1&31 1r<3:e"at$critn '&30<
3leuc$cite.3W "i 3tr$##$cite %1/
$robe respiratorii:NCaO'144"l 3NEMSaO%-&4 "l3NEMSUCNO.13&< 3 N"a*i"alO/%3' lU"in3
MED-4 O'31 LUlUsec
)) ".6 T!anasu 9iliana
ata nasteri :4% .4%.1W.0
$"iciliu :Iasi
L$c de "unca Pensi$nar
7ia!nostic :ast" #r$nsic "$derat
2oti(ele internarii@dis(nee de re(aus 3(al(itatii 3cra"(e "usculare
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite '.44 "il 3:e"$1l$#ina 1130 1r< 3:e"at$crit &' 3/<
3leuc$cite 0/44 3tr$"#$cite 1-&444
Test de e#ort :SaO% OW/< 3DCOW' #ataiU"in
$robe respiratorii : CNaO%.14 "l3 NEMS aO1W&4 "l 3NEMSUCNO/&31 < N"a*i"al O.% lU"in3
MED-4O&3WlUsec
)1 ".6 Dediu Maria
ata nasterii :41.4 1.1W-4
$"iciliu :Naslui
L$c de "unca :salariat c$n!ectii
ata internarii %4.41.%414
ata e*ternarii :%W.41.%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic "$derat (ersistent
M$tivele internarii:tuse seaca 3dis(nee la e!$rturii "edii 3 ce!alee 3dureri la nivelul articulatiei
1enunc:i stan1
E*a"en anat$"$6(at$l$1ic :eritr$cite '144444 3:e"$1l$#ina 1%30 1r< 3:e"at$crit
&/3&<3leuc$cite --44 3tr$"#$cite '&444 3NS5 I:U%-"" 3tri1liceride 11W3'
Pr$#e res(irat$rii :CNaO'104 "l3 NEMS aO%/04 "l3 NEMSUCNO.13%< 3 N"a*i"al O/13&lU"in
3MED -4O&3.lUsec
)3 .".6 Ciubotaru lena
ata nasteri 4%.4% .1W--
$"iciliu :Iasi
ata internarii :1%.4&.%414
ata e*ternarii :1..4&.%414
7ia!nostic @ast" #r$nsic "$derat (ersistent
M$tivele internarii :tuse cu e*(ect$ratie "uc$(urulenta 3di(nee la e!$rturi "ari 3trans(iratii
n$cturne 3durere cervicala si l$"#ara
E*(l$rari anat$"$6(at$l$1ice :eritr$cite '444444 3:e"$1l$#ina 1%31 1r< 3:e"at$crit &-3-<
3leuc$cite //44 3tr$"#$cite %.&444 3tri1liceride '/034- <4
Pr$#e res(irat$rii :CNaO&/04"l 3NEMSaO%.04 "l3 NEMSUCNO/03&< 3N"a*i"alOW%3'
lU"in 3MED-4O&3/lUsec
)@ .".6 5erban %heor!he
ata nasterii: %0.4/.1W/W
$"iciliu :budet B$t$sani
ata internarii :1%.41.%414
ata e*ternarii :%1 .41.%414
ia1n$stic :ast" #r$nsic
Pr$#e res(irat$rii din data 1%.41.%414 CN aO%-'4 "l 3NEMSa O1'14"l 3NEMSUCNO--3-<
3N"a*i"alO'% lU"in3MED -4O131LUsec
%- D.O Nita $"nica
ata nasterii :10.41.1W-0
ata internarii :4% .4& .%414
ata e*ternarii: W.4% %414
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a decedata /W ani 31lauc$" 3c$rd isc:e"ic 3tata decedat
TBC 3cer$,a :e(atica
Antecedente (ers$nale :1W ani a(endicitect$"ie 3'- ani (r$la(s valva "itrala 35TA 9104UW4 51 ;
Du"at$are %4 ti1areteU,i 3ca!ea d$ua cesti
Pr$#e res(irat$rii :CNa O&..4 "lU00 < 3NEMS aO1W04 "lUsec U.0 < 3IPBO-0 3MED -4O'31
LUsec
)? .Da#id "loarea
ata nasteri :%1 .4'.1W-/
$"iciliu :Iasi
ata internari :1% .4%.%414
ata e*ternarii :1W .4% .%414
ia1n$stic : ast" #r$nsic (ersistent
Antecedente :ered$6c$larelale :"a"a decedata .0 ani C5TA 3Accident vasculer cere#ral 3tata /%
ani cir$,a :e(atica t$*ica
Antacedente (ers$nala :s(as"$!ilie 31astrita cr$nica 35TA
C$nditii de viata :(relucrat$are !i#re Ter$" Iasi
Pr$#e res(irat$rii :CNa O%.%4 "l U/0< 3NEMS aO1W04 "lUsec U..< 3NEMS UCN O0<
3N"a*i"al O.030 lU"inut U00 < 3MED -4O&3. lUsec
)A .5imion Maria
ata nasterii :%'.4-.1W-&
$"iciliu Iasi
ata internarii@10.41.%414
ata e*ternarii :%. .41.%414
ia1n$stic :ast" #r$nsic in!ect$ Caler1ic (ersistent
Antecedente :ered$6c$laterale :tata decedat /% ani cir$,a :e(atica 3"a"a 0% ani ast" #r$nsic
5TA
C$nditii de viata : !$sta #$#inat$are tesatura Iasi
Pr$#e res(irat$rii @ data 1W.41.%414 : C Cva O &-44 "l U0/3- - 3NEMS a O %444 "l U.03- <
NEMSUCN O-/-N "a*i"al O.4 lU"inut 3MED -4O13/ lUsec
)+ ."itloc 'dela
at nasterii 14.40.1W'1
$"iciliu Iasi
ata internarii 11.4%.%414
ata e*ternarii 10.4%.%414
ia1n$stic :ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic
Antecedente (ers$nale :in c$(ilrie ast" #r$nsic 3#r$nsita cr$nica 3ulteri$r litia,a #iliara
Pr$#e res(irat$rii data 1% .4% .%414 :CNa O %W14 "l UW/3- < 3NEMS a O%%14 "lU14W <
3NEMS UCNO/. 3N"a*i"al O.. 3& lU"in 3MED-4 O%3. lUsec .
)B Cazdoa!a u!enia
ata nasterii @%4.1%.1W'-
$"iciliu Iasi
ata internarii %' 41.%414
ata e*ternarii 4% .4% %414
ia1n$stic :ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic
Antecedente :ered$6c$laterale :tata decedat /. ani TBC (ul"$nar 3"a"a decedata ./ ani
accident vascular cere#ral
Antecedente (ers$nale : 5TA la .- ani 3c$lecistect$"ie
1* 'mariei Mihaela Camelia
ata nasterii 4&.4/.1W/W
$"iciliu Suceava
ata internarii :-.4&.%414
ata e*ternarii 1'.4&.%414
Pr$#e res(irat$rii din data 4/ .4& .%414
CN aO&444 "l U/0 < 3NEMS aO %144 "lU.03- < 3NEMSUcv O.W3- < 3 N"a*i"al O.& lU"in U
./3- < 3MED -4 O13W lUsec
1/ .Tofan 'lexandru
ata nasterii 1' .4&.1W&.
$"$ciliu :budet Nea"t
ata internarii :1W.41.%414
ata e*rernarii %. .41 %1414
ia1n$stic : ast" #r$nsic
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a decedata ANC 3
Antecedente (ers$nale :e"!i,e" (ul"$nar 3ulcer du$denal 3ten$,a :e(atica
Pr$#e res(irat$rii data %1. 14.%414
CNaO'4%4"l U003-< 3NEMS a O%-04 "l U0.3-< 3NEMSUCN O.' < N"a*i"al O//3- lU"in
3MED-4O %3/ lUsec
DEMEI O %4 si BARBATIO11 cu varste cu(rinse intre %' de ani si /0 de ani
Ast" #r$nsic O &
Ast" #r$nsic "$derat O%
Ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic O%
Ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic "$derat (ersistent O%
Ast" #r$nsic aler1ic "$derat O%
Ast" #r$nsic (er"anent us$r O%
Ast" #r$nsic (ersistent O&
Ast" #r$nsic (ersistent in!ect$6aler1ic O%
Ast" #r$nsic (ersistent "$derat OW
Ast" #r$nsic inter"itent O1
Ast" #r$nsic inter"itent !$r"a aler1ica O&
Er1$s(ir$"etria
INTROUCERE
Er1$s(ir$"etria3 re(re,intA testarea cardi$(ul"$narA la e!$rt Bn cursul cAreia rAs(unsul
inte1rat al $r1anis"ului Bn c$ndiEiile unui stress "eta#$lic$6ener1etic "uscular (er!ect c$ntr$lat3
este a(reciat (e #a,a deter"inArii directe a sc:i"#uril$r 1a,$ase Gi a ventilaEiei (ul"$nare3
alAturi de Bnre1istrarea electr$cardi$1ra!icA3 (recu" Gi "Asurarea !recvenEei cardiace Gi a
tensiunii arteriale. $ar "Asurarea sc:i"#uril$r 1a,$ase ale $r1anis"ului cu "ediul
Bnc$n8urAt$r3 cu a(recierea i"(licitA a relaEiei dintre eta(a (ul"$narA Gi cea tisularA a res(iraEiei3
este cea care ne (er"ite sta#ilirea cu e*actitate a cau,el$r 9(ul"$nare3 cardi$vascuIare3
san1uine3 "usculare etc.; Gi "ecanis"el$r !i,i$(at$l$1ice res($nsa#ile de li"itarea ca(acitAEii de
ada(tare la e!$rt. RelaEia dina"icA (er!ect c$n8u1atA dintre (lA"?ni3 circulaEia (ul"$narA3 c$rd Gi
circulaEia (eri!ericA este a#s$lut necesarA (entru satis!acerea creGterii sc:i"#uril$r 1a,$ase
"usculare din ti"(ul e!$rtului. Ast!el3 creGterea ratei "eta#$lice din ti"(ul e!$rtului !i,ic
(resu(une creGterea c$res(un,At$are a !lu*ului de $*i1en dins(re (lA"?ni cAtre "uGc:i. Hn
acelaGi ti"(3 CO
%
(r$dus de "uGc:i tre#uie trans($rtat Gi eli"inat de cAtre (lA"?ni (entru a
(reveni acid$,a tisularA severA Gi e!ectele ei adverse asu(ra !uncEiei celulare.
Mai "ult3 a(recierea c$nsu"ului de $*i1en (e sea"a BncArcArii la er1$"etru nu este
!$arte c$rectA din "ai "ulte "$tive: 9i; ($si#ilitatea un$r er$ri de cali#rare a a(araturii !$l$site@
9ii; (anta relaEiei c$nsu" de $*i1en 6 rata BncArcArii er1$"etrice 9OU^; (este (ra1ul anaer$#
nu este Bnt$tdeauna si"ilarA cu cea de su# (ra1. Linearitatea relaEiei c$nsu" de $*i1en 6 ratA de
BncArcare er1$"etru ($ate !i in!luenEatA de $ serie de c$ndinEii (at$l$1ice 9e*. $#e,i tate3 #$li
cardiace3 arteri$(atii3 a!ecta re vascularA (ul"$narA;3 (recu" Gi de 1radul de !itness. Su# (ra1ul
anaer$#3 (anta sau ca(acitatea aer$#A este relativ c$nstantA 9a(r$*i"ativ 14"l O
%
U"inU^;3
de$arece e!icacitatea travaliului "uscular de(inde d$ar de reacEiile ener1etice necesare (entru
c$ntracEia "uscularA3 !iind a(r$*i"ativ %0<. Hn sc:i"#3 dacA 1radul de BncArcare este ra(id
c$"(arativ cu starea de !itness a su#iectului3 $ !racEie "ai i"($rtantA din ener1ia 1eneratA este
din surse anaer$#e3 ceea ce !ace ca (este (ra1ul anaer$#3 (anta sA devinA "ai "icA. Hn c$ntrast3
Bn c$nditiile unei rate de BncArcare scA,ute3 c$nsu"ul de $*i1en ($ate !i crescut (rin "ai "ulte
"ecanis"e 9utili,area un$r 1ru(e adiEi$nale de "uGc:i3 creGtere n$nliniarA travaliului ventilat$r
Bn c$ndiEiile unei ventilaEii a(r$(ia te de cea "a*i"A3 c$sturile ener1etice ale c$nversiei
lactatului Bn 1luc$,A de cAtre !icat3 recrutarea !i#rel$r "usculare "ai (uEin e!iciente;3 ast!el cA
(anta devine "ai a#ru(tA.
Aceste lucruri !ac din aceastA te:nicA 7standardul de aur7 Bn evaluarea !uncEi$nalA a
#$lnavil$r (ul"$nari cr$niciee la includerea Bn (r$1ra"e de recu(erare6rea#ilitare (ul"$narA.
Ast!el3 deGi e*istA studii care au de"$nstrat $ c$relaEie se"ni!icativA Bntre val$rile
NEMS6ului Gi ca(acitatea de e!$rt3 t$tuGi a(recierea acesteia (e #a,a un$r (ara"etri deter"inaEi
Bn re(aus este :a,ardatA3 lucru d$vedit de !a(tul cA la indivi,i cu aceleaGi val$ri ale NEMS6lui3
t$leranEa la e!$rt a di!erit se"ni!icativ. Hn (lus3 Hn ulti"ele d$uA decenii $ serie de d$ve,i
GtiinEi!ice au arAtft cA li"itarea t$leranEei la e!$rt la #$lnavii (ul"$nari cr$nici este
"ulti!act$rialA3 i"(lic?nd di!erite c$"#inaEii3 Bn di!erite (r$($rEii3 a !act$ril$r (re,entaEi Bn
ta#elul 1. Un studiu al acest$r "ecanis"e la #$lnavii cu BPOC3 a de"$nstrat cA d$ar %0< au
(re,entat ca !act$r li"ita t$r (rinci(al ventilaEia (ul"$narA3 Bn ti"( ce !act$rii cardi$vasculari au
!$st evidenEiaEi la &'<3 iar !act$ri le1aEi de "usculaturA sc:eleticA la un (r$cent a(r$(iat de %4<.
Ta#el 1.
Dact$ri care ($t li"ita t$leranEa la e!$rt la (acienEii cu #$li (ul"$nare cr$nice.
Dact$ri ventilat$ri 9de,ec:ili#ru travaliuUca(acitate;
Travaliu ventilat$r crescut
Re,istenEA crescutA la !lu* a cAil$r aerilere
NentilaEie crescutA a s(aEiului "$rt
Necesar crescut al ventilaEiei (er "inut
Alterarea (er!$r"anEei "uGc:il$r res(irat$ri
Pattern res(irat$r cu (resiuni crescute (entru v$lu"e reduse
5i(erin!laEie (ul"$narA
is!uncEie "uscularA res(irat$rie
AlterAri ale sc:i"#uril$r 1a,aase (ul"$nare
Dact$ri cardi$vasculari
SarcinA :e"$dina"icA crescutA (entru ventriculul dre(t
Nas$c$nstricEie (ul"$narA :i($*icA
Alterarea (atului vascular (ul"$nar
An$"alii c$e*istente ale ventricul ului st?n1
ec$ndiEi$nare
Dact$ri le1aEi de "usculatura sc:eleticA
RAs(uns in!la"at$r siste"ic
MalnutriEie
5i($*e"ielacid$,A "uscularA
E!ectul c$rtic$tera(iei
ec$n$lEl$nare
AlEi !act$ri I
Sen,aEie e*a1eratA de dis(nee
Li"itare de naturA $rt$(edicA
Li"itare "$tivaEi$nalA sau de naturA (si:iaticA
Pentru a $(ti"i,a (r$1ra"ele de antrena"ent. !i,ic este i"($rtantA individuali,area
acest$ra #a,atA (e !en$ti(ul c$res(un,At$r int$leranEei la e!$rt al !iecArui (acient Bn (arte3
(recu" Gi (e ca(acitatea "a*i"A de e!$rt. Este unani" ad"is cA e*erciEiile !i,ice de ti(
anduranEA 9e*. (li"#atul (e c$v$r rulant sau (edalatul la cicl$er1$"etru; sunt indicate
(acienEil$r cu BPOC "$derat3 care (re,intA $ li"itare de naturA cardi$6circulat$rie Bn cursul
testArii incre"entale cardi$(ul"$nare la e!$rt3 li"itatA de si"(t$"e3 Bn ti"( ce e*erciEiile
intense cu interval se adresea,A (acienEil$r cu BPOC sever3 li"itaEi de !act$rul ventilat$r.
Peri$adele de re(aus la aceGti (acienEi se (are cA au un e!ect #ene!ic Gi (rin a"eli$rarea
!en$"enului de :i(erin!laEie dina"icA. Pentru "ai "ulte detalii a se vedea ca(it$lul ..&.
D'E9 "&E&696%&C '9 T5T;-&& C'-D&6FPG9M6N'-.
Hntre#Arile la care ($ate rAs(unde er1$s(ir$"etria Gi "AsurAt$rile care (er"it acest lucru
sunt (re,entate succint Bn ta#elul %.
INTREBARE MARKERI
1. Este de ca(acitate de e!$rt redusa NeO
%
"a*e
%. Este necesarul "eta#$lic (entru e!$rt
crescut
Relatia c$nsu" de $*i1en 9NeO
%
; C e!$rt 9^;
&. Este ca(acitatea de e!$rt li"itata de
alterarea !lu*ului de O
%
EK+3 PA3 g NeO
%
Ug^3 NeO
%
UDC3 Ne
E
UNeCO
%
TA
'. Este ca(acitatea de e!$rt li"itata de
reducerea ca(acitatii ventilat$rii
RN3 Relatia e!$rt 9^; C ventilatie e!ectiva 9Ne
E
;
-. E*ista un anu"it 1rad de ne($trivire
ventilatie C (er!u,ie (ul"$nara
Ne
E
UNeCO
%
hPA3 P9A6a;O
%
3 P9a6ET; CO
%
3
N
UN
T
.. E*ista un de!icit "uscular de utili,are a O
%
sau a su#stratului ener1etic
PA3 RER3 LACT3 ra($rt lactatU(iruvat
9($tential de $*id$reducere;3 relatia !recventa
cardiaca 9DC; C c$nsu" de $*i1en 9NeO
%
;
/. Este e*ercitiul !i,ic li"itat de (r$#le"e
c$"($rta"entale
Res(iratie (articulara
0. Este e!$rtul redus dat$rita unei
dec$nditi$nari sau "$tivari sca,ute
RC i3 RN i3 RERP13 PA n$r"al
C$n!$r" ecuaEie lui Dic)3 c$nsu"ul de $*i1en din cursul e!$rtului 9NeO
%
; este e1al cu
(r$dusul dintre de#itul cardiac Gi di!erenEa arteri$6ven$asA a $*i1enului3 care de(inde de
c$nEinutul arterial de O
%3
distri#uEia "uscularA a !lu*ului san1uin3 (recu" Gi a#ilitatea "uGc:iului
de a e*tra1e $*i1enul:
NeO
%
OjDC * NSk * jCaO
%
6 CvO
%
k
unde:
6 .C re(re,intA !recvenEa cardiacA@
3 >? re(re,intA v$lu"ul sist$lic@
3 CaO
'
: C(O
'
re(re,intA c$nEinutul arterial3 res(ectiv ven$s de $*i1en.
Hn cursul e*erciEiului "uscular NeO
%
creGte (r$($rEi$nal cu creGterea e!$rtului3 (?nA la $
val$are la care relaEia se a(lati,ea,A. inc$l$ de aceastA val$are $ric?t ar creGte e!$rtul3 a($rtul
de O
%
cAtre "usculaturA nu "ai ($ate creGte. Acest lucru !ace i"($si#ilA c$ntinuarea e!$rtului3
duc?nd la e(ui,area su#iectului Bn c?teva "inunte3 ast!el cA val$area consumului ma"imal de
o"i!en 9NeO
%
"a*; de!ineGte ca(acitatea "a*i"A de ada(tare la e!$rt a unui individ.
Puterea e!$rtului la care a !$st atins NeO
%
"a* ($artA nu"ele de (utere "a*i"A aer$#A.
Acest e!$rt de "ulte $ri nu ($ate !i atins de cAtre anu"iEi su#iecEi3 !ie din li(sa "$tivaEiei Bn
s(ecial la indivi,ii tineri3 !ie "ai !recvent dat$ritA a(ariEiei un$r si"(t$"e care li"itea,A
ca(acitatea de ada(tare la e!$rt 9dis(nee3 $#$sealA "uscularA3 durere (rec$rdialA sau la nivelul
"e"#rel$r;. e aceea3 (entru val$area cea "ai "are a NeO
%
atinsA Bn cursul unui e!$rt "ulEi
aut$ri (re!erA denu"irea de consum ma"im de o"i!en sau de (1r# 9>FO
'
de (ar#)& Ast!el3 deGi Bn
circu"stanEe ideale >FO
'
de (ar# este e1al cu >FO
'
ma"F la "ulEi su#iecEi val$area c$nsu"ului
"a*i" de $*i1en este "ai "icA dec?t cea "a*i"alA.
Nal$rile n$r"ale (entru >FO
'
ma" de(ind de "ai "ai "ulEi (ara"etri (recu" se*ul3
v?rsta3 BnAlEi"ea Gi 1reutatea c$r($ralA. Hn (lus3 de e*e"(lu relaEia c$nsu" "a*i" de $*i1en 6
1reutate c$r($ralA nu este una liniarA3 ea !iind in!luenEatA Gi de ti(ul c$nstituEi$nal Gi c$"($,iEia
$r1anis"ului 9Eesutul adi($s nu c$nsu"A a(r$a(e del$c $*i1en;. e aceea3 sta#ilirea val$ril$r
ideale (entru un su#iect anu"e3 este $ (r$#le"A destul di!icilA. Cea "ai c$rectA a#$rdare este
cea Bn care !iecare la#$rat$r de !i,i$l$1ie a e!$rtului BGi sta#ileGte (r$(riile ecuaEii de re1resie (e
#a,a datel$r de la ($(ulaEia n$r"alA. T$tuGi3 Bn li(sa acest$ra3 rec$"andA" (entru indivi,ii
sedentari !$l$sirea ecuaEiil$r lui 5ansen
1&
3 (re,entate Bn ta#elul de "ai 8$s:
BARBATI DEMEI
N$r"$($nderali +c * j-4./% 6 43&/% * 9N;k 9+c ` '&; * j%%3/0 6 431/ * 9N;k
Su#($nderali j9+i ` +c;U%k * j-43/% 6 43&/% * 9N;k
j9+i ` +c ` 0.;U%k * j%%3/0 6 431/ *
9N;k
Su(ra($nderali
c+c * j-43/% 6 43&/% * 9N;kl ` . * 9+c
6 +i;
c9+c ` '&; * j%%3/0 6 431/ * 9N;kl ` .
* 9+c 6 +i;
$ra!ul anaerob 9PA; re(re,intA nivelul NeO
%
din ti"(ul e!$rtului3 de la care (r$ducEia de
ener1ie (e cale anaer$#A $ su(li"entea,A (e cea aer$#A3 cu creGterea c$nsecutivA a lactatului Bn
"uGc:i Gi s?n1e. Un as(ect !$arte i"($rtant al acestui (ara"etru este acela cA nu este in!luenEat
de 1radul de "$tivare a (acientului Gi
nici de !a(tul dacA testul este d$ar unul de ti( su#"a*i"al. e aceea3 el c$nstituie un indice
!$arte #un de a(reciere a ca(acitAEii de ada(tare a siste"ului cardi$vascular la necesitAEile
:e"$dina"ice din cursul e!$rtului.
Hn ti"( ce Bnaintea atin1erii PA3 (r$ducerea3 res(ectiv eli"inarea de CO
%
9NeCO
%
; este
(r$($rEi$nalA cu c$nsu"ul de O
%
Gi ti(ul de su#strat ener1etic !$l$sit 9c$e!icientul res(irat$r
varia,A Bntre 43/ Bn ca,ul !$l$sirii e*clusive de aci,i 1raGi3 res(ectiv 1 Bn ca,ul 1lucidel$r;3 (este
(ra1 se 1enerea,A $ cantitate su(li"entarA
de CO
%
(rin ta"($narea lactatului Bn e*ces de cAtre #icar#$natul (las"atic3 ceea ce induce $
:i(erventilaEie re!le*A. Ast!el3 de$arece "eta#$lis"ul anaer$# 1enerea,A $ cantitate su(li"entarA
de CO
%
celei c$res(un,At$are c$nsu"ului de O
%
Bn cursul unui e!$rt (r$1resiv (ra1ul anaer$#
ventilat$riu este deli"itat de "$di!icarea (antei relaEiei dintre NeO
%
Gi NeCO
%
"et$da 7N6sl$(e7;.
Hn "$d n$r"al su# (ra1ul anaer$#3 ec:ivalenEii res(irat$ri ai O
%
Gi CO
%
9Ne
E
UNeO
%
3 Ne
E
UNeCO
%
;
(re,intA $ scAdere c$ntinuA3 dat$ritA creGterii a"(litudinii res(iraEiei Bn cursul e!$rtului ceea ce
induce scAderea ventilaEiei s(aEiului "$rt. Hn sc:i"#3 la nivelul (ra1ului anaer$# ventilat$r3
Ne
E
UNeO
%
Bnce(e sA creascA dat$ritA :i(erventilaEiei indusA de sarcina su(li"entarA de CO
%
3 iar
ev$luEia Ne
E
UNeCO
%
se a(lati,ea,A. Si"ilar Gi (resiunea (artial a $*i1enului din aerul res(irat la
s!?rGitul e*(irului 9P
ET
O
%
; atin1e un "ini" la nivelul (ra1ului anaer$#3 du(A care Bnce(e sA
creascA. T$ate aceste "et$de de a(reciere ventilat$rie a (ra1ului anaer$# ($t avea er$ri
dat$ritA res(iraEiei nere1ulate care une$ri ($ate a(Area la Bnce(utul e!$rtului3 a creGterii
de!ectu$ase a intensitAEii e!$rtului sau a de!icitului rAs(unsului (ul"$nar indus de acid$,a
"eta#$licA. e aceea3 $ B"#unAtAEire a "et$dei de deter"inare a PA se $#Eine (rin deter"inarea
lactatului san1uin 9!i1ura 1;
eGi e*istA ecuaEii de (redicEie (entru PA care de(ind de v?rsta3 "Ari"ea Gi se*ul (acientului3 se
(re!erA e*(ri"area (ra1ului anaer$# ca (r$cent din val$area (re,isA a >FO
'
ma". Li"ita
in!eri$arA a intervalului de c$n!idenEA W-< (entru e*(ri"area (r$centualA a ra($rtului dintre
val$area (re,isA PA Gi cea a >FO
'
ma" este (re,entatA Bn ta#elul '. T$tuGi3 ca re1ulA 1eneralA un
PA S '4< din val$area (re,isA a >FO
'
ma" se c$nsiderA n$r"al.
Ta#elul '. Li"ita in!eri$arA a intervalului de c$n!idenEA W-< (entru e*(ri"area
(r$centualA a P' (re,is din val$area idealA
NARSTA 9ANI; BARBATI DEMEI
%4 '% '1
&4 '& ''
'4 '' '/
-4 '- 'W
.4 '. -%
/4 '/ -'
Raportul de schimb respirator 9RER;3 re(re,entat de ra($rtul NmCO
%
UNeO
%
su# PA este
"ai "ic ca 13 val$area lui !iind in!luenEatA de c$e!icientul res(irat$r al su#stratel$r ener1etice
!$l$site. Hn sc:i"# (este (ra1 acesta de(AGte val$area de 13 ast!el cA ($ate Gi acesta c$ntri#ui la
discri"inarea ventilat$rie a PA. Mai "ult3 RER ($ate c$nstitui un #un indicat$r al 1radului de
!$rEare a "usculaturii (entru a lucra Bn c$ndiEii (re($nderente de anaer$#i$,A.

Ast!el3 (entru
adulEi $ val$area a RER su# 134W indicA un e!$rt su#"a*i"al. Hn "$d n$r"al3 Bn cursul unui
e!$rt (r$1resiv3 ventilaEia (ul"$narA 9Ne
E
; creGte liniar cu creGterea NeCO
%
3 (?nA la nivelul PA3
(este care a(are $ :i(erventilaEie c$"(ensat$rie indusA de acid$,a lacticA n9Ne
E
va creGte "ai
"ult;. e aceea3 (anta ($rEiunii liniare a acestei relaEii 9dNe
E
UdNeCO
%
; ($ate c$nstitui un indicat$r
util al e!icacitAEii sc:i"#uril$r 1a,$ase(ul"$nare. C$ndiEiile (at$l$1ice care (r$duc tul#urAri de
distri#uEie a ventilaEiei Gi (er!u,iei sunt as$ciate cu val$ri crescute 9(este %0; ale dNe
E
UdNeCO
%
.
acA nu e*istA $ li"itare ventilat$rie a e!$rtului3 la e!$rtul de (utere "a*i"A ventilaEia
e!ectivA nu re(re,intA "ai. "ult de /4< din ventilaEia "a*i"A v$luntarA. Indicele de dis(nee3
care este utili,at de rutinA (entru a evalua re,ervele ventilat$rii3 re(re,inta e*(ri"area
(r$centualA a ventilaEiei "a*i"e e!ective din cursul ulti"ului "inut de e!$rt !aEA de ventilaEia
"a*i"A v$luntarA.
O li"itare de naturA (ul"$narA a t$leraEei la e!$rt este su1eratA nu nu"ai de reducerea
re,ervei ventilat$rii3 ci Gi de scAderea "arcatA a saturaEiei cu $*i1en a s?n1elui arterial a(reciatA
(rin (uls$*i"etrie 9scAderea SaO
%
su# 04< c$nstituie indicaEie de $(rire a testArii incre"entale
la e!$rt;3 sau de a(ariEia :i(erin!laEiei dina"ice a(reciatA (rin reducerea ca(acitAEii ins(irat$rii
sau (rin ur"Arirea ev$luEiei cur#ei !lu*6v$lu".
$ulsul de o"i!en la e!$rtul "a*i" se c$relea,A cu val$area v$lu"ului sist$lic Gi de aceea
(entru clinicieni re(re,intA unul dintre cei "ai utili indici !urni,aEi de cAtre la#$rat$arele de
testare la e!$rt. RelaEia dintre (ulsul de $*i1en Gi v$lu"ul sist$lic este cel "ai #ine BnEeleasA dacA
Bn ra($rt c$nsu"ul de $*i1en este e*(ri"at (rin ecuaEia lui Dic):
unde:
6 DC re(re,intA !recvenEa cardiacA@
6 NS re(re,intA v$lu"ul sist$lic@
6 Ca 3 Cv re(re,intA c$nEinutul arterial3 res(ectiv ven$s de $*i1en.
La e!$rtul "a*i" se ($ate (resu(une cA la "a8$ritatea (acienEiil$r3 e*tracEia de $*i1en
este "a*i"A Gi de aceea (re,intA val$ri c$"(ara#ile Bntre su#iecEi a(r$*i"ativ 1- "lUdl c?nd
val$area :e"$1l$#inei este de 1- 1<;. T$tuGi3 la (acienEii cu un c$nEinut arterial scA,ut de
$*i1en 9ane"ie3 desaturare la e!$rt;3 e*tracEia tisularA a $*i1enului la e!$rtul "a*i"al este "ai
"icA dec?t la n$r"al3 Gi de aceea (ulsul de $*i1en ar (utea su#esti"a v$lu"ul sist$lic. Hn
c$ntrast3 Bn ca, de ($licite"ie (ulsul de $*i1en ar (utea su(raesti"a v$lu"ul #Ataie. e
se"enea3 atleEii (re,intA val$ri "ai crescute ale e*tracEiei tisulare de $*i1en3 (rin "ecanis"e "ai
$#scure. acA aceGti !act$ri sunt luaEi Bn c$nsiderare3 calcularea (ulsului de $*i1en (er"ite
clinicienil$r sA !acA $ inter(retare validA a rAs(unsului cardiac la e!$rt.
E*(ri"area (ulsului de $*i1en se !ace !ie ca val$are a#s$lutA 9"l O
%
U#AtAi;3 !ie ca (r$cent
din val$area (re,isA3 calculatA cu a8ut$rul val$ril$r (re,ise (entru NeO
%
Gi DC.
in ev$luEia acest$r (ara"etri se ($t tra1e c$nclu,ii (rivit$are la ca(acitatea de ada(tare
la e!$rt a a(aratului cardi$6vascular Gi (ul"$nar Gi se de!ineGte "Ari"ea de!icitului !uncEi$nal
cardi$vascular GiUsau (ul"$nar. Un al1$rit" si"(li!icat de a(reciere a "ecanis"ului li"itat$r al
t$leranEei la e!$rt este (re,entat Bn !i1ura %.
&ND&C'T&&9 T5T;-&& -%65P&-6MT-&C HN P-6%-'M9 D
-CGP-'-I-'D&9&T'- PG9M6N'-;
Identi!icarea cau,el$r li"itat$are a e!$rtului (er"ite !$cali,area ulteri$arA a intervenEiil$r
cu indicarea EintitA a un$r "anevre sau te:nici. Ast!el3 un "$del de (r$1ra" c$"(re:ensiv de
recu(erare Bn !uncEie de "ecanis"ele int$leranEei
la e!$rt este (re,entat Bn !i1ura &.
I"($rtanEa er1$s(ir$"etriei (entru (r$1ra"ele de rea#ilitare cardi$6(ul"$narA derivA Gi
din !a(tul cA ea ne (er"ite cuanti!icarea n$ninva,ivA a li"itel$r antrena"entului !i,ic3 (recu" Gi
individuali,area nivelel$r de e!$rt (e
care (acientul le ($ate susEine !ArA stress. Ast!el3 (ra1ul anaer$# 9PA;3 alAturi de (uterea criticA
9PC;3 sunt li"itele care (er"it cuanti!icarea d$"eniil$r de intensitate ale e*ercitiului !i,ic:
a; "$derat 6 nivel de e!$rt su# PA3 Bn care dat$ritA !a(tului cA "eta#$lis"ul "uscular este strict
aer$# nu a(are $ creGtere a nivelel$r san1uine de lactat3 iar e!$rtul ($ate !i susEinut neli"itat@
#; 1reu 6 nivel de e!$rt (este PA3 Bn care deGi c$ncentraEia san1uinA a lactatului
este "$derat crescutA3 sc:i"#ul 1a,$s(ul"$nar ($ate atin1e un nivel de 7stadY6state73 ceea ce
(er"ite ca e!$rtul sA !ie susEinut relativ un ti"( Bndelun1at@
c; sever 6 nivele de e!$rt (este PC3 Bn care creGterea lactatului este ine*$ra#ilA3 iar
starea de 7steadY6state7 a sc:i"#ului 1a,$s este i"($si#ilA3 ast!el ca (er!$r"area
e!$rtului este ($si#ilA d$ar un ti"( li"itat.
e $#icei3 Bn ca,ul e*erciEiului !i,ic de anduranEA3 intensitatea e!$rtului tre#uie sA !ie
(uEin (este li"ita PA.
acA (entru situaEiile "ai sus (re,entate este indicatA $ testare cardi$(ul"$arA la e!$rt
incre"ental 9ve,i ca(it$lul &.-.&.%;3 (entru a(recierea rAs(unsului #$lnavil$r incluGi Bn (r$1ra"e
de rea#ilitare cardi$6(ul"$narA se (re!erA (r$t$c$lul de testare la e!$rt de (utere c$nstantA.
Acesta c$nstA Bn e!ectuarea unui e!$rt la cicl$er1$"etru de a(r$*i"ativ /4< din (uterea "a*i"A
aer$#A a (acientului3 (entru $ (eri$adA de .614 "in.3 cu ur"Arirea variaEiei (ara"etril$r
er1$s(ir$"etrici.
Er1$s(ir$"etria3 deGi este $ te:nicA de la#$rat$r scu"(A Gi s$!isticatA3 care necesitA $
(re1Atire s(ecialA3 este cea care relevA in!$r"aEiile c:eie de 8udecare a le1Aturii dintre (at$l$1ia
Gi ca(acitatea !uncEi$nalA a unui su#iect anu"e Gi de aceea este indis(ensa#ilA unui (r$1ra"
c$"(re:ensiv de recu(erare6rea#ilitare (ul"$narA.
E RELINUT ...
Er1$s(ir$"etria re(re,intA 7standardul de aur7 Bn evaluarea !uncEi$nalA a ca(acitAEii de
e!$rt a #$lnavil$r (ul"$nari cr$nici3 care ideal ar tre#ui indicatA la includerea acest$ra Bn
(r$1ra"e de recu(erare6rea#ilitare (ul"$nara. Testarea cardi$6res(irat$rie la e!$rt este utilA un$r
(r$1ra"e c$"(re:ensive de recu(erare (ul"$narA din ur"At$arele c$nsiderente:
deter"inarea $#iectivA Gi re(r$ducti#ilA a ca(acitAEii de e!$rt Bn di!erite c$nte*te
(at$l$1ice Gi a li"itel$r antrena"entului !i,ic@
dia1n$sticul di!erenEial al "ecanis"el$r !i,i$(at$l$1ice li"itat$are a t$leranEei la e!$rt3
care (er"ite indicarea EintA a di!eritel$r intervenEii@
evaluarea Gi "$nit$ri,area rAs(unsului la di!erite intervenEii.

Rolul Kinetoterapiei in Astmul Bronsic

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Rolul Kinetoterapiei in Astmul Bronsic

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Universitatii de Medicina si Farmacie Gr. T.

You might also like